COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

7.4.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 108/2

Aviz în atenția persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2010/656/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2011/221/PESC a Consiliului, și în Regulamentul (CE) nr. 560/2005 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 330/2011 al Consiliului privind măsuri restrictive impuse împotriva Côte d’Ivoire

2011/C 108/02

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

Următoarele informații sunt aduse la cunoștința persoanelor care figurează în anexa I la Decizia 2011/221/PESC a Consiliului (1), de modificare a Deciziei 2010/656/PESC a Consiliului, și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 330/2011 al Consiliului (2), de modificare a Regulamentului (CE) nr. 560/2005 privind măsuri restrictive impuse împotriva Côte d’Ivoire.

Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a decis că persoanele incluse în anexa I la RCSONU 1975 (2011) sunt supuse restricțiilor financiare și de călătorie impuse la punctele 9-11 din RCSONU 1572 (2004).

Persoanele vizate pot înainta în orice moment o cerere adresată Comitetului ONU instituit în temeiul punctului 14 din Rezoluția 1572 (2004), împreună cu documentația probatoare, în scopul reanalizării deciziilor de a le include în lista ONU. Cererea trebuie trimisă la următoarea adresă:

United Nations — Focal point for delisting

Security Council Subsidiary Organs Branch

Room S-3055 E

New York, NY 10017

UNITED STATES OF AMERICA

Pentru mai multe informații, a se vedea: http://www.un.org/sc/committees/751/comguide.shtml

În urma deciziei ONU, Consiliul Uniunii Europene a stabilit că persoanele care figurează în anexa sus-menționată la RCSONU 1975 (2011) ar trebui incluse pe listele persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia 2010/656/PESC a Consiliului și în Regulamentul (CE) nr. 560/2005 al Consiliului. Motivele pentru desemnarea persoanelor vizate figurează în rubricile relevante din anexa I la Decizia 2011/221/PESC a Consiliului și, respectiv, în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 330/2011 al Consiliului.

Se atrage atenția persoanelor vizate asupra posibilității de a depune o cerere adresată autorităților competente din statul membru (statele membre) în cauză, conform indicațiilor de pe site-urile internet care figurează în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 560/2005, pentru a obține autorizația de a utiliza fonduri înghețate pentru nevoi de bază sau pentru plăți specifice (în conformitate cu articolul 3 din regulament).

Persoanele vizate pot înainta o cerere Consiliului, împreună cu documentația probatoare, în scopul reanalizării deciziei de a le include pe lista menționată anterior, la adresa de mai jos:

Council of the European Union

General Secretariat

TEFS Coordination

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Se atrage, de asemenea, atenția persoanelor vizate asupra posibilității de a contesta decizia Consiliului în fața Tribunalului Uniunii Europene, în condițiile prevăzute la articolul 275 alineatul al doilea și la articolul 263 alineatele al patrulea și al șaselea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(1) JO L 93, 7.4.2011, p. 20.

(2) JO L 93, 7.4.2011, p. 10.

7.4.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 108/5

Rata de schimb a monedei euro (1)

6 aprilie 2011

2011/C 108/04

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,4300
JPY	yen japonez	121,82
DKK	coroana daneză	7,4569
GBP	lira sterlină	0,87750
SEK	coroana suedeză	9,0124
CHF	franc elvețian	1,3097
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	7,7850
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,426
HUF	forint maghiar	263,24
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7090
PLN	zlot polonez	3,9858
RON	leu românesc nou	4,1005
TRY	lira turcească	2,1762
AUD	dolar australian	1,3766
CAD	dolar canadian	1,3714
HKD	dolar Hong Kong	11,1215
NZD	dolar neozeelandez	1,8455
SGD	dolar Singapore	1,8021
KRW	won sud-coreean	1 552,65
ZAR	rand sud-african	9,5624
CNY	yuan renminbi chinezesc	9,3579
HRK	kuna croată	7,3720
IDR	rupia indoneziană	12 371,78
MYR	ringgit Malaiezia	4,3258
PHP	peso Filipine	61,641
RUB	rubla rusească	40,3300
THB	baht thailandez	43,115
BRL	real brazilian	2,2940
MXN	peso mexican	16,8597
INR	rupie indiană	63,1630

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

7.4.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 108/6

Actualizarea listei permiselor de ședere menționate la articolul 2 alineatul (15) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) (JO C 247, 13.10.2006, p. 1, JO C 153, 6.7.2007, p. 5, JO C 192, 18.8.2007, p. 11, JO C 271, 14.11.2007, p. 14, JO C 57, 1.3.2008, p. 31, JO C 134, 31.5.2008, p. 14, JO C 207, 14.8.2008, p. 12, JO C 331, 21.12.2008, p. 13, JO C 3, 8.1.2009, p. 5, JO C 64, 19.3.2009, p. 15, JO C 198, 22.8.2009, p. 9, JO C 239, 6.10.2009, p. 2, JO C 298, 8.12.2009, p. 15, JO C 308, 18.12.2009, p. 20, JO C 35, 12.2.2010, p. 5, JO C 82, 30.3.2010, p. 26, JO C 103, 22.4.2010, p. 8)

2011/C 108/05

Publicarea listei permiselor de ședere menționate la articolul 2 alineatul (15) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) are la bază informațiile comunicate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 34 din Codul Frontierelor Schengen.

În afară de publicarea listei în Jurnalul Oficial, pe site-ul internet al Direcției Generale Afaceri Interne este disponibilă o actualizare lunară a acesteia.

LUXEMBURG

Modificarea listei publicate în JO C 207, 14.8.2008

Se adaugă în listă următorul tip de permis de ședere:

—

Titre de légitimation délivré aux membres de la famille du personnel des institutions et organisations internationales établies au Luxembourg, visé par le Ministère des Affaires étrangères (Certificat eliberat membrilor familiei personalului instituțiilor și organizațiilor internaționale cu sediul în Luxemburg, vizat de Ministerul Afacerilor Externe).

NORVEGIA

Înlocuirea listei publicate în JO C 153, 6.7.2007

—	Oppholdstillatelse (permis de ședere);

—	Arbeidstillatelse (permis de muncă);

—	Permanent oppholdstillatelse (permis de stabilire/permis de muncă și de ședere permanentă).

În cazurile în care un resortisant străin necesită un document de călătorie, unul dintre următoarele documente poate fi utilizat ca supliment la permisul de ședere, muncă sau stabilire:

—	un document de călătorie pentru refugiați („Reisebevis” – verde);

—	un pașaport de imigrant („Utlendingspass” – albastru).

Titularului unuia dintre aceste documente de călătorie i se garantează permisiunea de a se întoarce în Norvegia în perioada de valabilitate a documentului.

—

permisele eliberate resortisanților UE/SEE/AELS și membrilor familiilor acestora care sunt resortisanți ai unor țări terțe:

—	Oppholdskort for familiemedlem til EØS-borger (permis de ședere pentru membrii familiei resortisanților UE/SEE/AELS);

—	Oppholdskort for familiemedlem til EU/EØS/EFTA-borger (permis de ședere pentru membrii familiei resortisanților UE/SEE/AELS);

—	Oppholdskort for tjenesteytere eller etablerere tilknyttet et EØS-foretak (permis de ședere pentru prestatori de servicii sau întreprinzători într-o întreprindere care s-a stabilit într-un alt stat UE/SEE/AELS);

—	Varig Oppholdsbevis for EØS-borgere (document de ședere permanentă pentru resortisanții UE/SEE/AELS);

—	Varig Oppholdskort for familiemedlem til EØS-borger (document de ședere permanentă pentru membrii familiei resortisanților UE/SEE/AELS);

—	Registreringsbevis for EØS- borgere (certificat de înregistrare pentru resortisanții UE/SEE/AELS).

Permisele menționate anterior sunt eliberate fie de către poliția norvegiană („Politiet”), fie de către Direcția Norvegiană pentru Imigrare („UDI”).

—

legitimații diplomatice:

—	Identitetskort for diplomater (carte de identitate pentru diplomați – roșie);

—	Identitetskort for hjelpepersonale ved diplomatisk stasjon (carte de identitate pentru personalul de serviciu/personalul auxiliar – maro);

—	Identitetskort for administrativt og teknisk personale ved diplomatisk stasjon (carte de identitate pentru personalul administrativ și tehnic – albastră);

—	Identitetskort for utsendte konsuler ved fagkonsulater (carte de identitate pentru consuli de carieră – verde).

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe eliberează autocolante de ședere titularilor unor pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale pentru care există obligativitatea vizei și membrilor personalului misiunilor străine, titulari ai unui pașaport național.

7.4.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 108/8

Informații comunicate de statele membre privind ajutorul de stat acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei de aplicare a articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutorului regional național pentru investiții

(Text cu relevanță pentru SEE)

2011/C 108/06

Ajutor nr.

XR 102/08

Stat membru

Spania

Regiune

Galicia

Titlul sistemului de ajutor sau denumirea beneficiarului de ajutor suplimentar ad hoc

Modificación IG143: Ayudas para la bonificación de los gastos financieros en los préstamos del Igape para financiar proyectos de inversión en la Comunidad Autónoma de Galicia con fondos del Banco Europeo de Inversiones (BEI).

Temei legal

Resolución del 12 de diciembre de 2007 (DOG no 244, del 19 de diciembre de 2007) por la que se da publicidad a las bases reguladoras de las ayudas para la bonificación de los gastos financieros en los préstamos del Igape para financiar proyectos de inversión en la Comunidad Autónoma de Galicia con fondos del Banco Europeo de Inversiones (BEI).

Resolución del 15 de mayo de 2008 (DOG no 100, del 26 de mayo) por la que se hace pública la modificación de las bases reguladoras de las ayudas para la bonificación de los gastos financieros en los préstamos del Igape para financiar proyectos de inversión en la Comunidad Autónoma de Galicia con fondos del Banco Europeo de Inversiones (BEI).

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Buget anual

—

Buget global

2 milioane EUR

Valoarea maximă a ajutorului

30 %

În conformitate cu articolul 4 din regulament

Data punerii în aplicare

27.5.2008

Durată (perioadă)

31.12.2013

Sectoare economice

Toate sectoarele eligibile pentru ajutor regional pentru investiții

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Instituto Gallego de Pormoción Económica (Igape)

Complejo Administrativo de San Lázaro, s/n

15703 Santiago de Compostela (A Coruña)

ESPAÑA

Tel. +34 902300903 / 981541147

Fax +34 981558844

E-mail: informa@igape.es

Adresa de internet a publicării sistemului de ajutor

http://www.xunta.es/doc/Dog2008.nsf/a6d9af76b0474e95c1257251004554c3/c79f40e740628bd6c1257458003b5da4/$FILE/10000D010P057.PDF

Alte informații

—

Ajutor nr.

XR 116/08

Stat membru

Regatul Unit

Regiune

Northern Ireland

Titlul sistemului de ajutor sau denumirea beneficiarului de ajutor suplimentar ad hoc

NI Broadband Fund

Temei legal

Communications Act 2003

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Buget anual

0,32 milioane GBP

Buget global

—

Valoarea maximă a ajutorului

30 %

În conformitate cu articolul 4 din regulament

Data punerii în aplicare

7.8.2008

Durată (perioadă)

31.12.2013

Sectoare economice

Toate sectoarele eligibile pentru ajutor regional pentru investiții

—

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Department of Enterprise, Trade and Investment

Netherleigh

Massey Avenue

Belfast

BT4 2JP

UNITED KINGDOM

Adresa de internet a publicării sistemului de ajutor

http://www.detini.gov.uk/cgi-bin/get_builder_page?page=4058&site=10&parent=233

Alte informații

—

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

7.4.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 108/11

AVIZ INFORMATIV – CONSULTARE PUBLICĂ

Indicații geografice din Moldova

2011/C 108/08

Sunt în curs negocierile în vederea unui acord între Uniune și Moldova privind protecția indicațiilor geografice ale produselor agricole și alimentare. În acest context, este în curs de examinare protejarea, în Uniunea Europeană, ca indicații geografice, a denumirilor menționate în continuare.

Comisia invită orice stat membru sau țară terță, sau orice persoană fizică sau juridică având un interes legitim, rezidentă sau stabilită într-un stat membru sau într-o țară terță, să prezinte opoziții cu privire la cererea de înregistrare în cauză, prin depunerea unei declarații motivate corespunzător.

Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de două luni de la data prezentei publicări. Acestea trebuie trimise la următoarea adresă de e-mail: AGRI-B3-GI@ec.europa.eu.

Nu se vor lua în considerare decât declarațiile de opoziție primite în termenul stabilit mai sus care demonstrează că denumirea propusă pentru înregistrare:

1.	ar intra în conflict cu denumirea unui soi de plante sau a unei rase de animale și, drept rezultat, este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului;

este în totalitate sau parțial omonimă cu o denumire deja protejată în Uniune în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1) și în temeiul Regulamentului (CE) nr. 607/2009 al Comisiei din 14 iulie 2009 de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, mențiunile tradiționale, etichetarea și prezentarea anumitor produse vitivinicole (2) sau în temeiul Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (3); sau intră sub incidența acordurilor încheiate de Uniune cu următoarele țări:

—	Mexic (Decizia 97/361/CE a Consiliului din 27 mai 1997 privind încheierea unui Acord între Comunitatea Europeană și Statele Unite Mexicane privind recunoașterea reciprocă și protecția denumirilor de băuturi spirtoase (4));

—

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (Decizia 2001/916/CE a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind încheierea unui Protocol adițional de adaptare a aspectelor comerciale ale Acordului de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte, pentru a ține seama de rezultatele negocierilor dintre părți privind stabilirea de concesii preferențiale reciproce pentru anumite vinuri, recunoașterea, protecția și controlul reciproc al denumirilor de vinuri, precum și recunoașterea, protecția și controlul reciproc al denumirilor de băuturi spirtoase și de băuturi aromatizate (5));

—

Croația (Decizia 2001/918/CE a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind încheierea unui Protocol adițional de adaptare a aspectelor legate de comerț din Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre, pe de o parte, și Republica Croația, pe de altă parte, pentru a ține seama de rezultatul negocierilor dintre părți privind stabilirea de concesii preferențiale reciproce pentru anumite vinuri, recunoașterea, protecția și controlul reciproc al denumirilor vinurilor și recunoașterea, protecția și controlul reciproc al denumirilor de băuturi spirtoase și de băuturi aromatizate (6));

—

Africa de Sud (Decizia 2002/51/CE a Consiliului din 21 ianuarie 2002 de încheiere a Acordului între Comunitatea Europeană și Republica Africa de Sud privind comerțul cu vinuri (7) și Decizia 2002/52/CE a Consiliului din 21 ianuarie 2002 de încheiere a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Republica Africa de Sud privind comerțul cu băuturi spirtoase (8));

—

Elveția (Decizia 2002/309/CE, Euratom a Consiliului și a Comisiei privind Acordul de cooperare științifică și tehnologică din 4 aprilie 2002 privind încheierea a șapte acorduri cu Confederația Elvețiană (9), în special Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind comerțul cu produse agricole – anexa 7);

—	Republica Chile (Decizia 2002/979/CE a Consiliului din 18 noiembrie 2002 privind semnarea și aplicarea provizorie a anumitor dispoziții ale unui Acord de constituire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte (10));

—	Canada (Decizia 2004/91/CE a Consiliului din 30 iulie 2003 privind încheierea Acordului dintre Comunitatea Europeană și Canada privind comerțul cu vinuri și băuturi spirtoase (11));

—	Statele Unite ale Americii (Decizia 2006/232/CE a Consiliului din 20 decembrie 2005 referitoare la încheierea Acordului între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii privind comerțul cu vin (12));

—

Republica Albania [Decizia 2006/580/CE a Consiliului din 12 iunie 2006 privind semnarea și încheierea unui Acord interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte (13) (Protocolul 3 privind concesiile preferențiale reciproce pentru anumite vinuri, recunoașterea reciprocă, protecția reciprocă și controlul reciproc al denumirilor de vinuri, băuturi spirtoase și vinuri aromatizate)];

—	Muntenegru (Decizia 2007/855/CE a Consiliului din 15 octombrie 2007 privind semnarea și încheierea Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte (14));

—	Bosnia și Herțegovina (Decizia 2008/474/CE a Consiliului din 16 iunie 2008 privind semnarea și încheierea Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte (15) – Protocolul 6);

—	Australia (Decizia 2009/49/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind încheierea unui Acord între Comunitatea Economică Europeană și Australia privind comerțul cu vin (16));

—	Serbia (Decizia 2010/36/CE a Consiliului din 29 aprilie 2008 privind semnarea și încheierea Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte (17));

3.	este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul cu privire la adevărata identitate a produsului, având în vedere reputația și renumele mărcii comerciale și durata de utilizare a acesteia;

4.	ar prejudicia existența fie a unei denumiri integral sau parțial identice ori a unei mărci comerciale, fie a unor produse aflate legal pe piață de cel puțin cinci ani la data publicării prezentului aviz;

5.	sau dacă pot prezenta detalii pe baza cărora se poate concluziona că denumirea a cărei protecție se are în vedere este generică.

Criteriile menționate mai sus se evaluează în raport cu teritoriul UE, prin care se înțelege, în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală, exclusiv teritoriul sau teritoriile pentru care sunt protejate aceste drepturi. Eventuala protecție a denumirilor respective în Uniunea Europeană depinde de încheierea cu succes a acestor negocieri și a actului juridic subsecvent.

Lista indicațiilor geografice ale produselor agricole și alimentare (18)

Clasa de produse

Denumirea înregistrată în Moldova

Vin

Romănești

Vin

Ciumai

Чумай

(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2) JO L 193, 24.7.2009, p. 60.

(3) JO L 39, 13.2.2008, p. 16.

(4) JO L 152, 11.6.1997, p. 15.

(5) JO L 342, 27.12.2001, p. 6.

(6) JO L 342, 27.12.2001, p. 42.

(7) JO L 28, 30.1.2002, p. 3.

(8) JO L 28, 30.1.2002, p. 112.

(9) JO L 114, 30.4.2002, p. 1.

(10) JO L 352, 30.12.2002, p. 1.

(11) JO L 35, 6.2.2004, p. 1.

(12) JO L 87, 24.3.2006, p. 1.

(13) JO L 239, 1.9.2006, p. 1.

(14) JO L 345, 28.12.2007, p. 1.

(15) JO L 169, 30.6.2008, p. 10.

(16) JO L 28, 30.1.2009, p. 1.

(17) JO L 28, 30.1.2010, p. 1.

(18) Listă furnizată de autoritățile din Moldova, în cadrul negocierilor în curs.

7.4.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 108/14

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2011/C 108/09

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„TERRE AURUNCHE”

NR. CE: IT-PDO-005-0571-21.11.2006

IGP ( ) DOP ( X )

1. Denumire:

„Terre Aurunche”

2. Statul membru sau țara terță:

Italia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tip de produs:

Clasa 1.5.

Uleiuri și grăsimi

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Uleiul de măsline extravirgin „Terre Aurunche” trebuie obținut exclusiv din măslini din următoarele soiuri autohtone:

(a)	„Sessana”, cel puțin 70 %;

(b)	„Corniola”, „Itrana” și „Tenacella”, maximum 30 %.

Originar din aria de producție este soiul „Sessana” (al cărui nume este dat de orașul Sessa Aurunca, cea mai mare localitate din aria de producție), în timp ce soiurile celelalte sunt cultivate pe teritorii învecinate și reprezintă un patrimoniu la fel de important, care a dobândit în timp caracter autohton.

În momentul introducerii pe piață, uleiul de măsline extravirgin „Terre Aurunche” prezintă următoarele trăsături caracteristice fizice, chimice și organoleptice:

culoare: de la galben-pai la verde mai mult sau mai puțin intens;

proprietăți organoleptice:

Descriptor	Valoare medie (2)
Defecte	0
Aromă fructată de măsline	3-7
Amar	3-7
Picant	3-7
Anghinare	2-4
Migdale	1-3

Caracteristicile chimice și fizice ale produsului sunt următoarele:

aciditate %	:	maximum 0,60;
indice de peroxid mEq O2/kg	:	maximum 13;
spectrometrie UV K232	:	maximum 2,10;
polifenoli totali	:	minimum 130 mg/kg.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

—

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

—

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Cultivarea măslinilor și operațiunile legate de producția și de zdrobirea măslinelor pentru a obține uleiul de măsline extravirgin „Terre Aurunche” trebuie să se desfășoare exclusiv în aria geografică de producție menționată la punctul 4.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Uleiul de măsline extravirgin „Terre Aurunche” trebuie comercializat în recipiente din lut smălțuite, din sticlă, din tablă cositorită sau în ambalaje cu o singură doză.

Ambalarea poate avea loc în afara ariei geografice de producție cu condiția respectării unui interval de 20 de zile de la data comunicării rezultatului verificărilor chimice, fizice și organoleptice efectuate de organismul de control. Pentru consumatorii finali, aceasta constituie garanția menținerii, după transport, a caracteristicilor uleiului „Terre Aurunche”, în special notele specifice de anghinare și de migdale.

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

Este obligatoriu ca, pe etichetele ambalajelor, să figureze următoarele mențiuni: denumirea de origine protejată „Terre Aurunche”, cu caractere clare, indelebile, de o culoare care să contrasteze puternic cu cea a etichetei, astfel încât să poată fi distinsă cu claritate de restul informațiilor care apar pe etichetă în conformitate cu legislația existentă privind etichetarea; logoul, care este format dintr-un cerc în interiorul căruia, împreună cu denumirea de origine protejată, este reprezentat un pod în cadrul unor elemente naturale specifice peisajului din zona Sessa Aurunca, și anume atât elemente marine, cât și montane în lumina soarelui. Este interzisă adăugarea la denumirea de origine protejată „Terre Aurunche” a oricărei mențiuni, inclusiv a indicațiilor: „tipo” (tip), „gusto” (gust), „uso” (utilizare), „selezionato” (selecționat), „scelto” (de calitate) sau altele similare; de asemenea, este interzisă utilizarea unor indicații care fac referire la alte unități geografice decât cele prevăzute în mod expres în caietul de sarcini. Numele întreprinderilor, ale terenurilor cultivate și exploatațiilor, denumirile comerciale și numele mărcilor de comerț nu trebuie să aibă caracter laudativ și nu trebuie să inducă în eroare consumatorul. Eticheta trebuie să menționeze: numele, denumirea societății; adresa exploatației producătoare și/sau a întreprinderii de ambalare, anul de producție. Este permisă referirea la uleiul obținut în mod ecologic sau prin metode de producție integrată.

Logoul este următorul:

4. Delimitarea concisă a ariei geografice:

Aria de producție a măslinelor și de ambalare a uleiului de măsline extravirgin cu denumirea de origine protejată „Terre Aurunche” cuprinde întregul teritoriu administrativ al următoarelor comune din provincia Caserta: Caianello, Carinola, Cellole, Conca della Campania, Falciano del Massico, Francolise, Galluccio, Marzano Appio, Mignano Monte Lungo, Mondragone, Rocca D’Evandro, Roccamonfina, San Pietro Infine, Sessa Aurunca, Sparanise, Teano, Tora și Piccilli.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Aria geografică de producție a uleiului de măsline extravirgin „Terre Aurunche” este o regiune care a fost expusă în cursul erelor geologice trecute revărsărilor de lavă, erupțiilor și ploilor vulcanice din zona vulcanică Roccamonfina, una dintre cele mai întinse foste zone vulcanice din Europa. Aceasta a dus la formarea de substraturi agricole aproape omogene; mai mult, în această arie au existat întotdeauna numeroase plantații de măslini din soiul „Sessana”.

Acestea sunt motivele pentru care s-a luat decizia limitării ariei de producție a uleiului cu denumire de origine protejată „Terre Aurunche” la solurile expuse în trecut erupțiilor vulcanului Roccamonfina, unde este în prezent cultivat în mod predominant soiul „Sessana”.

Aria geografică de producție este caracterizată de o climă semiuscată blândă, tipică pentru regiunea mediteraneeană, cu ploi care se concentrează în perioada toamnă-iarnă. Variațiile termice din zonele foarte propice pentru cultivarea măslinilor sunt adesea mari în timpul primăverii și al verii, dată fiind vecinătatea cu Marea Tireniană la vest–sud-vest, ceea ce determină zile cu temperaturi ridicate și fără ploaie, precum și având în vedere prezența unor masive muntoase la limitele ariei geografice (muntele Matese, la est, și lanțul munților Mainarde, la nord-est), ceea ce determină, în schimb, nopți răcoroase.

Structura geomorfologică își are originea în masivul vulcanic Roccamonfina, stins în prezent, care caracterizează în mod determinant pedogeneza locală, deoarece toate terenurile agricole, în mod special cele situate pe dealuri, sunt rezultatul dezagregării lavei și al erupțiilor piroclastice din pleistocen.

Soiul „Sessana” este foarte răspândit în toată aria de producție a uleiului cu denumire de origine protejată „Terre Aurunche”. Este prezent și în zone învecinate, dar într-o mai mică măsură. Forma specifică de expansiune a plantei, în înălțime, dacă este lăsată să crească fără intervenții de tăiere rațională, constituie o puternică trăsătură caracteristică a peisajului local. Originea soiului „Sessana” este profund legată de teritoriu: numele acestuia vine de la Sessa Aurunca, cea mai mare localitate din aria geografică de producție.

Prin asocierea caracteristicilor specifice ale solurilor din aria de producție a uleiului cu denumire de origine protejată „Terre Aurunche” cu cele ale soiului „Sessana” acest produs este foarte tipic pentru aria de producție.

În plus, caracteristicile morfologice ale fructelor din acest soi, cu pețiol îngust sau puțin dezvoltat, conferă culturii și, în special, culesului măslinelor particularități foarte specifice: operațiunile de cules mecanizat nu sunt suficiente pentru a culege în întregime produsul; de aceea, culesul manual reprezintă și în prezent singura metodă eficace pentru a garanta o recoltă semnificativă în ceea ce privește cantitatea. Mulțumită acestor metode, în prezent ca și în trecut, la cules fructele se prezintă în condiții optime în ceea ce privește integritatea și maturitatea, ceea ce permite obținerea unui ulei cu o deosebită valoare.

5.2. Specificitatea produsului:

Uleiul de măsline extravirgin „Terre Aurunche”, produs exclusiv din soiuri autohtone, este un ulei extrem de reprezentativ pentru teritoriu prin prezența în proporție marte a soiului „Sessana”.

Uleiul de măsline extravirgin „Terre Aurunche” are un parfum net fructat cu arome specifice datorate notelor pronunțate de anghinare, căruia i se asociază un gust plăcut amărui și picant, totul fiind echilibrat de note dulci de migdale.

Uleiul de măsline extravirgin „Terre Aurunche” se distinge de asemenea printr-un bun conținut de polifenoli.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Recunoașterea denumirii de origine protejată „Terre Aurunche” este justificată prin prisma caracteristicilor organoleptice deosebite ale uleiului de măsline extravirgin, care sunt direct legate de compoziția specifică în care predomină soiul „Sessana”.

Aceste trăsături caracteristice, incontestabil unice, sunt date de coexistența în aria de producție a unei clime blânde, dar cu nopți răcoroase, și a unor soluri de natură vulcanică, bogate în microelemente și în macroelemente esențiale pentru obținerea unor măsline și a unui ulei de calitate.

Datorită pedogenezei marcate de dezagregarea lavei și de erupțiile piroclastice ale vulcanului Roccamonfina în pleistocen, solurile care au rezultat sunt deosebit de bogate în macroelemente, esențiale pentru orice cultură agricolă. De asemenea, datorită prezenței unor microelemente, în cantități nu foarte mari, în special a manganului (element catalizator în numeroase procese enzimatice și biochimice, care joacă un rol determinant în formarea multor vitamine și a clorofilei), a magneziului (element fundamental pentru formarea moleculei de clorofilă) și a zincului (element care permite plantei o mai bună utilizare a compușilor azotați care favorizează alungirea celulelor) solurile din aria geografică delimitată constituie un substrat foarte bine adaptat pentru cultura măslinului din soiul „Sessano”.

Datorită particularităților climatice, produsele derivate din acest soi sunt de foarte bună calitate și bogate în polifenoli; se știe bine că, în cazul uleiului de măsline, conținutul mare de polifenoli este consecința unei activități eficace de fotosinteză și de sinteză a proteinelor; de aici rezultă că, datorită microelementelor majoritar prezente în solurile unde se cultivă soiul „Sessana”, acest soi este cel mai bogat în polifenoli dintre soiurile prezente în aria de producție și în regiunea Caserta.

Bogăția specifică și însemnată a solurilor vulcanice din aria de producție, care contribuie atât de bine la procesele enzimatice și biochimice ale plantei, la care se adaugă clima blândă și variațiile termice, favorizează prezența, în uleiul „Terre Aurunche” a unor arome de migdale și a unor note fructate mai mult sau mai puțin puternice care se accentuează în arome de anghinare.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

Administrația actuală a deschis procedura națională de opoziție, prin publicarea propunerii de recunoaștere a denumirii de origine protejată „Terre Aurunche” în Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana (Jurnalul Oficial al Republicii Italiene), nr. 262 din 10 noiembrie 2005. Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa:

http://www.politicheagricole.it/NR/rdonlyres/effxw73rcqyj2ryznmuh4o5v73xohpkny4vbs24ahrlrme3azxlp6emsla57qsp7oulbjz6pvz4p4ipskxcvkmt53pe/20061110_Disciplinare_esameUE_Terre_Aurunche.pdf

accesând direct pagina principală de internet a ministerului (http://www.politicheagricole.it) și făcând clic pe „Prodotti di Qualità” (în stânga ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE [regolamento (CE) n. 510/2006]”.

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

(2) CVr % maximum 20.

7.4.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 108/19

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2011/C 108/10

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

CERERE DE MODIFICARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 9

„PATACA DE GALICIA”/„PATATA DE GALICIA”

NR. CE: ES-PGI-0105-0205-17.03.2010

IGP ( X ) DOP ( )

1. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării:

	Denumirea produsului
	Descrierea produsului
	Aria geografică
	Dovada originii
	Metoda de obținere
	Legătura
	Etichetarea
	Cerințele naționale
	Altele (de precizat)

2. Tipul modificării (modificărilor):

	Modificare a documentului unic sau a fișei-rezumat
	Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrate pentru care nu s-a publicat niciun document unic și nicio fișă-rezumat
	Modificare a caietului de sarcini care nu generează nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]
	Modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

3. Modificări:

3.1. Descrierea produsului:

În vederea adaptării la dispozițiile Decretului regal nr. 31/2009 din 16 ianuarie 2009 de aprobare a standardului de calitate comercială pentru cartofii destinați consumului pe piața națională (B.O.E. nr. 21 din 24 ianuarie 2009), calibrele se modifică după cum urmează:

„Calibru minim de 35 mm. Cu toate acestea, se admite comercializarea unor cartofi cu calibrul cuprins între 18 mm și 35 mm, sub denumirea «patata menuda fuera de calibre» (cartof mic în afara calibrului) sau sub o altă denumire comercială echivalentă.”

3.2. Aria geografică:

Se extinde aria de producție și ambalare pentru a include comune limitrofe, și anume Castrelo do Val, Laza, Monterrei, Oímbra și Verín, aparținând subzonei A Limia.

3.3. Metodă de obținere:

Se elimină condițiile privind densitatea de plantare, aceasta fiind stabilită de producător în funcție de utilajele și de calibrul utilizate pentru semănat.

Grămăjoarele de pământ pot fi înlocuite cu o practică de cultivare similară.

Se include posibilitatea utilizării unor ambalaje de 20 kg, destinate restaurantelor, sectorului hotelier și altor colectivități care cer acest lucru.

3.4. Altele:

Omogenitatea calibrului nu este obligatorie în cazul ambalajelor comerciale cu o greutate netă de peste 5 kg. În cazul ambalajelor comerciale cu o greutate netă mai mică de sau egală cu 5 kg, diferența dintre cea mai mare și cea mai mică unitate nu trebuie să depășească 35 mm.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„PATACA DE GALICIA”/„PATATA DE GALICIA”

NR. CE: ES-PGI-0105-0205-17.03.2010

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire:

„Pataca de Galicia”/„Patata de Galicia”

2. Statul membru sau țara terță:

Spania

3. Descrierea produsului agicol sau alimentar:

3.1. Tip de produs:

Clasa 1.6 –

Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Produsul este constituit din tuberculi din specia Solanum tuberosum L., din soiul „Kennebec”, destinați consumului uman.

Cartofii care fac obiectul indicației geografice protejate „Patata de Galicia” prezintă următoarele caracteristici deosebite:

—	forma tuberculilor: rotundă spre ovală;

—	prezența unor ochi foarte superficiali;

—	coajă cu aspect neted și fin;

—	culoarea cojii: galben-deschis;

—	culoarea pulpei: albă;

—	consistența: fermă la atingere și cremoasă după gătire, consistentă în gură;

—	calitate pentru consum: excelentă, mai ales datorită conținutului de substanță uscată și caracteristicilor legate de culoare, aromă și gust după gătire;

—	caracteristici analitice: conținut de substanță uscată de peste 18 % și conținut de zaharuri reducătoare de sub 0,4 %.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

—

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

—

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Pe lângă cultivarea propriu-zisă, depozitarea și ambalarea trebuie să se desfășoare, de asemenea, în aria geografică delimitată.

Depozitarea și ambalarea trebuie să se efectueze în aria geografică delimitată pentru a se putea menține caracteristicile deosebite ale producției și pentru că unitățile de depozitare și ambalare se află, prin tradiție, în ariile de producție în care se obține cea mai bună calitate. Trebuie să se țină cont, de asemenea, de faptul că, în timpul procesului de ambalare, se efectuează o sortare manuală, de către un personal care deține o experiență bogată și care respectă tradiția în ceea ce privește manipularea acestui produs. Pe de altă parte, scopul este, de asemenea, acela de a minimiza riscul de deteriorare a produsului din cauza transportului (creșterea numărului de lovituri, temperaturi inadecvate etc.) și a unor condiții de depozitare necorespunzătoare.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Cartofii de consum care fac obiectul indicației geografice protejate „Pataca de Galicia”/„Patata de Galicia” trebuie comercializați în ambalaje noi, curate, din materiale adecvate, care permit ventilarea, păstrarea și transportarea produsului în condiții adecvate.

Ambalarea se face în loturi omogene din punctul de vedere al calibrului și al provenienței, calibrul minim fiind de 35 mm. Cu toate acestea, se admite comercializarea unor cartofi cu calibrul cuprins între 18 mm și 35 mm, sub denumirea „patata menuda fuera de calibre” (cartof mic în afara calibrului) sau sub o altă denumire comercială echivalentă.

Ambalajele trebuie să aibă un conținut net de 15, 10, 5, 4, 3, 2 și 1 kg, fiind admise, în mod excepțional, ambalaje de 20 și 25 kg destinate restaurantelor, sectorului hotelier și altor colectivități care cer acest lucru.

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

O treime din partea frontală a tuturor ambalajelor care conțin produsul care face obiectul protecției trebuie să fie ocupată de logoul IGP, de mențiunea „Indicación Geográfica Protegida” și de denumirea „Pataca de Galicia”/„Patata de Galicia”.

Pe fiecare ambalaj trebuie aplicată o contraetichetă numerotată emisă de Consejo Regulador (Organismul de reglementare), pe care figurează logoul indicației geografice protejate.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice:

Aria geografică delimitată cuprinde patru subzone ale Comunității Autonome Galicia, teritoriile acestora fiind următoarele:

subzona Bergantiños (A Coruña), formată din teritoriile comunale Carballo, Coristanco, A Laracha, Malpica și Ponteceso;

subzona A Terra Chá-A Mariña (Lugo), formată din totalitatea teritoriilor comunale Abadín, Alfoz, Barreiros, Cospeito, Foz, Lourenzá, Mondoñedo, Ribadeo, Trabada, Valadouro, Vilalba și Xermade;

subzona Lemos (Lugo), constituită din teritoriile comunale Monforte de Lemos, Pantón și Saviñao;

subzona A Limia (Ourense), formată din totalitatea teritoriilor comunale Baltar, Os Blancos, Calvos de Randín, Castrelo do Val, Cualedro, Laza, Monterrei, Oímbra, Porqueira, Rairíz de Veiga, Sandiás, Sarreaus, Trasmiras, Verín, Vilar de Santos și Xinzo de Limia, din raioanele Coedo și Torneiros, aparținând comunei Allariz, din raioanele Bóveda, Padreda, Seiró și Vilar de Barrio, aparținând comunei Vilar de Barrio, precum și din raioanele A Abeleda, Bobadela a Pinta, A Graña și Sobradelo aparținând comunei Xunqueira de Ambía.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Aria geografică delimitată prezintă condiții climatice și edafice favorabile care garantează dezvoltarea corespunzătoare a culturilor și calitatea ridicată a cartofului de Galicia.

Caracteristicile specifice ale mediului geografic al IGP, direct legate de parametrii considerați optimi pentru cartof, sunt:

Clima:

precipitațiile: trebuie menționate precipitațiile abundente din subzonele producătoare, între 1 000 și 1 500 mm/an, cu o perioadă uscată în august și septembrie;

temperaturile: blânde în perioada de dezvoltare vegetativă a cartofului;

Solurile:

argiloase și argiloase-nisipoase, cu valori ale pH-ului cuprinse între 5 și 6,5;

Orografie:

aceste regiuni cuprind mai ales terenuri situate în zone de câmpie, la altitudini medii sau joase, cu condiții ideale pentru cultivarea cartofului.

5.2. Specificitatea produsului:

Printre caracteristicile care disting din punct de vedere calitativ cartoful de Galicia de alți cartofi care provin din alte arii de producție, pot fi enumerate următoarele:

—	buna adaptare la solurile noastre a soiului Kennebec, care produce tuberculi cu ochi foarte superficiali, cu coajă netedă și fină și cu o culoare foarte albă a pulpei;

—

parametri de calitate: cartoful care face obiectul IGP este ușor făinos, cu o consistență destul de fermă, se dezintegrează ușor spre moderat și este ferm la atingere. Toate aceste caracteristici fac ca acest cartof să fie ideal pentru orice tip de preparat culinar, acest produs fiind deosebit datorită conținutului de substanță uscată și calităților legate de culoare, aromă și gust după gătire;

—	caracteristici analitice: conținut de substanță uscată de peste 18 % și conținut de zaharuri reducătoare de sub 0,4 %.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Condițiile naturale ale ariei geografice, în special precipitațiile abundente din subzonele de producție și temperaturile blânde, fac ca dezvoltarea vegetativă a culturilor de cartof să fie optimă, fără a fi necesară irigarea, iar creșterea tuberculilor să fie continuă.

Existența unei perioade uscate în lunile august și septembrie, cu un deficit de apă în sol, face ca tuberculii produși să piardă apă înainte de recoltare și să se matureze perfect, formând o coajă uniformă și rezistentă care, împreună cu reducerea conținutului de apă din tuberculi, contribuie la conservarea acestora și le sporește calitatea culinară.

Solurile argiloase și argiloase-nisipoase cu valori ale pH-ului cuprinse între 5 și 6,5 predomină în zonele producătoare și sunt optime pentru cultivarea cartofilor, deoarece permit un grad foarte bun de afânare și reduc incidența unor boli precum Pectobacterium spp. sau Rhizoctonia solani. Textura solului face ca coaja tuberculilor să fie fină și uniformă, și ca tuberculii să fie curați când sunt scoși din pământ, spălarea lor nemaifiind necesară. În plus, aceste valori ale pH-ului, care indică o ușoară aciditate, previn apariția unor boli precum Streptomyces spp.

În ceea ce privește factorul uman, merită evidențiată, printre practicile de cultivare tradiționale, utilizarea din abundență a îngrășămintelor (între 25 și 30 t/ha), care contribuie foarte mult la excelenta calitate culinară finală a cartofului produs în aceste condiții specifice.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://mediorural.xunta.es/fileadmin/arquivos/alimentacion/Patata_Galicia_Pliego_Condiciones.pdf

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

7.4.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 108/23

2011/C 108/11

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„PTUJSKI LÜK”

NR. CE: SI-PGI-0005-0811-14.06.2010

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire:

„Ptujski lük”

2. Statul membru sau țara terță:

Slovenia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tip de produs:

Clasa 1.6.

Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

„Ptujski lük” (Allium cepa L.) este o ceapă din soiul Ptujska rdeča. Are formă cordată, aplatizată. Fiecare ceapă cântărește cel puțin 70 g, iar secțiunea sa ecuatorială are un diametru de cel puțin 40 mm. Coletul său este îngust, subțire și închis. Înălțimea fiecărei cepe, măsurată de la baza circulară a bulbului până la coletul închis, trebuie să fie cu 10-50 % mai mică decât diametrul părții sale celei mai largi (diametrul ecuatorial).

Foile exterioare uscate au culoare maro-roșcat până la roșu-deschis. Pulpa este albă cu o nuanță albăstruie sau violetă și cu o nuanță de violet mai pronunțată pe margini.

„Ptujski lük” are de obicei un gust destul de iute și un miros puternic de ceapă.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

—

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

—

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Cepele comercializate sub denumirea „Ptujski lük” trebuie să fie produse în zona geografică delimitată.

Semințele de ceapă sau arpagicul trebuie să fie produse în aria geografică delimitată sau cumpărate de la producători de semințe care pot dovedi că realizează selecția conservativă a soiului Ptujska rdeča.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

„Ptujski lük” este vândută în cununi tradiționale (din paie de secară, alcătuite din șase sau douăsprezece cepe de aceeași mărime și culoare, fără să se folosească sfoară, sârmă sau alte asemenea materiale), în pachete de mici dimensiuni (maximum 2 kg) și în vrac.

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

Cepele care îndeplinesc condițiile stabilite în caietul de sarcini sunt etichetate cu denumirea „Ptujski lük”, mențiunea „indicație geografică protejată” și simbolul de calitate național.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice:

Zona geografică în care este produsă ceapa este determinată istoric și cuprinde zona Ptujsko Polje, o câmpie delimitată de orașul Ptuj, râul Drava, marginile dealurilor Slovenske Gorice și așezările Slovenske Gorice și Velika Nedelja.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Ptujsko Polje face parte dintr-o regiune naturală joasă, unde solul s-a format pe o secvență pedologică de nisip și pietriș. Solurile sunt puțin adânci, cu un conținut ridicat de particule de nisip și piatră. Dată fiind clima continentală caracterizată prin ploi de primăvară și veri foarte călduroase și relativ secetoase, aceste soluri sunt deseori afectate de secetă. În ceea ce privește pedogeneza, cele două secvențe pedologice au fiecare câte două sisteme de soluri. Pe pietriș și nisip sunt soluri aluvionare pe o terasă din holocen și soluri brune pe o terasă din pleistocen, în timp ce pe argilă și lut sunt soluri brune pseudogleice și antrosoluri.

Solurile aluvionare sunt tinere și nedezvoltate din punct de vedere pedologic. Au o textură nisipoasă fină și conțin puține particule argiloase. Sunt permeabile și friabile. Nisipul fin coboară până la o adâncime de 100 cm, iar pietrișul ajunge rareori la suprafață. Terenurile de pe care s-a scurs apa oferă condiții favorabile de cultură, în special cele care sunt protejate împotriva inundațiilor.

Solurile brune reprezintă principalul tip de sol din Ptujsko Polje. În ceea ce privește acoperirea nevoilor locale, ele au o importanță strategică pentru producția de alimente. Acest lucru se datorează calității solurilor și terenului plat. Solurile sunt de adâncime medie, au un conținut mediu de humus, sunt permeabile și au o textură ușoară. Predomină terenurile arabile.

Solurile brune, adânci și lutoase sunt situate la marginea dealurilor Slovenske Gorice și a văii Pesnica, fiind formate în principal din lut. Aceste soluri sunt mai adânci, au o textură mai fină și sunt mai puțin permeabile. Este o zonă dedicată culturilor intensive, producției de iarbă și de hamei.

Antrosolurile sunt prezente în valea râului Pesnica, acolo unde acesta pătrunde în regiunea Ptujsko Polje. Majoritatea terenurilor au fost ameliorate (în ceea ce privește drenarea și utilizarea agricolă). Proprietățile fizice și chimice ale solurilor au fost modificate. Solurile au fost afânate și permeabilizate prin arături adânci, iar utilizarea îngrășămintelor le-a crescut pH-ul, astfel încât nu mai sunt acide. Pe aceste soluri predomină agricultura intensivă.

Din punct de vedere geografic, zona Dravsko-Ptujsko Polje face parte din regiunea sub-panoniană a Sloveniei. Clima acestei regiuni geografice poate fi descrisă ca fiind puternic continentală. Regiunea nu se bucură de un nivel crescut de precipitații, media anuală în perioada 1961-2000 fiind de aproximativ 950 mm. În zona orașului Ptuj, majoritatea ploilor cad în iunie, iulie și august (de obicei peste 100 mm pe lună), cele mai secetoase luni fiind martie, aprilie și mai (doar 60-85 mm pe lună).

„Ptujski lük” trebuie să fie recoltată manual. Astfel se asigură calitatea ridicată a produsului. O altă caracteristică specifică a „Ptujski lük” este faptul că cepele sunt împletite în cununi tradiționale, alcătuite din șase sau douăsprezece cepe de aceeași mărime și culoare.

5.2. Specificitatea produsului:

„Ptujski lük” își menține calitățile timp îndelungat și are excelente proprietăți culinare. Își pierde consistența rapid când este gătită, dar își păstrează gustul caracteristic. Alte caracteristici specifice ale cepei „Ptujski lük” sunt forma sa cordată și aplatizată, culoarea roșcată a foilor și a pulpei și gustul său potrivit de iute.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Legătura dintre „Ptujski lük” și aria geografică delimitată se bazează pe reputația pe care a dobândit-o de-a lungul anilor și pe metoda sa de producție cu tradiție îndelungată. „Ptujski lük” este denumirea comună a unei cepe care este cultivată în regiunea Ptujsko Polje de peste 200 de ani. Încă din vechime, zona de cultură a fost numită „țara unde se cultivă ceapa” (lükarija), dat fiind că aici se cultivă cepe (lüka). Anton Ingolič, care a trăit și a muncit în regiune, a scris că ceapa a început să fie cultivată la Dornava, în inima regiunii în care se cultivă ceapa, de acolo răspândindu-se peste tot în Ptujsko Polje. Toți producătorii din Dornava și de peste tot din Ptujsko Polje cultivă ceapă, în special agricultorii mici și mijlocii.

Dat fiind regimul precipitațiilor, rotația culturilor a reprezentat principala formă de agricultură care s-a dezvoltat și s-a consolidat în Ptujsko Polje. Cultivarea cepei se pretează în mod ideal acestui sistem de rotație. Ceapa nu are nevoie de temperaturi ridicate pentru a se dezvolta. Deoarece solurile nisipoase se usucă și se încălzesc repede, semințele pot fi plantate și arpagicul poate fi sădit foarte devreme, la începutul anului, când ziua este încă scurtă. În timpul sezonului cu zile scurte, cepele dezvoltă un sistem rădăcinos puternic și apoi cresc mult în sezonul ploilor de primăvară. Urmează apoi o vară toridă și uscată, necesară pentru aroma caracteristică (mirosul) pe care îl va avea ceapa și, în special, pentru uscarea corespunzătoare a cepei. Prin urmare, cepele sunt lăsate mai întâi să se usuce pe câmp, ultima etapă a uscării având loc în gospodăria producătorilor. Dat fiind că agricultura, în special cultivarea cerealelor (inclusiv a secarei) s-a dezvoltat puternic în această arie geografică, încă din timpuri străvechi, aici s-a răspândit, de asemenea, și bine-cunoscuta tradiție a împletirii cepelor în cununi (funii) din paie de secară.

Dat fiind climatul secetos din perioada de maturizare și solurile puțin adânci, nisipoase și cu conținut redus de nutrienți, ceapa are un gust iute mai pronunțat.

Diferitele etape ale producției și metoda de cultivare a cepei sunt reflectate la nivel local printr-o multitudine de practici, obiceiuri, zicători, proverbe și mâncăruri tradiționale care au evoluat și au supraviețuit, precum și prin caracteristicile arhitecturale ale caselor, care trebuiau să aibă streșini pentru a permite uscarea cepei. Aceste obiceiuri continuă să existe și sunt păstrate de localnici în viața lor de zi cu zi (mâncăruri specifice și încă foarte populare, uscarea cepelor în curți, sub streșini și împletitul cununilor de ceapă) sau ca evenimente organizate pentru turiști.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.mkgp.gov.si/fileadmin/mkgp.gov.si/pageuploads/saSSo/2008_Sektor_za_varnost_in_kakovost_hrane_in_krme/Specifikacije_priznanih_kmetijskih_pridelkov/PTUJSKI_LUK.pdf

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2011.108.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 108

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 54 7 aprilie 2011

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2011/C 108/01	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6050 – DuPont/DSM/Actamax JV) ( 1 )	1

	Rectificări
2011/C 108/12	Rectificare la cerere de propuneri – EACEA/36/10 – Cooperarea UE-SUA în domeniul învățământului superior și al formării profesionale – Atlantis: Acțiuni de creare a relațiilor transatlantice și a rețelelor academice în domeniul formării și studiilor integrate – Cerere de propuneri 2011 (JO C 2, 5.1.2011)	26

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2011/C 108/02	Aviz în atenția persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2010/656/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2011/221/PESC a Consiliului, și în Regulamentul (CE) nr. 560/2005 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 330/2011 al Consiliului privind măsuri restrictive impuse împotriva Côte d’Ivoire	2

2011/C 108/03	Aviz în atenția persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2010/656/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2011/221/PESC a Consiliului, și în Regulamentul (CE) nr. 560/2005 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 330/2011 al Consiliului privind măsuri restrictive impuse împotriva Côte d’Ivoire	4

	Comisia Europeană
2011/C 108/04	Rata de schimb a monedei euro	5

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2011/C 108/05	Actualizarea listei permiselor de ședere menționate la articolul 2 alineatul (15) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) (JO C 247, 13.10.2006, p. 1, JO C 153, 6.7.2007, p. 5, JO C 192, 18.8.2007, p. 11, JO C 271, 14.11.2007, p. 14, JO C 57, 1.3.2008, p. 31, JO C 134, 31.5.2008, p. 14, JO C 207, 14.8.2008, p. 12, JO C 331, 21.12.2008, p. 13, JO C 3, 8.1.2009, p. 5, JO C 64, 19.3.2009, p. 15, JO C 198, 22.8.2009, p. 9, JO C 239, 6.10.2009, p. 2, JO C 298, 8.12.2009, p. 15, JO C 308, 18.12.2009, p. 20, JO C 35, 12.2.2010, p. 5, JO C 82, 30.3.2010, p. 26, JO C 103, 22.4.2010, p. 8)	6

2011/C 108/06	Informații comunicate de statele membre privind ajutorul de stat acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei de aplicare a articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutorului regional național pentru investiții ( 1 )	8

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2011/C 108/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.6097 – Caterpillar/Bucyrus) ( 1 )	10

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2011/C 108/08	Aviz informativ – Consultare publică – Indicații geografice din Moldova	11

2011/C 108/09	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	14

2011/C 108/10	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	19

2011/C 108/11	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	23