7.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 295/1

7.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 295/2

1.

Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea Comisiei Europene privind calificarea faptelor drept acorduri și/sau practici concertate în sensul articolului 101 din TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE.

2.

Comitetul consultativ este de acord cu faptul că seria de acorduri și/sau practici concertate constituie o încălcare unică și continuă a dispozițiilor privind cartelurile în sectorul panourilor de afișare cu cristale lichide pentru televizoare și aplicații pentru calculatoare portabile și monitoare în intervalul de timp în care acestea au existat.

3.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei Europene potrivit căreia seria de acorduri și/sau practici concertate a avut drept obiect și efect restrângerea concurenței.

4.

Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea Comisiei Europene în ceea ce privește durata încălcării pentru fiecare destinatar.

5.

Comitetul consultativ este de acord cu proiectul de decizie al Comisiei Europene în ceea ce privește concluzia că acordurile și/sau practicile concertate între destinatari puteau să aibă un efect apreciabil asupra schimburilor comerciale între statele membre ale UE și între părțile contractante ale SEE.

6.

Comitetul consultativ este de acord cu proiectul de decizie al Comisiei Europene în ceea ce privește destinatarii deciziei, în mod specific în ceea ce privește imputarea răspunderii întreprinderilor-mamă ale grupurilor în cauză.

7.

Comitetul consultativ recomandă publicarea avizului său în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

7.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 295/3

1.

Comitetul consultativ este de acord cu Comisia în ceea ce privește cuantumul de bază al amenzilor.

2.

Comitetul consultativ este de acord cu Comisia în ceea ce privește majorarea cuantumului de bază în vederea asigurării unui efect disuasiv suficient.

3.

Comitetul consultativ este de acord cu Comisia în ceea ce privește reducerea amenzilor în temeiul Comunicării privind clemența din 2002.

4.

Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea Comisiei referitoare la cererile privind incapacitatea de plată.

5.

Comitetul consultativ este de acord cu Comisia în ceea ce privește cuantumurile finale ale amenzilor.

6.

Comitetul consultativ recomandă publicarea avizului său în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

7.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 295/4

(1)

Proiectul de decizie prezentat Comisiei în temeiul articolului 7 și articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 se referă la un cartel între producătorii de panouri de afișare cu cristale lichide („LCD”).

(2)

Într-o comunicare privind obiecțiunile („CO”) din data de 27 mai 2009, Comisia a ajuns la concluzia preliminară că anumite întreprinderi au luat parte la o încălcare unică și continuă a articolului 101 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a articolului 53 alineatul (1) din Acordul privind SEE în sectorul panourilor de afișare cu cristale lichide pentru televizoare și aplicații pentru calculatoare portabile și monitoare, între 5 octombrie 2001 și 25 mai 2006 pentru toate întreprinderile, cu excepția uneia, despre care s-a presupus că ar fi participat la respectiva încălcare între 5 octombrie 2001 și 6 ianuarie 2006.

(3)

Proiectul de decizie concluzionează că următoarele întreprinderi au încălcat articolul 101 alineatul (1) din TFUE și articolul 53 alineatul (1) din Acordul privind SEE prin participarea la un acord unic și continuu și la practici concertate în sectorul panourilor de afișare cu cristale lichide pentru televizoare și aplicații pentru calculatoare portabile și monitoare:

(4)

Fiecare dintre aceste întreprinderi (denumite în continuare, în mod colectiv, „părțile”) a primit comunicarea privind obiecțiunile și i s-a oferit posibilitatea să își exprime punctele de vedere cu privire la obiecțiunile pe care aceasta le conține, în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

(5)

Consilierul-auditor responsabil inițial de acest caz a fost dna Karen WILLIAMS. Începând din 16 septembrie 2010, în urma numirii mele în funcția de consilier-auditor, am preluat responsabilitatea pentru acest caz.

(6)

După primirea CO emise la 27 mai 2009, părților li s-a acordat accesul la dosar prin intermediul unui CD-ROM pe care l-au primit în data de 4 iunie 2009. Părților li s-a acordat, de asemenea, accesul la declarațiile orale și scrise privind clemența, la sediile Comisiei.

(7)

În special LGD a ridicat problema legată de accesul la dosar în răspunsul său la CO și în cadrul audierii. LGD a susținut că unele traduceri lipseau și că organizarea dosarului, în special localizarea versiunilor neconfidențiale, a făcut imposibilă evaluarea de către LGD a valorii adăugate pe care informațiile sale o aduceau investigației Comisiei. Întreprinderii LGD i s-a acordat acces suplimentar la dosar și în urma acestui fapt LGD a depus un document suplimentar la 1 februarie 2010, prin care solicita imunitate parțială în temeiul punctului 26 din Comunicarea privind politica de clemență. Deși LGD și-a rezervat, în documentul transmis în data de 1 februarie 2010, dreptul de a face observații suplimentare, întreprinderea nu a mai transmis observații.

(8)

Pe baza celor de mai sus, consider că LGD a fost în măsură să își exercite pe deplin dreptul la audiere în ceea ce privește dreptul la imunitate parțială și că dificultățile de acces la dosar – oricât de regretabile ar fi fost – nu au condus la niciun impediment pentru dreptul său la audiere.

(9)

Destinatarilor comunicării privind obiecțiunile li s-a acordat inițial termenul 10 iulie 2009 pentru a răspunde. Toate părțile au solicitat prelungiri din motive considerate justificate de consilierul-auditor de la acea vreme. Pentru CTP a fost acordată o prelungire până la 23 iulie 2009; pentru HannStar și Samsung, până la 24 iulie 2009; pentru CMI, AUO și LGD, până la 28 iulie 2009. În legătură cu problema de acces la dosar sus-menționată, LGD a solicitat o nouă prelungire, care i-a fost acordată, termenul fiind 11 august 2009. Toate părțile au răspuns în termenul stabilit.

(10)

La 22-23 septembrie 2009 a avut loc o audiere la care au participat reprezentanți ai tuturor părților.

(11)

Pe parcursul audierii, Comisia a adresat câteva întrebări unora dintre părți, solicitând răspunsuri scrise. Accesul la versiunile neconfidențiale ale acestor răspunsuri a fost acordat printr-o scrisoare datată 6 aprilie 2010.

(12)

În data de 6 aprilie 2010, Comisia a adresat o scrisoare părților („scrisoarea”), indicând că s-ar putea să dorească să includă în decizie anumite documente înaintate de către […] în răspunsul său la comunicarea privind obiecțiunile din data de 11 august. Documentele au fost anexate la scrisoare, în care se afirmă că „informații noi confirmă și susțin obiecțiunile prezentate deja în CO”.

(13)

AUO a susținut în răspunsul său la scrisoare că, prin faptul că nu a furnizat documentele înainte de audiere, Comisia a lipsit-o de oportunitatea de a fi audiată. În observațiile sale cu privire la unele din documentele […], AUO a solicitat, de asemenea, furnizarea de informații suplimentare de către Comisie cu privire la modul în care aceste documente confirmă și susțin obiecțiunile prezentate deja în comunicarea privind obiecțiunile. CMI a precizat în răspunsul său la scrisoare că, fără o explicație însoțitoare referitoare la rostul documentelor, a fost dificil să își dea seama de felul în care Comisia intenționa să se folosească de acestea.

(14)

În pofida afirmațiilor făcute de AUO și de CMI, consider că, în acest caz, Comisia a respectat dreptul părților la o audiere privind documentele noi […]. În primul rând, nu consider că momentul comunicării documentelor […] de către Comisie a fost inadecvat. Comisia nu poate fi obligată să stabilească, încă înainte de audiere, care sunt părțile din răspunsurile la comunicarea privind obiecțiunile pe care s-ar putea să dorească se le utilizeze într-o decizie finală. În al doilea rând, părților li s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta, în scris, observațiile cu privire la documentele noi […]. Dreptul la audiere se referă numai la obiecțiunile pe care Comisia se bazează, iar scrisoarea nu a adăugat nicio obiecțiune față de cele care au fost deja exprimate în comunicarea privind obiecțiunile. Prin urmare, Comisia nu avea obligația de a audia părțile cu privire la aceste documente specifice. În al treilea rând, deși în scrisoare s-ar fi putut preciza mai bine obiecțiunile la care se refereau documentele, consider că, în acest caz, contextul în care documentele ar fi putut fi utilizate de către Comisie a fost suficient de clar pentru ca părțile să poată face observații cu privire la aceste documente, în mod util, și să își exercite, astfel, pe deplin, dreptul la audiere.

(15)

După revizuirea proiectului de decizie, am ajuns la concluzia că acesta se referă exclusiv la obiecțiunile cu privire la care părților li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere (2).

(16)

În continuare, voi relua totuși anumite observații formulate de către părți pe parcursul procedurilor referitoare la dreptul la audiere, în special în ceea ce privește competența și calcularea amenzii.

(17)

În răspunsurile la comunicarea privind obiecțiunile, mai multe părți (3) au criticat Comisia pentru faptul că nu a stabilit în mod corespunzător că are competență în acest caz. S-a subliniat, în special, că în comunicarea privind obiecțiunile există doar o analiză foarte restrânsă cu privire la acest subiect, care stabilește competența Comisiei doar în baza faptului că practicile anticoncurențiale în cauză afectează schimburile comerciale din Comunitate și din SEE. Una dintre părți a susținut că dreptul său la audiere ar fi încălcat dacă decizia ar fi adoptată pe baza raționamentului prezentat în comunicarea privind obiecțiunile.

(18)

Proiectul de decizie răspunde acestei critici și conține o analiză mai detaliată, în care prezintă motivele în baza cărora este stabilită competența în acest caz, și anume faptul că înțelegerea a avut o sferă de aplicare globală și a vizat, printre altele, vânzările directe către clienți din SEE.

(19)

Deși este adevărat că evaluarea juridică privind competența Comisiei din comunicarea privind obiecțiunile a fost destul de limitată, consider, totuși, că dreptul părților la audiere a fost respectat suficient. Comunicarea privind obiecțiunile a inclus o declarație formulată fără rezerve potrivit căreia Comisia a considerat că are competența pentru acest caz. Părțile au oferit răspunsuri ample la această declarație, în scris și cu ocazia audierii. Faptele fundamentale invocate în proiectul de decizie pentru sprijinirea concluziei juridice din decizie potrivit căreia Comisia are competența au fost deja prezentate în comunicarea privind obiecțiunile. Părțile au fost, prin urmare, în măsură să își susțină punctul de vedere cu privire la aceste fapte înainte de adoptarea deciziei. În concluzie, deși ar fi fost preferabil ca în comunicarea privind obiecțiunile să fi fost inclusă o analiză mai cuprinzătoare privind problema competenței, consider că această deficiență nu a condus la o încălcare a dreptului la audiere în prezentul caz.

(20)

La punctul 352, în comunicarea privind obiecțiunile se precizează: „Comisia intenționează să ia în considerare și să includă în evaluarea sa faptul că produsul vizat de prezenta procedură este încorporat în alte produse finale.” Acest punct a suscitat observații formulate de mai multe părți în răspunsul lor la comunicarea privind obiecțiunile și în cadrul audierii. În special, s-a susținut de anumite părți că punctul 352 era foarte neclar, astfel că acestea nu și-au putut exercita în mod corespunzător dreptul la audiere.

(21)

În primul rând, trebuie remarcat faptul că, în ceea ce privește calcularea amenzii, Comisia trebuie să stabilească, în comunicarea privind obiecțiunile, doar principalele elemente de fapt și de drept care pot conduce la plata unei amenzi, cum ar fi gravitatea și durata presupusei încălcări și faptul că aceasta a fost comisă „intenționat sau din neglijență” (4). Prin urmare, chiar și în cazul în care se acceptă argumentul că punctul 352 nu indica în mod clar metodologia pe care Comisia intenționa să o aplice pentru a calcula o eventuală amendă, Comisia a acționat, totuși, în limitele impuse de jurisprudență.

(22)

În orice eventualitate, temerile exprimate de părți în acest caz au fost pe deplin abordate de către Comisie după audiere. În data de 4 martie 2010, Comisia a transmis o scrisoare în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 prin care le-a cerut părților să furnizeze informații privind cifra de afaceri, în scopul calculării unei eventuale amenzi. Părților li s-a solicitat să furnizeze, printre altele, date privind vânzările lor directe și indirecte în SEE (5). După ce părțile au răspuns solicitării, le-a fost transmisă o nouă scrisoare, în data de 6 aprilie 2010, în care s-a afirmat în mod explicit că, în acest caz, „Comisia intenționează să utilizeze (datele solicitate în cererea de informații din data de 4 martie) ca bază de calcul a «valorii vânzărilor» și, prin urmare, în conformitate cu orientările privind amenzile din 2006, ca bază a amenzii”.

(23)

Atât cererea de informații din 4 martie 2010, cât și scrisoarea Comisiei din 6 aprilie 2010 au precizat în mod clar că se intenționează de către Comisie să se ia în considerare, printre altele, anumite vânzări indirecte în SEE („vânzări directe în SEE prin intermediul produselor transformate”) în calculul unei eventuale amenzi. Rezultă că părților li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere cu privire la acest aspect – și, într-adevăr, au folosit această posibilitate și, prin urmare, dreptul lor la audiere a fost pe deplin respectat. Conform celor menționate anterior, procedând astfel, Comisia a depășit cerințele jurisprudenței.

(24)

După analizarea observațiilor părților exprimate în scris și în cadrul audierii, durata încălcării a fost redusă cu […].

(25)

În plus, mai mulți destinatari ai comunicării privind obiecțiunile, în legătură cu care Comisia a indicat că intenționează să îi așeze alături de anumiți autori ai încălcării și să îi considere răspunzători de aceasta în mod individual și solidar, nu se numără printre cei vizați de proiectul de decizie.

(26)

Având în vedere cele prezentate anterior, consider că dreptul la audiere a fost respectat.

7.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 295/8

(1)

În data de 8 decembrie 2010, Comisia a adoptat o decizie privind o procedură derulată în temeiul articolului 101 din tratat și al articolului 53 din Acordul privind SEE. În conformitate cu dispozițiile articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului, Comisia publică în prezentul rezumat numele părților și conținutul principal al deciziei, inclusiv eventualele sancțiuni impuse, ținând seama de interesul legitim al întreprinderilor de a-și proteja secretele de afaceri.

(2)

O versiune neconfidențială a textului deciziei este disponibilă pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență, la adresa: http://ec.europa.eu/competition/cartels/cases/cases.html

(3)

Decizia se adresează următoarelor persoane juridice care aparțin următoarelor șase întreprinderi: Samsung Electronics Co. Ltd. și Samsung Electronics Taiwan Co. Ltd., LG Display Co., Ltd. și LG Display Taiwan Co., Ltd., AU Optronics Corporation, Chimei InnoLux Corporation, Chunghwa Picture Tubes, Ltd., HannStar Display Corporation.

(4)

Produsele de care este legată încălcarea sunt ecranele LCD mari pentru televiziune și aplicații IT (monitoare și calculatoare portabile). Ecranele LCD se compun dintr-o placă de sticlă în partea inferioară (tranzistor cu peliculă subțire sau „TFT”), o placă de sticlă în partea superioară (formarea unui filtru pentru culori) și un cristal lichid injectat între cele două plăci de sticlă, plasate în dreptul unei surse de lumină pentru a servi drept ecran pe un dispozitiv electronic.

(5)

Întreprinderea Samsung a depus o cerere de imunitate la data de […] în conformitate cu prevederile Comunicării privind clemența din 2002 (1). În data de […], LG Display a depus o cerere de imunitate/clemență.

(6)

În data de 7 decembrie 2006, Comisia a lansat o investigație prin solicitarea de informații în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (2) de la toate părțile implicate.

(7)

În data de […], AU Optronics a depus o cerere de clemență, urmată de declarații.

(8)

Comunicarea privind obiecțiunile a fost emisă în data de 27 mai 2009. Audierea a avut loc în data de 22 și 23 septembrie 2009.

(9)

În data de […], LG Display a depus o cerere de clemență în temeiul Comunicării privind clemența din 2002 (așa-numita „imunitate parțială”) privind participarea sa la cartel în […] 2006.

(10)

Între 5 octombrie 2001 și 1 februarie 2006, destinatarii prezentei decizii au participat la acorduri anticoncurențiale în scopul fixării prețurilor, în mod direct și indirect, în sectorul ecranelor LCD. Fixarea directă a prețurilor a inclus acorduri de majorare a prețurilor, de stabilire de intervale de variație a prețurilor și/sau de prețuri minime. Fixarea indirectă a prețurilor a fost rezultatul unui schimb constant și punctual de informații privind prețurile, cererea, producția și capacitatea de producție trecută, prezentă și viitoare.

(11)

Dovezile care stau la baza concluziilor Comisiei constau, printre altele, în procesele-verbale de la acea vreme ale aproximativ 60 de reuniuni lunare la care au participat șase întreprinderi.

(12)

În conformitate cu orientările din 2006 privind amenzile (3), la determinarea sumei de bază a amenzii care urmează a fi aplicată, Comisia pornește de la valoarea vânzărilor de produse sau servicii legate de încălcare ale întreprinderii, în spațiul geografic relevant din SEE.

(13)

Comisia a luat ca bază valoarea medie anuală a valorii ecranelor LCD vândute direct de către întreprinderile participante la cartel în SEE. Aceasta a inclus vânzările în SEE atât către clienții ecranelor LCD, cât și către clienții televizoarelor, monitoarelor și calculatoarelor portabile ale căror ecrane LCD au fost transformate intern de întreprinderea care face parte din cartel.

(14)

Având în vedere natura încălcării și sfera geografică a cartelului, procentajul corespunzător sumei variabile și sumei suplimentare („taxă de intrare”) a fost stabilit la 16 %.

(15)

Cartelul a durat 4 ani, 3 luni și 25 de zile în cazul tuturor societăților, cu excepția HannStar, în cazul căreia durata de participare a fost de 4 ani, 3 luni și 1 zi. Suma variabilă a fost multiplicată cu 4,25 ani pentru toate părțile, cu excepția LGD, în cazul căreia suma variabilă a fost multiplicată cu 4,16 ani deoarece s-a acceptat, parțial, o „imunitate parțială” pentru cifra de afaceri în 2006.

(16)

Nu au existat factori agravanți sau atenuanți de care Comisia să țină seama, dar s-a aplicat un multiplicator disuasiv de 1,2 în cazul întreprinderii Samsung, în temeiul punctului 30 din orientările din 2006 privind amenzile.

(17)

Cuantumurile individuale finale ale amenzilor calculate înainte de aplicarea Comunicării privind politica de clemență au fost sub 10 % din cifrele de afaceri globale ale întreprinderilor vizate de decizie.

(18)

Samsung a fost prima întreprindere care a înaintat informații și elemente de probă, îndeplinind condițiile prevăzute la punctul 8 litera (a) din Comunicarea privind clemența din 2002. Amenda care urmează a fi aplicată întreprinderii Samsung a fost redusă cu 100 %.

(19)

Întreprinderii LG Display i s-a acordat o reducere de 50 % și „imunitate parțială” pentru 2006.

(20)

Întreprinderii AU Optronics i s-a acordat o reducere de 20 %.

(21)

Deși Chunghwa Picture Tubes nu a solicitat în mod oficial clemență, i s-a acordat o reducere de 5 %, ținându-se seama de valoarea adăugată a elementelor transmise de aceasta.

(22)

Destinatarii deciziei și durata implicării acestora au fost după cum urmează:

(23)

Pentru încălcările menționate mai sus, s-au aplicat următoarele amenzi:

7.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 295/10

7.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 295/11

1.

La data de 30 septembrie 2011, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderile AGRANA (Austria), controlată de AGRANA Beteiligungs-Aktiengesellschaft, și RWA (Austria), aparținând RWA Raiffeisen Ware Autria Aktiengesellschaft, dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderilor AGRANA Juice (Austria) și Ybbstaler (Austria), prin încheierea unui contract de administrare a unei societăți nou-create, care constituie o întreprindere comună.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea nu se ia o decizie finală în această privință.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6262 – AGRANA/RWA/JV, la următoarea adresă:

7.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 295/12

1.

La data de 27 septembrie 2011, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea Johnson & Johnson („J&J”, SUA) dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi Synthes, Inc. („Synthes”, SUA), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea nu se ia o decizie finală în această privință.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6266 – J&J/Synthes, la următoarea adresă:

7.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 295/13