15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/1

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, pe baza unei coordonări consolidate a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă naționale.

(3)

La 12 ianuarie 2011, Comisia a adoptat prima Analiză anuală a creșterii, marcând începutul unui nou ciclu de guvernanță economică în UE și al primului semestru european de coordonare ex ante și integrată a politicilor, care se înscrie în cadrul Strategiei Europa 2020.

(4)

La 25 martie 2011, Consiliul European a aprobat prioritățile privind consolidarea bugetară și reforma structurală (în conformitate cu Concluziile Consiliului din 15 februarie și 7 martie 2011 și ca urmare a Analizei anuale a creșterii efectuată de Comisie). Acesta a subliniat necesitatea de a acorda prioritate restabilirii unor bugete solide și a sustenabilității fiscale, reducerii șomajului prin intermediul reformelor pieței forței de muncă și depunerii de noi eforturi în vederea consolidării creșterii economice. Consiliul European a solicitat statelor membre să transpună aceste priorități în măsuri concrete, care să fie incluse în programele de stabilitate sau de convergență ale acestora, precum și în programele naționale de reformă.

(5)

La 25 martie 2011, Consiliul European a invitat totodată statele membre care participă la Pactul euro plus să își prezinte angajamentele în timp util pentru ca a putea fi incluse în programele de stabilitate sau de convergență ale acestora, precum și în programele naționale de reformă.

(6)

La 15 aprilie 2011, Belgia a prezentat actualizarea din 2011 a programului său de stabilitate, care vizează perioada 2011-2014, precum și programul său național de reformă pentru din 2011. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(7)

Belgia s-a confruntat cu o creștere solidă a PIB-ului, care a atins, în medie, 2,3 % pe an în deceniul anterior anului 2008. Această țară a resimțit întregul impact al recesiunii economice mondiale din 2009, iar PIB-ul său s-a contractat cu 2,8 %. Impactul recesiunii asupra ocupării forței de muncă a fost relativ limitat. Diminuarea temporară a orelor lucrate și scăderea productivității muncii pe oră au oferit un mecanism-tampon. După o scădere de 0,4 % în 2009, rata ocupării forței de muncă a crescut din nou în 2010. Cu toate acestea, rata șomajului a crescut de la 7 % înainte de recesiune la 8,3 % în 2010. În 2010, datorită relansării comerțului mondial, redresarea a fost mai puternică decât se estimase, PIB-ul crescând cu 2,2 %. Datorită stabilizatorilor automați și măsurilor discreționare adoptate pentru a face față crizei, deficitul administrațiilor publice a crescut de la 1,3 % din PIB în 2008 la 5,9 % în 2009.

(8)

Pe baza evaluării programului de stabilitate actualizat, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic pe care se bazează proiecțiile bugetare prezentate în programul de stabilitate este plauzibil. Deși se bazează pe ipoteze ușor mai puțin favorabile privind creșterea pentru 2011, acesta este, în general, conform cu cele mai recente previziuni din primăvara 2011 ale serviciilor Comisiei. După obținerea, în 2010, a unui deficit mai bun decât se estimase, și anume de 4,1 %, obiectivul strategiei bugetare evidențiat în cadrul programului de stabilitate este reducerea în continuare a deficitului la 3,6 % în 2011, precum și reducerea acestuia sub valoarea de referință de 3 % până în anul 2012, termenul stabilit de Consiliu pentru corectarea deficitului excesiv. Reducerea deficitului, planificată pentru 2011, pare posibilă, având în vedere previziunile economice destul de prudente. Cu toate acestea, este posibil ca efortul fiscal să se situeze sub 0,75 % din efortul anual mediu din PIB recomandat de Consiliu, în special în 2011 și 2012 când s-ar ridica la numai 0,4 % și, respectiv, la 0,3 % din PIB în termeni structurali. Mai mult, obiectivele privind deficitul pentru 2012 și pentru anii următori nu sunt sprijinite de măsuri de ajustare specifice. În cele din urmă, nu se așteaptă ca obiectivul pe termen mediu, care reprezintă un surplus structural de 0,5 % din PIB, să fie atins în cursul perioadei programului de stabilitate 2011-2014.

(9)

Având în vedere rezultatul peste așteptări înregistrat în 2010, ar fi oportun să se stabilească un obiectiv mai ambițios pentru reducerea deficitului în 2011 și pentru progrese mai rapide decât se estimase în vederea atingerii pragului de 3 % din PIB. Mai mult, nu va fi posibilă eliminarea deficitului excesiv până în 2012 și nici continuarea progreselor în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu fără adoptarea de măsuri de consolidare suplimentare. Dat fiind că sarcina fiscală, în special cea care vizează veniturile salariale, este deja foarte ridicată în Belgia, aceste măsuri de consolidare ar trebui să fie bazate, în principal, pe cheltuieli.

(10)

Criza economică și financiară a inversat tendința anterioară pe termen lung privind datoria publică în scădere. Gradul de îndatorare financiară, care a urmat o tendință descendentă începând din 1993 (când a atins cota maximă de 134 % din PIB, după care a continuat să scadă până când a ajuns la 84 % din PIB în 2007), a crescut din nou începând cu 2008 și a atins cota de 96,8 % din PIB la sfârșitul anului 2010. Nivelul ridicat al datoriei publice rămâne o provocare majoră, în special datorită faptului că impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației este mai mare decât media din UE, în principal ca urmare a unei creșteri relativ accentuate a cheltuielilor cu pensiile, ceea ce va duce la presiuni suplimentare în sectorul finanțelor publice. În cadrul programului de stabilitate, autoritățile evidențiază o strategie tridirecțională pentru a atenua creșterea substanțială estimată a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației (reducerea nivelului datoriei publice, creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă și a ratei de participare și asigurarea unui sistem de asigurări sociale solid și bazat pe solidaritate. Asigurarea pe termen mediu a unor excedente primare suficiente și continuarea reformelor sistemului belgian de asigurări sociale, în special a sistemului de pensii, ar trebui să îmbunătățească sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Potrivit ultimei evaluări efectuate de Comisie, riscurile referitoare la sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice pare să fie ridicat.

(11)

Garantarea unui sector financiar stabil și funcțional, capabil să răspundă nevoilor de intermediere financiară ale economiei reale, reprezintă o provocare importantă pentru Belgia. Pe parcursul ultimilor doi ani, sectorul financiar belgian a fost puternic afectat de criza financiară, ceea ce a dus la bilanțuri reduse, la acordarea de ajutoare de stat substanțiale și la schimbări în cadrul supravegherii bancare. Situația financiară a sectorului bancar rămâne fragilă. În plus, sectorul bancar din Belgia este extrem de concentrat și relativ vast în comparație cu dimensiunea economiei.

(12)

Legea din 1996 privind „Promovarea ocupării forței de muncă și protecția preventivă a competitivității” prevede că evoluția salariilor din Belgia ar trebui să fie conformă cu evoluția salariilor din cele trei țări învecinate (Franța, Germania, Țările de Jos), ținând astfel sub control costurile forței de muncă. Cu toate acestea, legea respectivă nu a putut preveni o situație în care, în perioada 2005-2010, salariile au crescut mai rapid în Belgia decât în cele trei țări vecine, în timp ce creșterea productivității a fost mai lentă. Prin urmare, costurile unitare cu forța de muncă au crescut într-un ritm mai accelerat în Belgia față de țările învecinate și de media din zona euro. Acest lucru este deosebit de problematic, deoarece Belgia este specializată în bunuri cu un conținut tehnologic relativ scăzut, confruntându-se cu o concurență acerbă din partea unor țări care oferă costuri mai reduse. Chiar dacă norma privind salariul contribuie la încadrarea negocierilor salariale, aceasta ar putea fi îmbunătățită prin luarea în considerare a diferențelor în creșterea productivității și prin asigurarea unui sistem mai eficient de punere în aplicare ex post a corecțiilor, în cazul neatingerii obiectivelor.

(13)

Piața forței de muncă este caracterizată prin o serie de rigidități care creează efecte descurajatoare semnificative în ceea ce privește încadrarea în muncă, și anume: perioada nelimitată de acordare a ajutorului de șomaj; ratele efective ridicate ale impozitului marginal și presiunea fiscală importantă (în special pentru lucrătorii slab remunerați); și combinația dintre retragerea alocațiilor sociale de stat și impozitarea ridicată în momentul încadrării în muncă. În plus, mai multe posibilități de retragere pentru lucrătorii în vârstă le oferă acestora stimulente pentru a părăsi piața forței de muncă înainte de vârsta legală de pensionare de 65 de ani. Continuarea reformelor politicilor în domeniul pieței forței de muncă active și extinderea acestora la persoanele de peste 50 de ani ar contribui la sporirea ratei globale de ocupare a forței de muncă și la îmbunătățirea stimulentelor pentru a căuta un loc de muncă. În plus, introducerea în timp a unor reduceri suplimentare în ceea ce privește nivelul și durata ajutoarelor de șomaj i-ar încuraja pe lucrătorii mai tineri să intre pe piața forței de muncă. O mai mare strictețe a criteriilor de acces la pensionare anticipată i-ar încuraja pe lucrătorii în vârstă să rămână în rândurile forței de muncă active, iar pe lucrătorii în vârstă care nu au avut un loc de muncă pentru o anumită perioadă să revină pe piața forței de muncă. În cele din urmă, resortisanții țărilor din afara UE au o rată de ocupare a forței de muncă (40,9 %) mult mai scăzută decât media din UE.

(14)

Presiunea fiscală globală asupra forței de muncă în Belgia este una dintre cele mai mari din UE; prin urmare, reducerea acesteia ar contribui la asigurarea unei mai mari atractivități a muncii. Cu toate acestea, ținând seama de efortul important de consolidare care trebuie depus în viitor, acest lucru trebuie compensat prin creșteri echivalente ale impozitelor care denaturează mai puțin, de exemplu pe consum sau printr-o reorientare spre impozite ecologice. Belgia are rate fiscale implicite cu mult mai scăzute în sectorul energiei față de țările vecine. Alături de presiunea fiscală importantă asupra forței de muncă, Belgia are cea mai scăzută rată de impozite ecologice în comparație cu fscalitatea muncii din întreaga UE. Aceasta a dus la o situație în care coexistă un nivel ridicat al șomajului și o utilizare relativ mare a energiei, ceea ce îngreunează realizarea obiectivelor privind ocuparea forței de muncă și eficiența energetică.

(15)

Prețurile multor bunuri și servicii sunt, în general, mai ridicate decât în alte state membre, reflectând slabele presiuni concurențiale – mai ales în sectorul comerțului cu amănuntul și al industriilor de rețea – și un cadru de supraveghere deficient. În sectorul comerțului cu amănuntul, barierele la intrarea pe piață și restricțiile de exploatare sunt semnificative. În special, regulamentele care restricționează concurența continuă să limiteze programul de lucru, să ofere protecție actorilor existenți împotriva noilor concurenți de pe piață și să împiedice răspândirea noilor modele de afaceri și tehnologii. Poziția puternică a actorilor existenți și barierele semnificative întâmpinate la intrarea pe piață, în comparație cu alte state membre, reprezintă o problemă comună în domeniul concurenței în sectoarele de rețea din Belgia, ceea ce înseamnă că fostele monopoluri din aceste sectoare pot beneficia încă de profit mai mare prin perceperea unor costuri mai ridicate decât ar permite o piață concurențială.

(16)

Autoritățile belgiene și-au asumat o serie de angajamente în ceea ce privește Pactul euro plus. Acestea se referă la cele patru domenii ale pactului. Ele se axează pe măsuri menite să reducă deficitul, să țină sub control prețurile la energie și să încurajeze concurența, să controleze creșterile salariale reale, să pună în aplicare un cadru de supraveghere pentru a monitoriza sectorul financiar și să introducă măsuri vizând creșterea vârstei efective de pensionare. Cu toate acestea, nu există nicio informație cu privire la măsurile care urmează să fie luate pentru a atinge, din punct de vedere fiscal, obiectivul vizat; de asemenea, nu există nicio informație privind modul în care creșterea salarială reală sau prețurile la energie ar putea fi controlate. În ceea ce privește sistemele de pensionare anticipată, nu este clar dacă și când se va revizui „Pactul de solidaritate între generații” și care va fi impactul acestei revizuiri în materie de măsuri concrete. Aceste angajamente au fost evaluate și luate în considerare în formularea recomandărilor.

(17)

Comisia a evaluat programul de stabilitate și programul național de reformă, inclusiv Pactul euro plus. Aceasta a luat în calcul atât relevanța programelor pentru asigurarea unei politici bugetare și socioeconomice sustenabile în Belgia, cât și respectarea de către acestea a normelor și a orientărilor UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a UE prin includerea unor parametri la nivelul UE în cadrul deciziilor naționale viitoare. În acest sens, Comisia consideră că ar trebui să fie posibilă o reducere mai ambițioasă a deficitului în 2011 și că ar trebui precizate măsurile de consolidare suplimentare pentru 2012 și pentru anii următori. În vederea îmbunătățirii sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice, este necesară continuarea reformelor sistemului de pensii. De asemenea, ar trebui să fie luate măsuri suplimentare pentru a consolida competitivitatea, pentru a ajuta cetățenii să își găsească un loc de muncă și pentru a transfera sarcina fiscală din sectorul forței de muncă spre sectorul consumului și al energiei, precum și pentru a oferi oportunități suplimentare de investiții și creștere în sectorul serviciilor și al industriilor de rețea.

(18)

În lumina prezentei evaluări și ținând seama totodată de Recomandarea Consiliului din 2 decembrie 2009, formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul a examinat actualizarea din 2011 a programului de stabilitate al Belgiei, iar avizul său (3) se regăsește, în special, în recomandările (1) și (2) de mai jos,

1.

Să profite de redresarea economică în curs, în vederea accelerării procesului de corectare a deficitului excesiv. Să ia, în acest sens, măsurile necesare, în special în ceea ce privește cheltuielile, în vederea realizării, până la bugetul pentru 2012, a unui efort fiscal mediu anual în conformitate cu recomandările din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive, aducând astfel rata ridicată a datoriei publice pe o pantă descendentă. Acest lucru ar trebui să aducă deficitul public mult sub valoarea de referință de 3 % din PIB până cel târziu în 2012. Să garanteze realizarea de progrese în sensul îndeplinirii obiectivului pe termen mediu de cel puțin 0,5 % din PIB pe an.

2.

Să ia măsuri în vederea îmbunătățirii sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice. În conformitate cu cadrul strategiei tridirecționale a UE, accentul ar trebui să se pună pe reducerea cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, inclusiv prin prevenirea ieșirii anticipate de pe piața forței de muncă în vederea creșterii sensibile a vârstei efective de pensionare. Ar trebui luate în considerare măsuri cum ar fi stabilirea unei legături între vârsta legală de pensionare și speranța de viață.

3.

Să abordeze deficiențele structurale din sectorul financiar, în special prin finalizarea restructurării băncilor care au nevoie de un model de afaceri viabil și finanțat în mod corespunzător.

4.

Să reformeze, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practica națională, sistemul de negociere și de indexare a salariilor, pentru a garanta faptul că majorările salariale reflectă mai bine evoluțiile în materie de productivitate a muncii și competitivitate.

5.

Să îmbunătățească gradul de participare pe piața forței de muncă prin reducerea presiunii fiscale mari și a presiunii asigurărilor sociale pentru persoanele slab remunerate într-un mod neutru din punct de vedere bugetar și prin introducerea unui sistem în care nivelul ajutoarelor de șomaj scade treptat, odată cu durata șomajului. Să ia măsuri care să transfere sarcina fiscală de pe piața forței de muncă spre sectorul consumului și să facă astfel încât sistemul de impozitare să devină mai ecologic. Să îmbunătățească eficacitatea politicilor active de ocupare a forței de muncă prin orientarea unor măsuri înspre lucrătorii în vârstă și grupurile vulnerabile.

6.

Să introducă măsuri în vederea stimulării concurenței în sectorul comerțului cu amănuntul, prin reducerea barierelor la intrarea pe piață și prin reducerea restricțiilor operaționale; și să introducă măsuri în scopul consolidării concurenței pe piața energiei electrice și a gazului prin îmbunătățirea în continuare a eficacității autorităților de reglementare sectorială și a celor din domeniul concurenței.

15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/5

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a acceptat propunerea Comisiei de lansare a unei noi strategii pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, pe baza unei coordonări consolidate a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă la nivel național.

(3)

La 12 ianuarie 2011, Comisia a adoptat prima analiză anuală a creșterii, marcând începutul unui nou ciclu de guvernanță economică în UE și al primului semestru european de coordonare ex ante și integrată a politicilor, care se înscrie în cadrul Strategiei Europa 2020.

(4)

La 25 martie 2011, Consiliul European a aprobat prioritățile privind consolidarea bugetară și reforma structurală (în conformitate cu concluziile Consiliului din 15 februarie și 7 martie 2011 și ca urmare a analizei anuale a creșterii efectuată de Comisie). Acesta a subliniat necesitatea de a acorda prioritate restabilirii bugetelor solide și sustenabilității finanțelor publice, reducerii șomajului prin intermediul reformelor pieței forței de muncă și depunerii de noi eforturi în vederea consolidării creșterii. Consiliul European a solicitat statelor membre să transpună aceste priorități în măsuri concrete pe care să le includă în programele lor de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

(5)

La 25 martie 2011, Consiliul European a invitat, de asemenea, statele membre care participă la Pactul euro plus să își prezinte angajamentele în timp util pentru a putea fi incluse în programele lor de stabilitate sau de convergență și în programele lor naționale de reformă.

(6)

La 15 aprilie 2011, Bulgaria a prezentat actualizarea pe 2011 a programului său de convergență, care vizează perioada 2011-2014, și programul său național de reformă pe 2011. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(7)

Criza economică a întrerupt o perioadă de creștere puternică, ce fusese stimulată de intrările substanțiale de investiții străine directe și de expansiunea creditului. PIB-ul a reînceput să înregistreze o creștere în al doilea trimestru al anului 2010, după o scădere cumulativă de 7,1 % de la o valoare maximă la o valoare minimă, ceea ce a dus la o creștere în general nulă a PIB-ului real pe întregul an 2010. Cei mai importanți factori ai creșterii au fost sporirea puternică a exporturilor și restocarea stocurilor. Soldul bugetului general înainte de criză înregistra un surplus, în timp ce în 2009 a înregistrat un deficit de 4,7 % din PIB, iar în 2010 un deficit de 3,2 % din PIB. Chiar dacă a existat o creștere a producției și a ocupării forței de muncă în sectoarele industriale orientate spre export, reducerea activității în construcții, în sectorul imobiliar și al comerțului cu amănuntul au limitat redresarea economică în ultimul an. Ocuparea forței de muncă a fost afectată de corectarea producției, astfel că s-au pierdut circa 358 000 de locuri de muncă față de nivelul maxim înregistrat în 2008. Drept urmare, rata șomajului a crescut cu câteva puncte procentuale, la 10,2 % în 2010, și nu se preconizează ca, pe termen mediu, rata ocupării să revină la nivelul de dinainte de criză.

(8)

Pe baza evaluării programului de convergență actualizat, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, opinia Consiliului este că scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare se bazează pe previziuni de creștere mai favorabile decât cele ale serviciilor Comisiei. Programul de convergență actualizat prevede o corectare a deficitului public general excesiv în 2011, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010, precum și reduceri suplimentare ulterioare. După efectuarea, în 2010, a unei ajustări bugetare considerabile, la începutul perioadei, de peste 2 puncte procentuale în termeni structurali, efortul bugetar din 2011 este cu mult sub ajustarea recomandată de cel puțin 0,75 % din PIB, dar în medie, pentru întreaga perioadă a procedurii de deficit excesiv, efortul bugetar se menține peste 1 % din PIB. Pentru perioada 2012-2014 actualizarea nu prezintă suficiente detalii privind măsurile bugetare planificate pentru a atinge obiectivele fiscale în acești ani. Obiectivul pe termen mediu revizuit în sensul reducerii, care prevede un deficit structural de 0,6 % din PIB, preconizat a fi atins în 2014, continuă să fie mai ambițios decât nivelul minim cerut. Acesta reflectă obiectivele Pactului de stabilitate și creștere și se prevede să fie atins până la sfârșitul perioadei programului de convergență (2014). Cu toate acestea, efortul bugetar structural mediu anual preconizat în 2012-2014, după corectarea planificată a deficitului excesiv în 2011, este cu mult sub nivelul recomandat al îmbunătățirii structurale anuale minime de 0,5 % din PIB. Având în vedere îmbunătățirea treptată a perspectivei economice, programul de convergență ar trebui să vizeze înregistrarea mai rapidă de progrese în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu. Atunci când este evaluată comparativ cu o estimare prudentă a creșterii potențiale a producției pe termen mediu, creșterea cheltuielilor bugetare preconizată în 2012-2013 pare a fi optimistă, reprezentând un risc la adresa poziției fiscale structurale pe termen mediu.

(9)

Corectarea deficitului excesiv, astfel cum este prevăzută să aibă loc până la sfârșitul anului 2011, va contribui la recâștigarea încrederii și la consolidarea credibilității politicilor guvernamentale. Pe termen mediu, este importantă atingerea obiectivului de a avea un deficit structural mic, de 0,6 % din PIB, pentru a asigura faptul că politica bugetară sprijină regimul monetar instituit. Cu toate acestea, consolidarea bugetară este împiedicată de ineficiențele din sectorul public, care pot duce la presiuni considerabile în materie de cheltuieli, în timp ce este probabil ca veniturile bugetare să fie structural mai reduse față de anii de boom de dinaintea crizei. Este nevoie, prin urmare, de reforme ambițioase ale finanțelor publice pentru a efectua ajustările fiscale necesare și a contribui la asigurarea finanțării pentru punerea în aplicare a reformelor structurale necesare, inclusiv pentru cofinanțarea de care este nevoie pentru proiectele sprijinite de UE.

(10)

Performanța fiscală a Bulgariei a fost pozitivă în mediul economic favorabil de dinaintea crizei. Țintele fiscale erau atinse în mod consecvent și a fost acumulată o marjă fiscală considerabilă. În 2009, sub impactul crizei economice, bugetul a prezentat pentru prima dată după mulți ani un deficit și a fost încălcată regula de a păstra echilibrul bugetar sau de a avea un excedent bugetar, precum și regula de a păstra nivelul cheltuielilor publice sub 40 % din PIB. Acest lucru s-a datorat parțial deficiențelor în ceea ce privește planificarea și controlul cheltuielilor. A mai reflectat și faptul că veniturile suplimentare rezultate din activitatea economică susținută de dinaintea crizei au fost folosite pentru a finanța majorări relativ ridicate ale cheltuielilor ad-hoc și reduceri ale ratei securității sociale. Pentru a soluționa aceste probleme, autoritățile au întreprins o serie de inițiative de îmbunătățire a sistemelor de control și de monitorizare a cheltuielilor și a sistemelor de raportare, care au inclus adoptarea unui pachet legislativ amplu care consolida normele fiscale și cadrul bugetar pe termen mediu. Se preconizează ca acesta să sporească disciplina fiscală și gradul de predictibilitate a politicilor, să reducă volatilitatea macroeconomică și să asigure o politică bugetară mai puțin prociclică. În conformitate cu ultima evaluare a Comisiei, riscurile cu privire la sustenabilitate finanțelor publice par a fi de nivel mediu.

(11)

În anii de boom de dinaintea crizei s-a înregistrat o restrângere considerabilă a pieței forței de muncă și o creștere semnificativă a salariilor, al căror ritm l-a depășit pe cel al productivității. Aceasta a condus la o creștere a nivelului mediu al salariilor, care s-a apropiat astfel de media UE. Creșterea salarială a înregistrat un nivel de vârf, rata anuală a creșterii salariale fiind de aproape 20 % în al patrulea trimestru al anului 2007. În urma încetinirii economice, ritmul de susținere salarială a scăzut, deși creșterea salarială a rămas destul de ridicată, fiind de aproape 10 % în 2010 pentru angajații cu contract de muncă (care reprezentau circa 65 % din forța de muncă).

(12)

Barierele din calea participării pe piața forței de muncă reflectă deteriorarea recentă a situației de pe pieța muncii în timpul crizei și faptul că nu există suficiente politici active în domeniul pieței forței de muncă, precum și faptul că serviciile publice de ocupare a forței de muncă sunt finanțate insuficient. Calitatea serviciilor publice din domeniul activării, acordării de asistență pentru găsirea unui loc de muncă și recalificării este insuficientă. Capacitatea redusă de a monitoriza și evalua rezultatele programelor impune în continuare consolidarea în vederea îmbunătățirii procesului de elaborare a politicilor. După cum s-a subliniat într-un raport recent comandat de Ministerul muncii și politicii sociale („Rezultatele principale ale evaluării efectelor nete ale serviciilor publice de ocupare a forței de muncă”), existența unor servicii de mai bună calitate și mai definite și îmbunătățirea infrastructurii oficiilor de ocupare a forței de muncă ar sprijini mai eficace șomerii în găsirea unui loc de muncă.

(13)

Criza economică afectează în continuare piața forței de muncă. Rata șomajului a crescut de la 5,4 % în 2008 la 10,2 % în 2010, în timp ce în cazul tinerilor (cu vârste între 15 și 24 ani) a ajuns la 23,2 % în 2010. Criza a afectat în special lucrătorii slab calificați (inclusiv o mare parte a minorității rome), care reprezintă aproape 70 % din numărul șomerilor. Procentajul șomajului de lungă durată (46 % în 2010) este mai mare decât media UE (care în 2010 era de 40 %) și poate exista riscul de a deveni structural. Rata activității tinerilor s-a situat constant sub două treimi din media UE (în 2009: 29,5 %; UE: 43,8 %). Rata ocupării tinerilor a fost de 24,8 % în 2009 (UE: 35,2 %). De asemenea, Bulgaria are cea mai ridicată rată de tineri care nici nu sunt încadrați într-o formă de învățământ, nici nu au un loc de muncă (19,5 % din persoanele cu vârsta între 15 și 24 de ani). Una dintre principalele bariere în calea participării tinerilor pe piața forței de muncă o reprezintă penuria de oportunități de combinare a educației cu munca, în special prin efectuarea de stagii sau de ucenicii în domeniul lor de studiu, ceea ce facilitează tranziția spre piața forței de muncă.

(14)

În ciuda atingerii unui nivel de studii peste medie, proporția persoanelor cu rezultate slabe în materie de alfabetizare și competențe numerice este de peste 40 %. Acest lucru arată că este loc de îmbunătățiri în sistemul de învățământ, pentru a-l alinia mai bine la necesitățile pieței forței de muncă. Pe baza rezultatelor pozitive ale recentei reforme de descentralizare a școlilor, se preconizează ca viitoarea lege privind învățământul preșcolar și școlar să ofere niște soluții care să poată fi consolidate ulterior, și anume cu privire la autonomia financiară, la ratele de participare la învățământul preșcolar și la evaluarea externă, precum și la asigurarea răspunderii. Rata abandonului școlar timpuriu (de 14,7 % în 2009) este apropiată de cea a mediei UE, dar este deosebit de ridicată în rândul romilor (în cazul cărora în 2008 era estimată la 43 %). Ratele participării la învățământul universitar (de 27,9 % în 2009) rămân sub media UE (de 32,2 %). Bulgaria a întârziat semnificativ reforma învățământului superior. Noua lege privind învățământul superior, prezentată deja în 2010, dar retrasă ulterior, ar trebui să constituie un demers util în vederea abordării nevoilor de reformă.

(15)

Reforma sistemului de pensii decisă în 2010 nu este legată de speranța de viață sau de situația sistemului de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung. Perioada de implementare a acesteia este 2011-2026, majoritatea măsurilor intrând în vigoare în a doua jumătate a perioadei, ceea ce ar putea pune în pericol implementarea și sustenabilitatea primului pilon al sistemului de pensii.

(16)

Gradul de sărăcie al cetățenilor bulgari este mai mare decât media UE (41,9 % din populație trăiește în lipsuri materiale grave în comparație cu un procentaj de 8,1 % din populația UE). Circa 66 % din persoanele vârstnice riscă să trăiască în sărăcie, rată mult mai mare decât media UE. Există semne că în ultimii doi ani nivelul de trai s-a înrăutățit. Având în vedere situația demografică, atingerea obiectivelor programului național de reformă în materie de reducere a sărăciei depinde în mare măsură de elaborarea corespunzătoare a politicilor privind lucrătorii mai în vârstă și persoanele dezavantajate, precum și privind adecvarea transferurilor sociale. Programul național de reformă prevede elaborarea unei strategii operaționale pentru integrarea romilor (estimați a reprezenta 10 % din populație (3)), care să abordeze într-un plan unic și amplu multiplele bariere cu care se confruntă aceștia în domeniul ocupării forței de muncă, învățământului, sănătății și locuințelor.

(17)

Eficiența redusă a serviciilor publice rămâne un obstacol în calea creșterii. În ciuda simplificărilor recente, reforma administrației nu a soluționat problema creșterii calității personalului sau a posturilor-cheie. În Bulgaria nivelul penetrării serviciilor în bandă largă fixă este foarte scăzut, de 14,9 %, fiind pe penultimul loc din UE, ceea ce limitează, de asemenea, utilizarea tuturor serviciilor furnizate pe cale electronică.

(18)

Rata neregulilor din cadrul procedurilor de achiziții publice atinge nivelul de 60 % din toate procedurile verificate și este chiar mai ridicată în cazul proiectelor mari de infrastructură publică, pentru care autoritățile au obligația de a efectua un control ex ante. Capacitatea Agenției Publice de Inspecții Financiare a fost redusă semnificativ în 2006, astfel că agenția a efectuat controale ex-post doar în cazul a 12 % din toate procedurile de achiziții publice în 2007-2009. Consiliul de miniștri a aprobat recent modificări ale legii privind achizițiile publice și ale legii privind inspecția finanțelor publice și le-a înaintat în procedura parlamentară.

(19)

Intensitatea energetică a economiei Bulgariei este una dintre cele mai ridicate din UE. Un exemplu elocvent în acest sens se referă la încălzirea locuințelor, blocurile prost întreținute fiind responsabile de cea mai mare parte a acestei probleme. Modificările recente ale regulilor de eligibilitate creează posibilitatea utilizării fondurilor structurale UE pentru a sprijini investițiile în eficiența energetică. Au fost făcute puține investiții, iar veniturile obținute din taxele pe energie și pe transporturi au scăzut în raport cu PIB-ul și cu impozitele pe muncă, care sunt cu mult peste media UE. Accesul pe piața energiei este împiedicat de nivelul redus al concurenței și de mecanismele opace de stabilire a prețurilor.

(20)

Bulgaria și-a asumat o serie de angajamente în cadrul Pactului euro plus. Din punct de vedere fiscal, angajamentele indică faptul că sustenabilitatea finanțelor publice va fi susținută de măsuri de reformă a sistemului de pensii, de acțiuni de asigurare a faptului că salariile în sectorul public se bazează pe performanță, de înghețarea pensiilor și a salariilor până în 2013 și de consolidarea cadrului bugetar intern, prin adoptarea unui pact de stabilitate financiară, care include reguli fiscale numerice cu caracter obligatoriu. Pentru a impulsiona ocuparea forței de muncă, se vor lua măsuri de reducere a ponderii muncii fără forme legale și de sporire a participării forței de muncă. Măsurile de competitivitate se axează pe reducerea sarcinilor administrative și pe creșterea e-guvernanței, pe îmbunătățirea accesului la educație și pe consolidarea performanțelor sistemului de învățământ. Angajamentele menționate anterior se referă la trei din cele patru domenii ale pactului, nefiind abordat sectorul financiar. Acestea reprezintă o continuare a agendei de reformă mai ample, prezentată în programul de convergență și în programul național de reformă, și accelerează proiectele de reformă în curs în domeniul guvernanței fiscale, al administrației publice și al educației. Angajamentele din cadrul Pactului euro plus au fost evaluate și au fost avute în vedere în recomandări.

(21)

Comisia a evaluat programul de convergență și programul național de reformă, inclusiv angajamentele asumate în ceea ce privește Pactul euro plus. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Bulgaria, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a UE prin oferirea unei contribuții la nivelul UE pentru deciziile naționale viitoare. Comisia consideră că după efectuarea, în 2010, a unei ajustări bugetare considerabile și prioritare, ar trebui implementate planurile de consolidare bugetară pentru 2011 conform prevederilor și ar trebui luate măsuri pentru ca deficitul să scadă sub valoarea de referință de 3 %, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010. Actualizarea nu prezintă suficiente detalii privind măsurile bugetare planificate pentru a atinge, în 2012-2014, obiectivele fiscale stabilite și ar fi putut fi asigurat un progres mai rapid către atingerea obiectivului pe termen mediu ales. Consolidarea cadrului bugetar intern va întări disciplina fiscală și va oferi predictibilitate și credibilitate politicii guvernului pe termen mediu. Ar trebui întreprinse măsuri suplimentare și pentru a consolida competitivitatea, a ajuta cetățenii să găsească un loc de muncă, a proteja grupurile cele mai vulnerabile care se confruntă cu multiple bariere, a consolida capacitatea administrației publice și a autorităților de reglementare, a spori utilizarea eficientă a resurselor, precum și pentru a crea mai multe oportunități pentru investiții și creștere.

(22)

În lumina prezentei evaluări și ținând seama, de asemenea, de Recomandarea Consiliului din 2 iunie 2010 în temeiul articolului 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul a examinat actualizarea din 2011 a programului de convergență prezentat de Bulgaria și avizul (4) său se reflectă în special în recomandările de la punctele 1 și 2 de mai jos. Ținând seama de concluziile Consiliului European din 25 martie 2011, Consiliul a examinat programul național de reformă prezentat de Bulgaria,

1.

Să continue execuția eficace a bugetului, astfel încât în 2011 să corecteze deficitul excesiv, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010 din cadrul procedurii de deficit excesiv. Să specifice măsurile care stau la baza strategiei bugetare pentru 2012-2014. Să profite de redresarea economică pentru a asigura progresul corespunzător către obiectivul pe termen mediu, în primul rând prin menținerea unui control strâns al creșterii cheltuielilor, acordând totodată prioritate cheltuielilor publice care stimulează creșterea.

2.

Să ia măsuri suplimentare în vederea îmbunătățirii predictibilității planificării bugetare și a controlului execuției, inclusiv pe bază de angajamente, în special prin consolidarea guvernanței fiscale. În acest sens, să elaboreze și să instituie norme fiscale cu caracter obligatoriu și un cadru bugetar pe termen mediu bine definit care să asigure transparența la toate nivelurile guvernamentale.

3.

Să pună în aplicare măsurile convenite cu partenerii sociali în cadrul reformei în curs a sistemului de pensii, să accelereze unele măsuri-cheie care ar ajuta la creșterea vârstei efective de pensionare și la reducerea pensionărilor anticipate, ca de exemplu prin sporirea graduală a perioadei de cotizare la asigurarea socială, și să consolideze politicile prin care lucrătorii mai în vârstă sunt ajutați să fie activi profesional o perioadă mai lungă.

4.

Să promoveze, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, politici de asigurare a faptului că creșterea salarială reflectă mai bine evoluțiile în materie de productivitate și sprijină competitivitatea, acordând totodată atenție convergenței actuale.

5.

Să întreprindă măsuri în vederea abordării provocării pe care o reprezintă combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale, în special în cazurile grupurilor vulnerabile care se confruntă cu bariere multiple. Să ia măsuri de modernizare a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, pentru a consolida capacitatea acestora de a corela tipurile de competențe cu cererea de pe piața forței de muncă, și prin acordarea de sprijin în principal tinerilor slab calificați. Să înregistreze progrese în privința reformei învățământului prin adoptarea unei legi privind învățământul preșcolar și școlar și a unei noi legi privind învățământul superior până la mijlocul anului 2012.

6.

Să își intensifice eforturile de consolidare a capacității administrative în funcțiile publice cheie și în cadrul autorităților de reglementare, pentru ca serviciile publice să dea dovadă de mai multă eficacitate atunci când răspund nevoilor cetățenilor și ale întreprinderilor, să introducă și să pună în aplicare în mod efectiv măsuri de verificare a procedurilor de achiziții publice pe baza evaluării riscurilor și să consolideze capacitatea autorităților de a preveni și a sancționa neregulile, pentru a îmbunătăți calitatea și eficacitatea utilizării fondurilor publice.

7.

Să elimine barierele din calea intrării pe piață, aranjamentele privind profiturile garantate și controlul prețurilor și să asigure independența totală a autorității bulgare de reglementare în domeniul energiei, pentru a deschide piața electricității și a gazului unei concurențe mai mari. Să introducă stimulente pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor.

15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/10

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de lansare a unei noi strategii pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, pe baza unei coordonări consolidate a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind Orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010, Consiliul a adoptat o decizie privind Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate la elaborarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă la nivel național.

(3)

La 12 ianuarie 2011, Comisia a adoptat prima Analiză anuală a creșterii, marcând începutul unui nou ciclu de guvernanță economică în UE și al primului semestru european de coordonare ex ante și integrată a politicilor, care se bazează pe Strategia Europa 2020.

(4)

La 25 martie 2011, Consiliul European a aprobat prioritățile privind consolidarea bugetară și reforma structurală (în concordanță cu concluziile Consiliului din 15 februarie 2011 și 7 martie 2011 și ca urmare a Analizei anuale a creșterii efectuate de Comisie). Acesta a subliniat necesitatea de a acorda prioritate restabilirii unor bugete solide și sustenabilității finanțelor publice, reducerii șomajului prin intermediul reformelor pieței forței de muncă și depunerii de noi eforturi în vederea consolidării creșterii. Consiliul European a solicitat statelor membre să transpună aceste priorități în măsuri concrete pe care să le includă în programele lor de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

(5)

La 15 aprilie 2011, Ungaria și-a prezentat Programul de convergență actualizat în 2011, care vizează perioada 2011-2015, precum și Programul național de reformă din 2011. Cele două programe au fost evaluate în același timp, pentru a ține seama de legăturile dintre ele.

(6)

Ungaria a fost grav afectată de criza din toamna anului 2008, țara pierzând accesul la finanțare de pe piață. Pentru a depăși aceste dificultăți, Ungaria a pus în aplicare un program de ajustare care s-a concentrat, în principal, pe consolidarea bugetară și pe supravegherea sectorului financiar, și a fost sprijinită prin asistență financiară oferită de UE și de FMI. În acest context, țara și-a recăpătat accesul pe piață în primăvara anului 2009, iar economia a ieșit din recesiune: după o contracție de 6,7 % în 2009, PIB-ul a crescut cu 1,2 % în 2010, sprijinit de creșterea exporturilor. În același timp, șomajul a crescut în continuare atingând nivelul de peste 11 %, față de nivelul dinainte de criză care se situa sub 8 %. În al doilea semestru al anului 2010, guvernul a anunțat reduceri semnificative ale impozitelor și taxelor care urmează să fie puse în aplicare în perioada 2010-2013. Pentru a limita deteriorarea bugetară, a introdus, în paralel, taxe excepționale și a luat măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor, cu caracter permanent. De asemenea, decizia de a elimina pilonul de pensii private obligatorii a generat venituri atât permanente, cât și punctuale. Cu toate că măsurile respective au făcut posibilă în 2010 limitarea derapajelor la 0,4 % din PIB, peste ținta de deficit de 3,8 % din PIB și va conduce la un excedent în 2011, poziția de bază s-a deteriorat semnificativ. În acest context și în vederea consolidării potențialului de creștere economică, guvernul a anunțat un program de reforme structurale în martie 2011 și a adoptat măsuri suplimentare de consolidare.

(7)

Pe baza evaluării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, a Programului de convergență actualizat, Consiliul consideră că, având în vedere previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2011, scenariul macroeconomic pe care se bazează previziunile bugetare este ușor favorabil, în special în ceea ce privește evoluția cererii interne. Actualizarea vizează corectarea deficitului excesiv până în 2011, termen stabilit de Consiliu, care să fie obținut printr-un excedent de 2 % din PIB, datorită unor venituri punctuale excepționale provenite din activele cu titlu de pensii. Bugetul ar ajunge la un deficit de 2,5 % din PIB în 2012 și, ulterior, ar scădea treptat până la 1,5 % din PIB în 2015, în principal, pe baza reducerii cheltuielilor. Actualizarea confirmă obiectivul pe termen mediu al țării (OTM) pentru poziția bugetară în termeni structurali, respectiv un deficit de 1,5 % din PIB. Se estimează că strategia de consolidare va reduce deficitul bugetar într-o manieră structurală și va înscrie datoria pe o traiectorie descendentă pentru a ajunge la 64 % din PIB până în 2015. Cu toate acestea, strategia pare a fi concentrată mai degrabă spre sfârșitul perioadei, îmbunătățirea structurală începând abia din 2012, în timp ce deteriorarea structurală cumulată, de peste 3 % din PIB pentru 2010 și 2011, nu este conformă cu recomandarea Consiliului din iulie 2009 prin care solicita Ungariei să realizeze o ajustare structurală de cel puțin 0,5 % din PIB. Previziunile din primăvară indică un deficit de 3,3 % din PIB în 2012, fapt care presupune unele riscuri de punere în aplicare de 0,5 % din PIB; pe această bază, nu se poate exclude posibilitatea ca pragul să fie încălcat din nou în acel an, cu excepția cazului în care se iau măsuri suplimentare. În plus, evoluția prevăzută a deficitului structural, astfel cum a fost recalculat de către Comisie, nu prevede ajustările necesare care ar asigura îndeplinirea OTM până la sfârșitul perioadei programului de convergență. În special, nu există o ajustare structurală suplimentară după 2013, cu toate că marja OTM este redusă.

În sfârșit, eliminarea pilonului de pensii obligatorii private a generat venituri atât permanente, cât și punctuale, dar crește, în același timp, datoriile pe termen lung. Deteriorarea consecutivă eventuală a sustenabilității bugetare pe termen lung, având în vedere faptul că activele cu titlu de pensii sunt parțial utilizate pentru a finanța cheltuielile curente, este parțial compensată prin mai multe măsuri anunțate referitoare la sistemul de pensii în cadrul programului de reformă structurală (de exemplu, schimbările de parametrii deja parțial implementate în sectorul public). Potrivit celei mai recente evaluări de către Comisie, riscurile legate de sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice par să fie de nivel mediu.

(8)

Consolidarea bugetară reprezintă, în continuare, o provocare majoră. Fără o punere în aplicare riguroasă a măsurilor anunțate și a unor măsuri suplimentare de natură structurală necesare, nu se poate asigura că deficitul excesiv este corectat în mod viabil și că se înregistrează progrese adecvate în vederea atingerii OTM. Mai mult, consolidarea bugetară va contribui, de asemenea, la înscrierea reducerii datoriei pe o traiectorie descendentă în mod corespunzător și la îmbunătățirea sustenabilității pe termen lung pentru care se pare că există un risc mediu. Utilizarea integrală a veniturilor excepționale ar putea sprijini accelerarea consolidării bugetare. În acest context, rapoartele bianuale ale autorităților, referitoare la progresele înregistrate în ceea ce privește procedura de deficit excesiv, vor constitui un instrument util pentru monitorizarea îndeaproape a progreselor privind consolidarea bugetară.

(9)

Constituția adoptată recent instituie un mecanism constituțional de limitare a datoriei la 50 % din PIB și oferă Consiliului fiscal un drept de veto asupra bugetului anual, ceea ce ar putea constitui un prim pas în vederea îmbunătățirii cadrului bugetar. Cu toate acestea, detaliile importante vor fi precizate doar în legislația principală ulterioară (de exemplu, care vor fi regulile numerice temporare până când rata datoriei scade la 50 %, interpretarea exactă a clauzei derogatorii). Impunerea unui plafon nominal pentru datorie în cazul în care se utilizează ca un instrument cu scopuri multiple ar putea, ceteris paribus, conduce la o orientare fiscală prociclică. În plus, sfera reînnoită de competențe ale organismului fiscal este relativ restrânsă (limitată la elaborarea unui aviz cu privire la proiectul de buget, deși beneficiază de un drept de veto) și nu acoperă întregul ciclu bugetar (de exemplu, prin evaluări în timp util ale politicilor noi care au implicații bugetare importante). În cele din urmă, alte aspecte ale guvernanței fiscale, precum orientarea pe termen mediu a politicii fiscale și problema transparenței, necesită încă clarificări.

(10)

Rata de ocupare a forței de muncă este printre cele mai mici la nivelul UE (60,4 %). Rata de ocupare a femeilor este, de asemenea, scăzută (55 %), în timp ce diferența dintre rata de ocupare a femeilor fără copii și rata de ocupare a femeilor cu copii cu vârsta de până la 6 ani se situează pe locul doi între ratele cele mai mari din UE (33,6 puncte procentuale, în comparație cu media din UE care este de 12,1 puncte procentuale). Există deficiențe în ce privește capacitatea serviciilor de îngrijire în centre de zi existente în Ungaria, furnizarea acestora fiind insuficientă mai ales în afara orașelor mari și în regiunile cu șomaj foarte ridicat. Îmbunătățirea furnizării de servicii de îngrijire în centre de zi ar fi o măsură importantă pentru a facilita participarea ambilor părinți ca forță de muncă.

(11)

Ungaria a avut o sarcină fiscală relativ ridicată asupra veniturilor salariale. Noul sistem de impozitare a veniturilor personale soluționează parțial efectele negative ale acesteia asupra ocupării forței de muncă, în special pentru persoanele cu venit sub cel mediu și/sau pentru cele cu copii, urmărind astfel să rezolve cele mai urgente aspecte de competitivitate și demografice. Cu toate că nivelul impozitării a fost redus, sarcina fiscală pentru persoanele cu venituri reduse, fără copii, a crescut de fapt, dacă se ia în considerare eliminarea treptată a creditelor pentru ocuparea forței de muncă.

(12)

Serviciile publice pentru ocuparea forței de muncă (SPOFM) au de suferit din cauza capacității administrative insuficiente, iar injecțiile anterioare de fonduri nu au îmbunătățit considerabil eficiența serviciilor în ceea ce privește integrarea șomerilor pe piața muncii. Finanțarea programelor de ocupare a forței de muncă nu este corelată suficient cu rezultatele acestora, în special în cazul măsurilor finanțate la nivel național. Recent s-a anunțat reducerea duratei prestațiilor de șomaj, ajungând la unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE. Impactul acestei măsuri asupra pieței muncii trebuie să fie evaluat, în special pentru a se determina eficacitatea acesteia în ceea ce privește creșterea participării la forța de muncă.

(13)

Sărăcia și factorii adiacenți, precum lipsa unui loc de muncă sau nivelurile scăzute de educație, continuă să afecteze unele grupuri defavorizate, în special romii, în mod disproporționat. Rata de ocupare în rândul forței de muncă slab calificate este deosebit de scăzută (36,8 %, comparativ cu media europeană, respectiv 53,4 %), în special în rândul bărbaților. Potrivit estimărilor, 70 % din populația romă trăiește sub pragul sărăciei. Ce mai mulți dintre aceștia trăiesc în regiuni defavorizate, cu acces redus la oportunitățile de pe piața muncii și la servicii publice.

(14)

Complexitatea cadrului de reglementare, o sarcină administrativă ridicată, precum și responsabilitatea și transparența limitate în administrația publică au constituit piedici pentru activitatea IMM-urilor. Accesul IMM-urilor la finanțare în faze incipiente a fost mai mic decât media la nivelul UE. Programul național de reformă include câteva măsuri de reducere a sarcinilor administrative și de ameliorare a mediului de afaceri în general. Rolul mecanismelor de finanțare nebancare este mai mic în comparație cu celelalte țări europene. Eficacitatea programelor anterioare de sprijinire a sectorului nu a fost evaluată în mod sistematic.

(15)

Comisia a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă pentru Ungaria și a ținut, de asemenea, cont de intenția guvernului de a urma îndeaproape Pactul Euro Plus. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Ungaria, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene, prin contribuția UE la deciziile naționale viitoare. Comisia consideră că strategia de ajustare bugetară este bazată în principal pe cheltuieli și că termenul de 2011 stabilit de Consiliu pentru a aduce deficitul sub pragul de 3 % din PIB este respectat numai datorită veniturilor punctuale semnificative provenite în special din activele cu titlu de pensii și că îmbunătățirea structurală va începe numai în 2012. Ținând seama de riscurile întâmpinate în punerea în aplicare, nu se poate exclude posibilitatea ca pragul să fie încălcat din nou în acel an, cu excepția cazului în care se iau măsuri suplimentare. Mai mult, pe termen lung, Programul de convergență, astfel cum a fost recalculat de către Comisie, nu asigură obținerea de progrese suplimentare în vederea atingerii OTM, cu toate că marja este redusă. Măsurile suplimentare de creștere a participării pe piața muncii și de modernizare a serviciilor de ocupare a forței de muncă ar contribui la sporirea oportunităților de ocupare a unui loc de muncă. Reducerile în continuare ale sarcinilor administrative ar contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri și la dezvoltarea IMM-urilor.

(16)

În considerarea prezentei evaluări și ținând seama, de asemenea, de Recomandarea Consiliului din 7 iulie 2009 elaborată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul a examinat actualizarea din 2011 a Programului de convergență al Ungariei și avizul său (3) se regăsește în special în recomandările sale de la punctele 1 și 2 de mai jos. Ținând seama de concluziile Consiliului European din 25 martie 2011, Consiliul a examinat Programul național de reformă al Ungariei,

1.

Să consolideze efortul bugetar pentru a se conforma recomandării Consiliului de a corecta de o manieră sustenabilă deficitul excesiv, printre altele evitând deteriorarea structurală în 2011 implicită în excedentul bugetar prevăzut, de 2 % din PIB, și să asigure menținerea în condiții sigure a deficitului sub pragul de 3 % din PIB, în 2012 și ulterior, contribuind la reducerea ratei ridicate a datoriei publice. Să pună pe deplin în aplicare măsurile fiscale anunțate și să adopte măsurile fiscale suplimentare permanente necesare cel mai târziu în bugetul pe 2012, pentru a garanta obiectivele bugetare pentru anul respectiv. Bugetul pentru 2012 ar trebui de asemenea să identifice măsuri suplimentare în vederea atingerii obiectivului pentru 2013 din Programul de convergență. Să asigure realizarea de progrese în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu (OTM), cu cel puțin 0,5 % din PIB anual, până la atingerea OTM și să utilizeze veniturile excepționale eventuale pentru accelerarea consolidării bugetare.

2.

Să adopte și să pună în aplicare reglementări care să precizeze aspectele operaționale ale noului cadru constituțional de guvernanță fiscală, inclusiv, printre altele, normele numerice care vor fi puse în aplicare la nivel central și local până când rata datoriei scade sub 50 % din PIB. În ceea ce privește cadrul fiscal, să pună în aplicare și să consolideze planificarea fiscală multianuală și să îmbunătățească transparența finanțelor publice, precum și să extindă sfera de competență a Consiliului fiscal.

3.

Să consolideze participarea pe piața muncii prin reducerea impactului reformei fiscale asupra persoanelor cu venituri salariale scăzute, într-un mod care să nu afecteze bugetul. Să consolideze măsurile de încurajare a participării femeilor pe piața muncii prin extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și a unităților de învățământ preșcolar.

4.

Să întreprindă acțiuni în vederea consolidării capacității serviciului public de ocupare a forței de muncă și a altor furnizori de a crește calitatea și eficacitatea cursurilor de formare, a asistenței acordate în vederea găsirii unui loc de muncă și a serviciilor individualizate. Să consolideze măsurile active pe piața muncii care oferă rezultate pozitive dovedite. Prin consultare cu părțile interesate, să introducă programe specifice pentru persoanele slab calificate și pentru alte grupuri deosebit de defavorizate.

5.

Să îmbunătățească mediul de afaceri prin aplicarea tuturor măsurilor avute în vedere privind reforma normativă și reducerea sarcinilor administrative, din programul național de reformă. Să evalueze eficacitatea politicilor actuale de sprijin pentru IMM-uri și să ajusteze programele publice în vederea îmbunătățirii accesului la finanțare nebancară.

15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/14

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32011M6229. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/14

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32011M6242. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/15

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32011M6282. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/15

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32011M6283. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/16

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32011M6253. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/17

(1)

Consiliul a adoptat la 17 decembrie 2007 Decizia 2007/858/CE (2) privind numirea dlui Paul A.C.E. VAN DER KOOIJ în calitate de președinte al Camerei de recurs a Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante și a dlui Timothy MILLETT în calitate de supleant al acestuia.

(2)

Ca urmare a demisiei dlui Timothy MILLETT, a devenit vacantă poziția de supleant al președintelui Camerei de recurs,

15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/18

(1)

Consiliul a adoptat la 24 iulie 2006 Decizia 2006/55/CE (2) privind numirea dlui Bart KIEWIET în calitate de președinte al Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante.

(2)

Mandatul dlui Bart KIEWIET expiră la 31 iulie 2011,

15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/19

15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/20

15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/21

15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 209/29

1.

La data de 11 iulie 2011, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderile Bain Capital Investors, LLC („Bain Capital Investors”) și Hellman & Friedman Corporate Investors VII, Ltd sau societățile afiliate ale acesteia (alături de fondurile sale afiliate și paralele, precum și entitățile sale financiare „HFCP VII”) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întregii întreprinderi Securitas Direct AB și ESML SD Iberia Holding, S.L.U și asupra filialelor acestora („Securitas Direct”), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6324 – Bain Capital/Hellman & Friedman/Securitas Direct, la următoarea adresă: