3.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 326/1

—

articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană;

—

Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018), care afirmă că ar trebui luată în considerare, acolo unde este cazul, o dimensiune de politică referitoare la copii, cu privire la drepturile și protecția acestora, ținând seama de faptul că viața și perspectivele de viitor ale tinerilor sunt influențate în mod semnificativ de oportunitățile, sprijinul și protecția primite în copilărie;

—

Comunicarea Comisiei Europene din 4 iulie 2006, „Către o strategie a UE privind drepturile copilului” (1).

—

de informarea Președinției privind agendele de politici la nivel european și internațional privind copiii, tineretul și drepturile copiilor (2);

—

de măsurile luate în domeniul tineretului pentru a promova dreptul copiilor și tinerilor de a participa la procesul decizional care le afectează viețile.

—

importanța crucială a eforturilor depuse în privința copiilor, tineretului și drepturilor copiilor.

—

intenția Comisiei Europene de a adopta o nouă comunicare în acest domeniu de lansare a unei strategii pentru UE privind drepturile copilului.

—

statele membre să coopereze și să își asume un rol activ în acest domeniu și în cadrul viitoarelor reuniuni internaționale având ca temă drepturile copilului, atât la nivel de experți, cât și la nivel de miniștri.

3.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 326/2

—

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 cu privire la competențele-cheie pentru învățarea de-a lungul vieții, în vederea integrării culturii în toate activitățile de învățare din școli, organizații de tineret și instituții de formare;

—

Rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007 privind o agendă europeană pentru cultură (1) și obiectivele strategice ale acesteia, precum și Concluziile Consiliului privind planul de lucru pentru cultură 2011-2014 (2);

—

Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018), în care se afirmă că creativitatea și capacitatea de inovare a tinerilor ar trebui susținute printr-un acces de o mai bună calitate și prin participarea la cultură și la formele de expresie culturală de la o vârstă timpurie, promovându-se astfel dezvoltarea personală, capacități de învățare mai bune, competențe interculturale, înțelegerea și respectul pentru diversitatea culturală și dezvoltarea unor competențe noi și flexibile pentru viitoare oportunități de locuri de muncă;

—

Concluziile Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind promovarea unei generații creative: dezvoltarea creativității și a capacității de inovare a copiilor și a tinerilor prin intermediul formelor de expresie culturală și al accesului la cultură, care includ 6 priorități.

—

aprofundarea cunoașterii privind tineretul și cultura, de exemplu prin studiul comandat de Comisia Europeană referitor la accesul tinerilor la cultură (3).

—

faptul că accesul tinerilor la cultură cuprinde două aspecte principale: tinerii ca utilizatori, cumpărători, consumatori și audiență; și tinerii implicați în mod activ ca participanți activi și creatori de artă și cultură;

—

importanța acestei chestiuni pentru buna cooperare între domeniul tineretului și domeniul culturii;

—

importanța cunoașterii, promovării, vizibilității și utilizării noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor, inclusiv digitalizarea conținutului cultural, în scopul de a intensifica accesul tinerilor la cultură;

—

faptul că accesul tinerilor la cultură se referă la o experiență a exprimării de sine, a dezvoltării și a încrederii personale, a inovării și a creativității, a calității vieții, precum și la deschiderea față de alte culturi, inclusiv în ceea ce privește patrimoniul cultural al Europei;

—

importanța dezvoltării de-a lungul vieții a competențelor culturale ale tinerilor și a tuturor părților implicate interesate, datorită suprapunerilor acesteia cu alte competențe-cheie;

—

relevanța culturii ca mijloc de promovare a incluziunii sociale, a egalității și a participării active a tinerilor, precum și de combatere a discriminării și a sărăciei.

—

să ia în considerare toate recomandările studiului menționat anterior;

—

să faciliteze accesul tuturor tinerilor la cultură, reducând obstacolele în acest sens, astfel cum sunt prezentate în studiu (de exemplu, constrângeri financiare, lingvistice, temporale și geografice), ținând seama de rolul educației și formării culturale și artistice pentru toți tinerii începând de la o vârstă timpurie, într-o perspectivă a învățării de-a lungul vieții și prin utilizarea programelor cu public-țintă;

—

să promoveze dezvoltarea unor politici coordonate pe termen lung privind accesul tinerilor la cultură la toate nivelurile, cu o perspectivă de tineret clară, de exemplu, prin stimularea parteneriatelor și contactelor între sectorul creației și părțile interesate din domeniul tineretului, cel al educației și din alte domenii relevante;

—

să aprofundeze cunoașterea privind accesul tinerilor la cultură (de exemplu prin intermediul Eurobarometer în raportul UE privind tineretul) și să sprijine cercetarea în domeniul formelor de cultură, creativității și cetățeniei culturale ale tineretului. În acest context, este important să se definească nevoile tinerilor în ceea ce privește accesul lor la cultură și să se identifice evoluția practicilor culturale ale tineretului;

—

să facă schimb și să promoveze experiențe, practici și informații ale tuturor părților interesate relevante, la toate nivelurile, cu privire la accesul tinerilor la cultură, de exemplu, prin stimularea mobilității în scopul învățării pentru toți tinerii și toate persoanele care lucrează cu tinerii și liderii de tineret și prin utilizarea TIC și media;

—

să sprijine o educație, o formare și o consolidare a capacităților de calitate pentru persoanele care lucrează cu tinerii și liderii de tineret, artiști și alte persoane care lucrează în domeniul culturii, cadre didactice și toate celelalte părți interesate relevante implicate în accesul tinerilor la cultură;

—

să promoveze accesul tinerilor la cultură ca mijloc de promovare a incluziunii sociale, a egalității și a participării active a tinerilor, precum și de combatere a discriminării și a sărăciei;

—

să promoveze cele 6 priorități prevăzute în Concluziile Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind promovarea unei generații creative;

—

să valorifice optim programele relevante existente, instrumentele și rețelele europene (de exemplu, Asociația Europeană a Cardurilor de Tineret), inclusiv fondurile structurale europene, pentru a promova obiectivele menționate anterior.

3.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 326/4

(1)

Articolul 79 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 prevede numirea de către Consiliu, în calitate de membri ai Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice, a câte unui reprezentant din fiecare stat membru.

(2)

Prin decizia sa din 7 iunie 2007 (2), Consiliul a numit 27 de membri ai Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice.

(3)

Guvernul suedez a informat Consiliul cu privire la intenția sa de a îl înlocui pe reprezentantul Suediei în cadrul Consiliului de administrație și a înaintat o nominalizare pentru un nou reprezentant, care ar trebui să fie numit pentru perioada rămasă până la 31 mai 2013.

(4)

Guvernul sloven a informat Consiliul cu privire la intenția sa de a îl înlocui pe reprezentantul Sloveniei în cadrul Consiliului de administrație și a înaintat o nominalizare pentru un nou reprezentant, care ar trebui să fie numit pentru perioada rămasă până la 31 mai 2013,

3.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 326/5

—

declarația anexată Concluziilor Consiliului European din 7-9 decembrie 2000, care afirmă că sportul este o activitate umană care se bazează pe valori sociale, educaționale și culturale fundamentale, precum și un factor care favorizează integrarea, implicarea în viața socială, toleranța, acceptarea diferențelor și respectarea regulilor (1);

—

Decizia nr. 291/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 februarie 2003 de declarare a anului 2004 ca An European al Educației prin Sport (2);

—

Decizia nr. 1098/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și a Excluziunii Sociale (2010) (3).

—

faptul că, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (4) la 1 decembrie 2009, sportul a devenit o competență a Uniunii Europene și că, prin urmare, dimensiunea europeană a sportului trebuie să fie dezvoltată în continuare, ținând seama în special de funcția socială și educațională a sportului;

—

intenția Comisiei Europene de a adopta Comunicarea privind Tratatul de la Lisabona și sportul până la finalul anului 2010.

1.

trebuie intensificat sprijinul acordat în întreaga Uniune Europeană, inclusiv în domeniul sportului, priorităților comune precum creșterea ocupării forței de muncă, incluziunea socială, egalitatea de gen, accesul egal la facilități și servicii, solidaritatea intergenerațională și dialogul intercultural;

2.

sportul ocupă un loc important în viețile multor cetățeni ai UE și joacă un rol pregnant în societate, având un mare potențial în ceea ce privește incluziunea socială în și prin sport, ceea ce înseamnă că participarea la activități sportive și fizice în multe feluri diferite contribuie la incluziunea în societate; astfel, incluziunea în domeniul sportului implică o combinație între „sportul pentru toți”, accesul egal la sport, egalitatea de șanse în sport și diversele facilități pentru sport și oportunități de a face sport, în funcție de cerere; de asemenea, incluziunea socială prin sport implică participarea favorabilă incluziunii în societate, dezvoltarea comunității și consolidarea coeziunii sociale;

3.

mișcarea sportivă poate aduce o contribuție importantă în ceea ce privește chestiunile de interes public precum incluziunea socială. În acest context, sportivii profesioniști și sportivii amatori, precum și cluburile sportive reprezintă modele pentru societate, în special pentru tineri, iar alte organizații sportive și organizații ale societății civile al căror obiect de activitate este sportul contribuie de asemenea la incluziunea socială în și prin sport;

4.

accesul și participarea la diverse aspecte ale sportului reprezintă un element important pentru dezvoltarea personală, sentimentul propriei identități și al apartenenței, sănătatea fizică și mentală, responsabilizarea individului, rețelele și competențele sociale, comunicarea interculturală și capacitatea de inserție profesională;

5.

„Conferința europeană privind participarea la sporturile locale: incluziunea socială și combaterea sărăciei”, desfășurată în perioada 13-14 octombrie la Leuven, Belgia, care a demonstrat că sportul joacă un rol important în incluziunea socială a grupurilor dezavantajate, în special la nivel local.

4.1.

Sprijinirea principiului „Sport pentru toți” pe baza egalității de șanse prin:

4.2.

O mai bună valorificare a potențialului sportului ca și contribuție la construirea comunității, la coeziunea socială și la creșterea favorabilă incluziunii prin:

4.3.

Sprijinirea schimburilor transnaționale de strategii și metodologii pentru a valorifica mai bine potențialul sportului pentru incluziunea socială la nivel național și european prin:

1.

să promoveze cooperarea în domeniul sportului conform principiului „Sport pentru toți” pe baza accesului egal și a egalității de șanse, în special pentru oamenii care nu desfășoară activități fizice, urmărind prioritatea incluziunii sociale în și prin sport;

2.

să încurajeze acțiunile care presupun o strânsă legătură între sport și sectoare care se implică în privința incluziunii sociale și să sporească interesul pentru sport în rândul oamenilor care nu desfășoară activități fizice;

3.

să încurajeze și să promoveze participarea în domeniul sportului a oamenilor care provin din medii dezavantajate, asigurând în același timp incluziunea socială a acestora prin sport, integrându-i în noi rețele sociale și permițându-le dobândirea de noi aptitudini;

4.

să promoveze dialogul intercultural prin incluziunea în societate prin sport a persoanelor care provin din medii culturale diferite;

5.

să promoveze acțiunile legate de incluziunea socială în și prin sport a persoanelor cu handicap, incluzând infrastructura îmbunătățită și o mai bună accesibilitate a facilităților și centrelor sportive, precum și cercetarea privind echipamentele sportive specializate și să acorde prioritate sportului;

6.

să promoveze acțiunile legate de integrarea chestiunilor privind egalitatea de gen în activități sportive, în special accesul egal la funcții de decizie și să abordeze chestiunea sportului în relația cu rolurile atribuite în funcție de gen, astfel cum se prevede în Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 (5);

7.

să prevadă canale de comunicare și cooperare cu alte domenii de politici și departamente relevante, atât în cadrul și între diferite instituții ale UE, cât și în cadrul statelor membre, acordând o atenție deosebită contribuției pozitive a sportului la incluziunea socială și să includă sportul în planuri de acțiune relevante, precum planuri de acțiune pentru incluziunea socială și planuri de acțiune împotriva sărăciei;

8.

să încurajeze recunoașterea învățării informale prin sport, ca și completare pentru educația formală prin dobândirea de aptitudini și competențe constructive necesare pentru capacitatea de inserție profesională, în ceea ce privește creșterea durabilă și favorabilă incluziunii;

9.

să ducă o campanie de sensibilizare și să evidențieze importanța activităților de voluntariat în sport atât ca instrument pentru incluziunea socială, cât și ca mijloc pentru dobândirea de aptitudini ca și contribuție la capacitatea de inserție profesională și la coeziune, în special în contextul Anului European al Activităților de Voluntariat care Promovează Cetățenia Activă (2011);

10.

să promoveze și să sprijine instrumentele de învățare reciprocă, cercetarea interdisciplinară care vizează un cadru analitic bazat pe dovezi empirice și schimbul de cunoștințe și cele mai bune practici, de exemplu prin seminare sau reuniuni la nivel înalt ale grupurilor de experți cu privire la chestiuni legate de sport și incluziunea socială, și să se asigure că rezultatele acestor activități sunt diseminate în mod eficace și că au legătură cu practica;

11.

să maximizeze contribuția sportului la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, în special prin inițiativele emblematice ale acesteia, inclusiv Platforma europeană de combatere a sărăciei;

12.

să încurajeze, în colaborare cu toate părțile interesate relevante, oferirea unui exemplu pentru incluziunea socială, legând sportul de proiecte privind incluziunea socială, cu un accent special pe organizațiile locale care păstrează contacte strânse cu cetățenii;

13.

să încurajeze, în colaborare cu toate părțile interesate relevante, utilizarea în mod eficient a fondurilor disponibile în UE, inclusiv în ceea ce privește eventualele programe viitoare privind sportul, pentru a sprijini incluziunea socială în și prin sport.

1.

să includă chestiunea incluziunii sociale în și prin sport ca și prioritate pentru cooperarea în domeniul sportului, în primul rând în viitoarea comunicare a Comisiei Europene privind Tratatul de la Lisabona și sportul;

2.

să se asigure că incluziunea socială în și prin sport este luată în considerare în eventualele propuneri viitoare de programe privind sportul în UE ca una dintre priorități și să analizeze posibilitățile de utilizare a fondurilor existente precum Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională, precum și a programelor precum Tineretul în acțiune și a programelor de învățare de-a lungul vieții pentru a sprijini activitățile în domeniul sportului;

3.

să evalueze eficacitatea activităților la nivelul UE sprijinite de acțiuni de pregătire în domeniul incluziunii sociale.

3.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 326/9

1.

Strategia „Europa 2020”, care stabilește obiective ambițioase pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii care trebuie să fie îndeplinite pe parcursul deceniului următor, punând un accent deosebit pe nevoia de măsuri pentru a îmbunătăți nivelurile de studii, pentru a crește ratele de ocupare a forței de muncă și pentru a promova incluziunea socială; de asemenea, Strategia „Europa 2020” identifică un obiectiv principal al UE specific pentru domeniul educației (1), precum și alte obiective privind ocuparea forței de muncă (2), incluziunea socială (3) și cercetarea și inovarea (4);

2.

Concluziile Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (5), care rămân baza pentru o astfel de cooperare și care vin în completarea Strategiei „Europa 2020” în evidențierea rolului crucial pe care educația și formarea profesională trebuie să îl aibă în confruntarea cu numeroasele provocări socioeconomice, demografice, de mediu și tehnologice cu care se confruntă Europa în prezent; concluziile „ET 2020” stabilesc de asemenea patru obiective strategice (6) menite să asigure prosperitatea economică durabilă și capacitatea de integrare profesională, precum și împlinirea pe plan personal, social și profesional a tuturor cetățenilor;

3.

Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (7), care recunoaște că promovarea integrării sociale și profesionale a tinerilor este o componentă esențială pentru atingerea obiectivelor strategiei Europei pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, concomitent cu promovarea realizării personale, a coeziunii sociale și a cetățeniei active. Este de o importanță vitală să oferim tuturor tinerilor posibilitatea de a-și realiza la maximum potențialul. Prin urmare, rezoluția lansează un apel în sensul unor inițiative specifice în domeniul tineretului – adică politici și acțiuni care să vizeze în mod concret tinerii în domenii precum învățarea non-formală, participarea și activitățile de voluntariat, activitățile pentru tineret, mobilitatea și informațiile, incluziunea socială, cultura și sănătatea. Aceasta invită de asemenea la inițiative de integrare – adică inițiative care să permită o abordare transsectorială între politicile din domeniul tineretului și alte domenii de politici relevante.

4.

În cadrul Strategiei „Europa 2020”, statele membre și Uniunea Europeană ar trebui să pună în aplicare reforme orientate către o creștere inteligentă și favorabilă incluziunii, și anume către o creștere economică determinată de cunoaștere și inovare, care să permită participarea maximă. Acestea ar trebui să vizeze îmbunătățirea calității educației și formării profesionale, consolidarea cercetării și promovarea inovării și a transferului de cunoștințe în întreaga Uniune Europeană. Acestea ar trebui să încurajeze spiritul întreprinzător și să ajute la transformarea ideilor creatoare în produse, servicii și procese inovatoare, care să poată genera creștere, locuri de muncă de calitate și durabile, coeziune teritorială, economică și socială și să poată aborda mai eficient și mai eficace provocările europene și globale la nivel de societate.

1.

Deși prosperitatea viitoare a Europei depinde în mare măsură de tinerii săi, prea mulți dintre aceștia se confruntă încă cu dificultăți considerabile în ceea ce privește fructificarea propriului potențial și contribuția lor în societate: prea mulți devin absolvenți fără calificări sau cu competențe insuficiente, nu reușesc să aibă locuri de muncă și se confruntă cu riscul excluziunii sociale, care, la rândul său, implică costuri ridicate atât pentru individ, cât și pentru societate în ansamblul său. Găsirea unor soluții pentru această situație necesită o abordare mai integrată, transsectorială în privința educației și formării profesionale, tineretului, ocupării forței de muncă și a politicilor sociale, abordare care să se bazeze pe punctele forte actuale și să elaboreze măsuri noi, eficace.

2.

Multe state membre se confruntă în continuare cu provocarea privind punerea în aplicare a unor strategii și instrumente la nivel național privind învățarea pe tot parcursul vieții, care sunt esențiale pentru a permite nu numai tinerilor, dar și adulților să dobândească, să mențină și să dezvolte cunoștințe, aptitudini și competențe pe parcursul propriilor cariere. În special, sunt necesare parcursuri educaționale mai flexibile, care le vor permite bărbaților și femeilor care se află în diferite etape ale vieții să poată face trecerea între diverse sisteme de educație și formare profesională, precum și între mediile de învățare formale, non-formale și informale și care să poată atrage persoane care nu se încadrează în modelul clasic de elev/student.

3.

În anii care urmează din ce în ce mai multe locuri de muncă vor necesita calificări de nivel înalt (9), totuși în momentul de față UE înregistrează un procent mai mic de persoane cu o calificare în învățământul terțiar sau la un nivel echivalent (10), precum și un procent mai mic de cercetători, decât concurenții săi. În plus, capacitatea de inovare a Europei va necesita parteneriate bazate pe cunoaștere și legături mai strânse între mediul educațional, domeniul cercetării și mediul de afaceri pentru a dezvolta triunghiul cunoașterii. Aceasta va reprezenta de asemenea o modalitate de a se asigura că cei care ocupă locuri de muncă care presupun un nivel de calificare redus se pot adapta mai bine la cerințele în schimbare ale pieței forței de muncă.

4.

În plus față de atingerea obiectivelor personale și socioeconomice, mobilitatea în scop educațional poate oferi un mod util de consolidare a capacității de integrare profesională și de dobândire sau de dezvoltare a competențelor din punct de vedere profesional, pedagogic, lingvistic, interpersonal și intercultural. Mobilitatea în scop educațional poate contribui de asemenea la îmbunătățirea calității instituțiilor de învățământ și la cooperarea dintre acestea. Deși programele și instrumentele de politici ale UE au avut o contribuție semnificativă în acest domeniu, există încă un considerabil potențial nevalorificat pentru mobilitatea în scop educațional, care rămâne mult prea adesea excepția. Oportunitățile privind mobilitatea în scop educațional într-un context de educație formală ar trebui să fie încurajate în mod activ în cazul grupurilor precum adulții tineri care studiază, profesorii, formatorii și cadrele didactice. Adulții tineri ar trebui de asemenea să poată beneficia de astfel de oportunități în medii de învățare non-formale sau informale. În plus, trebuie să fie explorate noi forme inovatoare ale unei astfel de mobilități, inclusiv ale mobilității în spațiul virtual, iar accesul la această formă de mobilitate ar trebui să fie extins, acordându-se o atenție deosebită grupurilor dezavantajate și aspectelor legate de gen.

1.

În eforturile depuse pentru îndeplinirea obiectivelor inițiativei „Tineretul în mișcare”, Comisia Europeană și statele membre ar trebui să coopereze în contextul general al Strategiei „Europa 2020”, asigurând în același timp coerența cu prevederile existente, în special cu cele din cadrul strategic „ET 2020” pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale, strategia europeană privind ocuparea forței de muncă și cadrul reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului. Implementarea acțiunilor, precum și procedurile de monitorizare și de raportare ar trebui să fie efectuate în aceste cadre și în conformitate cu principiile și obiectivele generale ale acestora. Acțiunile trebuie să fie coordonate îndeaproape, cu implicarea și cooperarea părților interesate competente de la fiecare nivel, inclusiv prin dialog structurat.

2.

Orientările integrate „Europa 2020” (11) prevăd un cadru pentru acțiunile coordonate în privința politicilor, majoritatea ținând de competența statelor membre. Prin monitorizarea corespunzătoare, învățarea inter pares și pregătirea contribuției la Consiliul European, Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport ar trebui să joace un rol-cheie în punerea în aplicare a inițiativei „Tineretul în mișcare” și a Strategiei extinse „Europa 2020”, incluzând sarcina specifică privind realizarea principalelor obiective ale UE în domeniul educației și formării profesionale.

3.

Este nevoie de eforturi suplimentare pentru a îi ajuta pe tineri să facă față numeroaselor provocări socioeconomice cu care se confruntă. Cu toate acestea, într-un moment de constrângeri bugetare, astfel de eforturi ar trebui să se concentreze pe optimizarea și raționalizarea obiectivelor politicilor și a investițiilor prin corelarea acestora în mai mare măsură cu obiectivele „Europa 2020” și cu prioritățile cadrului strategic „ET 2020”.

4.

Deși domeniul lor de aplicare îl depășește pe acela al inițiativei „Tineretul în mișcare”, programele UE existente, precum „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Erasmus Mundus și Tineretul în acțiune”, au în mod clar un cuvânt greu de spus în sensul realizării obiectivelor inițiativei, precum și a obiectivelor Strategiei „Europa 2020” în general. În elaborarea următoarei generații de programe ar trebui să se țină seama atât de amplul domeniu de aplicare a programelor, cât și de contribuția acestora în cadrul inițiativei.

5.

Ar trebui să fie încurajată în mod activ o mai mare mobilitate, incluzând mobilitatea cu țările terțe și țările candidate, prin utilizarea programelor și mecanismelor adecvate. Mobilitatea în scop educațional ar trebui să aibă și o dimensiune calitativă și să se bazeze pe cooperarea bine rodată dintre instituțiile de învățământ și de formare profesională. În vederea creșterii calității și diversității mobilității, ar trebui să fie explorat potențialul oferit de alte forme de cooperare. Cu toate acestea, mobilitatea nu ar trebui să fie considerată un obiectiv în sine, ci mai degrabă un mijloc de îmbunătățire a dobândirii de cunoștințe, aptitudini și competențe și de abordare a provocărilor la nivel personal și social.

În ceea ce privește în mod concret domeniul educației și formării profesionale:

În ceea ce privește, în mod concret, domeniul tineretului:

În ceea ce privește, în mod concret, domeniul ocupării forței de muncă:

1.

să asigure colaborarea strânsă dintre toate domeniile de politici conexe, în special educația, tineretul, afacerile sociale, ocuparea forței de muncă, cercetarea și inovarea, în vederea explorării posibilității unor obiective comune;

2.

să se asigure că formațiunile relevante ale Consiliului și Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport își îndeplinesc pe deplin rolul în cadrul Strategiei „Europa 2020”, în special prin contribuții periodice la Consiliul European cu privire la progresele înregistrate în sensul realizării obiectivelor principale ale UE;

3.

să raționalizeze și să asigure utilizarea eficientă și pe deplin a programelor și bugetelor UE, inclusiv, după caz, prin corelarea acestora cu resursele naționale și regionale și prin luarea în considerare a utilizării fondurilor structurale europene și a fondurilor de coeziune, precum și a Băncii Europene de Investiții;

4.

să urmărească dezvoltarea la maxim a potențialului altor surse și posibil a unor noi surse de finanțare pentru promovarea mobilității în scop educațional și de ocupare a forței de muncă;

5.

să ia în considerare implicațiile acestor concluzii pentru următoarea generație de programe ale UE și pentru următorul cadru financiar al UE.

3.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 326/12

3.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 326/13

(1)

Strategia Europa 2020, prezentată de Comisie în comunicarea intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, descrie o viziune asupra unei economii de piață sociale a Europei pentru secolul XXI, care se bucură din plin de avantajele economice și sociale ale societății digitale.

(2)

Una dintre inițiativele emblematice ale strategiei Europa 2020, prezentată în comunicarea Comisiei intitulată „O agendă digitală pentru Europa” (1), conferă un rol principal edificării unei piețe digitale unice prin înlăturarea obstacolelor tehnice și de reglementare care îi împiedică pe cetățeni să profite din plin de avantajele oferite de această piață.

(3)

Având în vedere legătura strânsă dintre operațiunile de facturare și de plată, crearea zonei unice de plăți în euro (Single Euro Payments Area – SEPA) oferă o rampă de lansare pentru sistemele europene interoperabile de facturare electronică. De avantajele oferite de aceste sisteme pot profita întreprinderile și furnizorii de servicii financiare, datorită eficienței sporite și automatizării lanțurilor de aprovizionare.

(4)

Directiva 2006/112/CE a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2) prevede obligația statelor membre ca, de la 1 ianuarie 2013, să adere la principiul tratamentului egal al facturilor pe hârtie și al celor electronice.

(5)

În comunicarea intitulată „Cum poate Europa să profite din plin de avantajele facturării electronice” (3), Comisia propune înființarea unui Forum european multipartit care să o asiste în coordonarea acțiunilor desfășurate la nivelul statelor membre și în identificarea măsurilor care se impun la nivelul Uniunii pentru facilitarea adoptării în masă a facturării electronice.

(6)

Este, așadar, necesar să se înființeze un grup de experți în domeniul facturării electronice și să se stabilească sarcinile și structura acestuia.

(7)

Principala misiune a grupului va fi să monitorizeze gradul de adoptare a facturării electronice și să contribuie la dezvoltarea acestei piețe în statele membre. El va stabili legături cu forumurile naționale multipartite și va acorda o atenție deosebită aspectelor transfrontaliere ale facturării electronice, observând în ce măsură adoptă acest tip de facturare întreprinderile mici și mijlocii.

(8)

Din structura Forumului european multipartit privind facturarea electronică ar trebui să facă parte membri ai forumurilor naționale, dar și reprezentanți ai asociațiilor europene ale utilizatorilor interesați, ai Comitetului European de Standardizare (CEN), ai Băncii Centrale Europene și ai Grupului de lucru „articolul 29” pentru protecția datelor.

(9)

Este necesară definirea unor norme privind divulgarea informațiilor de către membrii forumului, fără a aduce atingere normelor Comisiei privind securitatea, prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei (4).

(10)

Datele cu caracter personal trebuie prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (5).

(11)

Este oportun să se stabilească o perioadă de aplicare pentru prezenta decizie. Comisia va lua în considerare, la momentul potrivit, oportunitatea unei prelungiri,

(a)

să asiste Comisia în monitorizarea dezvoltării pieței facturării electronice și a gradului de adoptare a acestui tip de facturare în sectoarele producției și serviciilor din statele membre;

(b)

să genereze schimburi de experiență și de bune practici care să faciliteze apariția soluțiilor interoperabile de facturare electronică;

(c)

să atragă atenția asupra problemelor întâmpinate, mai ales la nivelul tranzacțiilor transfrontaliere, și să propună soluții adecvate;

(d)

să sprijine și să monitorizeze activitățile care conduc la adoptarea unui model de date standard pentru facturile electronice.

(a)

alte inițiative legislative care ar trebui lansate la nivelul Uniunii cu scopul de a îndepărta obstacolele care mai există în calea adoptării facturării electronice;

(b)

procesele din cadrul lanțului logistic financiar al întreprinderilor care ar putea facilita introducerea facturării electronice, mai ales în domeniul plăților și al zonei unice de plăți în euro (SEPA);

(c)

acțiunile întreprinse la nivel național și european în sprijinul adoptării facturării electronice, mai ales de către întreprinderile mici și mijlocii.

(a)

doi membri pentru fiecare forum național multipartit;

(b)

șase membri din partea asociațiilor europene care reprezintă consumatorii, întreprinderile mici și mijlocii și marile corporații;

(c)

câte un reprezentant din partea Comitetului European de Standardizare (CEN), a Băncii Centrale Europene (BCE) și a Grupului de lucru „articolul 29” pentru protecția datelor (6).

1.

Membrii menționați la articolul 4 litera (a) sunt numiți la propunerea statelor membre. Acești membri sunt numiți ca reprezentanți ai forumurilor naționale multipartite.

2.

Membrii menționați la articolul 4 litera (b) sunt numiți pentru a reprezenta organizațiile menționate la articolul 4 litera (b). Serviciile Comisiei vor asigura reprezentarea echilibrată la nivelul acestor grupuri.

3.

Reprezentanții menționați la articolul 4 litera (c) sunt numiți pe baza propunerilor prezentate de CEN, BCE și Grupul de lucru „articolul 29” pentru protecția datelor.

3.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 326/16

European Court of Auditors

Communication and Reports Unit

12, rue Alcide De Gasperi

1615 Luxembourg

LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1

E-mail: euraud@eca.europa.eu

3.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 326/17

1.

Haapovaara (*)

2.

Imatra

3.

Inari (*)

4.

Karikangas (*)

5.

Karttimo (*)

6.

Kivipuro (*)

7.

Kokkojärvi (*)

8.

Kurvinen (*)

9.

Kuusamo

10.

Leminaho (*)

11.

Niirala

12.

Nuijamaa

13.

Onkamo (*)

14.

Parikkala (*)

15.

Puitsi (*)

16.

Raja-Jooseppi

17.

Rajakangas (*)

18.

Ruhovaara (*)

19.

Salla

20.

Uukuniemi (*)

21.

Vaalimaa

22.

Vainikkala (trafic feroviar)

23.

Valkeavaara (*)

24.

Vartius

25.

Virtaniemi (*)

1.

Enontekiö

2.

Helsinki – Hernesaari (exclusiv pentru elicoptere)

3.

Helsinki – Malmi

4.

Helsinki – Vantaa

5.

Ivalo

6.

Joensuu

7.

Jyväskylä

8.

Kajaani

9.

Kemi – Tornio

10.

Kittilä

11.

Kruunupyy

12.

Kuopio

13.

Kuusamo

14.

Lappeenranta

15.

Maarianhamina

16.

Mikkeli

17.

Oulu

18.

Pori

19.

Rovaniemi

20.

Savonlinna

21.

Seinäjoki

22.

Tampere – Pirkkala

23.

Turku

24.

Vaasa

25.

Varkaus

1.

Eckerö

2.

Färjsundet

3.

Förby

4.

Hamina

5.

Hanko (și pentru navele de agrement)

6.

Haukipudas

7.

Helsinki

8.

Inkoo

9.

Kalajoki

10.

Kaskinen

11.

Kemi

12.

Kemiö

13.

Kirkkonummi

14.

Kokkola

15.

Kotka

16.

Kristiinankaupunki

17.

Lappeenranta

18.

Loviisa

19.

Långnäs

20.

Maarianhamina (și pentru navele de agrement)

21.

Merikarvia

22.

Naantali

23.

Nuijamaa (și pentru navele de agrement)

24.

Olkiluoto

25.

Oulu

26.

Parainen

27.

Pernaja

28.

Pietarsaari

29.

Pohja

30.

Pori

31.

Porvoo

32.

Raahe

33.

Rauma

34.

Salo

35.

Sipoo

36.

Taalintehdas

37.

Tammisaari

38.

Tornio

39.

Turku

40.

Uusikaupunki

41.

Vaasa

1.

Haapasaari

2.

Hanko

3.

Maarianhamina

4.

Nuijamaan satama

5.

Santio

6.

Suomenlinna

1.

Hanko

2.

Kotka

3.

Maarianhamina

4.

Porkkala

5.

Suomenlinna

3.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 326/21

1.

La data de 29 noiembrie 2010, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderea GDF Suez SA („GDF Suez”, Franța) dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul unic asupra întreprinderii International Power plc („International Power”, Anglia and Țara Galilor), prin achiziționarea a 70 % din acțiunile acesteia.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea nu se ia o decizie finală în această privință.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.5978 – GDF Suez/International Power, la următoarea adresă: