ISSN 1830-3668

doi:10.3000/18303668.C_2010.253.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 253

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 53
21 septembrie 2010


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2010/C 253/01

Rata de schimb a monedei euro

1

 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE

 

Comisia Europeană

2010/C 253/02

Aviz de inițiere a unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite tipuri de saci și pungi din materiale plastice originare, printre altele, din Republica Populară Chineză

2

2010/C 253/03

Propunere de clasare a plângerii CHAP 2010/19

5

 

ALTE ACTE

 

Comisia Europeană

2010/C 253/04

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

6

RO

 


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

21.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 253/1


Rata de schimb a monedei euro (1)

20 septembrie 2010

2010/C 253/01

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,3074

JPY

yen japonez

112,07

DKK

coroana daneză

7,4474

GBP

lira sterlină

0,83830

SEK

coroana suedeză

9,1780

CHF

franc elvețian

1,3160

ISK

coroana islandeză

 

NOK

coroana norvegiană

7,9540

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

24,675

EEK

coroana estoniană

15,6466

HUF

forint maghiar

281,25

LTL

litas lituanian

3,4528

LVL

lats leton

0,7091

PLN

zlot polonez

3,9483

RON

leu românesc nou

4,2640

TRY

lira turcească

1,9562

AUD

dolar australian

1,3826

CAD

dolar canadian

1,3487

HKD

dolar Hong Kong

10,1527

NZD

dolar neozeelandez

1,7937

SGD

dolar Singapore

1,7434

KRW

won sud-coreean

1 518,87

ZAR

rand sud-african

9,3300

CNY

yuan renminbi chinezesc

8,7783

HRK

kuna croată

7,2843

IDR

rupia indoneziană

11 737,59

MYR

ringgit Malaiezia

4,0569

PHP

peso Filipine

57,576

RUB

rubla rusească

40,5500

THB

baht thailandez

40,203

BRL

real brazilian

2,2406

MXN

peso mexican

16,7020

INR

rupie indiană

59,7650


(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


V Anunțuri

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE

Comisia Europeană

21.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 253/2


Aviz de inițiere a unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite tipuri de saci și pungi din materiale plastice originare, printre altele, din Republica Populară Chineză

2010/C 253/02

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

1.   Cererea de reexaminare

Cererea a fost introdusă de Greenwood Houseware (Zuhai) Ltd. (denumit în continuare „solicitantul”), un exportator din Republica Populară Chineză.

Obiectul cererii se limitează la examinarea dumpingului în ceea ce îl privește pe solicitant.

2.   Produsul

Produsul reexaminat este reprezentat de saci și pungi din materiale plastice, conținând în greutate minimum 20 % polietilenă și foițe de o grosime care nu depășește 100 de micrometri (μm), originar din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul în cauză”), încadrat în prezent la codurile ex 3923 21 00, ex 3923 29 10 și ex 3923 29 90.

3.   Măsurile existente

Măsura actuală în vigoare este o taxă antidumping definitivă instituită de Regulamentul (CE) nr. 1425/2006 al Consiliului (2), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 189/2009 al Consiliului (3), privind importurile unor saci și pungi din materiale plastice originare, printre altele, din Republica Populară Chineză.

4.   Motivele reexaminării

Cererea formulată în temeiul articolului 11 alineatul (3) se bazează pe elemente de probă prima facie furnizate de solicitant conform cărora, în ceea ce privește solicitantul, circumstanțele pe baza cărora au fost instituite măsurile existente s-au modificat și aceste modificări sunt durabile.

Solicitantul a furnizat elemente de probă prima facie conform cărora, în ceea ce îl privește pe solicitant, menținerea măsurii la nivelul său actual nu mai este necesară pentru a compensa dumpingul. Solicitantul a afirmat că îndeplinește condițiile pentru TEP, în special de când și-a îmbunătățit sistemul de contabilitate. În plus, solicitantul a furnizat în mod special elemente de probă prima facie care dovedesc că, din cauza unor schimbări semnificative atât în structura corporativă, cât și în procesul de producție al societății, acesta îndeplinește în prezent criteriile pentru tratament individual prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. O comparație între prețurile de export practicate de solicitant către Uniune și o valoare normală construită în Malaysia arată că marja de dumping pare a fi substanțial mai mică față de nivelul actual la care se aplică măsura. Chestiunile menționate mai sus vor fi, prin urmare, investigate în cursul reexaminării.

Prin urmare, menținerea măsurilor la nivelul actual, determinat în funcție de nivelul de dumping stabilit anterior, nu mai pare a fi necesară pentru a compensa dumpingul.

5.   Procedura de determinare a dumpingului

Întrucât a stabilit, în urma consultării Comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru a justifica inițierea unei reexaminări intermediare parțiale, Comisia inițiază o reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

Ancheta va determina dacă solicitantul funcționează în prezent în condițiile economiei de piață, definită la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază sau îndeplinește condițiile pentru tratament individual astfel cum sunt definite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și va evalua necesitatea de a continua, de a elimina sau de a modifica măsurile existente în ceea ce îl privește pe solicitant.

În cazul în care se constată că măsurile ar trebui eliminate sau modificate în ceea ce îl privește pe solicitant, poate fi necesar să se modifice nivelul taxei aplicate în prezent importurilor produsului în cauză provenind de la alte societăți din Republica Populară Chineză care nu sunt menționate în mod specific în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1425/2006, astfel cum a fost modificat.

(a)   Chestionare

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru anchetă, Comisia va trimite chestionare solicitantului și autorităților din țara exportatoare în cauză. Aceste informații, precum și elementele de probă, ar trebui să parvină Comisiei în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) subpunctul (i).

(b)   Colectarea informațiilor și desfășurarea audierilor

Toate părțile interesate sunt invitate, prin prezentul aviz, să își prezinte punctele de vedere, să comunice și alte informații pe lângă răspunsurile oferite în chestionar și să pună la dispoziție elemente justificative. Aceste informații, precum și elementele de probă, trebuie să parvină Comisiei în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) subpunctul (ii).

În plus, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să formuleze o cerere din care să reiasă că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate. Această solicitare trebuie să fie făcută în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) subpunctul (ii).

(c)   Tratament de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață/tratament individual

În cazul în care solicitantul aduce suficiente elemente de probă care dovedesc că își desfășoară activitatea în condițiile unei economii de piață, adică îndeplinește criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, valoarea normală va fi stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. În acest scop, o cerere motivată în mod corespunzător trebuie trimisă în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) din prezentul aviz. Comisia va trimite un formular de cerere atât societății, cât și autorităților din Republica Populară Chineză. Acest formular de cerere poate fi, de asemenea, folosit de către solicitant pentru a cere tratament individual, în cazul în care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(d)   Alegerea țării cu economie de piață

În cazul în care solicitantului nu i se acordă tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, însă întrunește condițiile necesare pentru a beneficia de o taxă individuală stabilită în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, se va utiliza ca țară de referință o țară adecvată cu economie de piață în vederea stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia preconizează să folosească din nou Malaysia în acest scop, ca și în cazul anchetei în urma căreia s-au impus măsuri privind importul produselor în cauză din Republica Populară Chineză. Părțile interesate sunt invitate, prin prezentul aviz, să își prezinte observațiile privind oportunitatea acestei alegeri, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (c) din prezentul aviz.

În plus, în cazul în care solicitantului îi este acordat tratamentul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, Comisia poate, de asemenea, dacă este nevoie, să folosească informațiile privind valoarea normală stabilită într-o țară cu o economie de piață adecvată, de exemplu pentru a înlocui orice element de preț sau cost nesigur în Republica Populară Chineză care este necesar pentru stabilirea valorii normale, dacă datele sigure necesare nu sunt disponibile în Republica Populară Chineză. Comisia intenționează să folosească Malaysia, de asemenea, în acest scop.

6.   Termene

(a)   Termenele generale

(i)   Pentru părți, pentru a se face cunoscute, pentru a răspunde la chestionare și pentru a furniza orice altă informație

Pentru a le fi luate în considerare observațiile în timpul anchetei, toate părțile interesate trebuie să se facă cunoscute contactând Comisia, să-și exprime punctele de vedere și să depună răspunsurile la chestionare sau orice altă informație în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în lipsa unor dispoziții contrare. Se atrage atenția asupra faptului că exercitarea majorității drepturilor procedurale prevăzute în regulamentul de bază depinde de respectarea termenului de către părți pentru a se face cunoscute.

(ii)   Audieri

Toate părțile interesate pot, de asemenea, să solicite să fie audiate de Comisie în același termen de 37 de zile.

(b)   Termenul specific pentru transmiterea cererilor de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și/sau a cererilor de tratament individual

Cererea solicitantului, motivată în mod adecvat, de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, așa cum este menționat la punctul 5 litera (c) din prezentul aviz, trebuie comunicată Comisiei în termen de 15 zile de la data publicării avizului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(c)   Termenul specific pentru alegerea țării cu economie de piață

Părțile implicate în anchetă pot prezenta observații cu privire la relevanța Malaysiei care, în conformitate cu punctul 5 litera (d), este considerată țară cu economie de piață în vederea stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză. Aceste observații trebuie să parvină Comisiei în termen de 10 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

7.   Observațiile în scris, răspunsurile la chestionar și corespondența

Toate observațiile și cererile părților interesate trebuie prezentate în scris (nu în format electronic, în absența unor dispoziții contrare) și trebuie să indice numele, adresa poștală, adresa electronică și numerele de telefon și de fax ale părții interesate. Toate observațiile în scris, inclusiv informațiile solicitate în prezentul aviz, răspunsurile la chestionar și corespondența părților interesate, furnizate cu titlu confidențial, poartă mențiunea „Limited” (4) (acces limitat) și, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, sunt însoțite de o versiune neconfidențială purtând mențiunea „For inspection by interested parties” (versiune destinată consultării de către părțile interesate).

Adresa Comisiei pentru corespondență este următoarea:

European Commission

Directorate-General for Trade

Directorate H

Office: N-105 4/92

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Fax +32 22956505

8.   Lipsa cooperării

În cazurile în care o parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili concluzii pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

În cazul în care se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile nu sunt luate în considerare și se pot utiliza datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În cazul în care o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și se utilizează datele disponibile, este posibil ca rezultatul să fie mai puțin favorabil acelei părți decât în cazul în care aceasta ar fi cooperat.

9.   Calendarul anchetei

În conformitate cu articolul 11 alineatul (5) din regulamentul de bază, ancheta trebuie încheiată în termen de 15 luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul aviz nu face obiectul dispozițiilor prevăzute la articolul 11 alineatul (7) din regulamentul de bază.

10.   Prelucrarea datelor cu caracter personal

Se menționează faptul că toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi utilizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (5).

11.   Consilierul-auditor

Se precizează, de asemenea, că, în cazul în care părțile interesate consideră că întâmpină dificultăți în exercitarea dreptului lor la apărare, ele pot solicita intervenția consilierului-auditor din cadrul Direcției Generale Comerț. Consilierul-auditor acționează în calitate de intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei, oferind, acolo unde este necesar, mediere privind aspectele procedurale care aduc atingere apărării intereselor părților respective în cadrul prezentei proceduri, în special cu privire la aspecte legate de accesul la dosar, confidențialitate, prelungirea termenelor și tratarea opiniilor exprimate în scris și/sau oral. Pentru mai multe informații și detalii de contact, părțile interesate sunt rugate să consulte paginile de internet dedicate consilierului-auditor din cadrul site-ului DG Comerț (http://ec.europa.eu/trade).


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  JO L 270, 29.9.2006, p. 4.

(3)  JO L 67, 12.3.2009, p. 5.

(4)  Aceasta înseamnă că documentul este destinat exclusiv utilizării interne. Documentul este protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43). El este un document confidențial în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și în temeiul articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping).

(5)  JO L 8, 12.1.2001, p. 1.


21.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 253/5


Propunere de clasare a plângerii CHAP 2010/19

2010/C 253/03

Serviciile Comisiei au finalizat ancheta referitoare la plângerea CHAP 2010/19 privind remunerarea persoanelor care nu dețin o calificare în medicina de bază, dar care cu acces, în Italia, la formare de specialist în șase domenii specifice: biochimie clinică, microbiologie și virologie, patologie clinică, genetică medicală, știința alimentației și farmacologie medicală.

După examinarea plângerii și a documentației transmise de către reclamanți, în lumina dreptului comunitar aplicabil în materie, serviciile Comisiei au ajuns la concluzia că, în speță, în acest stadiu, nu se constată nicio încălcare a Directivei 2005/36/CE.

Întrucât Directiva 93/16/CEE se aplică exclusiv medicilor, obligația statelor membre de a se asigura că medicii specialiști în curs de formare beneficiază de o remunerație corespunzătoare se aplică numai în cazul persoanelor care au încheiat formarea medicală de bază. Această obligație rezultă în mod special din Directiva 82/76/CEE de modificare a Directivei 75/363/CEE, ambele codificate prin Directiva 93/16/CEE, abrogată prin Directiva 2005/36/CE. Această din urmă directivă prevede, la articolul 25 alineatul (3), o astfel de remunerație corespunzătoare pentru medicii care au încheiat formarea medicală de bază.

Data-limită pentru transpunerea Directivei 82/76/CEE era 1 ianuarie 1983. Prin hotărârea din 7 iulie 1987, Curtea de Justiție a CE a recunoscut faptul că Italia nu și-a îndeplinit obligația de a transpune în termen Directiva 82/76/CEE. Italia a transpus directiva prin Decretul legislativ nr. 257/91, adoptat în 1991 și intrat în vigoare la 1 septembrie 1991.

Faptul că Italia oferă acces la anumite formări specializate persoanelor care au încheiat anumite formări științifice diferite de formarea medicală de bază nu aduce atingere obligației care revine statelor membre de a garanta o remunerație corespunzătoare tuturor medicilor care urmează o formare de medic specialist.

În consecință, serviciile Comisiei vor clasa plângerea înregistrată, cu excepția cazului în care, în termen de patru săptămâni de la publicarea prezentei, se prezintă noi elemente care ar putea demonstra existența unei încălcări.


ALTE ACTE

Comisia Europeană

21.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 253/6


Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2010/C 253/04

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„KARP ZATORSKI”

NR. CE: PL-PDO-005-0401-26.04.2007

IGP ( ) DOP ( X )

1.   Denumire:

„Karp zatorski”

2.   Statul membru sau țara terță:

Polonia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1.   Tip de produs:

Clasa 1.7. Categoria:

Pești, moluște, crustacee proaspete și produse derivate.

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

„Karp zatorski” (Cyprinus carpio) este un hibrid obținut prin încrucișarea liniei pure de „Karp zatorski” cu următoarele linii pure: ungară, iugoslavă, Gołysz și israeliană (Dor-70). „Karp zatorski” este un pește viu vândut proaspăt și neprelucrat. „Karp zatorski” este crescut doar în heleșteie, în conformitate cu metoda de piscicultură din Zator, bazată pe un ciclu de creștere de doi ani.

Caracteristici:

—   greutatea corporală a peștelui comercializabil: 1 100-1 800 g;

—   culoare: măsliniu sau albastru-măsliniu;

—   solzi: solzi-oglindă plasați pe alocuri, sub formă de linii sau dorsal.

Compoziția chimică a cărnii de „Karp zatorski”:

—   substanță uscată: 22,50 %;

—   cenușă brută: 1,23 %;

—   proteine totale: 19,25 %;

—   grăsimi brute: 1,55 %.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

Peștii se hrănesc în principal cu nutrimentele prezente în heleșteie în mod natural. Datorită productivității ridicate a heleșteielor din zona în cauză, hrana peștilor se bazează pe nutrimentele prezente în heleșteie în mod natural. În toate etapele producției, peștii primesc ca supliment doar hrană naturală din cereale (grâu, orz, triticală, porumb), care provin în proporție de cel puțin 70 % din aria definită la punctul 4, având o calitate superioară și respectând standarde sanitare înalte grație caracteristicilor pedologice și climatice. La achiziționarea cerealelor, se ține seama de calitatea și conținutul de umiditate al acestora, care nu trebuie să depășească 11 %. Hrana achiziționată în afara ariei de producție a „Karp zatorski” se utilizează numai dacă este insuficientă aprovizionarea cu hrană din aria definită la punctul 4. Pentru producerea „Karp zatorski” nu se utilizează hrană artificială și nici suplimente nutritive.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Tot ciclul de producție a peștilor „Karp zatorski” trebuie să aibă loc în aria geografică definită la punctul 4. Peștii obținuți prin încrucișarea liniei pure de „Karp zatorski” cu liniile pure ungară, iugoslavă, Gołysz și israeliană (Dor-70) cresc mai repede, au o rezistență mai mare la boli, o calitate superioară a cărnii și sunt foarte bine adaptați la condițiile naturale din aria definită la punctul 4. Tot ciclul de producție a peștilor are la bază metoda de piscicultură din Zator, bazată pe un ciclu de creștere redus la doi ani. Ciclul de producție a peștilor „Karp zatorski” este format din următoarele 5 etape:

1.   Depunerea icrelor

Pentru reproducere, se aleg exemplarele cu cele mai bune caracteristici. Depunerea icrelor are loc în iazuri naturale de reproducere, în pământ, dar se autorizează și reproducerea artificială în stații de reproducere. Larvele astfel obținute se așază în pepiniere, heleșteiele piscicole de vară nefiind folosite în acest scop.

2.   Creșterea alevinilor

Larvele din iazurile de reproducere sunt transferate în heleșteiele în care are loc creșterea alevinilor de vară. Aceste heleșteie trebuie să fie menținute intens populate, având o densitate de 200 000 de larve la hectar. Alevinii de vară sunt mutați când ating o greutate de 2-4 g.

3.   Creșterea și iernarea puietului de toamnă

În iulie, heleșteiele sunt populate cu alevini de vară sau, în anumite cazuri, direct cu larve din iazurile de reproducere. Puietul din heleșteie este hrănit cu hrana din cereale menționată la punctul 3.4. Hrana se macină la început sub formă de făină și devine mai granuloasă pe măsură ce puietul crește. Puietul este hrănit de trei ori pe săptămână până la sfârșitul lunii septembrie și trebuie să atingă o greutate unitară de 60-150 g până la terminarea primului ciclu biologic. Puietul de toamnă rămâne în heleșteie pentru iernare. Monitorizarea zilnică a greutății este esențială in acest stadiu.

4.   Alimentarea bazinelor pentru obținerea peștilor adulți

Primăvara, crapii sunt scoși din heleșteiele pentru puiet și transferați în bazine pentru pești adulți, unde sunt hrăniți din mai până în septembrie conform unui program predefinit. Faza cea mai intensă de hrănire se desfășoară în iunie, iulie și august. Începând cu luna octombrie, peștii sunt scoși din bazine și transferați în viviere speciale în vederea transportului. După transfer, peștii sunt triați după mărime, sunt cântăriți și transportați în instalații de depozitare, formate din bazine fără vegetație, cu o adâncime de 1,7-2,0 m, un bun circuit al apei și o oxigenare optimă. Datorită acestor instalații, carnea de „Karp zatorski” nu miroase a nămol.

5.   Scoaterea crapilor din instalațiile de depozitare

În decembrie (în perioada premergătoare Crăciunului), peștii „Karp zatorski” se scot din bazinele de stocare și se transportă la punctele de vânzare, unde se așază în acvarii speciale oxigenate.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

3.7.   Norme specifice privind etichetarea:

Denumirea „Karp zatorski” se utilizează pentru comercializarea de pești vii. Prin urmare, în cazul livrărilor angro de pești în viviere folosind autovehicule, denumirea de origine protejată figurează pe facturi, pe dispozițiile de livrare, pe avizele de însoțire a mărfii și, eventual, pe vivieră sau autovehicul. La punctele de desfacere cu amănuntul, peștii se așază în acvarii speciale oxigenate care poartă inscripții foarte vizibile cu mențiunea „Karp zatorski”.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice:

„Karp zatorski” este produs în 3 localități situate în partea de vest a voievodatului Polonia Mică. Acestea sunt: Zator și Przeciszów, în circumscripția Oświęcim, și Spytkowice, în circumscripția Wadowicki. Aria geografică are o suprafață de 134 km2, dar producția se concentrează mai ales în localitatea Zator.

5.   Legătura cu aria geografică:

5.1.   Specificitatea ariei geografice:

Factori naturali

Apele de suprafață

Un aspect caracteristic pentru aria de producție a „Karp zatorski” este rețeaua hidrografică bogată: la numeroasele râuri se adaugă o întinsă rețea de șanțuri de drenare și de canale care alimentează cu apă diferitele bazine. Bazinele piscicole, care au o productivitate naturală ridicată (adică o creștere rapidă a biomasei), ocupă aproximativ 22 % din teritoriul localității Zator. Bazinele piscicole din această arie furnizează peștilor o hrană naturală abundentă, formată din zooplancton, fitoplancton și bentos. Datorită rețelei sale extinse de lacuri, heleșteie și bazine, aria geografică definită la punctul 4 este numită popular „valea crapilor” (Dolina Karpia).

Apele subterane

Aria de producție a „Karp zatorski” este situată în regiunea hidrogeologică subcarpatică. Pânza freatică este situată la o adâncime de 5-10 m, iar grosimea stratului acvifer este estimată la 4,8 m, cu un coeficient de infiltrare de 244/24 de ore. Apa este de bună calitate (clasa Ib).

Clima

Aria de producție a „Karp zatorski” este situată în zona de climă central-europeană, în partea inferioară a regiunii climatice carpatice, care se caracterizează prin temperaturi mai ridicate. Climatul acestei arii suportă atât influențe continentale și marine, cât și influențe montane datorate proximității munților. Perioada de vegetație (temperaturi medii zilnice de peste 5 °C) este de 224 de zile, perioada de creștere intensă (temperaturi medii zilnice de peste 10 °C) durează de la sfârșitul lunii aprilie până la mijlocul lunii octombrie, cu o perioadă fără îngheț de 172 de zile.

Solurile

Aria de producție a „Karp zatorski” prezintă o mare varietate de soluri: soluri brune și criptopodzoluri, soluri aluviale, soluri argiloase, cernoziomuri, soluri bogate în turbă și soluri mlăștinoase.

Zone rurale protejate

Zona de creștere a „Karp zatorski” se distinge mai ales prin aerul pur și prin abundența florei și faunei, caracterizate prin diversitate și prin prezența unor specii rare. Datorită bogăției florei și faunei, Societatea Națională pentru Protecția Păsărilor (OTOP, Ogólnopolskie Towarzystwo Ochrony Ptaków) a propus, pe baza criteriilor Birdlife International, înscrierea zonelor de pe valea inferioară a Skawei [Doliny Dolnej Skawy (PL 125)] în rețeaua Natura 2000, care are un rol-cheie în protejarea resurselor naturale ale Uniunii Europene.

Factori umani

Pescuitul și creșterea crapilor datează de la sfârșitul secolului al XI-lea și începutul secolului al XII-lea în Zator (cel mai vechi centru de acest tip din regiune), sectorul pescuitului și, mai apoi, al pisciculturii evoluând neîncetat de-a lungul timpului. Dezvoltarea pisciculturii a fost favorizată de bogata rețea hidrografică (râurile Soła și Skawa și cursul superior al Vistulei), de condițiile pedologice favorabile cultivării celor patru tipuri de cereale principale utilizate pentru hrănirea crapilor, de clima blândă și de posibilitatea transportării peștilor pe căile fluviale la Cracovia și în împrejurimile sale. Bazinele au fost construite în șirag de-a lungul râurilor, lucru care a facilitat umplerea și golirea (inclusiv secarea) acestora cu ajutorul gravitației. Piscicultura s-a dezvoltat considerabil după primul război mondial, când se reconstruiesc bazinele distruse în timpul războiului, se introduc noi tehnologii, se reglementează comerțul cu pește efectuat de micii comercianți și se deschide la Cracovia prima pescărie. În 1946, administrarea proprietăților de stat din Zator a fost încredințată Universității Jagellone și s-a înființat Institutul zootehnic, în cadrul căruia s-au efectuat cercetări pentru îmbunătățirea performanțelor crapului.

Linia locală de crap, menținută ca linie consangvină din 1955 și crescută în aria geografică definită la punctul 4, nu a fost niciodată comercializată. Pe baza observațiilor și a cercetărilor efectuate, precum și ca urmare a experienței acumulate, piscicultorii și oamenii de știință din regiune au obținut un hibrid, prin încrucișarea liniei pure de „Karp zatorski” cu alte linii de crap, care prezintă o adaptare optimă la condițiile de mediu din zonă. Metoda de piscicultură din Zator, bazată pe un ciclu de creștere de doi ani, a fost introdusă treptat începând cu 1946 și a condus la o creștere a greutății corporale a peștilor în primul an de la 60 la 150 g și la supraviețuirea acestora în proporție de până la 86 %. Această metodă, combinată cu rezervele bogate de hrană naturală ale apelor din regiune, a făcut posibilă scurtarea ciclului de creștere a crapilor la doi ani. Se obțin astfel crapi cu o greutate de 1 100-1 800 g, grație marelui potențial de creștere al peștilor în al doilea an al ciclului de producție. Majoritatea operațiilor legate de producerea „Karp zatorski” se efectuează manual, prin urmare cunoștințele și experiența umană joacă un rol important. Piscicultorii au dobândit, de-a lungul multor ani de experiență, însușirile necesare efectuării diverselor activități care fac parte din procesul de producție, precum selecționarea inițială a larvelor pentru a obține o densitate de 200 000 de larve la hectar, reducând astfel riscul de propagare a bolilor, limitând pierderile și valorificând la maximum resursele de hrană naturală. De asemenea, este foarte importantă capacitatea de a adapta granularitatea și dozajul hranei din cereale în funcție de greutatea peștelui.

5.2.   Specificitatea produsului:

Aspectele caracteristice ale „Karp zatorski” care fac din acesta un produs unic sunt:

aspectul robust;

un coeficient de creștere corporală (greutatea hranei/creșterea în greutate) de 2,2-2,4;

creștere rapidă;

un randament de carne de 61-64 %;

un coeficient de îngrășare (indicele Fulton) de 3,9-5,0;

carne fără miros de nămol, cu un miros proaspăt de pește și un gust delicat;

un coeficient de hrană de 5 în cazul cerealelor;

o rată de supraviețuire de 86 %;

o rezistență la boli peste medie.

Produsul care posedă caracteristicile de mai sus se obține ca urmare a unui ciclu de creștere de doi ani.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Calitatea excepțională a „Karp zatorski” este legată în mod esențial de mediul natural din aria geografică definită la punctul 4. Calitatea „Karp zatorski” rezultă însă nu numai din proprietățile unice ale mediului natural, ci și din tradițiile și tehnicile locale de piscicultură. Obținerea crapilor care au caracteristicile descrise la punctul 5.2 devine posibilă doar prin împletirea factorilor menționați mai sus.

Factorii naturali descriși la punctul 5.1 favorizează dezvoltarea în bazinele piscicole a unei hrane naturale de foarte bună calitate și în cantități suficiente. Aria de producție prezintă de asemenea condiții pedoclimatice favorabile pentru creșterea celor patru cereale de bază. Datorită, în special, productivității naturale ridicate a bazinelor, peștii se hrănesc cu hrană naturală, fără a se utiliza hrană artificială și nici suplimente nutritive. Datorită productivității ridicate a bazinelor și în lipsa hranei artificiale bogate în hidrocarbonați ușor fermentabili, se limitează prezența agenților patogeni. Acest fapt influențează sănătatea peștilor și proprietățile organoleptice excepționale ale „Karp zatorski”, și în special mirosul proaspăt de pește și gustul delicat al produsului. Caracteristicile ariei geografice menționate mai sus au de asemenea o importanță decisivă pentru obținerea de pești care au un bun coeficient de creștere corporală și un bun randament de carne, după cum atestă coeficientul de îngrășare menționat la punctul 5.2. Producția de „Karp zatorski” este strâns legată de locul său de origine, în această arie găsindu-se în abundență sursele de apă esențiale pentru piscicultură, datorită proximității naturale a cursurilor de apă și a corpurilor de apă, inclusiv a râurilor și a afluenților lor. Construcția unui astfel de complex de bazine, amplu și funcțional, a devenit posibilă datorită terenului din aria geografică. Solurile pe care s-au construit bazinele și condițiile climatice (în special perioada de vegetație mare), precum și bogăția și calitatea ridicată a resurselor naturale de hrană, au un impact direct asupra productivității naturale ridicate a bazinelor (respectiv cantitatea de pește care se poate obține la hectar fără hrănire), de 150-300 kg/ha.

Calitatea și proprietățile „Karp zatorski” sunt obținute nu numai datorită mediului natural (de care sunt legate în mod esențial), ci și prin folosirea tradițiilor și a tehnicilor de creștere din aria geografică. Pe baza observațiilor și a cercetărilor efectuate, precum și ca urmare a experienței acumulate, piscicultorii și oamenii de știință din regiune au selecționat crapul care prezintă o adaptare optimă la condițiile de mediu din zonă. Totuși, se crește și o linie pură de „Karp zatorski”, încrucișată cu liniile pure ungară, iugoslavă, Gołysz și israeliană (Dor-70). Produsele astfel obținute prin încrucișare au caracteristici excelente, precum o rată de supraviețuire ridicată și o bună utilizare a hranei, care se reflectă în valorile scăzute ale coeficientului de conversie a hranei. Efectul de heterozis are drept consecințe creșterea mai rapidă a peștilor, rezistența mai mare la boli, calitatea superioară a cărnii și adaptarea foarte bună la condițiile naturale locale. Folosirea metodei de producție din Zator, adaptată la condițiile de mediu din aria definită la punctul 4 face posibilă obținerea produsului care are caracteristicile specificate la punctul 5.2. Prin scurtarea perioadei de creștere la doi ani, s-au putut obține crapi tineri cu un gust și cu proprietăți organoleptice excelente, și a căror carne are un conținut de grăsime mai mic decât cel al peștilor comercializați la vârste mai mari ca urmare a ciclului de producție mai lung folosit de obicei. Fiind tânăr, „Karp zatorski” are un gust delicat care îl deosebește de crapii produși în alte arii geografice. Acest lucru determină și calitatea cărnii și proprietățile organoleptice ale acesteia, foarte apreciate de consumatori, care recunosc calitățile „Karp zatorski” și îl cumpără la un preț cu 10-15 % mai mare decât cel al crapilor produși în alte arii geografice.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.minrol.gov.pl/index.php?/pol/Jakosc-zywnosci/Produkty-regionalne-i-tradycyjne/Wnioski-przeslane-do-UE-od-kwietnia-2006-roku


(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.