ISSN 1977-1029

doi:10.3000/19771029.C_2011.331.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 331

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 54
12 noiembrie 2011


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

2011/C 331/01

Ultima publicație a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneJO C 319, 29.10.2011

1

 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

 

Curtea de Justiție

2011/C 331/02

Cauza C-148/09 P: Hotărârea Curții (Camera întâia) din 22 septembrie 2011 — Regatul Belgiei/Deutsche Post AG, DHL International, Comisia Europeană [Recurs — Acțiune în anulare — Ajutoare de stat — Articolul 88 alineatul (3) CE — Regulamentul (CE) nr. 659/1999 — Decizie a Comisiei de a nu ridica obiecții — Noțiunea îndoieli — Servicii de interes economic general]

2

2011/C 331/03

Cauza C-323/09: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 22 septembrie 2011 [cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de High Court of Justice (Chancery Division) — Regatul Unit] — Interflora Inc, Interflora British Unit/Marks & Spencer plc, Flowers Direct Online Limited [Mărci — Publicitate pe internet pornind de la cuvinte-cheie (keyword advertising) — Selectarea de persoana care își face publicitate a unui cuvânt-cheie care corespunde mărcii de renume a unui concurent — Directiva 89/104/CEE — Articolul 5 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) — Regulamentul (CE) nr. 40/94 — Articolul 9 alineatul (1) literele (a) și (c) — Condiția atingerii aduse uneia dintre funcțiile mărcii — Atingere adusă caracterului distinctiv al unei mărci de renume (diluare) — Profit necuvenit obținut din caracterul distinctiv sau din renumele acestei mărci (parazitism)]

2

2011/C 331/04

Cauza C-482/09: Hotărârea Curții (Camera întâia) din 22 septembrie 2011 [cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division) — Regatul Unit] — Budějovický Budvar, národní podnik/Anheuser-Busch, Inc. [Mărci — Directiva 89/104/CEE — Articolul 9 alineatul (1) — Noțiunea toleranță — Limitarea drepturilor ca urmare a toleranței — Data de la care începe să curgă termenul de limitare a drepturilor — Condițiile necesare pentru ca termenul de limitare a drepturilor să înceapă să curgă — Articolul 4 alineatul (1) litera (a) — Înregistrarea a două mărci identice pentru produse identice — Funcțiile mărcii — Utilizarea simultană cu bună credință]

3

2011/C 331/05

Cauza C-90/10: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 22 septembrie 2011 — Comisia Europeană/Regatul Spaniei [Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Directiva habitate — Conservarea habitatelor naturale — Faună și floră sălbatică — Articolul 4 alineatul (4) și articolul 6 alineatele (1) și (2) — Stabilirea de priorități pentru ariile speciale de conservare, precum și a unei protecții adecvate a acestora — Absența garanției unei protecții juridice adecvate a ariilor speciale de conservare situate în arhipelagul Canare]

4

2011/C 331/06

Cauzele conexate C-244/10 și C-245/10: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 22 septembrie 2011 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesverwaltungsgericht — Germania) — Mesopotamia Broadcast A/S METV (C-244/10), Roj TV A/S (C-245/10)/Republica Federală Germania (Directiva 89/552/CEE — Activități de difuzare a programelor de televiziune — Posibilitatea unui stat membru de a interzice pe teritoriul său activitatea unui emițător de televiziune stabilit într-un alt stat membru — Motiv întemeiat pe o atingere adusă înțelegerii dintre popoare)

4

2011/C 331/07

Cauza C-295/10: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 22 septembrie 2011 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas — Republica Lituania) — Genovaitė Valčiukienė, Julija Pekelienė, Lietuvos žaliųjų judėjimas, Petras Girinskis, Laurynas Arimantas Lašas/Pakruojo rajono savivaldybės, Šiaulių visuomenės sveikatos centras, Šiaulių regiono aplinkos apsaugos departamentas [Directiva 2001/42/CE — Evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului — Planuri care stabilesc utilizarea unor zone mici la nivel local — Articolul 3 alineatul (3) — Documente de amenajare a teritoriului la nivel local care nu se referă decât la un singur obiect de activitate economică — Evaluare în temeiul Directivei 2001/42/CE exclusă de dreptul național — Putere de apreciere a statelor membre — Articolul 3 alineatul (5) — Legătură cu Directiva 85/337/CEE — Articolul 11 alineatele (1) și (2) din Directiva 2001/42/CE]

5

2011/C 331/08

Cauza C-426/10 P: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 22 septembrie 2011 — Bell & Ross BV/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), Klockgrossisten i Norden AB (Recurs — Original semnat al cererii introductive depus după expirarea termenului — Viciu care poate fi îndreptat)

6

2011/C 331/09

Cauza C-397/11: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Fővárosi Bíróság (Republica Maghiară) la 27 iulie 2011 — Erika Jőrös/Aegon Magyarország Hitel Zrt.

6

2011/C 331/10

Cauza C-415/11: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Juzgado Mercantil de Barcelona (Spania) la 8 august 2011 — Mohamed Aziz/Caixa d'Estalvis de Catalunya, Tarragona i Manresa (Catalunyacaixa)

7

2011/C 331/11

Cauza C-418/11: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Oberlandesgericht Innsbruck (Austria) la 10 august 2011 — TEXDATA Software GmbH

7

2011/C 331/12

Cauza C-425/11: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Finanzgericht Baden-Württemberg (Germania) la 16 august 2011 — Katja Ettwein/Finanzamt Konstanz

8

2011/C 331/13

Cauza C-429/11 P: Recurs introdus la 18 august 2011 de Gosselin Group NV, fosta Gosselin World Wide Moving NV, împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) pronunțate la 16 iunie 2011 în cauzele conexate T-208/08 și T-209/08, Gosselin Group NV și Stichting Administratiekantoor Portielje/Comisia Europeană

8

2011/C 331/14

Cauza C-434/11: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Tribunalul Alba (România) la data de 22.08.2011 — Corpul Național al Polițiștilor — În interesul membrilor săi, polițiști în cadrul IPJ Alba/Ministerul Administrației și Internelor (MAI), Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) și Inspectoratul de Poliție al Județului Alba (IPJ)

9

2011/C 331/15

Cauza C-436/11: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 26 august 2011 — Sandra Schüsslbauer, Martin Schüsslbauer, Maximilian Schüsslbauer/Iberia Líneas Aéreas de España SA

10

2011/C 331/16

Cauza C-437/11: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 26 august 2011 — Ekkehard Schauß/Transportes Aéreos Portugueses SA

10

2011/C 331/17

Cauza C-440/11 P: Recurs introdus la 26 august 2011 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) pronunțate la 16 iunie 2011 în cauzele conexate T-208/08 și T-209/08, Gosselin Group NV și Stichting Administratiekantoor Portielje/Comisia Europeană

10

2011/C 331/18

Cauza C-441/11 P: Recurs introdus la 26 august 2011 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) pronunțate la 16 iunie 2011 în cauza T-210/08, Verhuizingen Coppens NV/Comisia Europeană

11

2011/C 331/19

Cauza C-454/11: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Augstākās tiesas Senāts (Republica Letonă) la 1 septembrie 2011 — Gunārs Pusts/Lauku atbalsta dienests

12

2011/C 331/20

Cauza C-456/11: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Landgericht Bremen (Germania) la 2 septembrie 2011 — Gothaer Allgemeine Versicherung AG, ERGO Versicherung AG, Versicherungskammer Bayern-Versicherungsanstalt des öffentlichen Rechts, Nürnberger Allgemeine Versicherungs-AG, Krones AG/Samskip GmbH

12

2011/C 331/21

Cauza C-462/11: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Tribunalul Dâmbovița (România) la data de 5 septembrie 2011 — Victor Cozman/Teatrul Municipal Târgoviște

12

2011/C 331/22

Cauza C-469/11 P: Recurs introdus la 14 septembrie 2011 de Evropaïki Dynamiki — Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera întâi) pronunțate la 22 iunie 2011 în cauza T-409/09, Evropaïki Dynamiki — Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE/Comisia Europeană

13

2011/C 331/23

Cauza C-470/11: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Augstākās tiesas Senāts (Republica Letonia) la 14 septembrie 2011 — SIA Garkalns/Rīgas dome

13

2011/C 331/24

Cauza C-471/11: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Augstākās tiesas Senāts (Republica Letonă) la 14 septembrie 2011 — SIA Cido Grupa/Valsts ieņēmumu dienests

13

 

Tribunalul

2011/C 331/25

Cauza T-30/03 RENV: Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2011 — 3F/Comisia (Ajutoare de stat — Ajutoare fiscale acordate de autoritățile daneze — Marinari angajați la bordul navelor înscrise în registrul internațional danez — Decizia Comisiei de a nu ridica obiecții — Acțiune în anulare — Dificultăți serioase)

15

2011/C 331/26

Cauza T-199/04: Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2011 — Gul Ahmed Textile Mills/Consiliul (Dumping — Importuri de lenjerie de pat din bumbac originară din Pakistan — Prejudiciu — Legătură de cauzalitate)

15

2011/C 331/27

Cauza T-352/05: Hotărârea Tribunalului din 28 septembrie 2011 — Grecia/Comisia (FEOGA — Secțiunea Garantare — Cheltuieli excluse de la finanțarea comunitară — Măsuri specifice referitoare la unele produse agricole în favoarea insulelor mici din Marea Egee — Fructe și legume — Tutun brut — Carne de oaie și de capră — Nerespectarea termenelor de plată — Proporționalitate — Majorarea nivelului corecției forfetare în cazul repetării încălcării)

16

2011/C 331/28

Cauza T-4/06: Hotărârea Tribunalului din 29 septembrie 2011 — Polonia/Comisia [Agricultură — Actul de aderare din 2003 — Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 — Regulamentul (CE) nr. 1686/2005 — Regulamentul (CE) nr. 1193/2009 — Anul de comercializare 2004/2005 — Cotizație suplimentară — Stabilirea unor doi coeficienți — Competență — Temei juridic — Normă de abilitare — Obligația de motivare — Respectarea normelor fundamentale de procedură]

16

2011/C 331/29

Cauza T-442/07: Hotărârea Tribunalului din 29 septembrie 2011 — Ryanair/Comisia (Ajutoare de stat — Sectorul aerian — Ajutoare acordate de autoritățile italiene companiilor Alitalia, Air One și Meridiana — Acțiune în constatarea abținerii de a acționa — Neadoptarea unei poziții de către Comisie — Obligația de a acționa)

16

2011/C 331/30

Cauza T-479/08: Hotărârea Tribunalului din 29 septembrie 2011 — adidas/OAPI — Patrick Holding (Reprezentare a unui pantof cu două barete) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative reprezentând un pantof cu două barete pe o parte — Marcă națională anterioară reprezentând un pantof cu trei barete pe o parte — Motiv relativ de refuz — Lipsa unei justificări a dreptului anterior — Netraducerea unor elemente esențiale care justifică înregistrarea mărcii anterioare — Norma 16 alineatul (3), norma 17 alineatul (2) și norma 20 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95]

17

2011/C 331/31

Cauza T-581/08: Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2011 — Perusahaan Otomobil Nasional/OAPI — Proton Motor Fuel Cell (PM PROTON MOTOR) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrarea a mărcii comunitare figurative PM PROTON MOTOR — Mărci naționale, comunitare și înregistrate în Benelux verbale și figurative anterioare PROTON — Motive relative de refuz — Lipsa riscului de confuzie — Lipsa similitudinii produselor și serviciilor — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] — Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

17

2011/C 331/32

Cauza T-207/09: Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2011 — El Jirari Bouzekri/OAPI — Nike International (NC NICKOL) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii figurative comunitare NC NICKOL — Marcă figurativă comunitară anterioară NIKE — Motiv relativ de refuz — Absența riscului de confuzie — Lipsa de similitudine între semne — Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 40/94]

18

2011/C 331/33

Cauza T-415/09: Hotărârea Tribunalului din 29 septembrie 2011 — New Yorker SHK Jeans/OAPI — Vallis K. — Vallis A. (FISHBONE) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale FISHBONE — Marcă națională figurativă anterioară FISHBONE BEACHWEAR — Motiv relativ de refuz — Refuz parțial de înregistrare — Utilizare serioasă a mărcii anterioare — Luarea în considerare a probelor suplimentare — Motivare — Dovada utilizării serioase — Risc de confuzie — Articolul 42 alineatele (2) și (3) și articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Norma 22 alineatul (2) a doua teză din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 — Articolul 75 din Regulamentul nr. 207/2009 — Articolul 15 alineatul (1) primul paragraf și al doilea paragraf litera (a) și articolul 42 alineatele (2), (3) și (5) din Regulamentul nr. 207/2009 — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]

18

2011/C 331/34

Cauza T-107/10: Hotărârea Tribunalului din 29 septembrie 2011 — Procter & Gamble Manufacturing Cologne/OAPI — Natura Cosméticos (NATURAVIVA) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale NATURAVIVA — Marcă comunitară verbală anterioară VIVA — Motiv relativ de refuz — Lipsa riscului de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Lipsa de similitudine între semne]

19

2011/C 331/35

Cauza T-150/10: Hotărârea Tribunalului din 29 septembrie 2011 — Telefónica O2 Germany/OAPI — Loopia (LOOPIA) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale LOOPIA — Mărcile comunitare verbale anterioare LOOP și LOOPY — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]

19

2011/C 331/36

Cauza T-356/10: Hotărârea Tribunalului din 28 septembrie 2011 — Nike International/OAPI — Deichmann (VICTORY RED) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare VICTORY RED — Mărci verbale anterioare internațională și națională Victory — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Similitudinea semnelor — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]

19

2011/C 331/37

Cauza T-403/10: Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2011 — Brighton Collectibles/OAPI — Felmar (BRIGHTON) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale BRIGHTON — Mărcile naționale verbale și figurative BRIGHTON și alte semne anterioare BRIGHTON — Motive relative de refuz — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 207/2009]

20

2011/C 331/38

Cauza T-224/09: Ordonanța Tribunalului din 13 septembrie 2011 — CEVA/Comisia (Acțiune în anulare — Program specific de cercetare și de dezvoltare tehnologică în domeniul Energie, mediu și dezvoltare durabilă — Proiect Protop — Convenție de subvenționare — Cerere de rambursare a sumelor plătite în avans în executarea unui contract de finanțare a cercetării — Subcontactare — Scrisoare de atenționare — Act care nu poate face obiectul unei acțiuni — Inadmisibilitate)

20

2011/C 331/39

Cauza T-84/10: Ordonanța Tribunalului din 14 septembrie 2011 — Regione Puglia/Comisia (Acțiune în anulare — FEDR — Decizie prin care se reduce contribuția financiară — Entitate regională — Lipsa afectării directe — Inadmisibilitate)

20

2011/C 331/40

Cauza T-223/10: Ordonanța Tribunalului din 14 septembrie 2011 — Regione Puglia/Comisia (FEDER — Reducerea unei contribuții financiare — Retragerea notei de debit atacate — Dispariția obiectului litigiului — Nepronunțare asupra fondului)

21

2011/C 331/41

Cauza T-239/10: Ordonanța Tribunalului din 14 septembrie 2011 — Italia/Comisia (FEDR — Reducerea unei contribuții financiare — Retragerea notei de debit atacate — Dispariția obiectului litigiului — Nepronunțare asupra fondului)

21

2011/C 331/42

Cauza T-397/10: Ordonanța Tribunalului din 13 septembrie 2011 — ara/OAPI — Allrounder (A) (Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Nerespectarea termenului pentru depunerea motivelor căii de atac la camera de recurs — Decizie a camerei de recurs de respingere a unei cereri introductive de restitutio in integrum — Acțiune vădit nefondată)

21

2011/C 331/43

Cauza T-597/10: Ordonanța Tribunalului din 9 septembrie 2011 — Biodes/OAPI — Manasul Internacional (BIESUL) (Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Revocarea deciziei camerei de recurs — Dispariția obiectului litigiului — Nepronunțare asupra fondului)

22

2011/C 331/44

Cauza T-598/10: Ordonanța Tribunalului din 9 septembrie 2011 — Biodes/OAPI — Manasul Internacional (LINEASUL) (Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Revocarea deciziei camerei de recurs — Dispariția obiectului litigiului — Nepronunțare asupra fondului)

22

2011/C 331/45

Cauza T-335/11: Acțiune introdusă la 23 iunie 2011 — Republica Bulgaria/Comisia

22

2011/C 331/46

Cauza T-460/11: Acțiune introdusă la 19 august 2011 — Scandic Distilleries/OAPI — Bürgerbräu, August Röhm & Söhne (BÜRGER)

24

2011/C 331/47

Cauza T-466/11: Acțiune introdusă la 23 august 2011 — Ellinika Nafpigeia AE și 2. Hoern Beteiligungs GmbH/Comisia

24

2011/C 331/48

Cauza T-483/11: Acțiune introdusă la 5 septembrie 2011 — Sepro Europe/Comisia

25

2011/C 331/49

Cauza T-485/11: Acțiune introdusă la 12 septembrie 2011 — Akzo Nobel și Akcros Chemicals/Comisia

25

2011/C 331/50

Cauza T-488/11: Acțiune introdusă la 9 septembrie 2011 — Sarc/Comisia

26

2011/C 331/51

Cauza T-490/11: Acțiune introdusă la 15 septembrie 2011 — Bena Properties/Consiliul

26

2011/C 331/52

Cauza C-491/11 P: Recurs introdus la 19 septembrie 2011 de Luigi Marcuccio împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice din 30 iunie 2011 în cauza F-14/11, Marcuccio/Comisia

27

2011/C 331/53

Cauza T-494/11: Acțiune introdusă la 16 septembrie 2011 — Missir Mamachi di Lusignano și alții/Comisia

27

2011/C 331/54

Cauza T-210/10: Ordonanța Tribunalului din 14 septembrie 2011 — Condé/Consiliul

28

2011/C 331/55

Cauza T-295/10: Ordonanța Tribunalului din 14 septembrie 2011 — Camara/Consiliul

28

RO

 


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/1


2011/C 331/01

Ultima publicație a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

JO C 319, 29.10.2011

Publicații anterioare

JO C 311, 22.10.2011

JO C 305, 15.10.2011

JO C 298, 8.10.2011

JO C 290, 1.10.2011

JO C 282, 24.9.2011

JO C 269, 10.9.2011

Aceste texte sunt disponibile pe:

EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu


V Anunțuri

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

Curtea de Justiție

12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/2


Hotărârea Curții (Camera întâia) din 22 septembrie 2011 — Regatul Belgiei/Deutsche Post AG, DHL International, Comisia Europeană

(Cauza C-148/09 P) (1)

(Recurs - Acțiune în anulare - Ajutoare de stat - Articolul 88 alineatul (3) CE - Regulamentul (CE) nr. 659/1999 - Decizie a Comisiei de a nu ridica obiecții - Noțiunea „îndoieli” - Servicii de interes economic general)

2011/C 331/02

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Regatul Belgiei (reprezentanți: C. Pochet, T. Materne, agenți, J. Meyers, avocat

Celelalte părți în proces: Deutsche Post AG (reprezentanți: T. Lübbig și J. Sedemund, Rechtsanwälte, DHL International (reprezentanți: T. Lübbig și J. Sedemund, Rechtsanwälte, Comisia Europeană (reprezentanți: B. Martenczuk și D. Grespan, agenți)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) din 10 februarie 2009, Deutsche Post și DHL International/Comisia (T 388/03), prin care Tribunalul a anulat Decizia C(2003) 2508 final a Comisiei din 23 iulie 2003 de a nu ridica obiecții, în urma procedurii preliminare de examinare prevăzute la articolul 88 alineatul (3) CE, împotriva mai multor măsuri adoptate de autoritățile belgiene în favoarea întreprinderii poștale publice belgiene La Poste SA — Compensarea costurilor nete ale serviciilor de interes economic general — Calificarea eronată a anumitor împrejurări drept indicii ale existenței unor dificultăți serioase care necesită inițierea procedurii oficiale de investigare — Luarea în considerare a unor motive inadmisibile — Încălcarea principiului securității juridice

Dispozitivul

1.

Respinge recursul.

2.

Obligă Regatul Belgiei și Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 167, 18.7.2009.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/2


Hotărârea Curții (Camera întâi) din 22 septembrie 2011 [cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de High Court of Justice (Chancery Division) — Regatul Unit] — Interflora Inc, Interflora British Unit/Marks & Spencer plc, Flowers Direct Online Limited

(Cauza C-323/09) (1)

(Mărci - Publicitate pe internet pornind de la cuvinte-cheie („keyword advertising”) - Selectarea de persoana care își face publicitate a unui cuvânt-cheie care corespunde mărcii de renume a unui concurent - Directiva 89/104/CEE - Articolul 5 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) - Regulamentul (CE) nr. 40/94 - Articolul 9 alineatul (1) literele (a) și (c) - Condiția atingerii aduse uneia dintre funcțiile mărcii - Atingere adusă caracterului distinctiv al unei mărci de renume („diluare”) - Profit necuvenit obținut din caracterul distinctiv sau din renumele acestei mărci („parazitism”))

2011/C 331/03

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court of Justice (Chancery Division)

Părțile din acțiunea principală

Reclamante: Interflora Inc, Interflora British Unit

Pârâte: Marks & Spencer plc, Flowers Direct Online Limited

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Interpretarea articolului 5 alineatul (1) litera (a) și a articolului 5 alineatul (2) din Directiva 89/104/CEE: Prima Directivă a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 40, p. 1, Ediție specială 17/vol. 1, p. 92), a articolului 9 alineatul (1) literele (a) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO L11, p. 1, Ediție specială 17/vol. 1, p. 146) și a articolului 12 alineatul (1), a articolului 13 alineatul (1) și a articolului 14 alineatul (1) din Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă („directiva privind comerțul electronic”) (JO L 178, p. 1, Ediție specială 13/vol. 29, p. 257) — Noțiunea „utilizare” a unei mărci — Înscrierea de către un comerciant a unui semn identic cu o marcă la un prestator de servicii care administrează un motor de căutare Internet în vederea realizării pe ecran, ca urmare a introducerii semnului menționat în calitate de termen de căutare, a unui afișaj automat al URL-ului site-ului său web care oferă produse și servicii identice celor desemnate de marcă („AdWords”) — Serviciu de livrare de flori

Dispozitivul

1.

Articolul 5 alineatul (1) litera (a) din Prima directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci și articolul 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară trebuie interpretate în sensul că titularul unei mărci este îndreptățit să interzică unui concurent să își facă publicitate, pornind de la un cuvânt-cheie identic cu această marcă pe care concurentul l-a selectat în cadrul unui serviciu de referențiere pe internet fără consimțământul titularului respectiv, pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care este înregistrată marca menționată, atunci când această utilizare este de natură să aducă atingere uneia dintre funcțiile mărcii. O asemenea utilizare:

aduce atingere funcției mărcii de indicare a originii atunci când publicitatea afișată pornind de la respectivul cuvânt-cheie nu permite sau permite numai cu dificultate utilizatorului de internet normal informat și suficient de atent să afle dacă produsele sau serviciile vizate de anunț provin de la titularul mărcii sau de la o întreprindere legată din punct de vedere economic de acesta sau, dimpotrivă, de la un terț;

nu aduce atingere, în cadrul unui serviciu de referențiere care are caracteristicile celui în cauză în acțiunea principală, funcției de publicitate a mărcii și

aduce atingere funcției de investiție a mărcii în cazul în care îngreunează în mod substanțial folosirea de către respectivul titular a mărcii sale pentru a dobândi sau pentru a conserva o reputație de natură să atragă și să fidelizeze consumatorii.

2.

Articolul 5 alineatul (2) din Directiva 89/104 și articolul 9 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94 trebuie interpretate în sensul că titularul unei mărci de renume este îndreptățit să interzică unui concurent să își facă publicitate pornind de la un cuvânt-cheie care corespunde cu această marcă, pe care concurentul l-a selectat în cadrul unui serviciu de referențiere pe internet fără consimțământul titularului respectiv, atunci când respectivul concurent obține astfel un profit necuvenit din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii (parazitism) sau atunci când publicitatea aduce atingere acestui caracter distinctiv (diluare) sau acestui renume (defăimare).

O publicitate pornind de la un astfel de cuvânt-cheie aduce atingere caracterului distinctiv al mărcii de renume (diluare) în special dacă contribuie la transformarea acestei mărci în termen generic.

În schimb, titularul unei mărci de renume nu este îndreptățit să interzică, printre altele, anunțuri publicitare afișate de concurenți pornind de la cuvinte-cheie care corespund acestei mărci și care propun, fără să ofere o simplă imitație a produselor sau a serviciilor titularului respectivei mărci, fără să cauzeze o diluare sau o defăimare și, în sfârșit, fără să aducă atingere funcțiilor mărcii de renume, o alternativă în raport cu produsele sau cu serviciile titularului acesteia.


(1)  JO C 282, 21.11.2009.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/3


Hotărârea Curții (Camera întâia) din 22 septembrie 2011 [cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division) — Regatul Unit] — Budějovický Budvar, národní podnik/Anheuser-Busch, Inc.

(Cauza C-482/09) (1)

(Mărci - Directiva 89/104/CEE - Articolul 9 alineatul (1) - Noțiunea „toleranță” - Limitarea drepturilor ca urmare a toleranței - Data de la care începe să curgă termenul de limitare a drepturilor - Condițiile necesare pentru ca termenul de limitare a drepturilor să înceapă să curgă - Articolul 4 alineatul (1) litera (a) - Înregistrarea a două mărci identice pentru produse identice - Funcțiile mărcii - Utilizarea simultană cu bună credință)

2011/C 331/04

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division)

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Budějovický Budvar, národní podnik

Pârâtă: Anheuser-Busch, Inc.

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division) (Regatul Unit) — Interpretarea articolului 4 alineatul (1) litera (a) și a articolului 9 alineatul (1) din Directiva 89/104 CEE: Prima directivă a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 40, p.1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 92) — Limitare a drepturilor ca urmare a toleranței — Noțiunea de toleranță — Noțiune comunitară? — Posibilitatea de a recurge la dreptul intern în domeniu, inclusiv la normele privind utilizarea simultană a două mărci identice conform practicilor loiale

Dispozitivul

1.

Noțiunea „toleranță” în sensul articolului 9 alineatul (1) din Directiva 89/104/CEE, Prima directivă a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci, constituie o noțiune a dreptului Uniunii și nu se poate considera că titularul unei mărci anterioare a tolerat utilizarea îndelungată, bine stabilită și cu bună credință a unei mărci ulterioare identice de către un terț în cazul în care a avut cunoștință de multă vreme de această utilizare, dar a fost lipsit de orice posibilitate de a se opune acestei utilizări.

2.

Înregistrarea mărcii anterioare în statul membru în discuție nu constituie o condiție necesară pentru ca termenul de limitare a drepturilor ca urmare a toleranței prevăzut la articolul 9 alineatul (1) din Directiva 89/104 să înceapă să curgă. Condițiile necesare pentru ca acest termen de limitare a drepturilor ca urmare a toleranței să înceapă să curgă, a căror verificare revine în sarcina instanței naționale, sunt, în primul rând, înregistrarea mărcii ulterioare în statul membru în discuție, în al doilea rând, faptul că depunerea acestei mărci a fost efectuată cu bună credință, în al treilea rând, utilizarea mărcii ulterioare de către titularul acesteia în statul membru în care a fost înregistrată și, în al patrulea rând, cunoașterea de către titularul mărcii anterioare a înregistrării mărcii ulterioare și a utilizării acesteia după înregistrare.

3.

Articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 89/104 trebuie interpretat în sensul că titularul unei mărci anterioare nu poate obține anularea unei mărci ulterioare identice și care desemnează produse identice în cazul utilizării simultane, cu bună credință și îndelungate a celor două mărci atunci când, în împrejurări cum sunt cele din acțiunea principală, această utilizare nu aduce atingere și nu este susceptibilă să aducă atingere funcției esențiale a mărcii care constă în a garanta consumatorilor proveniența produselor sau a serviciilor.


(1)  JO C 24, 30.1.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/4


Hotărârea Curții (Camera a patra) din 22 septembrie 2011 — Comisia Europeană/Regatul Spaniei

(Cauza C-90/10) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva habitate - Conservarea habitatelor naturale - Faună și floră sălbatică - Articolul 4 alineatul (4) și articolul 6 alineatele (1) și (2) - Stabilirea de priorități pentru ariile speciale de conservare, precum și a unei protecții adecvate a acestora - Absența garanției unei protecții juridice adecvate a ariilor speciale de conservare situate în arhipelagul Canare)

2011/C 331/05

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: S. Pardo Quintillán și D. Recchia, agenți)

Pârât: Regatul Spaniei (reprezentant: F. Díez Moreno, agent)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Republica Finlanda (reprezentant: M. Pere, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 4 alineatul (4) și a articolului 6 alineatele (1) și (2) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, p. 7, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 109) — Situri de importanță comunitară — Măsuri de conservare — Regiunea biogeografică Macaronezia

Dispozitivul

1.

Regatul Spaniei,

prin nestabilirea, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, de priorități pentru ariile speciale de conservare corespunzând siturilor de importanță comunitară din regiunea biogeografică Macaronezia, situate pe teritoriul spaniol și identificate prin Decizia 2002/11/CE a Comisiei din 28 decembrie 2001 de adoptare a listei siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică Macaronezia în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului, și

prin neadoptarea și neaplicarea, în conformitate cu articolul 6 alineatele (1) și (2) din Directiva 92/43, a măsurilor adecvate de conservare și a unui regim de protecție prin care să se evite deteriorarea habitatelor și perturbările semnificative ale speciilor, garantând protecția juridică a ariilor speciale de conservare corespunzând siturilor menționate în Decizia 2002/11 care se situează pe teritoriul spaniol,

nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor sus-menționate ale respectivei directive.

2.

Obligă Regatul Spaniei la plata cheltuielilor de judecată.

3.

Republica Finlanda suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 113, 1.5.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/4


Hotărârea Curții (Camera a treia) din 22 septembrie 2011 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesverwaltungsgericht — Germania) — Mesopotamia Broadcast A/S METV (C-244/10), Roj TV A/S (C-245/10)/Republica Federală Germania

(Cauzele conexate C-244/10 și C-245/10) (1)

(Directiva 89/552/CEE - Activități de difuzare a programelor de televiziune - Posibilitatea unui stat membru de a interzice pe teritoriul său activitatea unui emițător de televiziune stabilit într-un alt stat membru - Motiv întemeiat pe o atingere adusă înțelegerii dintre popoare)

2011/C 331/06

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesverwaltungsgericht

Părțile din acțiunea principală

Reclamante: Mesopotamia Broadcast A/S METV (C-244/10), Roj TV A/S (C-245/10)

Pârâtă: Republica Federală Germania

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Bundesverwaltungsgericht — Interpretarea articolelor 2a și 22a din Directiva 89/552/CEE a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune (JO L 298, p. 23, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 215), astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 iunie 1997 (JO L 202, p. 60, Ediție specială, 06/vol. 2, p. 232) — Interzicerea unei activități pentru motivul că aceasta aduce atingere înțelegerii între popoare, aplicată de autoritățile unui stat membru în privința unui organism de televiziune stabilit într-un alt stat membru — Excluderea prerogativei statului membru receptor de a împiedica transmiterea, pe teritoriul său, a emisiunilor de televiziune care provin din alte state membre pentru motive legate de domeniile coordonate de Directiva 89/552/CEE — Admisibilitatea încălcării înțelegerii între popoare ca motiv de interdicție legat de domeniile coordonate de directiva menționată

Dispozitivul

Articolul 22a din Directiva 89/552/CEE a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune, astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 iunie 1997, trebuie interpretat în sensul că fapte precum cele în discuție în acțiunile principale, legate de o normă de drept național care interzice atingerile aduse înțelegerii dintre popoare, sunt incluse în noțiunea „incitare la ură pe motive de rasă, sex, religie sau naționalitate”. Acest articol nu se opune ca, în aplicarea unei legislații cu caracter general precum Legea privind asociațiile (Gesetz zur Regelung des öffentlichen Vereinsrechts) din 5 august 1964, astfel cum a fost modificată prin articolul 6 din Legea din 21 decembrie 2007, un stat membru să ia măsuri cu privire la un emițător stabilit într-un alt stat membru, pentru motivul că activitățile și obiectivele acestui emițător încalcă interdicția de a aduce atingere înțelegerii dintre popoare, cu condiția ca măsurile respective să nu restricționeze retransmisiile propriu-zise pe teritoriul statului membru receptor ale emisiunilor de televiziune realizate de emițătorul respectiv din celălalt stat membru, ceea ce trebuie verificat de instanța națională.


(1)  JO C 234, 28.8.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/5


Hotărârea Curții (Camera a patra) din 22 septembrie 2011 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas — Republica Lituania) — Genovaitė Valčiukienė, Julija Pekelienė, Lietuvos žaliųjų judėjimas, Petras Girinskis, Laurynas Arimantas Lašas/Pakruojo rajono savivaldybės, Šiaulių visuomenės sveikatos centras, Šiaulių regiono aplinkos apsaugos departamentas

(Cauza C-295/10) (1)

(Directiva 2001/42/CE - Evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului - Planuri care stabilesc utilizarea unor zone mici la nivel local - Articolul 3 alineatul (3) - Documente de amenajare a teritoriului la nivel local care nu se referă decât la un singur obiect de activitate economică - Evaluare în temeiul Directivei 2001/42/CE exclusă de dreptul național - Putere de apreciere a statelor membre - Articolul 3 alineatul (5) - Legătură cu Directiva 85/337/CEE - Articolul 11 alineatele (1) și (2) din Directiva 2001/42/CE)

2011/C 331/07

Limba de procedură: lituaniana

Instanța de trimitere

Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas

Părțile din acțiunea principală

Reclamanți: Genovaitė Valčiukienė, Julija Pekelienė, Lietuvos žaliųjų judėjimas, Petras Girinskis, Laurynas Arimantas Lašas

Pârâți: Pakruojo rajono savivaldybės, Šiaulių visuomenės sveikatos centras, Šiaulių regiono aplinkos apsaugos departamentas

Cu participarea: Sofita UAB, Oltas UAB, Šiaulių apskrities viršininko administracija, Rimvydas Gasparavičius, Rimantas Pašakinskas

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas — Interpretarea articolelor 3 și 11 din Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, p. 30, Ediție specială, 15/vol. 7, p. 135), precum și a Directivei 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 175, p. 40, Ediție specială, 15/vol. 1, p. 174) — Existența sau inexistența condiției de a efectua o evaluare în temeiul Directivei 2001/42/CE după efectuarea unei evaluări în temeiul Directivei 85/337/CEE — Legislație națională care prevede că nu este necesar să se efectueze o evaluare strategică a efectelor asupra mediului ale documentelor referitoare la amenajarea teritoriului la nivel local în cazul în care acestea vizează un singur obiect de activitate economică

Dispozitivul

1.

Articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului coroborat cu articolul 3 alineatul (3) din această directivă trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale, precum cea în discuție în acțiunea principală, care prevede în mod prea general și fără o examinare a fiecărui caz că o evaluare în temeiul directivei menționate nu trebuie efectuată atunci când planurile care stabilesc utilizarea unor zone mici la nivel local nu se referă decât la un singur obiect de activitate economică.

2.

Articolul 11 alineatele (1) și (2) din Directiva 2001/42 trebuie interpretat în sensul că efectuarea unei evaluări ecologice în temeiul Directivei 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/11/CE a Consiliului din 3 martie 1997, nu înlătură obligația de a se efectua o astfel de evaluare în temeiul Directivei 2001/42. Cu toate acestea, revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă o evaluare care a fost efectuată în temeiul Directivei 85/337, cu modificările ulterioare, poate fi considerată drept expresia unei proceduri coordonate sau comune și dacă aceasta respectă deja toate cerințele Directivei 2001/42. În cazul în care s-ar dovedi că aceasta este situația, nu ar mai exista obligația de a efectua o nouă evaluare în temeiul acestei din urmă directive.

3.

Articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2001/42 trebuie interpretat în sensul că nu obligă statele membre să prevadă în ordinea lor juridică internă proceduri coordonate sau comune care să respecte cerințele Directivei 2001/42 și ale Directivei 85/337, cu modificările ulterioare.


(1)  JO C 221, 14.8.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/6


Hotărârea Curții (Camera a doua) din 22 septembrie 2011 — Bell & Ross BV/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), Klockgrossisten i Norden AB

(Cauza C-426/10 P) (1)

(Recurs - Original semnat al cererii introductive depus după expirarea termenului - Viciu care poate fi îndreptat)

2011/C 331/08

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Bell & Ross BV (reprezentant: S. Guerlain, avocat)

Celelalte părți în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent), Klockgrossisten i Norden AB

Obiectul

Recurs formulat împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a șasea) din 18 iunie 2010, Bell & Ross/OAPI — Klockgrossisten i Norden (T-51/10), prin care Tribunalul a respins acțiunea formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a OAPI din 27 octombrie 2009 (cauza R 1267/2008-3) privind o procedură de declarare a nulității între Klockgrossisten i Norden AB și Bell & Ross BV — Original semnat al cererii introductive depus după expirarea termenului — Noțiunile „eroare scuzabilă” și „caz fortuit” — Principiile încrederii legitime și proporționalității — Inadmisibilitate vădită

Dispozitivul

1.

Respinge recursul.

2.

Obligă Bell & Ross BV la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 346, 18.12.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/6


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Fővárosi Bíróság (Republica Maghiară) la 27 iulie 2011 — Erika Jőrös/Aegon Magyarország Hitel Zrt.

(Cauza C-397/11)

2011/C 331/09

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Fővárosi Bíróság

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Erika Jőrös

Pârâtă: Aegon Magyarország Hitel Zrt.

Întrebările preliminare

1.

Conduita unei instanțe naționale respectă prevederile articolului 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE în cazul în care, după ce a constatat că una dintre condițiile contractuale generale care face obiectul cererii este abuzivă, examinează în consecință nulitatea condiției menționate, chiar dacă părțile nu au invocat-o în mod expres?

2.

Instanța națională trebuie să acționeze în același mod descris la prima întrebare în cadrul unei proceduri inițiate de consumator, deși, în mod normal, în cazul în care partea care suferă prejudiciul formulează o acțiune din motivul amintit, constatarea nulității în temeiul caracterului abuziv al condițiilor contractuale generale nu este de competența unei instanțe districtuale, ci a unei instanțe superioare?

3.

În cazul în care răspunsul la cea de a doua întrebare este afirmativ, instanța națională poate examina de asemenea în cadrul unui apel caracterul abuziv al condițiilor contractuale generale, în cazul în care acesta nu a făcut obiectul examinării în procedura în primă instanță, iar, în conformitate cu reglementarea națională, ca regulă generală, în apel nu pot fi luate în considerare fapte noi și nu se pot prezenta probe noi?


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/7


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Juzgado Mercantil de Barcelona (Spania) la 8 august 2011 — Mohamed Aziz/Caixa d'Estalvis de Catalunya, Tarragona i Manresa (Catalunyacaixa)

(Cauza C-415/11)

2011/C 331/10

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado Mercantil de Barcelona

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Mohamed Aziz

Pârâtă: Caixa d'Estalvis de Catalunya, Tarragona i Manresa (Catalunyacaixa)

Întrebările preliminare

1.

Sistemul de executare silită a titlurilor judiciare privind bunurile ipotecate sau gajate prevăzut la articolul 695 și următoarele din Codul de procedură civilă, cu limitările acestuia referitoare la motivele de contestare a executării, prevăzute de dreptul procedural spaniol, reprezintă o limitare clară a protecției consumatorului, întrucât presupune, la nivel formal și material, un obstacol clar în calea introducerii de către consumator a acțiunilor în justiție sau a exercitării oricăror alte căi de atac care garantează o protecție efectivă a drepturilor sale?

2.

Se solicită Curții de Justiție a Uniunii Europene să definească noțiunea de disproporție în raport cu:

(a)

posibilitatea exigibilității anticipate în contractele proiectate pe o perioadă lungă — în acest caz 33 de ani — ca urmare a încălcării unor obligații pe o perioadă foarte redusă și concretă;

(b)

stabilirea unor penalități de întârziere — în acest caz mai mari de 18 % — care nu corespund criteriilor de stabilire a dobânzilor moratorii în alte contracte încheiate cu consumatorii (credite de consum), care în alte domenii ale contractelor încheiate cu consumatorii ar putea fi considerate abuzive și care, totuși, în contractele de împrumut cu garanție imobiliară nu prezintă o limită legală clară, chiar și în cazurile în care aceste penalități trebuie aplicate atât pentru ratele scadente, cât și pentru totalitatea ratelor corespunzătoare exigibilității anticipate.

(c)

prevederea unor mecanisme de calcul și de stabilire a dobânzilor variabile — atât cele obișnuite, cât și cele moratorii — realizate unilateral de creditor, legate de posibilitatea executării silite imobiliare, care nu permit debitorului executat să conteste cuantumul datoriei în procedura de executare propriu-zisă, ci îi impun acestuia formularea unei acțiuni în realizare, iar până la judecarea acesteia prin hotărâre definitivă executarea va fi finalizată sau cel puțin, debitorul va fi pierdut bunul ipotecat sau dat în garanție, chestiune de o importanță deosebită atunci când creditul este solicitat pentru achiziționarea unei locuințe, iar executarea determină evacuarea din imobil.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/7


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Oberlandesgericht Innsbruck (Austria) la 10 august 2011 — TEXDATA Software GmbH

(Cauza C-418/11)

2011/C 331/11

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberlandesgericht Innsbruck

Părțile din acțiunea principală

Recurentă: TEXDATA Software GmbH

Întrebările preliminare

Se opune dreptul Uniunii, în stadiul său actual, în special

1.

libertatea de stabilire, articolele 49 și 54 TFUE;

2.

principiul general de drept [articolul 6 alineatul (3) TUE] privind protecția juridică efectivă (principiul efectivității);

3.

principiul privind dreptul de a fi audiat conform articolului 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale [articolul 6 alineatul (1) TUE] și conform articolului 6 alineatul (2) din CEDO [articolul 6 alineatul (1) TUE];

4.

principiul non bis in idem, prevăzut la articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale; sau

5.

prevederile privind sancțiunile în procedurile de publicitate conform articolului 6 din Directiva 68/151/CEE (1), articolului 60a din Directiva 78/660/CEE (2) și articolului 38 alineatul (6) din Directiva 83/349/CEE (3),

unei reglementări naționale care, în cazul depășirii termenului legal de nouă luni prevăzut pentru întocmirea și publicitatea situației conturilor anuale la instanța competentă în materia registrului comerțului,

fără acordarea posibilității exprimării punctului de vedere relativ la existența obligației de publicitate și la motivele posibile care au împiedicat publicitatea, în special fără o verificare prealabilă pentru a se stabili dacă situația conturilor anuale a fost deja depusă la instanța competentă în materia registrului comerțului din localitatea unde se află sediul principal; și

fără a solicita în prealabil în mod individual societății sau organelor sale mandatate să își îndeplinească astfel obligația de publicitate,

prevede aplicarea imediată de către instanța competentă în materia registrului comerțului a unei sancțiuni pecuniare minime de 700 de euro societății și fiecăruia dintre organele sale mandatate pentru lipsa unei dovezi contrare, utilizând ficțiunea că societatea și organele sale sunt vinovate de neîndeplinirea publicității, și, în cazul neexecutării ulterioare a acestei obligații în termen de două luni, aplicarea unei alte sancțiuni pecuniare minime de 700 de euro societății și organelor sale mandatate, din nou pentru motivul că nu s-a făcut dovada în sens contrar și făcând uz de ficțiunea că societatea și organele sale sunt vinovate de neîndeplinirea publicității?


(1)  Prima directivă 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, în înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților, JO L 65, p. 8, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 3.

(2)  A patra directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale, JO L 222, p. 11, versiune modificată, JO 2006, L 224, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 21.

(3)  A șaptea Directivă 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile consolidate, JO L 193, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 58.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/8


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Finanzgericht Baden-Württemberg (Germania) la 16 august 2011 — Katja Ettwein/Finanzamt Konstanz

(Cauza C-425/11)

2011/C 331/12

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Baden-Württemberg

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Katja Ettwein

Pârâtă: Finanzamt Konstanz

Întrebarea preliminară

Dispozițiile Acordului din 21 iunie 1999 dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor (1) (BGBl II 2001, p. 810 și următoarele), care a fost ratificat de Bundestag prin Legea din 2 septembrie 2001 (BGBl II 2001, p. 810) și a intrat în vigoare la 1 iunie 2002 (denumit în continuare „Acordul privind libera circulație a persoanelor”), în special articolele 1, 2, 11, 16 și 21, precum și articolele 9, 13 și 15 din anexa I trebuie interpretate în sensul că nu permit refuzul impozitării comune, având în vedere regimul „fracționării” („splitting”), în cazul soților cu domiciliul în Elveția și ale căror venituri impozabile sunt supuse în totalitate impozitului în Republica Federală Germania?


(1)  Acordul dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor — Actul final — Declarații comune — Informare privind intrarea în vigoare a șapte acorduri încheiate cu Confederația Elvețiană în domeniile liberei circulații a persoanelor, transportului aerian și terestru, achizițiilor publice, cooperării științifice și tehnologice, recunoașterii reciproce a evaluării conformității și comerțului cu produse agricole (JO 2002, L 114, p. 6, Ediție specială, 11/vol. 74, p. 97).


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/8


Recurs introdus la 18 august 2011 de Gosselin Group NV, fosta Gosselin World Wide Moving NV, împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) pronunțate la 16 iunie 2011 în cauzele conexate T-208/08 și T-209/08, Gosselin Group NV și Stichting Administratiekantoor Portielje/Comisia Europeană

(Cauza C-429/11 P)

2011/C 331/13

Limba de procedură: olandeza

Părțile

Recurentă: Gosselin Group NV, fosta Gosselin World Wide Moving NV (reprezentanți: F. Wijckmans și H. Burez, avocați)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană și Stichting Administratiekantoor Portielje

Concluziile recurentei

Cu titlu principal, i) anularea hotărârii (1), în măsura în care Tribunalul afirmă că practicile incriminate restrâng prin natura lor concurența fără să fie necesar să se probeze efectele anticoncurențiale, și ii) anularea deciziei (2) (astfel cum a fost modificată și în măsura în care se aplică recurentei), având în vedere că decizia respectivă nu conține nicio probă a consecințelor, din punctul de vedere al dreptului concurenței, ale practicilor în legătura cu care este considerată răspunzătoare recurenta;

cu titlu subsidiar, i) anularea hotărârii în măsura în care Tribunalul afirmă că, în mod excepțional, Comisia se putea întemeia pe cea de a doua condiție alternativă a punctului 53 din Orientările privind conceptul de efect asupra comerțului (3), fără a proceda în mod explicit la o determinare a pieței în sensul punctului 55 din aceste orientări; și ii) anularea deciziei (astfel cum a fost modificată și în partea în care se aplică recurentei) în măsura în care, în decizie, Comisia nu a demonstrat corespunzător cerințelor legale că practicile afectează în mod semnificativ comerțul între statele membre;

cu titlu subsidiar, i) anularea hotărârii în măsura în care Tribunalul afirmă că Comisia nu era obligată să ia în considerare faptul că recurenta nu participase la acordurile scrise privind prețurile sau la reuniuni nici în cadrul aprecierii gravității încălcării, nici în cadrul circumstanțelor atenunante; și ii) anularea deciziei (astfel cum a fost modificată și în măsura în care se aplică recurentei) pentru aceleași motive;

cu titlu subsidiar, i) anularea hotărârii în măsura în care se aplică o rată de 17 % din vânzările relevante fără a lua în considerare ansamblul de 30 de circumstanțe relevante, întemeindu-se în special pe un prag minim de 15 % și ii) anularea deciziei (astfel cum a fost modificată și în măsura în care se aplică recurentei) pentru aceleași motive;

cu titlu subsidiar, i) anularea hotărârii în măsura în care se afirmă că participarea recurentei între 31 ianuarie 1992 și 30 octombrie 1993 nu s-a prescris; ii) anularea deciziei (astfel cum a fost modificată și în partea în care se aplică recurentei) în măsura în care se calculează amenda aplicată recurentei pe baza participării sale între 31 ianuarie 1992 și 30 octombrie 1993; și iii) reducerea, în consecință, a cuantumului amenzii;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată în conformitate cu articolul 69 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, Gosselin Group NV afirmă că Tribunalul a încălcat dreptul Uniunii prin faptul că a calificat în mod eronat din punct de vedere juridic faptele constatate de acesta (devizele de complezență și comisioanele), legate de acorduri privind prețurile și de practici de împărțire a pieței, și că, cel puțin, hotărârea este viciată de lipsa motivării în această privință.

Cu titlu subsidiar, Gosselin Group NV afirmă că Tribunalul:

în ceea ce privește aprecierea efectelor semnificative a practicilor în litigiu asupra comerțului între statele membre, a încălcat regula conform căreia Comisia trebuie să respecte propriile orientări;

în ceea ce privește aprecierea circumstanțelor atenuante la calcularea amenzii, a încălcat principiul caracterului personal al răspunderii, precum și regula conform căreia Comisia trebuie să respecte propriile orientări;

în ceea ce privește stabilirea cuantumului de bază al amenzii, a încălcat obligația de motivare, principiul caracterului personal al răspunderii, precum și regula conform căreia Comisia trebuie să respecte propriile orientări. Primul aspect invocat este motivat de faptul că Tribunalul a apreciat în mod greșit că Comisia putea să se întemeieze pe punctul 23 din Orientările privind calcularea amenzilor (4). Prin al doilea aspect invocat, se susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a afirmat că rata minimă de 15 % din valoarea vânzărilor este, prin definiție, pragul minim al unei amenzi pentru restricții grave ale concurenței. Prin al treilea aspect se susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a afirmat că rata de 17 % este egală sau aproape egală cu rata de 15 % și a concluzionat că nu trebuie luate în considerare toate circumstanțele relevante;

a încălcat articolul 25 din Regulamentul nr. 1/2003 prin faptul că a apreciat că participarea Gosselin NV la practicile în litigiu în perioada 31 noiembrie 1992 și 30 octombrie 1993 nu s-a prescris.


(1)  Hotărârea Tribunalului (Camera a opta) pronunțată în cauzele conexate T-208/08 și T-209/08, Gosselin Group NV și Stichting Administratiekantoor Portielje/Comisia Europeană (denumită în continuare „hotărârea”).

(2)  Decizia C(2008) 926 final a Comisiei din 11 martie 2008 privind o procedură în temeiul articolului 81 [CE] și al articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/38.543 — Servicii de mutări internaționale) (denumită în continuare „decizia”).

(3)  Orientări privind conceptul de efect asupra comerțului din articolele 81 și 82 din tratat (JO 2004, C 101, p. 81, Ediție specială, 08/vol. 4, p. 149).

(4)  Orientările privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 1/2003 (JO 2006, C 210, p. 2, Ediție specială, 08/vol. 4, p. 264).


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/9


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Tribunalul Alba (România) la data de 22.08.2011 — Corpul Național al Polițiștilor — În interesul membrilor săi, polițiști în cadrul IPJ Alba/Ministerul Administrației și Internelor (MAI), Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) și Inspectoratul de Poliție al Județului Alba (IPJ)

(Cauza C-434/11)

2011/C 331/14

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Tribunalul Alba

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Corpul Național al Polițiștilor — În interesul membrilor săi, polițiști în cadrul IPJ Alba

Pârâte: Ministerul Administrației și Internelor (MAI), Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) și Inspectoratul de Poliție al Județului Alba (IPJ)

Întrebarea preliminară

Prevederile art. 17 alin. 1, art. 20 și art. 21 alin. 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun unor reduceri salariale precum cele operate de Statul român prin Legea nr. 118/2010 și Legea nr. 285/2010?


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/10


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 26 august 2011 — Sandra Schüsslbauer, Martin Schüsslbauer, Maximilian Schüsslbauer/Iberia Líneas Aéreas de España SA

(Cauza C-436/11)

2011/C 331/15

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesgerichtshof

Părțile din acțiunea principală

Reclamanți: Sandra Schüsslbauer, Martin Schüsslbauer, Maximilian Schüsslbauer

Pârâtă: Iberia Líneas Aéreas de España SA

Întrebările preliminare

Pasagerul are dreptul la o compensație conform articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 (1), în cazul în care un zbor a avut o întârziere la plecare care este inferioară limitelor prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din acest regulament, însă sosirea la destinația finală a avut loc cu cel puțin trei ore întârziere față de ora de sosire prevăzută?


(1)  Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218).


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/10


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 26 august 2011 — Ekkehard Schauß/Transportes Aéreos Portugueses SA

(Cauza C-437/11)

2011/C 331/16

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesgerichtshof

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Ekkehard Schauß

Pârâtă: Transportes Aéreos Portugueses SA

Întrebarea preliminară

În cazul în care un zbor a avut o întârziere la plecare care este inferioară limitelor definite la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 (1), însă sosirea la ultima destinație a avut loc cu o întârziere de cel puțin trei ore față de ora de sosire prevăzută, pasagerii au dreptul la o compensație conform articolului 7 din acest regulament?


(1)  Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218)


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/10


Recurs introdus la 26 august 2011 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) pronunțate la 16 iunie 2011 în cauzele conexate T-208/08 și T-209/08, Gosselin Group NV și Stichting Administratiekantoor Portielje/Comisia Europeană

(Cauza C-440/11 P)

2011/C 331/17

Limba de procedură: olandeza

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Bouquet, S. Noë și F. Ronkes Agerbeek, agenți)

Cealaltă parte în proces: Gosselin Group NV, fosta Gosselin World Wide Moving NV, și Stichting Administratiekantoor Portielje

Concluziile recurentei

Anularea hotărârii atacate în măsura în care se anulează Decizia C(2008) 926, astfel cum a fost modificată prin Decizia C(2009) 5810, în ceea ce privește Stichting Administratiekantoor Portielje;

respingerea acțiunii introduse de Portielje;

obligarea societății Portielje la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fața Tribunalului și a Curții.

Motivele și principalele argumente

I.    Primul motiv privind domeniul de aplicare personal al articolului 101 TFUE

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept în interpretarea noțiunii „întreprindere” și a regulilor referitoare la repartizarea sarcinii probei privind răspunderea pentru participarea la o încălcare a articolului 81 CE (în prezent articolul 101 TFUE). La punctele 36-50 din hotărârea atacată, Tribunalul a analizat o falsă problemă, și anume problema dacă Portielje este o întreprindere. Tribunalul ar fi trebuit să stabilească mai degrabă dacă, în decizia sa, Comisia a constatat în mod întemeiat că Portielje este o componentă a întreprinderii care a săvârșit încălcarea. Principiile formulate în Hotărârea Akzo Nobel și alții (C-97/08 P) (1), inclusiv prezumția de probă în cazul deținerii unei participații de 100 %, se aplică fără restricții acestei problematici.

II.    Al doilea motiv privind răsturnarea prezumției de exercitare a unei influențe determinante

A.    Primul aspect

Tribunalul a săvârșit o eroare vădită în legătură cu mijloacele de probă prin faptul că a constatat că legătura personală dintre Portielje și Gosselin nu privea decât jumătate din consiliul de administrație al Portielje, cel puțin în măsura în care Tribunalul a intenționat să sugereze prin aceasta că administratorii în cauză nu puteau să exercite o influență determinantă asupra politicii societății Portielje. Persoanele respective dispuneau astfel împreună de un număr suficient de voturi în cadrul consiliului de administrație pentru a putea să determine politica societății Portielje.

B.    Al doilea aspect

În orice caz, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a apreciat că, independent de legătura personală, Portielje a răsturnat prezumția de probă care rezultă din jurisprudență în cazul deținerii unei participații de 100 %, având în vedere că, în cursul perioadei relevante, aceasta nu luase nicio decizie formală de administrare. Aprecierea Tribunalului nu este compatibilă cu natura funcțională a noțiunii de întreprindere, și nici cu principiile formulate în Hotărârea Akzo Nobel și alții.

C.    Al treilea aspect

Tribunalul a săvârșit de asemenea o eroare de drept prin faptul că a apreciat că Portielje a răsturnat prezumția de probă în cazul deținerii unei participații de 100 %, având în vedere că, în cursul perioadei relevante, nu avusese loc o adunare generală a Gosselin. Aprecierea Tribunalului nu este compatibilă cu natura funcțională a noțiunii de întreprindere, și nici cu principiile formulate în Hotărârea Akzo Nobel și alții.


(1)  Hotărârea Curții din 10 septembrie 2009, Rep., p. I-8237.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/11


Recurs introdus la 26 august 2011 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) pronunțate la 16 iunie 2011 în cauza T-210/08, Verhuizingen Coppens NV/Comisia Europeană

(Cauza C-441/11 P)

2011/C 331/18

Limba de procedură: olandeza

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Bouquet, S. Noë și F. Ronkes Agerbeek, agenți)

Cealaltă parte în proces: Verhuizingen Coppens NV

Concluziile recurentei

Anularea Hotărârii pronunțate de Tribunal la 16 iunie 2011 în cauza Verhuizingen Coppens NV/Comisia Europeană (T-210/08);

respingerea acțiunii în anulare sau anularea numai a articolului 1 litera (i) din Decizia C (2008) 926 final privind o procedură în temeiul articolului 81 CE și al articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/38.543 — Servicii de mutări internaționale) în măsura în care consideră Verhuizingen Coppens NV responsabilă în legătură cu acordul privind comisioanele;

stabilirea amenzii în cuantumul considerat corespunzător de Curte;

obligarea Verhuizingen Coppens NV la plata cheltuielilor de judecată aferente recursului și la plata părții de cheltuieli aferente procedurii în fața Tribunalului pe care Curtea o consideră corespunzătoare.

Motivele și principalele argumente

În opinia Comisiei, Tribunalul a încălcat dreptul, în special articolele 263 TFUE și 264 TFUE și principiul proporționalității, anulând în tot decizia Comisiei potrivit căreia Coppens este responsabilă de o încălcare unică și continuă care constă, în perioada în cauză, într-un acord privind comisioane și într-un acord privind devize de complezență, întrucât nu s-a dovedit că Coppens cunoștea sau ar fi trebuit să cunoască acordul privind comisioanele. În interesul bunei administrări a justiției și al aplicării eficiente a normelor de concurență ale Uniunii, Tribunalul ar fi putut să anuleze decizia atacată numai în măsura în care Coppens este considerată responsabilă în legătură cu acordul privind comisioanele. Anularea deciziei în tot înseamnă de fapt că participarea Coppens la acordul privind devizele de complezență rămâne nesancționată, în cazul în care Comisia nu ar adopta o nouă decizie cu privire la această parte a încălcării inițiale. Aceasta ar putea determina o dublare nedorită a procedurilor administrative și judiciare și ar putea fi chiar contrar principiului ne bis in idem.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/12


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Augstākās tiesas Senāts (Republica Letonă) la 1 septembrie 2011 — Gunārs Pusts/Lauku atbalsta dienests

(Cauza C-454/11)

2011/C 331/19

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Augstākās tiesas Senāts

Părțile din acțiunea principală

Recurent: Gunārs Pusts

Intimată: Lauku atbalsta dienests

Întrebările preliminare

1.

Dispozițiile Uniunii Europene care reglementează restituirea ajutoarelor trebuie interpretate în sensul că permit să se considere că plata ajutorului este necuvenită în cazurile în care, deși beneficiarul ajutorului continuă să respecte angajamentele, nu respectă procedura stabilită pentru solicitarea plății?

2.

Este conformă cu dreptul Uniunii Europene care reglementează restituirea ajutoarelor o reglementare potrivit căreia angajamentele asumate de beneficiarul ajutorului sunt întrerupte în temeiul simplei nedepuneri a unei cereri, fără ca beneficiarul ajutorului să fi avut posibilitatea de a se pronunța cu privire la acest aspect?

3.

Este conformă cu dreptul Uniunii Europene care reglementează restituirea ajutoarelor o reglementare potrivit căreia, în cazul imposibilității efectuării unor verificări in situ (ca urmare a trecerii unui an), de unde se deduce că angajamentele asumate de beneficiarul ajutorului au fost întrerupte, acesta trebuie să restituie totalitatea fondurilor acordate până în acel moment în cursul perioadei de angajament, chiar și în cazul în care fondurile menționate au fost deja alocate și achitate pentru mai mulți ani?


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/12


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Landgericht Bremen (Germania) la 2 septembrie 2011 — Gothaer Allgemeine Versicherung AG, ERGO Versicherung AG, Versicherungskammer Bayern-Versicherungsanstalt des öffentlichen Rechts, Nürnberger Allgemeine Versicherungs-AG, Krones AG/Samskip GmbH

(Cauza C-456/11)

2011/C 331/20

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Bremen

Părțile din acțiunea principală

Reclamante: Gothaer Allgemeine Versicherung AG, ERGO Versicherung AG, Versicherungskammer Bayern-Versicherungsanstalt des öffentlichen Rechts, Nürnberger Allgemeine Versicherungs-AG, Krones AG

Pârâtă: Samskip GmbH

Întrebările preliminare

1.

Articolele 32 și 33 din Regulamentul nr. 44/2001 (1) trebuie interpretate în sensul că noțiunea „hotărâre” include de asemenea, în principiu, acele hotărâri care se limitează la constatarea faptului că nu sunt îndeplinite condițiile procedurale de admisibilitate (așa-numitele „hotărâri privind admisibilitatea”)?

2.

Articolele 32 și 33 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 trebuie interpretate în sensul că noțiunea „hotărâre” include de asemenea o hotărâre definitivă prin care se constată necompetența internațională a unei instanțe ca urmare a existenței unei convenții de atribuire a competenței de soluționare a litigiilor dintre părți?

3.

Având în vedere jurisprudența CJUE cu privire la principiul extinderii efectelor (Hotărârea Curții din 4 februarie 1988, cauza 145/86), articolele 32 și 33 din Regulamentul nr. 44/2001 trebuie interpretate în sensul că fiecare stat membru este obligat să recunoască hotărârile instanței unui alt stat membru cu privire la eficacitatea unei convenții de atribuire a competenței de soluționare a litigiilor dintre părți, în cazul în care, conform dreptului național al primei instanțe sesizate, constatarea privind eficacitatea convenției de atribuire a competenței are autoritate de lucru judecat, chiar dacă această decizie face parte dintr-o hotărâre privind admisibilitatea prin care se respinge acțiunea?


(1)  Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO 2001, L 12, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 3, p. 74).


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/12


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Tribunalul Dâmbovița (România) la data de 5 septembrie 2011 — Victor Cozman/Teatrul Municipal Târgoviște

(Cauza C-462/11)

2011/C 331/21

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Tribunalul Dâmbovița

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Victor Cozman

Pârât: Teatrul Municipal Târgoviște

Întrebările preliminare

1.

Articolul 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului trebuie interpretat în sensul că permite reducerea salariilor personalului plătit din fonduri publice cu 25 %, conform articolului 1 alineatul (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar?

2.

În caz afirmativ, dreptul asupra salariului este un drept absolut, fără posibilitatea statului de a aduce anumite limitări acestui drept?


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/13


Recurs introdus la 14 septembrie 2011 de Evropaïki Dynamiki — Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera întâi) pronunțate la 22 iunie 2011 în cauza T-409/09, Evropaïki Dynamiki — Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE/Comisia Europeană

(Cauza C-469/11 P)

2011/C 331/22

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Evropaïki Dynamiki — Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE (reprezentant: N. Korogiannakis, Δικηγόρος)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

Anularea Ordonanței Tribunalului pronunțate în cauza T-409/09;

respingerea în totalitate a excepției inadmisibilității invocate de Comisie;

trimiterea cauzei la Tribunal spre rejudecare pe fond;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată și a celorlalte cheltuieli, inclusiv a celor efectuate în procesul inițial, chiar în cazul respingerii prezentului recurs, precum și a cheltuielilor de judecată efectuate în prezentul recurs în cazul admiterii acestuia.

Motivele și principalele argumente

Recurenta susține că ordonanța contestată ar trebui să fie anulată pentru următoarele motive:

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin neaplicarea articolului 102 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, care prevede că termenele procedurale se prelungesc pentru considerente de distanță, în mod invariabil, cu 10 zile în cauzele având ca obiect răspunderea extracontractuală a instituțiilor Europene.

Tribunalul a încălcat, prin neaplicarea articolului 102 alineatul (2), principiile egalității de tratament și securității juridice.

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept acceptând ca termenul de prescripție să înceapă să curgă de la data când i-a fost comunicată recurentei decizia Comisiei de respingere a ofertei sale.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/13


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Augstākās tiesas Senāts (Republica Letonia) la 14 septembrie 2011 — SIA „Garkalns”/Rīgas dome

(Cauza C-470/11)

2011/C 331/23

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Augstākās tiesas Senāts

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: SIA „Garkalns”

Pârât: Rīgas dome

Întrebarea preliminară

Articolul 49 CE și obligația de transparență aflată în legătură cu acesta trebuie interpretate în sensul că utilizarea într-o lege supusă în prealabil dezbaterii publice a unei noțiuni juridice generale precum „atingerea semnificativă adusă intereselor statului și ale locuitorilor teritoriului administrativ în cauză”, care trebuie concretizată la fiecare aplicare individuală prin intermediul unor reguli de interpretare, dar care, în același timp, permite o anumită flexibilitate în aprecierea atingerii aduse libertății, este compatibilă cu restricțiile admisibile privind libera prestare a serviciilor?


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/13


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Augstākās tiesas Senāts (Republica Letonă) la 14 septembrie 2011 — SIA „Cido Grupa”/Valsts ieņēmumu dienests

(Cauza C-471/11)

2011/C 331/24

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Augstākās tiesas Senāts

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: SIA „Cido Grupa”

Pârâtă: Valsts ieņēmumu dienests

Întrebările preliminare

1.

Articolul 6 alineatul (3) al treilea paragraf din Regulamentul nr. 60/2004 (1) al Comisiei de instituire a unor măsuri tranzitorii în sectorul zahărului în vederea aderării Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și Slovaciei la Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care s-a constatat în posesia unui operator o cantitate excedentară individuală de produs care poate fi denumit zahăr în înțelesul articolului 4 punctul 1 din regulament, respectivul operator are obligația de a plăti la finanțele publice o sumă al cărei calcul este bazat pe cantitatea de zahăr alb (poziția 1701 99 10 din Nomenclatura combinată) corespunzătoare conținutului de zahăr din produsul constatat în posesia operatorului, și nu pe cantitatea de produs propriu-zis constatat în posesia acestuia (de exemplu, sirop de zahăr)?

2.

Calculul sumei respective trebuie să includă taxele la import cele mai ridicate aplicabile zahărului alb în locul celor aplicabile produsului efectiv constatat în posesia operatorului?


(1)  JO L 9, p. 8, Ediție specială, 03/vol. 52, p. 202.


Tribunalul

12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/15


Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2011 — 3F/Comisia

(Cauza T-30/03 RENV) (1)

(Ajutoare de stat - Ajutoare fiscale acordate de autoritățile daneze - Marinari angajați la bordul navelor înscrise în registrul internațional danez - Decizia Comisiei de a nu ridica obiecții - Acțiune în anulare - Dificultăți serioase)

2011/C 331/25

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: 3F, fost Specialarbejderforbundet i Danmark (SID) (Copenhaga, Danemarca) (reprezentanți: inițial P. Bentley, QC, și A. Worsøe, avocat, ulterior P. Bentley și P. Torbøl, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: H. van Vliet și N. Khan, agenți)

Intervenient în susținerea pârâtului: Regatul Danemarcei (reprezentanți: V. Pasternak Jørgensen și C. Vang, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei C(2002) 4370 final a Comisiei din 13 noiembrie 2002 de a nu ridica obiecții în privința măsurilor fiscale daneze aplicabile marinarilor angajați la bordul navelor înscrise în registrul internațional danez

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă 3F, fostul Specialarbejderforbundet i Danmark (SID) la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de Comisia Europeană în fața Curții și a Tribunalului.

3.

Regatul Danemarcei suportă propriile cheltuieli de judecată efectuate în fața Curții și a Tribunalului.


(1)  JO C 70, 22.3.2003.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/15


Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2011 — Gul Ahmed Textile Mills/Consiliul

(Cauza T-199/04) (1)

(Dumping - Importuri de lenjerie de pat din bumbac originară din Pakistan - Prejudiciu - Legătură de cauzalitate)

2011/C 331/26

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Gul Ahmed Textile Mills Ltd (Karachi, Pakistan) [reprezentant: L. Ruessmann, avocat, cu domiciliul ales în Luxemburg (Luxemburg)]

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: J.-P. Hix și B. Driessen, agenți, asistați de G. Berrisch, avocat)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Scharf și K. Talabér-Ritz, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Regulamentului (CE) nr. 397/2004 al Consiliului din 2 martie 2004 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de lenjerie de pat din bumbac originară din Pakistan (JO L 66, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 34, p. 108), în măsura în care o privește pe reclamantă.

Dispozitivul

1.

Anulează Regulamentul (CE) nr. 397/2004 al Consiliului din 2 martie 2004 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de lenjerie de pat din bumbac originară din Pakistan, în măsura în care privește societatea Gul Ahmed Textile Mills Ltd.

2.

Consiliul Uniunii Europene suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Gul Ahmed Textile Mills Ltd.

3.

Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 217, 28.8.2004.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/16


Hotărârea Tribunalului din 28 septembrie 2011 — Grecia/Comisia

(Cauza T-352/05) (1)

(FEOGA - Secțiunea «Garantare» - Cheltuieli excluse de la finanțarea comunitară - Măsuri specifice referitoare la unele produse agricole în favoarea insulelor mici din Marea Egee - Fructe și legume - Tutun brut - Carne de oaie și de capră - Nerespectarea termenelor de plată - Proporționalitate - Majorarea nivelului corecției forfetare în cazul repetării încălcării)

2011/C 331/27

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Republica Elenă (reprezentanți: inițial G. Kanellopoulos și S. Charitaki, ulterior I. Chalkias și S. Papaïoannou, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: H. Tserepa-Lacombe și L. Visaggio, agenți, asistați de N. Korogiannakis, avocat)

Obiectul

Cerere de anulare în parte a Deciziei 2005/579/CE a Comisiei din 20 iulie 2005 de excludere de la finanțarea comunitară a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA) (JO L 199, p. 84), în măsura în care aceasta exclude anumite cheltuieli efectuate de Republica Elenă în cadrul măsurilor specifice referitoare la unele produse agricole în favoarea insulelor mici din Marea Egee și în sectoarele fructelor și legumelor, al tutunului brut și al cărnii de oaie și de capră

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Republica Elenă la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 296, 26.11.2005.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/16


Hotărârea Tribunalului din 29 septembrie 2011 — Polonia/Comisia

(Cauza T-4/06) (1)

(Agricultură - Actul de aderare din 2003 - Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 - Regulamentul (CE) nr. 1686/2005 - Regulamentul (CE) nr. 1193/2009 - Anul de comercializare 2004/2005 - Cotizație suplimentară - Stabilirea unor doi coeficienți - Competență - Temei juridic - Normă de abilitare - Obligația de motivare - Respectarea normelor fundamentale de procedură)

2011/C 331/28

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: Republica Polonă (reprezentanți: inițial J. Pietras, ulterior E. Ośniecka-Tamecka, ulterior T. Nowakowski, ulterior M. Dowgielewicz, B. Majczyna și P. Rosiak și în final B. Majczyna, M. Szpunar și D. Krawczyk, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial A. Szmytkowska, C. Cattabriga și F. Erlbacher, ulterior A. Szmytkowska și P. Rossi, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1686/2005 al Comisiei din 14 octombrie 2005 de stabilire, pentru anul de comercializare 2004/2005, a valorilor cotizațiilor la producție și a coeficientului pentru cotizația suplimentară pentru sectorul zahărului (JO L 271, p. 12), astfel cum a fost modificat prin articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1193/2009 al Comisiei din 3 noiembrie 2009 de rectificare a Regulamentelor (CE) nr. 1762/2003, (CE) nr. 1775/2004, (CE) nr. 1686/2005, (CE) nr. 164/2007 și de stabilire, pentru anii de comercializare 2002/2003, 2003/2004, 2004/2005 și 2005/2006, a valorilor cotizațiilor la producție pentru sectorul zahărului (JO L 321, p. 1).

Dispozitivul

1.

Anulează articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1686/2005 al Comisiei din 14 octombrie 2005 de stabilire, pentru anul de comercializare 2004/2005, a valorilor cotizațiilor la producție și a coeficientului pentru cotizația suplimentară pentru sectorul zahărului, astfel cum a fost modificat prin articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1193/2009 al Comisiei din 3 noiembrie 2009 de rectificare a Regulamentelor (CE) nr. 1762/2003, (CE) nr. 1775/2004, (CE) nr. 1686/2005, (CE) nr. 164/2007 și de stabilire, pentru anii de comercializare 2002/2003, 2003/2004, 2004/2005 și 2005/2006, a valorilor cotizațiilor la producție pentru sectorul zahărului.

2.

Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 74, 25.3.2006.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/16


Hotărârea Tribunalului din 29 septembrie 2011 — Ryanair/Comisia

(Cauza T-442/07) (1)

(Ajutoare de stat - Sectorul aerian - Ajutoare acordate de autoritățile italiene companiilor Alitalia, Air One și Meridiana - Acțiune în constatarea abținerii de a acționa - Neadoptarea unei poziții de către Comisie - Obligația de a acționa)

2011/C 331/29

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ryanair Ltd (Dublin, Irlanda) (reprezentanți: E. Vahida și I. G. Metaxas-Maragkidis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Flynn, S. Noë și E. Righini, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: Air One SpA (Chieti, Italia) (reprezentanți: M. Merola, C. Satacroce și G. Belotti, avocați)

Obiectul

Cerere prin care se solicită constatarea abținerii Comisiei de a acționa, întrucât aceasta s-a abținut în mod nelegal să adopte o poziție cu privire la plângerile reclamantei referitoare, pe de o parte, la un ajutor pretins acordat de Republica Italiană companiilor Alitalia, Air One și Meridiana, și, pe de altă parte, la o pretinsă încălcare a dreptului concurenței

Dispozitivul

1.

Comisia Comunităților Europene nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Tratatului CE, întrucât s-a abținut să adopte o decizie cu privire la transferul a 100 de angajați ai Alitalia, semnalat în scrisoarea din 16 iunie 2006, pe care i-a adresat-o Ryanair Ltd, cu privire la indemnizația acordată în urma atentatelor din 11 septembrie, invocată în scrisorile din 3 noiembrie 2005 și din 13 decembrie 2005 pe care i le-a adresat Ryanair și cu privire la reducerile tarifelor de aeroport în aeroporturile „pivot”, de care ar fi beneficiat în special Alitalia, invocate în scrisorile menționate din 3 noiembrie 2005 și din 13 decembrie 2005.

2.

Respinge în rest acțiunea.

3.

Fiecare parte, inclusiv Air One SpA va suporta propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 37, 9.2.2008.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/17


Hotărârea Tribunalului din 29 septembrie 2011 — adidas/OAPI — Patrick Holding (Reprezentare a unui pantof cu două barete)

(Cauza T-479/08) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative reprezentând un pantof cu două barete pe o parte - Marcă națională anterioară reprezentând un pantof cu trei barete pe o parte - Motiv relativ de refuz - Lipsa unei justificări a dreptului anterior - Netraducerea unor elemente esențiale care justifică înregistrarea mărcii anterioare - Norma 16 alineatul (3), norma 17 alineatul (2) și norma 20 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95)

2011/C 331/30

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: adidas AG (Herzogenaurach, Germania) (reprezentanți: V. von Bomhard, A. Renck, avocați și I. Fowler, solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: D. Botis, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Patrick Holding ApS (Fredensborg, Danemarca) (reprezentanți: J. Løje și T. Meedom, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 27 august 2008 (cauza R 849/2007-2) privind o procedură de opoziție între adidas AG și Patrick Holding ApS

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă adidas AG la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 6, 10.1.2009.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/17


Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2011 — Perusahaan Otomobil Nasional/OAPI — Proton Motor Fuel Cell (PM PROTON MOTOR)

(Cauza T-581/08) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrarea a mărcii comunitare figurative PM PROTON MOTOR - Mărci naționale, comunitare și înregistrate în Benelux verbale și figurative anterioare PROTON - Motive relative de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Lipsa similitudinii produselor și serviciilor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009])

2011/C 331/31

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Perusahaan Otomobil Nasional Sdn Bhd (Shah Alam, Selangor Darul Ehsan, Malaysia) (reprezentanți: J. Blind, C. Kleiner și S. Ziegler, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: D. Botis, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Proton Motor Fuel Cell GmbH (Puchheim, Germania) (reprezentant: C. Sedlmeir, avocat)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 9 octombrie 2008 (cauza R 1675/2007-1), privind o procedură de opoziție între Perusahaan Otomobil Nasional Sdn Bhd și Proton Motor Fuel Cell GmbH.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Perusahaan Otomobil Nasional Sdn Bhd la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 69, 21.3.2009.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/18


Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2011 — El Jirari Bouzekri/OAPI — Nike International (NC NICKOL)

(Cauza T-207/09) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii figurative comunitare NC NICKOL - Marcă figurativă comunitară anterioară NIKE - Motiv relativ de refuz - Absența riscului de confuzie - Lipsa de similitudine între semne - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 40/94)

2011/C 331/32

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Mustapha El Jirari Bouzekri (Malaga, Spania) (reprezentant: E. Ragot, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Nike International Ltd (Beaverton, Oregon, Statele Unite) (reprezentant: M. de Justo Bailey, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 25 februarie 2009 (cauza R 554/2008-2) privind o procedură de opoziție între Nike International Ltd și domnul Mustapha El Jirari Bouzekri.

Dispozitivul

1.

Anulează Decizia Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 25 februarie 2009 (cauza R 554/2008-2).

2.

OAPI suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de domnul Mustapha El Jirari Bouzekri. Nike International Ltd suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 167, 18.7.2009.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/18


Hotărârea Tribunalului din 29 septembrie 2011 — New Yorker SHK Jeans/OAPI — Vallis K. — Vallis A. (FISHBONE)

(Cauza T-415/09) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale FISHBONE - Marcă națională figurativă anterioară FISHBONE BEACHWEAR - Motiv relativ de refuz - Refuz parțial de înregistrare - Utilizare serioasă a mărcii anterioare - Luarea în considerare a probelor suplimentare - Motivare - Dovada utilizării serioase - Risc de confuzie - Articolul 42 alineatele (2) și (3) și articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Norma 22 alineatul (2) a doua teză din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 - Articolul 75 din Regulamentul nr. 207/2009 - Articolul 15 alineatul (1) primul paragraf și al doilea paragraf litera (a) și articolul 42 alineatele (2), (3) și (5) din Regulamentul nr. 207/2009 - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009)

2011/C 331/33

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: New Yorker SHK Jeans GmbH & Co. KG, fostă New Yorker SHK Jeans GmbH (Kiel, Germania) (reprezentanți: V. Spitz, A. Gaul, T. Golda și S. Kirschstein-Freund, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: P. Geroulakos, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Vallis K. — Vallis A. & Co. OE (Atena, Grecia) (reprezentanți: M. Kilimiri, V. von Bomhard, A. W. Renck, avocați și H. J. O’Neill, solicitor)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 30 iulie 2009 (cauza R 1051/2008-1) privind o procedură de opoziție între Vallis K. — Vallis A. & Co. OE și New Yorker SHK Jeans GmbH & Co. KG.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă New Yorker SHK Jeans GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 297, 5.12.2009.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/19


Hotărârea Tribunalului din 29 septembrie 2011 — Procter & Gamble Manufacturing Cologne/OAPI — Natura Cosméticos (NATURAVIVA)

(Cauza T-107/10) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale NATURAVIVA - Marcă comunitară verbală anterioară VIVA - Motiv relativ de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Lipsa de similitudine între semne)

2011/C 331/34

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Procter & Gamble Manufacturing Cologne GmbH (Köln, Germania) (reprezentant: K. Sandberg, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: P. Geroulakos, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Natura Cosméticos, SA (Sáo Paulo, Brazilia) (reprezentant: C. Bercial Arias, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 23 noiembrie 2009 (cauza R 1558/2008-2) privind o procedură de opoziție între Procter & Gamble Manufacturing Cologne GmbH și Natura Cosméticos, SA

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Procter & Gamble Manufacturing Cologne GmbH la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 134, 22.5.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/19


Hotărârea Tribunalului din 29 septembrie 2011 — Telefónica O2 Germany/OAPI — Loopia (LOOPIA)

(Cauza T-150/10) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale LOOPIA - Mărcile comunitare verbale anterioare LOOP și LOOPY - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009)

2011/C 331/35

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Telefónica O2 Germany GmbH & Co. OHG (München, Germania) (reprezentanți: A. Fottner și M. Müller, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: R. Pethke, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Loopia AB (Västerås, Suedia) (reprezentanți: P. Håkon-Schmidt și N. Ringen, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 12 ianuarie 2010 (cauza R 1812/2008-1), referitoare la o procedură de opoziție între Telefónica O2 Germany GmbH & Co. OHG și Loopia AB.

Dispozitivul

1.

Anulează Decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 12 ianuarie 2010 (cauza R 1812/2008-1).

2.

OAPI suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Telefónica O2 Germany GmbH & Co. OHG.

3.

OAPI suportă cheltuielile necesare efectuate de Telefónica O2 Germany aferente procedurii în fața Camerei întâi de recurs a OAPI.

4.

Loopia AB suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 148, 5.6.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/19


Hotărârea Tribunalului din 28 septembrie 2011 — Nike International/OAPI — Deichmann (VICTORY RED)

(Cauza T-356/10) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare VICTORY RED - Mărci verbale anterioare internațională și națională Victory - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Similitudinea semnelor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009)

2011/C 331/36

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Nike International Ltd (Beaverton, Oregon, Statele Unite) (reprezentant: M. de Justo Bailey, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: D. Botis, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Deichmann SE (Essen, Germania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 18 mai 2010 (cauza R 1309/2009-2), referitoare la o procedură de opoziție dintre Deichmann SE și Nike International Ltd.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Nike International Ltd. la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 288, 23.10.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/20


Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2011 — Brighton Collectibles/OAPI — Felmar (BRIGHTON)

(Cauza T-403/10) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale BRIGHTON - Mărcile naționale verbale și figurative BRIGHTON și alte semne anterioare BRIGHTON - Motive relative de refuz - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 207/2009)

2011/C 331/37

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Brighton Collectibles, Inc. (Dover, Delaware, Statele Unite) (reprezentant: R. Delorey, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Felmar (Paris, Franța) (reprezentant: D. Monégier du Sorbier, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 30 iunie 2010 (cauza R 408/2009-4) privind o procedură de opoziție între Brighton Collectibles, Inc. și Felmar

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Brighton Collectibles, Inc. suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)(OAPI).

3.

Felmar suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 328, 4.12.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/20


Ordonanța Tribunalului din 13 septembrie 2011 — CEVA/Comisia

(Cauza T-224/09) (1)

(Acțiune în anulare - Program specific de cercetare și de dezvoltare tehnologică în domeniul «Energie, mediu și dezvoltare durabilă» - Proiect Protop - Convenție de subvenționare - Cerere de rambursare a sumelor plătite în avans în executarea unui contract de finanțare a cercetării - Subcontactare - Scrisoare de atenționare - Act care nu poate face obiectul unei acțiuni - Inadmisibilitate)

2011/C 331/38

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Centre d’étude et de valorisation des algues SA (CEVA) (Pleubian, Franța) (reprezentant: J.-M. Peyrical, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: V. Joris, agent, asistat de E. Bouttier, avocat)

Obiectul

Cerere de anulare a scrisorii de atenționare a Comisiei din 6 aprilie 2009, prin care aceasta invită reclamanta să îi ramburseze sumele pe care aceasta i le-a plătit în avans în executarea unei convenții de subvenționare încheiate pentru un proiect care urma să fie efectuat în cadrul programului specific de cercetare, de dezvoltare tehnologică și de demostrație intitulat „Energie, mediu și dezvoltare durabilă”.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2.

Obligă Centre d’étude et de valorisation des algues SA (CEVA) la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 205, 29.8.2009.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/20


Ordonanța Tribunalului din 14 septembrie 2011 — Regione Puglia/Comisia

(Cauza T-84/10) (1)

(Acțiune în anulare - FEDR - Decizie prin care se reduce contribuția financiară - Entitate regională - Lipsa afectării directe - Inadmisibilitate)

2011/C 331/39

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Regione Puglia (Bari, Italia) (reprezentanți: F. Brunelli și A. Aloia, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Cattabriga și A. Steiblytė, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare în parte a Deciziei Comisiei C (2009) 10350 din 22 decembrie 2009 de reducere a contribuției financiare din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) acordate în temeiul Deciziei Comisiei C(2000) 2349 din 8 august 2000 de aprobare a programului operațional POR Puglia, pentru perioada 2000-2006, în cadrul obiectivului nr. 1

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2.

Regione Puglia suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană, inclusiv cheltuielile de judecată aferente procedurii de măsuri provizorii.


(1)  JO C 113, 1.5.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/21


Ordonanța Tribunalului din 14 septembrie 2011 — Regione Puglia/Comisia

(Cauza T-223/10) (1)

(FEDER - Reducerea unei contribuții financiare - Retragerea notei de debit atacate - Dispariția obiectului litigiului - Nepronunțare asupra fondului)

2011/C 331/40

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Regione Puglia (Bari, Italia) (reprezentanți: F. Brunelli și A. Aloia, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Prete și A. Steiblytė, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Notei de debit nr. 3241001630 din 26 februarie 2010 referitoare la Decizia Comisiei C(2009) 10350 din 22 decembrie 2009 de reducere a contribuției financiare din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), acordate în aplicarea Deciziei Comisiei C(2000) 2349 din 8 august 2000 de aprobare a programului operațional POR Puglia, pentru perioada 2000-2006, în temeiul obiectivului 1.

Dispozitivul

1.

Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului acțiunii.

2.

Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată aferente prezentei proceduri, iar Regione Puglia suportă cheltuielile aferente procedurii măsurilor provizorii.


(1)  JO C 179, 3.7.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/21


Ordonanța Tribunalului din 14 septembrie 2011 — Italia/Comisia

(Cauza T-239/10) (1)

(FEDR - Reducerea unei contribuții financiare - Retragerea notei de debit atacate - Dispariția obiectului litigiului - Nepronunțare asupra fondului)

2011/C 331/41

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Republica Italiană (reprezentant: P. Gentili, avvocato dello Stato)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Prete și A. Steiblytė, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Notei de debit nr. 3241001630 din 26 februarie 2010 referitoare la Decizia Comisiei C(2009) 10350 din 22 decembrie 2009 de reducere a contribuției financiare din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), acordate în temeiul Deciziei Comisiei C (2000) 2349 din 8 august 2000 de aprobare a programului operațional POR Puglia, pentru perioada 2000-2006, în cadrul obiectivului nr. 1

Dispozitivul

1.

Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2.

Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 195, 17.7.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/21


Ordonanța Tribunalului din 13 septembrie 2011 — ara/OAPI — Allrounder (A)

(Cauza T-397/10) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Nerespectarea termenului pentru depunerea motivelor căii de atac la camera de recurs - Decizie a camerei de recurs de respingere a unei cereri introductive de restitutio in integrum - Acțiune vădit nefondată)

2011/C 331/42

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: ara AG (Langenfeld, Germania) (reprezentant: M. Gail, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: G. Schneider, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI: Allrounder SARL (Sarrebourg, Franța)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 23 iunie 2010 (cauza R 1543/2009-1) privind o cerere introductivă de restitutio in integrum a reclamantei

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea ca vădit nefondată.

2.

Obligă ara AG la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 301, 6.11.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/22


Ordonanța Tribunalului din 9 septembrie 2011 — Biodes/OAPI — Manasul Internacional (BIESUL)

(Cauza T-597/10) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Revocarea deciziei camerei de recurs - Dispariția obiectului litigiului - Nepronunțare asupra fondului)

2011/C 331/43

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Biodes, SL (Madrid, Spania) (reprezentant: E. Manresa Medina, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: V. Melgar, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului: Manasul Internacional, SL

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 23 septembrie 2010 (cauza R 1519/2009-1) privind o procedură de opoziție între Manasul Internacional, SL și Biodes, SL

Dispozitivul

1.

Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2.

Obligă Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 80, 12.3.2011.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/22


Ordonanța Tribunalului din 9 septembrie 2011 — Biodes/OAPI — Manasul Internacional (LINEASUL)

(Cauza T-598/10) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Revocarea deciziei camerei de recurs - Dispariția obiectului litigiului - Nepronunțare asupra fondului)

2011/C 331/44

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Biodes, SL (Madrid, Spania) (reprezentant: E. Manresa Medina, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: V. Melgar, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului: Manasul Internacional, SL (Ponferrada, Spania)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 23 septembrie 2010 (cauza R 1520/2009-1) privind o procedură de opoziție între Manasul Internacional, SL și Biodes, SL.

Dispozitivul

1.

Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei

2.

Obligă Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 80, 12.3.2011.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/22


Acțiune introdusă la 23 iunie 2011 — Republica Bulgaria/Comisia

(Cauza T-335/11)

2011/C 331/45

Limba de procedură: bulgara

Părțile

Reclamantă: Republica Bulgaria (reprezentanți: Ivanov Tsvetko și Petranova Elina, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din 15 aprilie 2011 de excludere de la finanțarea din fondurile Uniunii Europene a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA), în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) [notificată cu numărul C(2011) 2517]

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

Anularea Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din 15 aprilie 2011 de excludere de la finanțarea din fondurile Uniunii Europene a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA), în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) [notificată cu numărul C(2011) 2517 (1)], în măsura în care exclude anumite cheltuieli efectuate de Bulgaria, sau, cu titlu subsidiar,

reducerea corecției de 10 %, aplicată cheltuielilor efectuate în temeiul schemei de plată unică pe suprafață în cadrul FEGA, până la concurența a 5 %, precum și a corecției de 10 % în cadrul FEADR, axa 2 („îmbunătățirea mediului și a spațiului rural”) a programului bulgar de dezvoltare rurală, până la concurența a 5 %, și

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

1.   Primul motiv întemeiat pe încălcarea articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005  (2)

În primul rând, potrivit Republicii Bulgare, Comisia nu a demonstrat că Bulgaria a încălcat reglementarea Uniunii. În decizia atacată, Comisia a propus corecții financiare de 10 % pentru cheltuielile efectuate în temeiul schemei de plată unică pe suprafață și al axei 2 („îmbunătățirea mediului și a spațiului rural”) a programului bulgar de dezvoltare rurală, invocând pretinse deficiențe în funcționarea LPIS-GIS, având drept consecință imposibilitatea de a efectua un control „cheie”, imposibilitate care ar demonstra disfuncționalități serioase ale sistemului de control, care au determinat un risc important de pierderi substanțiale pentru fond. A fost propusă de asemenea o corecție de 5 % pentru suplimentele la plățile directe, invocându-se deficiențele menționate în funcționarea LPIS-GIS. Reclamanta prezintă o serie de date și de elemente factuale care demonstrează că au avut loc controale administrative încrucișate și la fața locului, ceea ce ar contrazice susținerile Comisiei.

În al doilea rând, reclamanta susține că, în ceea ce privește cuantumurile excluse de la finanțare, Comisia nu a evaluat corect nici natura, nici gravitatea încălcării reglementării aplicabile. În acest context, reclamanta susține că s-a efectuat un control „cheie” chiar mai aprofundat decât cel impus de legislația relevantă și că respectiva concluzie a Comisiei cu privire la lipsa unui astfel de control nu reflectă starea reală a sistemelor de control în Republica Bulgaria.

În al treilea rând, reclamanta susține că riscul producerii unui prejudiciu pentru bugetul Uniunii nu a fost apreciat corect. Reclamanta invocă teza potrivit căreia Comisia a săvârșit o eroare cu privire la consecințele financiare ale încălcării reglementării Uniunii, întemeindu-se pe raportul final al organismului de conciliere în cauza 10/BG/442, în care se subliniază expres că autoritățile bulgare au controlat toate pășunile permanente la fața locului.

2.   Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității

Potrivit reclamantei, care se întemeiază pe articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1290/2005, precum și pe cerința impusă de Tribunal de a exista o legătură clară între cuantumul corecției și prejudiciul eventual pentru Uniune, procentajul corecției financiare trebuie să fie proporțional cu neregularitățile constatate și cu riscul pentru bugetul Uniunii. Corecțiile impuse în speță depășesc limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru realizarea obiectivului urmărit prin procedura de închidere, motiv pentru care ele trebuie să fie diminuate.

3.   Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea principiului securității juridice

Potrivit reclamantei, Comisia a adus atingere principiului securității juridice ca urmare a încălcării orientărilor pe care le-a definit ea însăși în documentul nr. VI/5530/97 (3). Având în vedere faptul că autoritățile bulgare au efectuat un control cheie, Comisia ar fi trebuit ca, întemeindu-se pe documentul citat anterior, să stabilească corecțiile financiare la 5 %, în loc de 10 %, pentru cheltuielile efectuate în temeiul schemei de plată unică pe suprafață și al axei 2 („îmbunătățirea mediului și a spațiului rural”) a programului bulgar de dezvoltare rurală.

În plus, reclamanta apreciază că dispozițiile invocate de Comisie pentru a evidenția trei reguli despre care afirmă că nu au fost respectate de Republica Bulgaria stabilesc în sarcina statelor membre anumite obligații, diferite de cele care sunt enunțate în comunicarea oficială. Nu numai că două dintre cele trei reguli enunțate nu ar fi prevăzute expres în regulamentele relevante, ci nu ar exista, în plus, criterii de evaluare bine definite cu privire la punerea lor în aplicare. În ceea ce privește a treia regulă, ar lipsi de asemenea criterii de evaluare bine definite cu privire la punerea acesteia în aplicare. Republica Bulgaria susține că a îndeplinit cerințele prevăzute la articolul 26 din Regulamentul nr. 796/2004 (4).

4.   Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 296 alineatul (2) TFUE

Decizia atacată are ca efect excluderea de la finanțarea Uniunii Europene a cheltuielilor efectuate de Republica Bulgaria, în cuantum de 24 543 106,87 euro. Potrivit reclamantei, având în vedere că decizia atacată îi produce un prejudiciu, obținerea, din partea Comisiei Europene, a unor explicații motivate în mod corespunzător cu privire la motivele impunerii corecțiilor financiare, ar prezenta un interes semnificativ pentru Bulgaria. Potrivit reclamantei, Comisia nu a expus în mod suficient de clar și univoc motivele impunerii corecțiilor financiare și, prin urmare, nu și-a îndeplinit obligația de motivare a deciziei atacate cu privire la reclamantă.


(1)  JO L 102, p. 33.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (JO L 209, p. 1, Ediție specială, 14/vol. 1, p. 193).

(3)  Orientări privind calcularea consecințelor financiare în cadrul pregătirii deciziei de închidere a conturilor FEOGA-Garantare.

(4)  Regulamentul (CE) nr. 796/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a eco-condiționării, a modulării și a sistemului integrat de gestionare și control, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (JO L 141, p. 18, Ediție specială, 03/vol. 56, p. 210).


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/24


Acțiune introdusă la 19 august 2011 — Scandic Distilleries/OAPI — Bürgerbräu, August Röhm & Söhne (BÜRGER)

(Cauza T-460/11)

2011/C 331/46

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Scandic Distilleries SA (Bihor, România) (reprezentant: Á. László, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Bürgerbräu, August Röhm & Söhne KG (Bad Reichenhall, Germania)

Concluziile

Modificarea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 25 mai 2011 în cauza R 1962/2010-2 și înregistrarea mărcii solicitate ca marcă comunitară pentru toate produsele și serviciile vizate;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca figurativă „BÜRGER ORIGINAL PREMIUM PILS TRADITIONAL BREWED QUALITY REGISTERED TRADEMARK SIEBENBURGEN”, pentru produse și servicii din clasele 32 și 35 — cererea de înregistrare nr. 8359663.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca sau semnul invocat: marca comunitară verbală înregistrată sub nr. 1234061 pentru produse și servicii din clasele 21, 32 și 42.

Decizia diviziei de opoziție: admite opoziția în parte.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, întrucât Camera de recurs a considerat în mod incorect că există un risc de confuzie.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/24


Acțiune introdusă la 23 august 2011 — Ellinika Nafpigeia AE și 2. Hoern Beteiligungs GmbH/Comisia

(Cauza T-466/11)

2011/C 331/47

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamante: Ellinika Nafpigeia AE (Hellenic Shipyards, Skaramanka, Grecia) și 2. Hoern Beteiligungs GmbH (Kiel, Germania) (reprezentanți: K. Chrysogonos și A. Mitsis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

anularea Deciziei C(2010) 8274 final a Comisiei din 1 decembrie 2010 privind ajutorul de stat CR 16/2004 (ex NN 29/2004, CP 71/2002 și CP 133/2005), care constituie o măsură de aplicare a Deciziei C(2008) 3118 final din 2 iulie 2008 (JO L 225, p. 104) privind recuperarea ajutoarelor de stat (denumită în continuare „decizia de recuperare”), astfel cum este completată, detaliată și precizată de documentele și de celelalte elemente din dosar;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamante;

în subsidiar, interpretarea, în mod imperativ erga omnes și în special în privința Comisiei, a Deciziei C(2010) 8274 final a Comisiei din 1 decembrie 2010, astfel cum este completată de documentele și de celelalte elemente din dosar, în sensul definit mai precis în acțiune, astfel încât să fie compatibilă: cu articolul 17 din decizia de recuperare, pe care se întemeiază decizia atacată; cu articolul 346 TFUE, în temeiul căruia a fost emisă aceasta; cu principiile certitudinii și al securității juridice, precum și cu libertatea de stabilire, cu libera prestare a serviciilor, cu libertatea de a desfășura o activitate comercială și cu dreptul de proprietate, principii încălcate de interpretarea și aplicarea curentă de către Comisie și de autoritățile elene a deciziei atacate.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă patru motive.

1.

Prin intermediul primului motiv de anulare, reclamantele susțin că Comisia a încălcat articolul 17 din decizia de recuperare, întrucât decizia atacată are efect asupra activităților militare ale Ellinika Nafpigeia AE (Hellenic Shipyards, denumită în continuare „ENAE”), impunând ENAE să renunțe la toate elementele sale patrimoniale care nu sunt în acest moment absolut necesare, dar care sunt totuși integral sau parțial relativ necesare sau pot deveni absolut necesare în viitor pentru activitățile militare ale ENAE.

2.

Prin intermediul celui de al doilea motiv de anulare, reclamantele consideră că decizia atacată este interpretată, printr-o aplicare eronată a articolului 356 TFUE, în sensul că activitățile militare ale ENAE se reduc la comenzile în curs ale marinei militare grecești și nu acoperă toate activitățile necomerciale ale ENAE, precum comenzile ulterioare ale marinei militare sau ale celorlalte forțe armate grecești sau străine sau orice altă activitate de fabricare, de furnizare sau de reparare de material de apărare.

3.

Prin intermediul celui de al treilea motiv de anulare, reclamantele afirmă că decizia atacată, încălcând principiile certitudinii și securității juridice, lasă să subziste incertitudini substanțiale în ceea ce privește domeniul său de aplicare personal, temporal și material, conferind totodată în paralel o largă putere de apreciere organelor responsabile cu punerea sa în aplicare, astfel încât să fie interpretată în sensul că impune obligații și interdicții care nu sunt prevăzute în decizia de recuperare sau unor persoane neobligate ori care sunt imprecise și inaplicabile sau care depășesc măsura rezonabilă necesară pentru protecția drepturilor și a libertăților fundamentale. În continuare, reclamantele consideră că decizia atacată, adoptată cu încălcarea principiilor certitudinii și al securității juridice, este în parte inaplicabilă întrucât impune măsuri care se lovesc parțial sau total de o imposibilitate juridică și/sau practică de aplicare, în condițiile în care se cunoaște că termenul de șase luni impus pentru aplicarea sa era de la început nerealizabil și nerealist.

4.

Prin intermediul celui de patrulea motiv de anulare, reclamantele susțin că decizia atacată impune obligații și interdicții ENAE și acționarilor săi într-un mod care le afectează drepturile fundamentale la libertatea de stabilire, la libera prestare a serviciilor, la libertatea de a desfășura o activitate comercială și la dreptul de proprietate, în parte, fără existența unei baze legale și, în orice caz, cu depășirea a ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului recuperării.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/25


Acțiune introdusă la 5 septembrie 2011 — Sepro Europe/Comisia

(Cauza T-483/11)

2011/C 331/48

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Sepro Europe Ltd (Harrogate, Regatul Unit) (reprezentanți: C. Mereu și K. Van Maldegem, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

declararea acțiunii ca fiind admisibilă și întemeiată;

anularea Deciziei 2011/328/UE a Comisiei (1);

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată și

luarea oricărei alte măsuri considerate necesare.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe existența unor erori vădite de apreciere, în măsura în care pârâta a motivat eronat Decizia 2011/328/UE în baza unor pretinse preocupări referitoare la (i) expunerea lucrătorilor și (ii) expunerea mediului, săvârșind astfel o eroare de drept.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, precum și a principiului bunei administrări, pârâta luând în considerate, în mod greșit, pretinsa preocupare privind proporția de izomeri, în condițiile în care această problemă fusese identificată pentru prima oară ca fiind de importanță decisivă doar la momentul reintroducerii cererii și într-o etapă foarte tardivă a procedurii. Prin urmare, reclamantei nu i s-a oferit nicio posibilitate de a prezenta observații privind această problemă. În plus, pârâta a omis să ia în considerare propunerea de amendament formulată de reclamantă.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe nelegalitatea Deciziei 2011/328/UE a Comisiei în considerarea caracterului disproporționat al acesteia. Chiar dacă s-ar presupune că este necesar să se acorde o atenție specială acestor preocupări, măsura în discuție este disproporționată prin modul în care abordează pretinsele preocupări privind expunerea lucrătorilor și expunerea mediului.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe nelegalitatea Deciziei 2011/328/UE a Comisiei pentru motivul unei insuficiente motivări, întrucât pârâta a omis să ofere vreo dovadă sau vreo motivare care să justifice dezacordul său atât în ceea ce privește amendamentul propus de reclamată, afectând astfel calculul nivelurilor estimate de expunere a lucrătorilor, cât și în ceea ce privește utilizarea de sere de înaltă performanță.


(1)  Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 1 iunie 2011 privind neincluderea flurprimidolului în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului [notificată cu numărul C(2011) 3733] (JO L 153, p. 192).


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/25


Acțiune introdusă la 12 septembrie 2011 — Akzo Nobel și Akcros Chemicals/Comisia

(Cauza T-485/11)

2011/C 331/49

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Akzo Nobel NV (Amsterdam, Țările de Jos) și Akcros Chemicals Ltd (Warwickshire, Regatul Unit) (reprezentanți: C. Swaak și R. Wesseling, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Anularea, în tot sau în parte, a Deciziei Comisiei din 30 iunie 2001 de modificare a Deciziei C(2009) 8682 final a Comisiei din 11 noiembrie 2009 privind o procedură de aplicare a articolului 81 din Tratatul CE (în prezent articolul 1010 TFUE) și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/38589 — stablizatori termici) în măsura în care le privește pe reclamante;

cu titlu subsidiar, reducerea amenzii aplicate la articolul 1 alineatele (2), (4), (19) și (21) din Decizia Comisiei din 30 iunie 2011 și

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă trei motive.

1.

Primul motiv întemeiat pe eronata reținere a unei răspunderi solidare a reclamantelor și a societăților din cadrul grupului Elementis și pe incorecta aplicare a noțiunii de răspundere solidară, întrucât Comisia a considerat că reclamantele răspund pentru partea din amenda aplicată societăților din cadrul grupului Elementis.

2.

Al doilea motiv întemeiat pe incorecta modificarea a deciziei din 2009, în detrimentul reclamantelor (în condițiile în care era pendinte o acțiune în anularea deciziei din 2009), cu încălcarea principiilor securității juridice și încrederii legitime.

3.

Al treilea motiv întemeiat pe incorecta modificare a deciziei din 2009, în condițiile în care Comisia nu a adoptat o nouă comunicare privind obiecțiunile, încălcând astfel dreptul la apărare al reclamantelor și, în special, dreptul lor de a fi ascultate.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/26


Acțiune introdusă la 9 septembrie 2011 — Sarc/Comisia

(Cauza T-488/11)

2011/C 331/50

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Scheepsbouwkundig Advies- en Rekencentrum (Sarc) BV (Bussum, Țările de Jos) (reprezentant: H. Speyart, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei C(2011) 642 final a Comisiei din 10 mai 2011 pronunțată în procedura privind ajutoare de stat NN 68/2010 prin care s-a declarat că ajutorul acordat nu reprezintă ajutor de stat și

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

1.

Primul motiv întemeiat pe împrejurarea că

Comisia nu și-a îndeplinit obligația de a iniția procedura oficială de investigare, în sensul articolului 108 alineatul (2) TFEU, deși ar fi trebuit să acționeze în aces sens;

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe împrejurarea că

Comisia, într-un înscris separat, nu a inclus în mod suficient SARC în evaluarea sa preliminară;

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe împrejurarea că

Comisia a aplicat în mod eronat articolul 107 alineatul (1) TFEU;

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe împrejurarea că

Comisia nu și-a îndeplinit obligația de a impune autorităților olandeze să depună o evaluare sau să dispună o evaluare independentă, deși ar fi trebuit să acționeze în aces sens;

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe împrejurarea că

Comisia nu și-a motivat decizia la un standard juridic corespunzător.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/26


Acțiune introdusă la 15 septembrie 2011 — Bena Properties/Consiliul

(Cauza T-490/11)

2011/C 331/51

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Bena Properties Co. SA (Damasc, Siria) (reprezentant: E. Ruchat, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

Anularea Deciziei 2011/273/PESC din 9 mai 2011 privind măsuri restrictive împotriva Siriei, în măsura în care acestea se referă la reclamantă, precum și a deciziilor ulterioare de punere în aplicare 2011/302/PESC din 23 mai 2011 și 2011/367/PESC din 23 iunie 2011, în măsura în care acestea reiau numele său în lista persoanelor și a entităților vizate la articolele 3 și 4 din Decizia 2011/273/PESC din 9 mai 2011;

anularea Regulamentului (UE) nr. 442/2011 al Consiliului din 9 mai 2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria, precum și a regulamentului ulterior de punere în aplicare 504/2011 din 23 mai 2011 și a rectificării acestuia [rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 504/2011 publicată la 24 iunie 2011], în măsura în care aceste acte se referă la reclamantă;

obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive care sunt, în esență, identice sau similare cu cele invocate în cauza T-433/11, Makhlouf/Consiliul (1).


(1)  JO C 290, 1.10.2011, p. 14.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/27


Recurs introdus la 19 septembrie 2011 de Luigi Marcuccio împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice din 30 iunie 2011 în cauza F-14/11, Marcuccio/Comisia

(Cauza C-491/11 P)

2011/C 331/52

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurent: Luigi Marcuccio (Tricase, Italia) (reprezentant: G. Cipressa, avocat)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană

Concluziile recurentului

Recurentul solicită Tribunalului:

anularea în întregime și fără excepție a ordonanței atacate;

în principal, admiterea în totalitate și fără excepție a tuturor capetelor de cerere din cererea introductivă în cauza respectivă;

obligarea Comisiei Europene la rambursarea către recurent a tuturor cheltuielilor de judecată efectuate de acesta atât în cadrul procedurii în primă instanță, cât și în prezentul recurs;

în subsidiar, trimiterea cauzei la Tribunalul Funcției Publice, pentru ca acesta, într-o compunere diferită, să se pronunțe din nou pe fondul cauzei.

Motivele și principalele argumente

Prezentul recurs este îndreptat împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice din 30 iunie 2011, prin care a fost respinsă ca vădit nefondată o acțiune având ca obiect obligarea Comisiei la repararea prejudiciului patrimonial și nepatrimonial pe care l-ar fi suferit recurentul din cauza pretinsei durate exagerat de lungi a procedurii de recunoaștere a unei invalidități permanente parțiale.

În susținerea recursului, recurentul invocă cinci motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe o eroare de drept, precum și pe o lipsă de motivare și pe încălcarea obligației de cercetare adecvată, întrucât întotdeauna și, în orice caz, sistematic a fost exclusă o răspundere civilă a unei instituții a Uniunii Europene în cazul încălcării obligației care îi revine de a-și motiva fiecare decizie și a fost considerată inoperantă argumentația recurentului în acest sens.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe interpretarea și aplicarea eronată, falsă și nerezonabilă a noțiunii de obligație de motivare.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe o lipsă absolută de motivare, precum și pe lipsa cercetării și pe o eroare de procedură, în măsura în care cererea reconvențională a pârâtei nu a fost considerată ca fiind introdusă tardiv și, prin urmare, inadmisibilă.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 44 din Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, precum și a dreptului recurentului la respectarea contradictorialității și a dreptului la apărare.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe interpretarea și aplicarea eronată, falsă și nerezonabilă a articolului 94 din Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/27


Acțiune introdusă la 16 septembrie 2011 — Missir Mamachi di Lusignano și alții/Comisia

(Cauza T-494/11)

2011/C 331/53

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamanți: Livio Missir Mamachi di Lusignano (Kerkhove-Avelgem, Belgia), Anne Jeanne Cécile Magdalena Maria Sintobin (Bruxelles, Belgia), Stefano Missir Mamachi di Lusignano (Shanghai, China), Maria Letizia Missir Mamachi di Lusignano (Bruxelles, Belgia), (moștenitori ai lui) Alessandro Missir Mamachi di Lusignano (Rabat, Maroc) (reprezentanți: F. Di Gianni, R. Antonimi și G. Coppo, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

Obligarea Comisiei la repararea prejudiciului moral suferit ca urmare a asasinării lui Alessandro Missir Mamachi di Lusignano și a soției acestuia, Ariane Lagasse de Locht,

obligarea Comisiei la plata dobânzilor compensatorii și a majorărilor de întârziere ajunse între timp la scadență,

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin intermediul primului motiv invocat se solicită obligarea Comisiei la repararea prejudiciului moral suferit în mod injust de reclamanți ca urmare a asasinării lui Alessandro Missir Mamachi di Lusignano, fost funcționar al Comisiei, și a soției acestuia, Ariane Lagasse de Locht. În acest scop reclamanții invocă răspunderea extracontractuală a Uniunii, ca urmare a faptului că, în mod neglijent, Comisia a omis să se asigure că apartamentul pus la dispoziția funcționarului asasinat și a familiei sale era dotat cu mijloace de securitate adecvate și eficiente pentru a garanta siguranța acestora. Reclamanții invocă în susținerea solicitărilor formulate concluziile din Hotărârea Tribunalului Funcției Publice din 12 mai 2011 în cauza F-50/09.

În subsidiar, având în vedere împrejurările absolut excepționale ale cauzei, reclamanții invocă răspunderea Comisiei pentru prejudiciul cauzat de un comportament legal.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/28


Ordonanța Tribunalului din 14 septembrie 2011 — Condé/Consiliul

(Cauza T-210/10) (1)

2011/C 331/54

Limba de procedură: franceza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.


(1)  JO C 234, 28.8.2010.


12.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/28


Ordonanța Tribunalului din 14 septembrie 2011 — Camara/Consiliul

(Cauza T-295/10) (1)

2011/C 331/55

Limba de procedură: franceza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.


(1)  JO C 234, 28.8.2010.