COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

23.12.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 352/6

Raport final al consilierului-auditor (1)

Cazul COMP/39.315 – ENI

2010/C 352/09

Context

Prezentul caz se referă la comportamentul societății ENI Spa („ENI”) pe piața transportului de gaze către Italia și pe piețele furnizării de gaze în Italia. Potrivit concluziilor preliminare ale Comisiei, ENI ar fi putut abuza de poziția sa dominantă, în temeiul articolului 102 din TFUE, printr-o strategie complexă echivalentă cu refuzul de a permite accesul la infrastructurile de transport de gaze către Italia, și anume la gazoductele aparținând TAG, TENP și Transitgas, controlate în comun cu societăți terțe. Această strategie ar fi putut fi pusă în aplicare prin intermediul refuzului de a acorda concurenților accesul la capacitățile disponibile pe rețeaua de transport (acumularea de capacități), oferirea de capacități într-un mod ineficace (degradarea capacităților) și limitarea strategică a investițiilor (strategii de investiții insuficiente) în rețeaua internațională de gazoducte a ENI.

Procedură

În prezentul caz, Comisia a deschis o anchetă din oficiu. În urma unei inspecții și a unor măsuri de anchetă suplimentare, Comisia a inițiat procedura în 2007. La 6 martie 2009, a fost adoptată o comunicare privind obiecțiunile („CO”), care, ulterior, a fost comunicată ENI.

În urma acestei notificări, ENI a primit acces la dosar, pus la dispoziție sub formă de DVD-uri. ENI a invocat ulterior o serie de aspecte procedurale privind accesul la dosar. Aceasta a reclamat, în special, tratamentul informațiilor confidențiale din dosar, susținând că nu a putut fi înțeles conținutul documentelor, ca urmare a modificărilor excesive și a rezumatelor puțin informative. În consecință, între aprilie și septembrie 2009, ENI a transmis cereri numeroase și repetate pentru a obține acces suplimentar la documente, în special la documentele care provin de la societățile de transport controlate în comun, menționate mai sus. În timp ce câteva dintre aceste cereri au fost acceptate, majoritatea au fost respinse. Cu toate acestea, în vederea acordării ENI unui acces mai larg la informațiile modificate provenind de la societățile de transport controlate în comun, a fost organizată o procedură privind o cameră de date cu societățile care au convenit asupra acestei proceduri.

În strânsă legătură cu cererile pentru un acces mai larg la dosar, ENI a solicitat, de asemenea, în repetate rânduri, prelungirea termenului-limită pentru a răspunde la CO, pe care am acordat-o, între altele, pentru a organiza procedura privind camera de date și pentru a aborda toate cererilor ENI privind accesul la informațiile modificate.

Cu trei zile înainte de audiere, am admis ca parte terță interesată, la solicitarea acesteia, o societate care desfășoară activități în transportul de gaze.

Audierea a avut loc la 27 noiembrie 2009. Singura parte terță admisă la procedură nu a participat la audiere.

Angajamentele și proiectul de decizie

În răspunsul său la CO, precum și în cadrul audierii, ENI a contestat faptul că practicile invocate ridicau probleme de concurență. Cu toate acestea, în urma audierii, ENI a intrat în contact cu serviciile Comisiei pentru a discuta posibilele angajamente, astfel încât să răspundă preocupărilor exprimate în CO. La 4 februarie 2010, ENI a prezentat Comisiei o serie de angajamente, ca răspuns la aceste preocupări. În aceste angajamente, ENI s-a oferit să cedeze participațiile sale în societățile care au legătură cu gazoductele aparținând TAG, TENP și Transitgas unui cumpărător adecvat, independent și fără legătură cu ENI și care nu ridică, la prima vedere, nicio problemă de concurență. În ceea ce privește TAG, angajamentele prevăd, în primul rând, cesionarea către o entitate publică controlată de guvernul italian.

La 5 martie 2010, Comisia a publicat o comunicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în temeiul articolului 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (2), în care se prezintă un rezumat al preocupărilor și al angajamentelor asumate și prin care părțile terțe interesate sunt invitate să transmită observații în termen de o lună de la data publicării prezentei. În total, au fost primite 14 răspunsuri, și anume din partea transportatorilor, a unor societăți de transport integrate vertical și a două organisme de reglementare.

Comisia a informat ENI cu privire la rezultatul testului de piață. La 10 mai 2010, ENI a transmis câteva precizări ca răspuns la observațiile terților. În urma altor schimburi cu Comisia, la 8 iulie 2010, ENI a prezentat o versiune modificată a angajamentelor.

Având în vedere aceste angajamente modificate, Comisia a ajuns acum la concluzia că procedurile ar trebui încheiate printr-o decizie în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

ENI a comunicat Comisiei că a primit acces suficient la informațiile pe care le-a considerat necesare în vederea propunerii unor angajamente care să răspundă preocupărilor exprimate de Comisie.

Consilierul-auditor nu a primit nicio cerere sau observație suplimentară de la parte sau de la terți în legătură cu prezentul caz.

Având în vedere cele prezentate mai sus, consider că, în acest caz, dreptul la audiere a fost respectat.

Bruxelles, 13 septembrie 2010.

Michael ALBERS

(1) În temeiul articolelor 15 și 16 din Decizia 2001/462/CE, CECO a Comisiei din 23 mai 2001 privind mandatul consilierilor-auditori în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 162, 19.6.2001, p. 21).

(2) În continuare, toate articolele la care se face referire fac parte din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

23.12.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 352/8

Rezumatul Deciziei Comisiei

din 29 septembrie 2010

privind o procedură inițiată în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolului 54 din Acordul privind SEE

(Cazul COMP/39.315 – ENI)

[notificată cu numărul C(2010) 6701]

(Numai textul în limba italiană este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

2010/C 352/10

În data de 29 septembrie 2010, Comisia a adoptat o decizie privind o procedură inițiată în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (1). În conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (2), Comisia publică numele părților și conținutul principal al deciziei, inclusiv sancțiunile impuse, ținând seama de interesul legitim al întreprinderilor în protejarea intereselor lor de afaceri. O versiune neconfidențială a deciziei este disponibilă pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență la următoarea adresă:

http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfm?proc_code=1_39315

1. INTRODUCERE

(1)	Prezenta decizie se adresează întreprinderii ENI SpA (denumită în continuare ENI). ENI a oferit angajamente pentru a răspunde temerilor privind concurența exprimate de Comisie într-o comunicare privind obiecțiunile, iar prin prezenta decizie aceste angajamente devin obligatorii.

2. PROCEDURĂ

(2)

Cazul a fost inițiat ca urmare a inspecțiilor inopinate efectuate în data de 5 mai 2006 la sediul ENI, al filialelor acesteia și al societăților controlate de ENI, care desfășoară activități în domeniul distribuției gazului în și către Italia. În data de 20 aprilie 2007, Comisia a inițiat procedura în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1/2003 (3) și al articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 (4). În data de 6 martie 2009, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile (CO) în care își expune temerile privind concurența (5). Comunicarea privind obiecțiunile a fost notificată întreprinderii ENI prin scrisoarea din data de 9 martie 2009. La 1 octombrie 2009, ENI a transmis un răspuns în care face cunoscut faptul că nu este de acord cu concluziile CO. În 27 noiembrie 2009, a avut loc o audiere. În 4 februarie 2010, ENI a prezentat Comisiei angajamente ca răspuns la temerile exprimate în CO (6). În data de 5 martie 2010, a fost publicată o comunicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, care prezintă sintetic temerile Comisiei și angajamentele propuse și prin care părțile terțe interesate sunt invitate să își transmită observațiile privind angajamentele, în termen de o lună de la publicare (7). În data de 27 aprilie 2010, Comisia a informat ENI cu privire la observațiile primite de la părțile terțe interesate în urma publicării comunicării. La data de 10 mai 2010, ENI a transmis unele clarificări cu privire la observațiile părților terțe. Informațiile suplimentare solicitate în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 au fost transmise de întreprindere în data de 24 mai 2010.

(3)	În data de 8 iulie 2010, ENI a transmis o versiune modificată a angajamentelor pentru a ține cont și de rezultatele testului de piață (denumite în continuare angajamentele finale).

(4)	Comitetul consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante a emis un aviz favorabil în data de 9 septembrie 2010 (8). Consilierul-auditor și-a prezentat raportul final în data de 13 septembrie 2010 (9).

3. TEMERILE IDENTIFICATE ÎN COMUNICAREA PRIVIND OBIECȚIUNILE

(5)

Comunicarea privind obiecțiunile elaborată de Comisie a avut în vedere faptul că este posibil ca ENI să fi abuzat de poziția sa dominantă, conform articolului 102 din TFUE, prin aplicarea unei strategii sistematice și constructive de refuz de aprovizionare pentru conductele sale internaționale de transport de gaz către Italia, mai exact conductele TENP (10), Transitgas (11) și TAG (12).

(6)

Este posibil ca strategia sistematică și constructivă de refuz de aprovizionare să fi redus oportunitățile concurenților ENI de a transporta gaz către Italia prin rețeaua sa internațională (prin acumulare de capacități, prin oferirea acestora în condiții mai puțin atractive și prin limitarea strategică a investițiilor în capacități suplimentare). Închiderea accesului la conductele pentru import ar restricționa, în consecință, capacitatea și motivațiile concurenților de dezvolta o concurență reală pe piețele de aprovizionare cu gaz din aval din Italia. Comisia a concluzionat că este posibil ca ENI să fi adoptat o strategie de menținere deliberată a capacităților de transport internațional la cote mici pentru a limita importurile de gaz în Italia de către părțile terțe și pentru a-și proteja profiturile pe piețele de aprovizionare cu gaz din aval. Opinia Comisiei este că, în acest caz, conform celor prezentate în declarația privind obiecțiunile, această strategie de refuz de aprovizionare ar fi decurs din conflictul de interese inerent cu care se confruntă un operator dominant precum ENI, care controlează în același timp atât transportul, cât și aprovizionarea cu gaz. Această practică ar fi deci în detrimentul clienților părților terțe transportatoare, al concurenței și în ultimă instanță al clienților finali de pe piața de aprovizionare din aval din Italia.

4. ANGAJAMENTE

(7)

ENI s-a angajat să cedeze activele sale actuale la societăți a căror activitate este legată de conductele de transport internațional al gazului (TENP, Transitgas și TAG) (13) unui cumpărător adecvat independent și fără legături cu ENI care la o primă vedere, nu ridică probleme în ceea ce privește concurența.

(8)	În ceea ce privește TAG, ENI va ceda partea sa unei entități publice controlată direct sau indirect de guvernul italian (14).

(9)

ENI se angajează, de asemenea, ca pentru perioada începând cu 22 decembrie 2009 și până la finalizarea cedărilor, să nu prelungească sau reînnoiască niciun contract de transport sau să încheie vreun contract nou de transport în beneficiul său ca transportator pe conductele TAG, TENP și Transitgaz, cu excepția unor posibile viitoare licitații sau a altor proceduri publice de alocare pentru capacități de transport în flux invers, către alte piețe decât cea italiană.

(10)

Angajamentele finale ale ENI sunt suficiente pentru a înlătura temerile legate de concurență identificate în CO. Temerile sunt înlăturate întrucât comportamentul anticoncurențial al ENI a avut drept cauză interesul acesteia de a-și proteja marjele de aprovizionare, neglijând în același timp veniturile obținute din activitatea de transport. În acest sens, cu condiția ca participările la conducte să fie cedate unor cumpărători adecvați independenți și fără legături cu ENI, și care nu ridică, la prima vedere, temeri în ceea ce privește concurența, măsurile de remediere propuse sunt adecvate pentru a rezolva acest conflict de interese de natură structurală care rezultă din integrarea verticală a societății.

(11)

Angajamentele, în forma lor finală, sunt, de asemenea, necesare deoarece nicio măsură vizând comportamentul nu ar fi la fel de eficace ca cedarea participărilor ENI la TSO-uri pentru a înlătura temerile exprimate. Angajamentele ENI de a ceda participările sale la conductele internaționale de transport al gazului (TENP, Transitgas și TAG) reprezintă o măsură structurală de tipul celei preconizate în CO. În absența acestei măsuri structurale de remediere, motivațiile unei societăți în domeniul gazelor integrată vertical de a adopta în continuare presupusul comportament anticoncurențial nu ar fi fost eliminate, conducând la riscul de a nu se pune capăt efectiv presupusei încălcări.

(12)	Și nu în ultimul rând, dat fiind numărul mare de clienți ai gazului pe piețele italiene în aval și prejudiciile potențiale importante pentru acești clienți, angajamentele trebuie să fie considerate ca fiind adecvate și proporționale.

5. CONCLUZIE

(13)	Având în vedere angajamentele oferite, decizia concluzionează că nu se mai justifică o acțiune a Comisiei în acest sens și că, fără a se aduce atingere articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, ar trebui încheiată procedura în acest caz.

(1) Începând cu 1 decembrie 2009, articolele 81 și 82 din Tratatul CE devin articolele 101 și, respectiv, 102 din TFUE. Esența celor două articole nu se schimbă. În scopul prezentei decizii, trimiterile la articolele 101 și 102 din TFUE se citesc ca trimiteri la articolele 81, respectiv 82 din Tratatul CE, dacă este cazul.

(2) JO L 1, 4.1.2003, p. 1.

(3) JO L 1, 4.1.2003, p. 1.

(4) JO L 123, 27.4.2004, p. 18.

(5) În conformitate cu articolul 27 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 coroborat cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 773/2004. Comunicarea privind obiecțiunile constituie, de asemenea, o evaluare preliminară în sensul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului

(6) În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

(7) JO C 55, 5.3.2010, p. 13.

(8) A se vedea p. 5 din prezentul Jurnal Oficial.

(9) A se vedea p. 6 din prezentul Jurnal Oficial.

(10) Conductele TENP/Transitgas permit importul de gaz din nordul Europei către Italia, prin Germania și Elveția. În ceea ce privește conducta TENP, ENI controlează conducta în comun cu E.ON. Mai exact, ENI controlează Gas Transport GmbH care, în schimb, deține o participație majoritară de 49 % în Trans Europa Naturgas Pipeline GmbH & Co, care deține și exploatează conducta TENP. ENI controlează în exclusivitate TSO – Eni Gas Transport Deutschland SpA – care exploatează TENP pentru partea de drepturi de transport deținute la ENI (și anume la […] % din capacitatea TENP).

(11) În ceea ce privește conducta Transitgas, ENI controlează în comun cu Swissgas conducta. ENI deține 46 % din Transitgas AG. ENI controlează, de asemenea, în exclusivitate, TSO, Eni Gas Transport International SA (ENI GTI) care administrează și exploatează o parte a Transitgas corespunzător drepturilor de capacitate deținute de ENI asupra acelei conducte (și anume furnizează servicii de transport de gaz, inclusiv comercializarea a aproximativ […] % din capacitatea de transport deținută de ENI).

(12) Conducta TAG permite importul de gaz din Rusia către Italia. ENI, împreună cu OMV, controlează în comun TSO (Trans Austria Gasleitung GmbH) care deține integral drepturile de capacitate pentru transportul de gaze naturale prin conducta TAG. Întreprinderii ENI îi revin aproximativ […] % din drepturile de transport corespunzătoare capacității existente prin TAG.

(13) Mai exact, ENI s-a angajat să cedeze participările sale la operatorii sistemului de transport (TSO) și, dacă este aplicabil, societăților vehicul care dețin acțiunile TSO și sunt proprietarii activelor.

(14) Comisia a fost de părere că societatea Cassa Depositi e Prestiti Spa (denumită în continuare CDP) poate fi considerat cumpărător potrivit pentru TAG.

23.12.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 352/11

Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

2010/C 352/11

Numărul de referință al ajutorului

SA. 31834

Stat membru

Italia

Numărul de referință al statului membru

—

Numele regiunii (NUTS)

Gorizia

Mixte

Autoritatea care acordă ajutorul

Camera di Commercio, Industria, Artigianato e Agricoltura di Gorizia

Via Crispi, 10

34170 Gorizia GO

ITALIA

http://www.go.camcom.gov.it/

Denumirea măsurii de ajutor

«Norme di attuazione del Regolamento per la gestione del Fondo Gorizia di cui alla legge 700 del 1975»

Temeiul juridic național (trimitere la publicația oficială națională)

—	Delibere n. 22/F.G. dd. 10.3.2010, n. 72/F.G. dd. 24.5.2010 e n. 143/FG dd. 16.9.2010, di modifica ed integrazione delle norme di attuazione della L. 700/1975 approvate con delibera n. 4/FG dd. 20.1.2009

—	Delibera n. 155/FG dd. 17.11.2008«Regolamento per la gestione del Fondo Gorizia»

—	Legge regionale Friuli Venezia Giulia n. 30 del 28.12.2007, art. 5, comma 76

—	Legge 27 dicembre 1975, n. 700

Tipul măsurii

Schemă

Modificarea unei măsuri de ajutor existente

Modification X 368/09

Durata

1.10.2010-31.12.2013

Sectorul (sectoarele) economic(e) vizat(e)

Colectarea deșeurilor, Cultivarea plantelor din culturi permanente, Cultivarea plantelor nepermanente, Silvicultură și exploatare forestieră, Repararea articolelor fabricate din metal, repararea mașinilor și echipamentelor, Activități ale agențiilor de publicitate, Activități ale agențiilor turistice, Activități fotografice, Activități de servicii anexe pentru transporturi terestre, Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe, Activități de ambalare, Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor), Comerț cu ridicata și cu amănuntul, Repararea autovehiculelor și motocicletelor, Creșterea animalelor, Cultivarea plantelor pentru înmulțire, Activități auxiliare agriculturii și activități după recoltare, Acvacultura în ape dulci, Reparații de calculatoare, de articole personale și de uz gospodăresc, Activități de curățenie, Alte activități de servicii n.c.a., Spălarea și curățarea (uscată) articolelor textile și a produselor din blană, Activități de înteținere peisagistică, Coafură și alte activități de înfrumusețare, Hoteluri și restaurante, Activități de servicii în tehnologia informației, Activități de design specializat, Activități de testări și analize tehnice

Tipul de beneficiar

IMM, întreprindere mare

Valoarea anuală totală a bugetului previzionat în temeiul schemei de ajutor

8,00 EUR (în milioane)

Pentru garanții

—

Instrumentul de ajutor (articolul 5)

Subvenție directă, Credit preferențial (inclusiv detalii despre modalitatea de garantare a creditului), Subvenționarea dobânzii

Trimitere la decizia Comisiei

—

În cazul cofinanțării din fonduri comunitare

—

Obiective

Intensitatea maximă a ajutorului în % sau valoarea maximă a ajutorului în moneda națională

Prime pentru IMM-uri în %

Ajutoare sub formă de capital de risc (articolele 28 și 29)

1 500 000 EUR

—

Schemă

15 EUR

20 %

Ajutoare pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă acordate IMM-urilor (articolul 15)

20 EUR

—

Ajutoare pentru întreprinderile mici nou-create (articolul 14)

25 EUR

—

Formare generală [articolul 38 alineatul (2)]

60 EUR

20 %

Ajutoare de mediu pentru investiții în măsuri de economisire a energiei (articolul 21)

20 EUR

20 %

Ajutoare pentru achiziționarea de noi vehicule de transport care respectă standarde mai stricte decât cele comunitare sau îmbunătățesc nivelul de protecție a mediului în absența standardelor comunitare (articolul 19)

35 EUR

20 %

Formare specifică [articolul 38 alineatul (1)]

25 EUR

20 %

Ajutoare pentru participarea IMM-urilor la târguri (articolul 27)

50 EUR

—

Ajutoare de mediu pentru investiții în promovarea producției de energie din surse regenerabile de energie (articolul 23)

45 EUR

20 %

Ajutoare pentru consultanță în favoarea IMM-urilor (articolul 26)

50 EUR

—

Link către textul integral al măsurii de ajutor:

http://www.go.camcom.gov.it/allegati/pdf/fondogorizia/norme_attuaz_L700_comm_servizi.pdf

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

23.12.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 352/16

DECIZIA NR. 717

din 4 octombrie 2010

privind inițierea unei proceduri de acordare a autorizației de prospectare și explorare de petrol și gaze naturale – resurse naturale ale subsolului, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 3 din Legea privind resursele naturale ale subsolului, la „Blocul 1 Novi Pazar”, din regiunile Razgrad, Silistra, Dobrici, Șumen și Varna, și de notificare cu privire la concursul pentru acordarea autorizației

2010/C 352/15

REPUBLICA BULGARIA

CONSILIUL DE MINIȘTRI

În conformitate cu articolul 5 punctul 2, articolul 42 alineatul (1) punctul 1 și articolul 44 alineatul (3) din Legea privind resursele naturale ale subsolului, coroborate cu articolul 4 alineatul (2) punctul 16 și secțiunea 1 punctul 24a din Legea energiei,

CONSILIUL DE MINIȘTRI DECIDE:

1.	Se inițiază o procedură de acordare a autorizației de prospectare și explorare de țiței și gaze naturale la „Blocul 1 Novi Pazar”, din regiunile Razgrad, Silistra, Dobrici, Șumen și Varna, pe o suprafață de 4 398 km2, delimitată de punctele 1-12 ale căror coordonate figurează în anexă.

2.	Autorizația menționată la punctul 1 se va acorda pe baza unui concurs.

3.	Autorizația de prospectare și explorare este valabilă pe o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a contractului de prospectare și explorare, cu drept de prelungire a acestei perioade în temeiul articolului 31 alineatul (3) din Legea privind resursele naturale ale subsolului.

4.	Dosarul de concurs se poate achiziționa până la ora 17.00 în cea de a 120-a zi de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

5.	Notificările de participare la concurs se pot depune până la ora 17.00 în cea de a 130-a zi de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

6.	Ofertele conforme dosarului de concurs se pot depune până la ora 17.00 în cea de a 144-a zi de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

7.	Candidații nu sunt prezenți în timpul procedurii de evaluare a ofertelor.

8.	Prețul dosarului de concurs se stabilește la 15 000 BGN. Dosarul de concurs poate fi achiziționat de la Camera 813 din sediul Ministerului Economiei, Energiei și al Turismului, la adresa: str. Triadița 8, Sofia, BULGARIA, până la termenul precizat la punctul 4.

9.	Participanții la concurs trebuie să îndeplinească cerințele specificate la articolul 23 alineatul (1) din Legea privind resursele naturale ale subsolului.

10.

Ofertele participanților la concurs vor fi evaluate pe baza propunerilor de programe de lucru, de instrumente de protecție a mediului, de beneficii suplimentare, de instrumente de formare, și, de asemenea, în funcție de capacitățile lor manageriale și financiare, după cum se precizează în dosarul de concurs.

11.	Garanția de participare la concurs se stabilește la 20 000 BGN și trebuie plătită înainte de termenul specificat la punctul 5 în contul Ministerului Economiei, Energiei și Turismului, indicat în dosarul de concurs.

12.	În cazul neadmiterii la concurs a unui candidat, garanția se rambursează în termen de 14 zile de la data la care i s-a notificat candidatului neadmiterea.

13.	Garanția candidatului câștigător se va rambursa după semnarea contractului, iar garanțiile celorlalți candidați se vor rambursa în termen de 14 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Consiliului de Miniștri privind acordarea autorizației de prospectare și explorare.

14.

Notificările de participare la concurs și ofertele candidaților din cadrul concursului trebuie depuse la Ministerul Economiei, Energiei și Turismului, strada Triadița 8, Sofia, BULGARIA, în limba bulgară, în conformitate cu dispozițiile articolului 46 din Legea privind resursele naturale ale subsolului.

15.	Ofertele din cadrul concursului trebuie să respecte cerințele și condițiile indicate în dosarul de concurs.

16.	Concursul va avea loc chiar dacă se admite la participare numai un singur candidat.

17.

Ministerul Economiei, Energiei și Turismului este autorizat după cum urmează:

17.1.

să transmită textul prezentei decizii în vederea publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în Monitorul Oficial, precum și pe site-ul web al Consiliului de Miniștri;

17.2.

să organizeze concursul și să asigure desfășurarea acestuia.

18.	Contestațiile care au ca obiect prezenta decizie pot fi adresate Curții Supreme Administrative în termen de 14 zile de la publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prim-ministru

Boyko BORISOV

Prim-secretar al Consiliului de Miniștri

Rosen ZHELYAZKOV

Prim-secretar al Ministerului Economiei, Energiei și Turismului

Ivanka RAICHKOVA

Șeful

Direcției juridice din

Ministerul Economiei, Energiei și Turismului

Veselin DRAGNEV

ANEXĂ

LISTA COORDONATELOR GEOGRAFICE

Sistemul de coordonate WGS 84

nr.	Longitudine	Latitudine
1	27.000000	43.765300
2	28.000000	43.761200
3	28.000000	43.743499
4	27.969000	43.736500
5	28.002442	43.448378
6	28.000000	43.256597
7	27.601900	43.256600
8	27.601867	43.276767
9	27.159606	43.277669
10	27.159558	43.259661
11	27.011711	43.259581
12	27.011717	43.295597
Suprafață totală – S = 4 398 km2

23.12.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 352/19

DECIZIA NR. 767

din 22 octombrie 2010

privind inițierea unei proceduri de acordare a autorizației de prospectare și explorare de petrol și gaze naturale – resurse naturale ale subsolului, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 3 din Legea privind resursele naturale ale subsolului, la „Blocul 2 Silistra”, din regiunile Silistra și Dobrici, și de notificare cu privire la concursul pentru acordarea autorizației

2010/C 352/16

REPUBLICA BULGARIA

CONSILIUL DE MINIȘTRI

CONSILIUL DE MINIȘTRI DECIDE:

1.	Se inițiază o procedură de acordare a autorizației de prospectare și explorare de petrol și gaze naturale la „Blocul 2 Silistra”, din regiunile Silistra și Dobrici, pe o suprafață de 2 652 km2, delimitată de punctele 1-10 ale căror coordonate figurează în anexă.

2.	Autorizația menționată la punctul 1 se va acorda pe baza unui concurs.

3.	Autorizația de prospectare și explorare este valabilă pe o perioadă de 5 ani de la data intrării în vigoare a contractului de prospectare și explorare, cu drept de prelungire a acestei perioade în temeiul articolului 31 alineatul (3) din Legea privind resursele naturale ale subsolului.

4.	Dosarul de concurs se poate achiziționa până la ora 17.00 în cea de a 120-a zi de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

5.	Notificările de participare la concurs se pot depune până la ora 17.00 în cea de a 130-a zi de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

6.	Ofertele conforme dosarului de concurs se pot depune până la ora 17.00 în cea de a 144-a zi de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

7.	Candidații nu sunt prezenți în timpul procedurii de evaluare a ofertelor.

8.	Prețul dosarului de concurs se stabilește la 15 000 BGN. Dosarul de concurs poate fi achiziționat de la Camera 813 din sediul Ministerului Economiei, Energiei și al Turismului, la adresa: str. Triadița nr. 8, Sofia, BULGARIA, până la termenul precizat la punctul 4.

9.	Participanții la concurs trebuie să îndeplinească cerințele specificate la articolul 23 alineatul (1) din Legea privind resursele naturale ale subsolului.

10.	Candidaturile participanților la concurs vor fi evaluate pe baza propunerilor de programe de lucru, de instrumente de protecție a mediului, de instrumente de formare, de beneficii suplimentare și, de asemenea, în funcție de capacitățile lor manageriale și financiare.

11.	Garanția de participare la concurs se stabilește la 20 000 BGN și trebuie plătită înainte de termenul specificat la punctul 5 în contul Ministerului Economiei, Energiei și Turismului, după cum se precizează în dosarul de concurs.

12.	În cazul neadmiterii la concurs a unui candidat, garanția se rambursează în termen de 14 zile de la data la care i s-a notificat candidatului neadmiterea.

13.	Garanția candidatului câștigător se va rambursa după semnarea contractului, iar garanțiile celorlalți candidați se vor rambursa în termen de 14 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Consiliului de Miniștri privind acordarea autorizației de prospectare și explorare.

14.

Notificările de participare la concurs și ofertele candidaților din cadrul concursului trebuie depuse la Ministerul Economiei, Energiei și Turismului, strada Triadița nr. 8, Sofia, BULGARIA, în limba bulgară, în conformitate cu dispozițiile articolului 46 din Legea privind resursele naturale ale subsolului.

15.	Candidaturile pentru concurs trebuie să respecte cerințele și condițiile indicate în dosarul de concurs.

16.	Concursul va avea loc chiar dacă se admite la participare numai un singur candidat.

17.

Ministerul Economiei, Energiei și Turismului este autorizat după cum urmează:

17.1.

să transmită textul prezentei decizii în vederea publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în Monitorul Oficial, precum și pe site-ul web al Consiliului de Miniștri;

17.2.

să organizeze concursul și să asigure desfășurarea acestuia.

18.	Contestațiile care au ca obiect prezenta decizie pot fi adresate Curții Supreme Administrative în termen de 14 zile de la publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prim-ministru

Boyko BORISOV

Prim-secretar al Consiliului de Miniștri

Rosen ZHELYAZKOV

Prim-secretar al Ministerului Economiei, Energiei și Turismului

Vladimir TUDZHAROV

Șeful

Direcției juridice din

Ministerul Economiei, Energiei și Turismului

Veselin DRAGNEV

ANEXĂ

LISTA COORDONATELOR GEOGRAFICE

Sistemul de coordonate WGS 84

nr.	Longitudine	Latitudine
1	27.000000	44.132600
Frontieră de stat
2	28.577300	43.739000
3	28.574400	43.732600
4	28.571800	43.722600
5	28.435000	43.722000
6	28.426500	43.687300
7	28.075700	43.760500
8	28.000000	43.743700
9	28.000000	43.761200
10	27.000000	43.765300
Suprafață totală – S = 2 652 km2

23.12.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 352/22

AJUTOR DE STAT – SUEDIA

Ajutor de stat C 29/10 (ex NN 42/10) – Presupusă vânzare a unor proprietăți publice sub prețul pieței de către municipalitatea Vänersborg

Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

(Text cu relevanță pentru SEE)

2010/C 352/17

Prin scrisoarea din data de 27 octombrie 2010, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Comisia a notificat Suediei decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru măsura menționată mai sus.

Părțile interesate își pot prezenta observațiile privind măsura pentru care Comisia inițiază procedura, în termen de o lună de la data publicării prezentului rezumat și a scrisorii de mai jos, la următoarea adresă:

European Commission

Directorate-General for Competition

State aid Greffe

Rue Joseph II 70

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Fax +32 22961242

Aceste observații vor fi comunicate Suediei. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.

TEXTUL REZUMATULUI

I. PROCEDURA

La data de 26 mai 2010, Comisia a primit o reclamație care pretindea că Suedia acordase ajutor de stat sub forma unor tranzacții imobiliare în care nu se respectase prețul estimat pe piață.

II. DESCRIEREA MĂSURII

Suedia a confirmat că două tranzacții principale au fost, într-adevăr, încheiate de către municipalitatea Vänersborg prin intermediul societății imobiliare Fastighets Aktiebolag Vänersborg AB (denumită în continuare „FABV”) pe care o deține în întregime, și anume:

1. tranzacția A: la data de 13 februarie 2008, FAVB a achiziționat de la întreprinderea Chips AB instalațiile de producție ale filialei acesteia, Topp Livsmedel, localizată în Vänersborg, (denumită în continuare „Instalațiile”), pentru suma de 17 milioane SEK (1,7 milioane EUR);

2. tranzacția B: în urma unui acord convenit la aceeași dată, prin care se oferea societății imobiliare Hammar opțiunea de a achiziționa Instalațiile la un preț fix, la 11 august 2008, FABV a vândut Instalațiile întreprinderii Hammar, la prețul convenit de 8 milioane SEK (0,8 milioane EUR).

III. EVALUAREA MĂSURII

Ambele tranzacții – în cazul în care Comisia stabilește că nu au fost încheiate în condițiile pieței, și anume (i) dacă prețul plătit de FABV pentru a achiziționarea Instalațiilor de la Chips AB a fost mai mare decât valoarea acestora pe piață și/sau (ii) FABV a vândut Instalațiile întreprinderii Hammar la un preț sub valoarea pe piață – s-ar califica, în principiu ca ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

În ceea ce privește existența unui avantaj pentru beneficiarii potențiali, constatările preliminare ale Comisiei sunt următoarele:

În ceea ce privește tranzacția A, Comisia remarcă faptul că prețul plătit de FABV în vederea achiziționării Instalațiilor nu pare a fi mai mare decât valoarea acestora pe piață, conform celor indicate de trei consultanți independenți, care constituie parte terță. Prin urmare, faptul că tranzacția A conține un element de ajutor poate fi exclus și, în consecință, aceasta nu reprezintă ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

În ceea ce privește tranzacția B, spre deosebire de A, Comisia are mari îndoieli că prețul la care au fost vândute Instalațiile de către FABV întreprinderii Hammar, și anume 8 milioane SEK (0,8 milioane EUR) a corespuns valorii acestora pe piață. În această etapă nu se cunoaște valoarea acestora pe piață deoarece nu a fost organizată nicio licitație înaintea vânzării, iar FABV nu a comandat nici un studiu independent privind valoarea Instalațiilor. Cu toate acestea, faptul că, numai după câteva luni, Hammar a revândut Instalațiile unor întreprinzători privați locali cu 40 de milioane SEK (4 milioane EUR) sugerează faptul că este posibil ca în tranzacția B să existe un element de ajutor de stat, care constă în diferența dintre prețul plătit de Hammar pentru Instalații și valoarea reală pe piață la acel moment.

În cazul în care tranzacția B este considerată ajutor de stat, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că acest ajutor de stat ar fi compatibil cu piața internă în baza existenței vreunui obiectiv de interes comun.

În final, Comisia reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, orice tip de ajutor ilegal poate fi recuperat de la beneficiar.

TEXTUL SCRISORII

„Kommissionen önskar genom denna skrivelse informera Sverige om att den, efter granskning av de upplysningar som tillhandahållits av Era myndigheter angående stödet i fråga, har beslutat att inleda förfarandet enligt artikel 108.2 i fördraget om Europeiska unionens funktionssätt (nedan kallat EUF-fördraget).

I. FÖRFARANDE

(1)	Genom en skrivelse av den 26 maj 2009, registrerad den 16 juni 2009, mottog kommissionen ett klagomål rörande ett påstått statligt stöd genom försäljning av offentlig egendom under marknadspris.

(2)	Den 27 oktober 2009 vidarebefordrade kommissionen en icke-konfidentiell version av klagomålet till de nationella myndigheterna. Sverige lämnade svar genom en skrivelse av den 30 november 2010, registrerad samma dag.

(3)	Den 9 mars 2010 begärde kommissionen ytterligare upplysningar som Sverige tillhandahöll genom en skrivelse av den 20 april 2010.

(4)	Den 11 maj 2010 mottog kommissionen upplysningar som lämnats av Chips AB.

II. BESKRIVNING

Berörda parter

(5)	Vänersborg (nedan kallat Vänersborg eller kommunen) ligger i Västra Götalands län, nära norska gränsen. I enlighet med Sveriges regionala stödkarta 2007–2013 (1) är detta inte något stödområde, eftersom inkomster och sysselsättningsgrad överensstämmer med det nationella genomsnittet.

(6)

Chips AB, en tillverkare av potatischips med säte i Mariehamn i Finland, är verksamt i Norden och Baltikum och har en konsoliderad omsättning på ungefär 2,6 miljarder SEK (260 miljoner EUR (2)) per år och omkring 800 anställda. År 2005 förvärvades Chips av den norska gruppen Orkla ASA, vars verksamheter innefattar märkesvaror, specialmaterial och investeringsverksamhet.

(7)

Topp Livsmedel (nedan kallat Topp) var ett dotterbolag till Chips AB som tillverkade djupfrysta grönsaker i Vänersborg och hade omkring 30 anställda (som mest sysselsatte företaget 86 personer). I slutet av 2007 aviserade Chips AB en nedläggning av produktionen vid Topp och inledde försäljningen av produktionsanläggningen.

(8)

Hammar Nordic AB är ett privat fastighetsbolag med säte i Trollhättan i Västra Götalands län. Det sysselsätter för närvarande 14 personer och hade år 2009 en omsättning på ungefär 10 miljoner SEK (omkring 1 miljon EUR), varför det motsvarar definitionen av småföretag i bilaga I i kommissionens förordning (EG) nr 70/2001 om tillämpningen av artiklarna 87 och 88 i EG-fördraget på statligt stöd till små och medelstora företag (3). Hammar Nordic Plugg AB är ett dotterbolag till Hammar Nordic AB. Såvitt kommissionen förstår bildades Hammar Nordic Plugg Ab enkom med anledning av de transaktioner som detta beslut avser. Det är driftsmässigt avhängigt sitt moderbolag, förefaller inte ha verksamhet eller tillgångar förutom de som avses i detta beslut, vilket gör att det kan antas att eventuella ekonomiska fördelar som beviljas Hammar Nordic Plugg AB också ytterst gynnar Hammar Nordic AB. Kommissionen kommer följaktligen att i detta beslut betrakta båda bolagen som en ekonomisk enhet och kommer i det följande att gemensamt beteckna dem Hammar.

(9)	Fastighets Aktiebolag Vänersborg AB (nedan kallat FABV) är ett fastighetsbolag som helt ägs av kommunen.

III. ÅTGÄRDERNA

(10)	Beslutet avser två transaktioner:

Transaktion A

(11)	Den 13 februari 2008 köpte kommunen Topps produktionsanläggning (nedan kallad anläggningen (4)) av Chips AB för 17 miljoner SEK (1,7 miljoner EUR) via FABV.

(12)

Samma dag ingick FABV två överenskommelser med Hammar. Den första överenskommelsen var ett hyresavtal enligt vilket FABV skulle hyra ut hela anläggningen till Hammar (varefter Hammar hyrde ut anläggningen i andra hand till lokala företagare som fortsatte produktionen på platsen). Den andra överenskommelsen bestod i en option som gav Hammar möjlighet att köpa anläggningen av FABV till ett förutbestämt pris av 8 miljoner SEK (0,8 miljoner EUR) när som helst under perioden mellan den 1 mars 2008 och den 28 februari 2010.

Transaktion B

(13)	Transaktion B ägde rum den 11 augusti 2008 när Hammar utnyttjade sin option och förvärvade anläggningen av FABV till det överenskomna priset av 8 miljoner SEK (0,8 miljoner EUR).

(14)	Den 30 juli 2008 (dvs. innan optionen utnyttjades) undertecknade Hammar ett preliminärt avtal med de lokala företagare som redan hyrde anläggningen i andra hand om att sälja anläggningen till dem för 40 miljoner SEK (4 miljoner EUR). Överlåtelsen genomfördes den 2 september 2008.

IV. SYNPUNKTER SOM FRAMFÖRTS AV KLAGANDEN, SVERIGE SAMT CHIPS AB

(15)

Klaganden hävdar att anläggningen (som FABV köpte för 17 miljoner SEK och sex månader senare sålde till Hammar för 8 miljoner SEK) såldes av kommunen till Hammar under marknadsvärde och – eftersom FABV:s beslut om försäljning kan tillskrivas kommunen – utgör detta olagligt och oförenligt statligt stöd till Hammar.

(16)

Sverige har anfört att kommunens enda mål med att köpa anläggningen via FABV var att säkra produktionen och arbetstillfällena. Eftersom företaget inte avsåg att driva verksamheten själv valde kommunen den lösning som föreslogs av Hammar, dvs. uthyrning med köpoption. Sverige har medgivit att den option som Hammar beviljades krävde ett kapitaltillskott på 9 miljoner SEK (0,9 miljoner EUR) från kommunens budget till FABV för att täcka den förlust som skulle uppstå om Hammar utnyttjade optionen.

(17)	Sverige har medgivit att försäljningen till Hammar inte gjordes genom ett öppet anbudsförfarande och att det inte förekommit någon sakkunnig värdering av anläggningen.

(18)

Sverige anser att både priset vid tiden för köpet av anläggningen och det pris som den därefter såldes för till Hammar kan sägas ha varit kommersiellt motiverat eftersom kommunens huvudsyfte å ena sidan var att göra fastigheten tillgänglig för affärsverksamhet och därigenom säkra arbetstillfällen och å andra sidan att det framförhandlade priset förväntades öka med tiden, vilket sedermera bevisades genom att Hammar sålde anläggningen för 40 miljoner SEK. Sverige anför att det sanna marknadsvärdet på anläggningen snarare är lika med de 8 miljoner SEK som den såldes för till Hammar än de 17 miljoner SEK som betalades till Chips AB.

(19)

I sin inlaga hävdar Chips AB att anläggningens verkliga marknadsvärde under inga omständigheter kunde anses vara mindre än 17 miljoner SEK. När Chips AB beslöt att avyttra de aktuella tillgångarna uppdrog företaget åt fastighetskonsulten Colliers International att göra en uppskattning av försäljningspriset. Efter en försiktig beräkning, bl.a. på grundval av gängse normer för värdering av affärsfastigheter, uppskattades det lägsta skäliga försäljningspriset (för bara fastigheterna) vara 27 miljoner SEK (2,7 miljoner EUR). Denna uppskattning bestyrktes av att flera intressenter under försäljningsprocessen – som initierades av Chips AB och som ledde till att FABV köpte anläggningen – angav att priset skulle kunna överstiga 30 miljoner SEK (3 miljoner EUR). Chips AB godtog FABV:s lägre anbud på 17 miljoner SEK av tre skäl: a) de räddade arbetstillfällena skulle gynna Chips AB:s och Orklas anseende, b) de eventuella köparna var beredda att köpa anläggningen ’i befintligt skick’ dvs. utan några garantier från Chips AB med avseende på ersättningsansvar för miljöskador etc. och c) eftersom en uppgörelse med FABV kunde genomföras snabbt.

(20)	Chips AB anser att det pris som det fick av FABV för anläggningen inte var högre än marknadsvärdet och att försäljningen följaktligen inte kan ha innehållit några inslag av statligt stöd till förmån för Chips AB.

V. PRELIMINÄR BEDÖMNING

(21)	Kommissionen har vid första anblick skäl att tro att transaktion B kan ha inbegripit statligt stöd i den mening som avses i artikel 107.1 i EUF-fördraget och, om så är fallet, att ifrågasätta huruvida detta stöd är förenligt med den inre marknaden i enlighet med artikel 107.3 c i EUF-fördraget.

1. Förekomst av statligt stöd

(22)

Enligt artikel 107.1 i EUF-fördraget ’är stöd som ges av en medlemsstat eller med hjälp av statliga medel, av vilket slag det än är, som snedvrider eller hotar att snedvrida konkurrensen genom att gynna vissa företag eller viss produktion, oförenligt med den inre marknaden i den utsträckning som det påverkar handeln mellan medlemsstaterna’. I samband härmed bör noteras att det enligt EU:s regler för statligt stöd föreligger överföring av statliga medel både när staten köper en tillgång över marknadsvärdet (eftersom säljaren får mer av staten än vad tillgången är värd) och när staten säljer en tillgång under marknadsvärdet (eftersom köparen får en tillgång som är värd mer än det betalade priset).

(23)	För det första kan båda de potentiella stödmottagarna av det föregivna statliga stödet, dvs. Chips AB och Hammar, betraktas som företag eftersom de bedriver ekonomiska verksamheter och erbjuder varor och tjänster på marknaden (5).

(24)

För det andra genomfördes båda transaktionerna av kommunen via FABV. FABV ägs helt av kommunen, som måste täcka företagets potentiella förluster, och dess styrelse består av personer som ingår i kommunledningen. Vidare var kommunen tvungen att tillföra FABV kapital så att företaget skulle kunna genomföra transaktionen och Sverige har medgivit att kommunen via FABV drev sina egna mål att bevara arbetstillfällen och produktion inom kommunen (se skäl 16 ovan). Därför kan FABV:s beslut tillskrivas staten (6) (dvs. kommunen) och i den utsträckning de får ekonomiska följder innebär de användning av statliga medel.

(25)	För det tredje måste de aktuella transaktionerna betraktas som selektiva åtgärder eftersom de gynnade ett specifikt företag, dvs. Hammar och/eller Chips AB.

(26)

För det fjärde skulle det föregivna statliga stödet kunna snedvrida konkurrensen och påverka handeln inom gemenskapen (och EES). Chips AB en del av Orkla, en grupp som är verksam i flera medlemsstater och har verksamheter inom sektorer som exempelvis livsmedelsprodukter och specialmaterial med livlig konkurrens och handel inom gemenskapen (och EES. Hammar är, trots sin huvudsakligen lokala verksamhet, aktivt på fastighetsmarknaden där effekter på handeln inom gemenskapen (och EES) och konkurrensen inte kan uteslutas, i synnerhet med tanke på att kommunen ligger nära den norska gränsen och att en bred definition av dessa kriterier är tillämplig inom statsstödsreglerna (7).

(27)

Slutligen måste kommissionen förvissa sig om huruvida transaktionerna, eller någon av dem, uppfyller det fjärde kriteriet för statligt stöd, dvs. om den ena eller båda transaktionerna gynnar mottagaren av stödet. Konkret återstår att klargöra om i) det pris som FABV betalade för att köpa anläggningen från Chips AB var högre än marknadsvärdet och/eller ii) om FABV sålde anläggningen till Hammar till ett pris under marknadsvärdet (således en överföring av statliga medel till Chips AB alternativt Hammar).

i) FABV:s köp av anläggningen av Chips AB

(28)

I fråga om transaktion A noterar kommissionen att Chips AB före försäljningsförhandlingarna uppdrog åt konsulten Colliers International att göra en värdering av Topps anläggning. I denna studie, som har överlämnats till kommissionen, rekommenderades ett lägsta försäljningspris på 27 miljoner SEK bara för fastigheterna. Kommissionen noterar att studien utförts av tredje man (som var oberoende både i förhållande till säljaren och köparen) med bred erfarenhet av fastighetssektorn. Den beställdes av Chips i samband med försäljningen av anläggningen, dvs. i ett sammanhang där Chips rimligen inte hade några andra intressen än att få en korrekt uppskattning av anläggningens marknadsvärde. På denna grundval har kommissionen inget uppenbart skäl att ifrågasätta tillförlitligheten hos Colliers Internationals värdering.

(29)

Chips AB har lämnat förklaringar angående sitt godtagande av FABV:s anbud på 17 miljoner SEK för hela anläggningen, trots expertutvärderingen och trots ett annat anbud på 30 miljoner SEK som det fick för bara fastigheten. Chips AB hävdar att dess agerande, i egenskap av en stor internationell grupp, främst motiverades av prioriteten att avyttra Topps lilla och förlustbringande verksamhet än att maximera ett relativt obetydligt försäljningspris, och att Chips var berett att godta ett lägre anbud för att undvika den försämring av företagets anseende som skulle kunna uppstå vid en fabriksnedläggning med åtföljande förslut av arbetstillfällen (anbudet på 30 miljoner SEK skulle bara ge upphov till omkring 8 arbetstillfällen medan många fler skulle ha räddats genom en försäljning av hela anläggningen under antagande om fortlevnad). Chips AB tillägger också att det nominellt högre anbudet bara för fastigheten skulle innebära högre transaktionskostnader eftersom maskiner samt immateriella rättigheter skulle behöva säljas separat.

(30)

Med ledning av ovanstående information förefaller det inte som om det pris som FABV betalade för att köpa anläggningen av Chips AB var högre än marknadsvärdet. Kommissionen finner därför inga skäl till att anse att transaktion A utgör statligt stöd i den mening som avses i artikel 107.1 i EUF-fördraget.

ii) FABV:s försäljning av anläggningen till Hammar

(31)

I punkt 1 i kommissionens meddelande om inslag av stöd vid statliga myndigheters försäljning av mark och byggnader (8) (nedan kallat meddelandet) utesluts förekomsten av statligt stöd till förmån för köparen när försäljningen följer på ’ett vederbörligen offentliggjort, öppet och villkorslöst anbudsförfarande […] där det bästa eller det enda anbudet antas’.

(32)	Enligt de av Sverige lämnade upplysningarna förefaller FABV inte ha anordnat något anbudsförfarande inför försäljningen av anläggningen, varför det inte går att göra någon preliminär bedömning av den särskilda karaktär som ett sådant förfarande har.

(33)

Enligt punkt 2 i meddelandet bör, om överlåtelsen sker utan villkorslöst anbudsförfarande, en ’oberoende värdering genomföras av en eller flera oberoende värderingsmän före förhandlingarna om överlåtelsen för att fastställa marknadsvärdet på grundval av allmänt accepterade marknadsindikatorer och värderingsstandarder’.

(34)

I det fall överlåtelsen inte sker på grundval av ett öppet och villkorslöst anbudsförfarande eller om den äger rum utan ett sådant förfarande eller till ett pris som ligger under marknadsvärdet sådant det fastställts av oberoende värderingsmän, framgår vidare följande av punkt 3 i meddelandet: ’Utan att det påverkar tillämpningen av regeln om försumbart stöd skall medlemsstaterna således till kommissionen göra anmälan om följande transaktioner för att göra det möjligt för den att fastställa om statligt stöd förekommer och, om så är fallet, att göra en bedömning av dess förenlighet med den gemensamma marknaden’.

(35)	På grundval av den informationen som står till dess förfogande noterar kommissionen att FABV, i avsaknad av ett öppet och villkorslöst anbudsförfarande, inte begärde någon oberoende värdering av anläggningen före försäljningsförhandlingarna.

(36)	Trots att någon oberoende värdering inte beställdes av FABV före försäljningsförhandlingarna finns det – eftersom FABV sålde anläggningen till Hammar – viss information som gör det möjligt att sluta sig till anläggningens möjliga marknadsvärde.

(37)

Med hänsyn till att avtalet om försäljning till de lokala företagarna ingicks redan före transaktion B, och alltså slöts mellan privata aktörer som förmodligen utgick från rent affärsmässiga överväganden och att värdet på 40 miljoner SEK sannolikt torde utgöra en försiktig uppskattning eftersom försäljningen inte avsåg hela den fast egendomen och eventuellt också uteslöt varumärket, samt med tanke på att en tidigare oberoende utvärdering som beställts av Chips angivit ett försäljningspris på 27 miljoner SEK bara för fastigheterna, betvivlar kommissionen att det pris (8 miljoner SEK) till vilket FABV sålde anläggningen till Hammar avspeglar marknadsvärdet. Kommissionen anser därför preliminärt att det finns goda skäl att anse att 40 miljoner SEK är en mer rättvisande återspegling av anläggningens marknadsvärde. Om FABV hade sålt anläggningen i ett öppet och icke-diskriminerande förfarande skulle det med all sannolikhet ha fått samma pris av denna köpare.

(38)

Kommissionen har vidare inte några uppgifter som tillåter den att bedöma marknadsmässigheten av det hyresavtal som slöts mellan FABV och Hammar den 13 februari 2008 och av priset på den option som Hammar beviljades för att köpa anläggningen (se skäl 11–12) vilka, med hänsyn till de omständigheter under vilka dessa avtal ingicks, också kan inbegripa statligt stöd. Kommissionen uppmanar sålunda de svenska myndigheterna att lämna kommentarer också på dessa punkter.

(39)

Det ovan anförda leder till den preliminära slutsatsen att FABV:s försäljning av anläggningen gav Hammar en fördel – och följaktligen statligt stöd – vilket preliminärt uppskattas till skillnaden mellan det pris som Hammar betalade till FABV och det pris som Hammar sålde anläggningen för enligt avtalet av den 30 juli 2008.

2. Det statliga stödets förenlighet med den inre marknaden

(40)	Enligt artikel 107.3 c i EUF-fördraget kan stöd för att underlätta utveckling av vissa näringsverksamheter eller vissa regioner anses vara förenligt med den inre marknaden, när det inte påverkar handeln i negativ riktning i en omfattning som strider mot det gemensamma intresset.

(41)	När kommissionen tillämpar denna fördragsbestämmelse måste den förvissa sig om att det föreslagna stödet bidrar till uppnåendet av gemenskapens mål och är nödvändigt och proportionerligt för att förverkliga dessa mål.

(42)	Det enda mål som de svenska myndigheterna uppgivit för de aktuella transaktionerna var den politiska avsikten att bevara företagets fortlevnad och att samtidigt rädda sysselsättning i Vänersborg, även om denna kommun inte ligger i något stödområde (se skäl 5 ovan).

(43)

I nuvarande skede noterar kommissionen att detta mål endast vore relevant med avseende på transaktion A, som enligt de svenska myndigheterna gjorde att 30 arbetstillfällen kunde räddas, och kommissionen har för närvarande inga skäl att anse att denna transaktion har inslag av statligt stöd (se skäl 28-30). Under alla omständigheter beaktas denna typ av mål i meddelandet från kommissionen – Gemenskapens riktlinjer för statligt stöd till undsättning och omstrukturering av företag i svårigheter (9) och varken Sverige eller Hammer har hittills lämnat några uppgifter som kan visa att de villkor som fastställs genom riktlinjerna är uppfyllda.

(44)	Vad beträffar möjliga mål av gemensamt intresse som särskilt avser transaktion B, i det fall den skulle fastslås vara statligt stöd som gynnar Hammar, har några andra skäl för förenlighet inte åberopats av de svenska myndigheterna.

(45)

Det har under alla omständigheter hittills inte i tillräckligt hög grad visats att transaktion B var nödvändig och proportionerlig för att uppnå eventuella mål av gemensamt intresse. Utan att åsidosätta eventuella väsentliga argument som framförts av medlemsstaten eller berörda parter hyser kommissionen därför i detta skede allvarliga tvivel om det föreligger giltiga skäl till att förklara dem förenliga med den inre marknaden enligt artikel 107.3 i EUF-fördraget, i det fall transaktionerna befinns utgöra statligt stöd i den mening som avses i artikel 107.1 i EUF-fördraget.

VI. SLUTSATSER

(46)

I ljuset av vad som ovan anförts har kommissionen anledning att ifrågasätta om transaktion B (enligt ovanstående beskrivning) utgör statligt stöd och, om så är fallet, huruvida detta stöd är förenligt med den inre marknaden enligt artikel 107.3 c i EUF-fördraget.

Av ovan anförda skäl uppmanar kommissionen, i enlighet med det förfarande som anges i artikel 108.2 i EUF-fördraget, Sverige att inom en månad efter mottagandet av denna skrivelse inkomma med synpunkter och tillhandahålla alla upplysningar som kan bidra till bedömningen av stödet. Kommissionen uppmanar Era myndigheter att omedelbart översända en kopia av denna skrivelse till den potentiella stödmottagaren.

Kommissionen påminner Sverige om att artikel 108.3 i EUF-fördraget har uppskjutande verkan och hänvisar till artikel 14 i rådets förordning (EG) nr 659/1999, som föreskriver att allt olagligt stöd kan återkrävas från mottagaren.

Kommissionen meddelar Sverige att alla berörda parter kommer att underrättas genom ett offentliggörande av denna skrivelse och en sammanfattning av den i Europeiska unionens officiella tidning. Kommissionen kommer även att underrätta berörda parter i de Eftaländer som är avtalsslutande parter i EES-avtalet genom att offentliggöra ett tillkännagivande i EES-supplementet till Europeiska unionens officiella tidning, samt Eftas övervakningsmyndighet som tillställs en kopia av denna skrivelse. De berörda parterna kommer att uppmanas att inkomma med synpunkter inom en månad från dagen för offentliggörandet.”

(1) EUT C 34, 16.2.2007, s. 2.

(2) Uppgifterna i euro är rent indikativa. I beslutet utgås från kursen 1 EUR = 10 SEK.

(3) EGT L 10, 13.1.2001, s. 33.

(4) Anläggningen består av två fastigheter, lös egendom samt immateriella tillgångar (t.ex. varumärket). Fastigheterna har beteckningarna Vänersborg Esslingetorp 1:49 respektive Vänersborg Esslingetorp 1:57. Alla byggnader och andra fasta tillgångar fanns på den första tomten.

(5) Jfr mål C-35/96 kommissionen mot Italien, REG 1998, punkt 36.

(6) Jfr mål C-482/99 Stardust Marine, REG 2002, s. I-04397.

(7) Jfr kommissionens beslut av den 30 januari 2008 om det statliga stöd C 35/2006 som Sverige genomfört till förmån för Konsum Jämtland Ekonomisk Förening (EUT L 126, 14.5.2008, s. 3), enligt vilket ’[k]onkurrensen påverkades genom snedvridningen av allokeringen av egendom mellan konkurrerande företag. […] Snedvridningen av konkurrensen förefaller vara av tämligen lokal karaktär och påverkan på handeln mellan medlemsstaterna torde vara tämligen begränsad’. Därtill kommer att kommissionen har uppgifter som tyder på att norska köpare tidigare har visat intresse för att förvärva anläggningen.

(8) EGT C 209, 10.7.1997, s. 5.

(9) EUT C 244, 16.2.2004, s. 2.

23.12.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 352/27

Comunicare în atenția persoanelor și entităților adăugate pe lista menționată la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 al Consiliului de instituire a anumitor măsuri speciale împotriva persoanelor ale căror acțiuni încalcă embargoul asupra armelor impus Republicii Democratice Congo, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1250/2010 al Comisiei

2010/C 352/18

Poziția comună 2008/369/PESC (1) invită Comunitatea să înghețe fondurile și resursele economice ale persoanelor fizice sau juridice, entităților sau organismelor ale căror acțiuni încalcă embargoul asupra armelor impus Republicii Democratice Congo, menționate în lista întocmită în temeiul Rezoluțiilor 1533(2004), 1596(2005), 1807(2008) și 1857(2008) ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, listă care trebuie actualizată periodic de către comitetul ONU instituit în temeiul Rezoluției 1533(2004) a Consiliului de Securitate al ONU.

Pe lista întocmită de acest comitet al ONU figurează:

—	persoanele sau entitățile care încalcă embargoul asupra armelor și măsurile aferente menționate la articolul 1;

—	responsabilii politici și militari ai grupărilor armate care își desfășoară activitatea în Republica Democratică Congo și care se opun dezarmării, repatrierii sau reinstalării voluntare a combatanților care fac parte din aceste grupări;

—	responsabilii politici și militari ai milițiilor congoleze care primesc sprijin din exteriorul RDC și care se opun participării combatanților lor la procesul de dezarmare, demobilizare și reintegrare;

—	responsabilii politici și militari care au recrutat sau angajat copii în conflicte armate, încălcând astfel dreptul internațional aplicabil;

—	persoanele care au comis acte prin care au încălcat grav dreptul internațional, ce implică acte cu privire la copii sau femei în situații de conflict armat, inclusiv crime și mutilări, violențe sexuale, răpiri și deplasări forțate;

—	persoanele care împiedică accesul la ajutoarele umanitare sau distribuirea acestora în partea estică a RDC;

—	persoanele sau entitățile care sprijină grupările armate ilegale în partea estică a RDC prin comerțul ilegal cu resurse naturale.

La 1 decembrie 2010, Comitetul ONU a hotărât adăugarea a patru persoane fizice la lista în cauză. Persoanele fizice în cauză pot adresa oricând o cerere Comitetului ONU, însoțită de orice documente justificative necesare, prin care să solicite reexaminarea deciziei de a fi incluse pe lista ONU menționată anterior. Cererea trebuie trimisă la următoarea adresă:

United Nations — Focal point for delisting

Security Council Subsidiary Organs Branch

Room S-3055 E

New York, NY 10017

UNITED STATES OF AMERICA

Pentru mai multe informații, a se consulta http://www.un.org/sc/committees/dfp.shtml

În urma deciziilor ONU menționate la punctul 2, Comisia a adoptat Regulamentul (UE) nr. 1250/2010 (2), care modifică anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 de instituire a anumitor măsuri speciale împotriva persoanelor ale căror acțiuni încalcă embargoul asupra armelor impus Republicii Democratice Congo (3).

Prin urmare, următoarele măsuri prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 se aplică persoanelor fizice în cauză:

(a)

înghețarea fondurilor și a resurselor economice care aparțin, se află în posesia sau sunt deținute de aceste persoane fizice, precum și interzicerea de a pune la dispoziția acestora fonduri și resurse economice, direct sau indirect, sau de a le utiliza în beneficiul acestora (articolul 2); precum și

(b)	interzicerea participării voluntare și deliberate la activități care au drept scop sau efect direct sau indirect eludarea operațiunilor menționate la litera (a) de mai sus.

Persoanele fizice adăugate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 al Consiliului, prin intermediul Regulamentului (UE) nr. 1250/2010 și în urma deciziei ONU din 1 decembrie 2010, pot transmite Comisiei observațiile privind adăugarea lor pe lista respectivă. Comunicarea respectivă trebuie trimisă la următoarea adresă:

European Commission

‘Restrictive measures’

Rue de la Loi/Wetstraat 200

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

5.	Se atrage, de asemenea, atenția persoanelor fizice în cauză asupra posibilității de a contesta Regulamentul (UE) nr. 1250/2010 în fața Tribunalului UE, în conformitate cu dispozițiile articolului 263 alineatele (4) și (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice care au fost incluse pe listele respective prin Regulamentul (UE) nr. 1250/2010 vor fi prelucrate în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (4). Orice cerere, de exemplu cererile de informații suplimentare sau cele legate de exercitarea drepturilor care le revin în temeiul Regulamentului (CE) nr. 45/2001 (de exemplu dreptul de acces la datele cu caracter personal sau de rectificare a acestor date) ar trebui adresată Comisiei, la adresa menționată la punctul 4 de mai sus.

Din rațiuni organizatorice, se atrage atenția persoanelor fizice incluse în anexa I asupra posibilității de a adresa o cerere autorităților competente din statul membru (statele membre) relevant(e), enumerate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1183/2005, pentru a obține autorizarea de a utiliza fonduri și resurse economice înghețate pentru cheltuieli de bază sau plăți specifice, în conformitate cu articolul 3 din regulamentul respectiv.

(1) JO L 127, 15.5.2008, p. 84.

(2) JO L 341, 23.12.2010, p. 11.

(3) JO L 193, 23.7.2005, p. 1.

(4) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2010.352.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 352

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 53 23 decembrie 2010

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2010/C 352/01	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6003 – Renco Group/Body Systems) ( 1 )	1

2010/C 352/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6065 – Axa Private Equity/CIR/KOS) ( 1 )	1

2010/C 352/03	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6030 – Bollore/CMA CGM/Terminal du Grand Ouest) ( 1 )	2

2010/C 352/04	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5934 – Veolia Water UK and Veolia Voda/Subsidiaries of United Utilities Group) ( 1 )	2

2010/C 352/05	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5992 – Sud-Chemie/Ashland/ASK JV) ( 1 )	3

2010/C 352/06	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5962 – SSI/QP/Oryx) ( 1 )	3

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2010/C 352/07	Rata de schimb a monedei euro	4

2010/C 352/08	Avizul Comitetului consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante emis în cadrul reuniunii din 9 septembrie 2010 privind un proiect de decizie referitoare la cazul COMP/39.315 – ENI – Raportor: Ungaria	5

2010/C 352/09	Raport final al consilierului-auditor – Cazul COMP/39.315 – ENI	6

2010/C 352/10	Rezumatul Deciziei Comisiei din 29 septembrie 2010 privind o procedură inițiată în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolului 54 din Acordul privind SEE (Cazul COMP/39.315 – ENI) [notificată cu numărul C(2010) 6701] ( 1 )	8

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2010/C 352/11	Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare) ( 1 )	11

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisia Europeană
2010/C 352/12	Cerere de propuneri în cadrul proiectului de program anual de lucru pentru acordarea de finanțări nerambursabile în domeniul rețelelor transeuropene de energie (TEN-E) pentru 2011 [Decizie C(2010) 9395 a Comisiei]	13

2010/C 352/13	Apel la candidaturi în cadrul programului de lucru al programului comun Eurostars	14

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
	Comisia Europeană
2010/C 352/14	Aviz de expirare iminentă a anumitor măsuri antidumping	15

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2010/C 352/15	Decizia nr. 717 din 4 octombrie 2010 privind inițierea unei proceduri de acordare a autorizației de prospectare și explorare de petrol și gaze naturale – resurse naturale ale subsolului, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 3 din Legea privind resursele naturale ale subsolului, la Blocul 1 Novi Pazar, din regiunile Razgrad, Silistra, Dobrici, Șumen și Varna, și de notificare cu privire la concursul pentru acordarea autorizației	16

2010/C 352/16	Decizia nr. 767 din 22 octombrie 2010 privind inițierea unei proceduri de acordare a autorizației de prospectare și explorare de petrol și gaze naturale – resurse naturale ale subsolului, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 3 din Legea privind resursele naturale ale subsolului, la Blocul 2 Silistra, din regiunile Silistra și Dobrici, și de notificare cu privire la concursul pentru acordarea autorizației	19

2010/C 352/17	Ajutor de stat – Suedia – Ajutor de stat C 29/10 (ex NN 42/10) – Presupusă vânzare a unor proprietăți publice sub prețul pieței de către municipalitatea Vänersborg – Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ( 1 )	22

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2010/C 352/18	Comunicare în atenția persoanelor și entităților adăugate pe lista menționată la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 al Consiliului de instituire a anumitor măsuri speciale împotriva persoanelor ale căror acțiuni încalcă embargoul asupra armelor impus Republicii Democratice Congo, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1250/2010 al Comisiei	27

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3112
JPY	yen japonez	109,68
DKK	coroana daneză	7,4521
GBP	lira sterlină	0,84920
SEK	coroana suedeză	8,9812
CHF	franc elvețian	1,2502
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	7,8715
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,280
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	276,20
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7098
PLN	zlot polonez	3,9928
RON	leu românesc nou	4,2853
TRY	lira turcească	2,0355
AUD	dolar australian	1,3143
CAD	dolar canadian	1,3322
HKD	dolar Hong Kong	10,1980
NZD	dolar neozeelandez	1,7650
SGD	dolar Singapore	1,7168
KRW	won sud-coreean	1 510,27
ZAR	rand sud-african	8,9211
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,7144
HRK	kuna croată	7,3914
IDR	rupia indoneziană	11 856,37
MYR	ringgit Malaiezia	4,0985
PHP	peso Filipine	57,958
RUB	rubla rusească	40,2825
THB	baht thailandez	39,552
BRL	real brazilian	2,2246
MXN	peso mexican	16,1933
INR	rupie indiană	59,1315