INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

14.9.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/2

Informații sintetizate comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 736/2008 al Comisiei privind punerea în aplicare a articolelor 87 și 88 din tratat în ceea ce privește ajutoarele de stat acordate întreprinderilor mici și mijlocii active în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești

(Text cu relevanță pentru SEE)

2010/C 247/02

Ajutor nr.: XF 5/10

Stat membru: Republica Slovacă

Regiunea/autoritatea care acordă ajutorul: Toate regiunile NUTS 1 ale Republicii Slovace, adică Bratislavský kraj, Západné Slovensko, Stredné Slovensko și Východné Slovensko.

Ministerul Agriculturii al Republicii Slovace (Ministerstvo pôdohospodárstva Slovenskej republiky);

Denumirea schemei de ajutoare sau a întreprinderii care beneficiază de un ajutor ad hoc: Schéma štátnej pomoci na zabezpečenie mimoprodukčných funkcií rybníkov a malých vodných nádrží osobitne vhodných na chov rýb.

Temeiul juridic:

—

articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 736/2008 al Comisiei privind punerea în aplicare a articolelor 87 și 88 din tratat în ceea ce privește ajutoarele de stat acordate întreprinderilor mici și mijlocii active în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești (denumit în continuare „regulamentul Comisiei”);

—	articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit;

—	articolele 28 și 30 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit [denumit în continuare „Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului”];

—	§ 27 nariadenia vlády SR č. 264/2009 Z. z. zo 17. júna 2009 o podporných opatreniach v pôdohospodárstve v znení neskorších predpisov (denumit în continuare „regulamentul guvernului slovac”);

—	anexa I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare), JO L 214, 9.8.2008;

—	zákon č. 231/1999 Z. z. o štátnej pomoci v znení neskorších predpisov (denumită în continuare „Legea ajutorului de stat”).

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul schemei de ajutoare sau valoarea ajutorului ad hoc acordat: Valoarea planificată a finanțării în temeiul schemei pentru 2010 este 200 000 EUR.

Bugetul total anual planificat pentru acordarea ajutoarelor în anii următori anului 2010 este de 200 000 EUR.

Bugetul total planificat pentru acordarea ajutoarelor în întreaga perioadă 2010-2013 este de 800 000 EUR.

Intensitatea maximă a ajutoarelor:

H.1.

Subvenția se calculează folosind rate de maximum:

(a)	500 EUR/ha;

(b)	2 100 EUR/ha; sau

(c)	2 500 EUR/ha.

Valoarea ajutorului se calculează prin înmulțirea suprafeței crescătoriei specificate în certificat cu rata menționată la punctul H.1 al prezentei scheme, pentru o suprafață a crescătoriei de minimum 1 ha.

H.2.	Ajutorul se poate acorda crescătorului în anul calendaristic corespunzător, timp de cinci ani consecutivi.

H.3.	Agenția de plăți pentru agricultură calculează valoarea subvenției în conformitate cu articolul 31 alineatul (10) din regulamentul guvernului slovac.

Data punerii în aplicare: Februarie 2010

Durata schemei de ajutoare sau a ajutorului individual: Până la 31 decembrie 2013

Obiectivul ajutorului: Obiectivul ajutorului este acordarea de compensații pentru utilizarea metodelor de producție din acvacultură care contribuie la protejarea și ameliorarea mediului și la conservarea naturii.

Indicați articolele care se aplică (8-24): Articolul 12 din regulamentul Comisiei

Activitatea în cauză: Producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești.

Secțiunea A – Agricultură, silvicultură și pescuit (în conformitate cu CAEN rev. 2)

Sectorul

Diviziunea 03 – Pescuitul și acvacultura

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul: Ajutoarele sunt acordate de:

Ministerstvo pôdohospodárstva SR

Dobrovičova ul. 12

812 66 Bratislava

SLOVENSKO/SLOVAKIA

Tel. +421 259266111

Adresa web: http://www.land.gov.sk/sk/index.php?navID=161&id=2059

Indicație: Programul operațional pentru sectorul pescuitului din Republica Slovacă în perioada 2007-2013 (Operačný program „Rybné hospodárstvo SR 2007 – 2013”) conține o măsură destinată ameliorării mediului și a condițiilor de creștere prin intermediul curățării nămolului. Ajutorul acordat în cadrul schemei de ajutoare de stat vine în completarea ajutorului destinat obiectivului menționat mai sus, prin punerea în aplicare a unor măsuri pentru mediul acvatic (secarea bazinelor și curățarea nămolului – compensare parțială a pierderilor de venit și a creșterii costurilor).

Programul operațional pentru sectorul pescuitului din Republica Slovacă în perioada 2007-2013 nu conține acțiuni sau măsuri eligibile pentru sprijin în cadrul prezentei scheme de ajutoare de stat, prin urmare se exclude dubla finanțare din două surse diferite. Totuși, solicitanții ajutorului trebuie să facă o declarație pe proprie răspundere că nu primesc pentru aceeași măsură ajutoare în cadrul programelor de dezvoltare ale UE sau din alte surse de finanțare publică. În eventualitatea nerespectării acestei cerințe, beneficiarul unui astfel de ajutor poate fi deferit justiției pentru fraudă în domeniul subvențiilor în conformitate cu articolul 225 din Legea nr. 300/2005 (Codul penal), astfel cum a fost modificată.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

14.9.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/6

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2010/C 247/05

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ-REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006

„GÖNCI KAJSZIBARACK”

NR. CE: HU-PGI-0005-0388-21.10.2004

DOP ( ) IGP ( X )

Prezenta fișă-rezumat are un caracter exclusiv informativ. Pentru informații complete, în special în ceea ce privește producătorii produselor la care se referă DOP sau IGP în cauză, se recomandă consultarea versiunii complete a caietului de sarcini al produsului, care poate fi obținut fie la nivel național, fie de la serviciile competente ale Comisiei Europene.

1. Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Földművelésügyi és Vidékfejlesztési Minisztérium (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) – Élelmiszerlánc-elemzési Főosztály (Departamentul de analiză a lanțului alimentar)

Adresă:

Budapesta

Kossuth Lajos tér 11.

1055

MAGYARORSZÁG/HUNGARY

Tel.

+36 13014419

Fax

+36 13014808

E-mail:

Eniko.Zobor@fvm.gov.hu

2. Grup:

Denumire:

Abaúj – Gönc Gyümölcstermelők Beszerző és Értékesítő Szövetkezet (Abaúj – Cooperativa de producție, achiziție și desfacere a fructelor din Gönc)

Adresă:

Gönc

Károlyi Gáspár út 31/A

3895

MAGYARORSZÁG/HUNGARY

Tel.

+36 46388610

Fax

+36 46388702

E-mail:

mzg.hollar@primposta.hu

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( )

3. Tip de produs:

Clasa 1.6 –

Fructe, legume și cereale în aceeași stare sau transformate

4. Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire:

„Gönci kajszibarack”

4.2. Descriere:

Indicația geografică protejată (IGP) „Gönci kajszibarack” poate fi utilizată pentru următoarele varietăți ale speciei Prunus armeniaca L.: Gönci magyar kajszi, Magyar kajszi C 235, Mandulakajszi, Bergeron, Ceglédi Piroska, Ceglédi bíborkajszi, Ceglédi arany, Ceglédi óriás, Pannónia.

Unicitatea caiselor Gönc și renumele național și internațional al acestora rezultă dintr-o combinație de condiții climatice favorabile, tradiții horticole/de cultivare a fructelor și respectarea strictă a tehnologiilor de producție, recoltare, depozitare și transport.

IGP „Gönci kajszibarack” poate fi utilizată numai pentru varietățile de caise care prezintă următoarele caracteristici și care, în ceea ce privește varietățile individuale, au calitățile exterioare și interioare enumerate mai jos.

GÖNCI MAGYAR KAJSZI

formă	:	sferică
dimensiune	:	medie, diametru minim de 40 mm
culoarea cojii fructului	:	portocaliu-aprins; roșu-aprins pe partea expusă la soare
culoarea și particularitățile pulpei fructului	:	galben-aurie, ușor fibroasă, suculentă și moale când este coaptă
gust, aciditate	:	dulce-acrișor, aromat

MAGYAR KAJSZI C.235

formă	:	sferică
dimensiune	:	medie-mare, diametru minim de 40 mm
culoarea cojii fructului	:	portocaliu-aprins
culoarea și particularitățile pulpei fructului	:	galbenă, fibroasă, potrivit de tare
gust, aciditate	:	dulce-acrișor, aromat

MANDULAKAJSZI

formă	:	ovoidală, în formă de migdală, foarte turtită în partea laterală
dimensiune	:	mare, diametru minim de 50 mm
culoarea cojii fructului	:	portocaliu-deschis; carmin pe partea expusă la soare
culoarea și particularitățile pulpei fructului	:	portocaliu-deschis, potrivit de tare, densă, suculentă
gust, aciditate	:	dulce-acrișor, aromă picantă

BERGERON

formă	:	ușor alungită, sferă conică, în formă de ou
dimensiune	:	medie-mare, diametru minim de 40 mm
culoarea cojii fructului	:	portocaliu; carmin pe partea expusă la soare
culoarea și particularitățile pulpei fructului	:	portocaliu-strălucitor, fibroasă, tare
gust, aciditate	:	aciditate peste medie (1,4 %)

PANNÓNIA

formă	:	normală sau de sferă ușor ovoidală
dimensiune	:	medie-mare, diametru minim de 40 mm
culoarea cojii fructului	:	portocaliu-deschis; trandafirie pe partea expusă la soare
culoarea și particularitățile pulpei fructului	:	portocaliu-deschis, fibroasă, tare
gust, aciditate	:	acid, aromat

CEGLÉDI PIROSKA

formă	:	sferică
dimensiune	:	medie-mare, diametru minim de 40 mm
culoarea cojii fructului	:	portocaliu; roșu-aprins pe partea expusă la soare
culoarea și particularitățile pulpei fructului	:	portocaliu, tare
gust, aciditate	:	dulce-acrișor

CEGLÉDI BÍBORKAJSZI

formă	:	mare, conică, în formă de ou; ușor turtită pe partea laterală
dimensiune	:	medie-mare, diametru minim de 40 mm
culoarea cojii fructului	:	portocaliu-închis; stacojiu-închis pe partea expusă la soare
culoarea și particularitățile pulpei fructului	:	portocaliu-închis, suculentă
gust, aciditate	:	dulce, aromat

CEGLÉDI ARANY

formă	:	sferică
dimensiune	:	mare, diametru minim de 50 mm
culoarea cojii fructului	:	galben-aurie; carmin pe partea expusă la soare
culoarea și particularitățile pulpei fructului	:	portocalie, tare, suculentă
gust, aciditate	:	dulce-acrișor

CEGLÉDI ÓRIÁS

formă	:	ușor alungită, în formă de ou; ușor turtită pe partea laterală
dimensiune	:	mare, diametru minim de 50 mm
culoarea cojii fructului	:	portocaliu-deschis; roșu-aprins pe partea expusă la soare
culoarea și particularitățile pulpei fructului	:	portocalie, potrivit de suculentă, moale
gust, aciditate	:	dulce-acrișor, aromat

4.3. Aria geografică:

Indicația geografică protejată se poate aplica exclusiv caiselor provenind din (cultivate în) aria administrativă a localităților care fac parte din patru subregiuni specificate ale județului Borsod-Abaúj-Zemplén:

Subregiunea Abaúj-Hegyköz: Abaújszántó, Abaújvár, Arka, Boldogkőváralja, Gönc, Göncruszka, Hejce, Hernádcéce, Hidasnémeti, Korlát, Tornyosnémeti, Vizsoly, Zsujta;

Subregiunea Encs: Abaújkér, Alsógagy, Baktakék, Beret, Detek, Encs, Fancsal, Forró, Fulókércs, Garadna, Ináncs;

Subregiunea Szerencs: Bekecs, Golop, Legyesbénye, Megyaszó, Monok, Rátka, Szerencs, Tállya;

Subregiunea Szikszó: Alsóvadász, Felsővadász, Hernádkércs, Homrogd, Léh, Nagykinizs, Selyeb, Szentistvánbaksa, Szikszó.

4.4. Dovada originii:

Sistemul de control al calității pentru întregul proces de cultivare și de manipulare asigură identificarea și trasabilitatea, precum și verificarea finală și siguranța produsului astfel: producătorii ambalează fructele culese manual în lăzi de plastic sau de lemn, având fiecare câte o etichetă pe care se indică în mod specific originea fructelor (după denumire), la care se adaugă un număr de identificare ce figurează pe fundul lăzilor.

Pentru constituirea documentației privind producția în conformitate cu reglementările relevante, producătorii au obligația de a ține un registru de protecție a originii în care trebuie să consemneze:

—	denumirea și datele de identificare ale producătorului;

—	locul producției, numărul de înregistrare în registrul cadastral, codul de identificare al varietății/categoriei, numărul pomilor care au deja fructe și al celor încă neproductivi;

—	denumirea și originea varietății (însoțită de un certificat de origine a puietului);

—	numărul de identificare al „jurnalului de pulverizare”;

—	numărul de identificare al „jurnalului recoltei”, data recoltei, cantitățile de fructe din anul respectiv împărțite pe varietăți/categorii.

Jurnalul de pulverizare este un registru ținut în conformitate cu dispozițiile legale, în care se înregistrează următoarele informații:

—	substanțele chimice utilizate pe parcursul cultivării;

—	cantitățile de substanțe chimice utilizate/aplicate (defalcate în funcție de data aplicării);

—	denumirea procedurilor aplicate în ceea ce privește sănătatea plantelor etc. și data aplicării acestora.

Jurnalul recoltei este un registru ținut pe parcursul recoltării, în care se specifică numărul pomilor productivi, clasificați în funcție de varietate/categorie, data recoltării și cantitățile zilnice culese.

4.5. Metodă de obținere:

Criterii și cerințe privind cultivarea (și îngrijirea)

Plantațiile de pomi fructiferi cultivate în regiunea de producție specificată trebuie să fie situate în zone însorite, mai înalte (150-300 m), având un sol de bună calitate cu un conținut corespunzător de calcar și de substanțe nutritive, potrivit analizelor solului.

Recoltarea

Recoltarea începe la jumătatea lunii iunie și se finalizează la sfârșitul lunii august. În ceea ce privește cerințele legate de posibilitățile de transport și depozitare (durata de depozitare), recoltarea pe etape este importantă și este asigurată, printre altele, de locația atent planificată a plantațiilor. Având în vedere diferențele dintre perioadele de coacere ale varietăților și categoriilor, fiecare categorie poate fi recoltată în medie în trei etape, pentru a asigura recoltarea fructelor în etapa adecvată de maturare (pre-recoltare, recoltă principală, post-recoltare). Fructele sunt culese manual, proces facilitat de modelarea atentă a puieților și a vârfurilor pomilor.

Depozitarea

Atunci când lăzile sunt aduse în camera de depozitare, fructele se răcesc la o temperatură de aproximativ 4 °C (temperatura de depozitare) pe parcursul a câteva ore. Răcirea rapidă este urmată de manipulare, și anume sortarea fructelor în funcție de dimensiune și culoare, de obicei manual, mai puțin frecvent prin mijloace mecanice. După selectare și ambalarea finală, lăzile cu fructe se depun într-o unitate frigorifică de depozitare la 4-6 °C timp de maximum 30 de zile, în funcție de livrări.

Sortarea și ambalarea

Sortarea în funcție de dimensiune se desfășoară utilizând o placă de sortare manuală. Dimensiunea fructelor este definită în funcție de cel mai lung diametru măsurat de-a lungul axei longitudinale, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 851/2000 și cu versiunile modificate ale acestuia; în plus, ambalarea și prezentarea sunt conforme cu aceleași dispoziții.

Caisele Gönc sunt sensibile la deteriorare mecanică; prin urmare, transportarea acestora în formă neambalată le va influența semnificativ caracteristicile organoleptice, fizice și chimice, conducând chiar și la imposibilitatea ambalării ulterioare. În consecință, în efortul de a garanta calitatea produsului și – întrucât nu este un produs agricol prelucrat – de a garanta locul de origine, trasabilitatea și controlul, ambalarea trebuie să se desfășoare în aria geografică specificată.

4.6. Legătură:

Caisele Gönc reprezintă un produs tipic al celor mai nordice regiuni de cultivare a fructelor din Ungaria, fiind produse pe coastele dealurilor, pe terasele și pe câmpiile din regiunea numită Hegyalja de-a lungul râului Hernád, în regiunile deluroase Szerencs și Cserehát, la o altitudine de 150-300 de metri deasupra nivelului mării.

Grupul de varietăți (tipul de varietăți) de caise maghiare, a căror cultivare a început probabil cu aproximativ 300-350 de ani în urmă, a fost produs și încă se produce aproape exclusiv în această regiune.

Caracteristicile speciale ale produsului și ale cultivării acestuia în regiunea Gönc pot fi sintetizate astfel:

—	Aceeași varietate de caise, atunci când este produsă în această arie geografică, se coace în medie mai târziu cu 6-10 zile decât în regiunea Kecskemét, ceea ce permite prelungirea sezonului de consum național și a perioadei de prelucrare.

—

Clima moderată mai rece – care determină coacerea întârziată – are un efect favorabil asupra calității de consum a caiselor: acizii răcoritori și substanțele aromate se descompun mai încet pe parcursul maturării, nu „se ard”. „Calitatea caiselor produse în regiunea Gönc este excelentă. Caisele se coc mai târziu aici […] iar perioada de coacere este prelungită și mai mult de pantele cu diferite expuneri.” (Brózik, Jenser et al, 1970).

—

În această regiune sunt iernile cele mai reci cu temperaturi uniforme din Ungaria, iar dintre toate zonele prielnice cultivării de plantații de caise, în această regiune primăvara începe cel mai târziu; din acest motiv, în zona respectivă, principalul risc pentru producția de caise – și anume riscul de deteriorare, din cauza înghețului, a mugurilor care s-au deschis ca urmare a intervalelor timpurii de căldură de la sfârșitul iernii, împreună cu deteriorarea mugurilor, florilor sau fructelor din cauza înghețului de primăvară în etapa inițială de dezvoltare – este cel mai scăzut.

Denumirea „kajszi Baraczk” („caisă”) a apărut pentru prima dată în 1667, într-o carte scrisă de János Lippay [Posoni kert (Grădina Pozsony), vol. 3,„Gyümölcsös kert”(Livada), Viena 1667], însă abia o invazie de filoxera care a devastat viile în anii 1880 a dat un nou impuls producției de fructe în zonele deluroase. Viile deteriorate au fost înlocuite în numeroase locuri, inclusiv în regiunea Gönc, cu pomi fructiferi.

În cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost înființate o varietate de organizații sociale pentru a stimula producția de fructe. Cooperarea dintre acestea a jucat un rol important în câștigarea, de către județul Zemplén, a unei medalii de aur la Târgul Mondial din 1867 de la Paris. Potrivit diferitor descrieri și statistici naționale, regiunea Gönc fusese celebră în primul rând pentru cireșele sale până în anii 1850. János Korponay a menționat pentru prima dată în 1871 faptul că regiunea Gönc și împrejurimile acesteia erau faimoase pentru caise, care pe atunci erau produse în „cantități rezonabile”. Cu toate acestea, adevărata ascensiune a producției de caise a început abia în anii 1880-1890.

4.7. Organism de control:

Mezőgazdasági Szakigazgatási Hivatal (Biroul de administrare agricolă), în calitate de organism de inspecție desemnat pentru fructe și legume.

Denumire:

Borsod-Abaúj-Zemplén Megyei Mezőgazdasági Szakigazgatási Hivatal Növény- és Talajvédelmi Igazgatóság (Biroul de administrare agricolă a județului Borsod-Abaúj-Zemplén, Direcția de protecție a plantelor și solului)

Adresă:

Miskolc

Blaskovits út 24.

3526

MAGYARORSZÁG/HUNGARY

Tel.

+36 46503402

Fax

+36 46503404

E-mail:

Balogh.Zoltan@borsod.ontsz.hu, fvmh-borsod@fki.gov.hu

4.8. Etichetare:

În afara informațiilor prevăzute de dispozițiile legale, eticheta trebuie să conțină următoarele:

—	denumirea „Gönci kajszibarack” (caise Gönc);

—	mențiunea „indicație geografică protejată” (IGP) și logoul comunitar aferent (în urma înregistrării în Comunitate).

Această etichetă trebuie să figureze pe fiecare unitate de ambalare; opțional, se poate indica denumirea localității în care a fost produs efectiv produsul.

De exemplu:

„Gönci kajszibarack”

Indicație geografică protejată (IGP)

Varietate: Gönci magyar kajszi

Produs în: Abaújvár

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

14.9.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/12

2010/C 247/06

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„SAUCISSON DE L’ARDÈCHE”

NR. CE: FR-PGI-0005-0596-10.04.2007

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire:

„saucisson de l’Ardèche”

2. Statul membru sau țara terță:

Franța

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tip de produs:

Clasa 1.2.

Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Descriere generală

„saucisson de l’Ardèche” este preparat pe bază de carne proaspătă și grăsime solidă de porc, tocate, cu care se umplu intestine naturale de porc. Produsul se etuvează și apoi se usucă după o veche rețetă tradițională care combină carnea de porc maturată și carnea de porc crescut pentru producția de carne.

„saucisson de l’Ardèche” se prezintă sub forma mai multor produse („saucisse sèche”, „chaudin”, „rosette”, „jésus”) preparate după aceeași rețetă, utilizându-se membrane din toate porțiunile intestinelor porcului [„meniu” (intestinul subțire), „sac” (cecul), „chaudin” (porțiunea elicoidală a colonului), „suivant” (porțiunea sublombară a colonului), „fuseau” (canalul rectal), „rosette” (canalul anal)], care dau adesea numele unui tip de produs.

Aceste produse cu formă și dimensiuni diferite variază în funcție de tipul și dimensiunea membranei naturale utilizate, de dimensiunea granulei de carne, de durata minimă de uscare. Aceasta din urmă depinde, la rândul său, de greutatea produsului și de diametrul și textura membranei care pot să varieze pentru o greutate echivalentă.

Sortimentele produsului „saucisson de l’Ardèche”

„saucisson de l’Ardèche” se prezintă sub forma unor produse de forme, greutăți și dimensiuni diferite, în funcție de membrana naturală utilizată a cărei denumire o poartă adesea.

„La saucisse sèche”

Greutatea în stare uscată a produsului este de cel puțin 200 de grame. Dimensiunea acestuia variază în funcție de secțiunea transversală cea mai mică. Conținutul final de sare poate să difere. Se utilizează membrană din intestin subțire de porc, cu diametrul de cel puțin 30 mm, cu lungime variabilă, astfel încât produsul uscat poate fi drept, curbat sau cu mai multe rotocoale (orientate vertical sau încolăcite). Este vorba despre un înveliș natural atașat.

„Le petit chaudin”

Greutatea acestui produs uscat variază între aproximativ 200 și 600 de grame. Amestecul are un conținut redus de grăsime și se pune într-o membrană de porc încrețită și degresată (porțiunea elicoidală sau cea sublombară a colonului), legată cu ață la ambele capete. Acest înveliș natural poate fi legat cu ață manual. Gustul membranei contribuie la savoarea produsului final.

„Le chaudin”

Greutatea acestui produs uscat variază între aproximativ 600 de grame și 2 kilograme; produsul este lung și poate fi îngust ori mai mult sau mai puțin lat în funcție de diametrul membranei. Conținutul de sare este puțin mai ridicat. Acest înveliș natural se leagă cu ață și poate fi legat manual sau pus într-o plasă.

„Le gros chaudin”

Greutatea produsului este de peste 2 kilograme. Amestecul, format sau nu în prealabil, se pune în membrană de intestin gros, degresată natural, curățată și eventual denervată. Pot fi utilizate fâșii de intestin gros. Se usucă atârnat sau în poziție orizontală, ceea ce îi modifică aspectul. Gustul său este ușor acid, caracteristic unei îndelungi maturări.

„La rosette”

Este un cârnat uscat de dimensiuni mari, cu o greutate în stare uscată care depășește 1 kilogram și o lungime de cel puțin 40 de centimetri. Secțiunea transversală crește în diametru spre extremități.

Produsul poartă denumirea membranei de intestin gros care are formă tronconică și care prezintă la extremitatea mai largă „rosette” (canalul anal). Din cauza grosimii membranei, procesul de uscare este mult încetinit, iar gustul este caracteristic din cauza evoluției diferite a maturării. Membrana naturală de „rosette” se umple cu amestec.

„Le jésus”

Tradițional, acest cârnat uscat de dimensiuni mari, „înfășat” și „vegheat” ca un copil care își face apariția la masa familială tocmai în perioada nașterii pruncului Isus, dumnezeul creștinilor, a fost denumit „Jésus”. Produsul are o formă rotund-ovală conferită de segmentul de intestin gros numit cec, are dimensiuni variabile și o greutate de peste 400 de grame; el este rezultatul unor tradiții rustice ale preparatelor de casă pe bază de carne. Cu amestecul respectiv se umple „porțiunea în formă de sac a intestinului gros” sau cecul. Gustul este ușor acid, caracteristic unei îndelungi maturări, încetinite de grosimea membranei.

Fiecare operator poate adăuga la numele sortimentului o denumire proprie.

Uscare și maturare

Maturarea produselor se realizează prin plasarea lor în condiții de temperatură și umiditate atent controlate și constante, cu ventilare, ceea ce permite maturarea și uscarea acestora.

Reglarea depinde de instalațiile fiecărei întreprinderi, de priceperea producătorilor și de rezultatul dorit. Uscarea este mai rapidă în prima săptămână, când rata de umiditate relativă este de aproximativ 75 %, scăzând ulterior la aproximativ 80 %-85 %.

Mucegaiul natural, însămânțat în mod natural sau prin imersiune, se dezvoltă în această etapă și contribuie la încetinirea sau la reglarea uscării produsului, menținând o ușoară umiditate la suprafața membranei. Astfel, el limitează riscul de formare a crustelor și facilitează procesul de uscare.

Durata minimă de uscare este stabilită în funcție de greutatea produsului și în special în funcție de diametrul și textura membranei care, pentru o greutate echivalentă, determină variația duratei de uscare.

Produsul astfel stabilizat poate fi periat (pentru a elimina mucegaiul de la suprafață), pudrat și ambalat.

Tabel recapitulativ

Caracteristicile fiecărui produs sunt prezentate în tabelul următor:

Denumirea produsului	Membrană	Tocare: dimensiunea minimă a granulei (mm)	Greutatea produsului uscat (g)	Diametrul membranei (mm)	Lungimea membranei (cm)	Durata minimă de etuvare (ore)	Durata minimă de uscare (zile)
„Saucisse sèche”	Intestin subțire	6	200-500	30-45	—	36	17
„Saucisse sèche”	Intestin subțire	6	> 500	> 45	—	36	21
„Petit chaudin”	Intestin gros	6	200-350	45-55	25-35	36	18
„Petit chaudin”		6	350-600	55-70	30-40	36	21
„Chaudin”		6	600-2 000	70-90	> 40	36	30
„Gros chaudin”		8	> 2 000	> 75	> 40	60	40
„Jésus”	Cec	8	400-1 500	—	20-35	36	32
„Jésus”	Cec	8	> 1 500	—	> 35	60	63
„Rosette”	Canal anal	8	> 1 000	—	> 40	60	56

Prezentarea produsului

Produsul, cu diferitele sale sortimente, poate fi comercializat fie întreg (ca atare sau prins în inele, în plasă sau în săculeț), cu mucegai natural sau pudrat, fie feliat pentru produsele de peste 1,2 kg.

Caracteristici organoleptice

Tăiat, produsul are o culoare roșiatică, puțin închisă, în care se pot vedea grăsimea de culoare albă și anumite condimente. Separarea dintre grăsime și carnea macră este cu atât mai evidentă cu cât bucățile din umplutură sunt mai mari.

Aromele amestecului, ușor sărate și condimentate, se asociază cu un gust pronunțat de carne și cu o ușoară aciditate dacă membrana este groasă, deoarece aceasta încetinește maturarea produsului.

Aceste arome sunt influențate de sărarea în prealabil a cărnii, care garantează o legătură perfectă între carnea macră și grăsime și care facilitează tăierea netedă a produsului, precum și o textură fondantă și plăcută la gust.

Caracteristici fizico-chimice

Caracteristicile produsului gata pentru comercializare trebuie să respecte valorile reglementate privind cârnații uscați de calitate superioară.

De asemenea, valoarea aw din produs nu trebuie să fie mai mare de 0,91.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

Materia primă (carne macră și grăsime) utilizată pentru rețeta produsului „saucisson de l’Ardèche” provine exclusiv de la porci (porci crescuți pentru producția de carne sau porci cu greutate mare) și scroafe.

Carnea matură provine de la porci cu greutate mare și/sau scroafe și poate fi încorporată până la maximum 60 %. Carnea provenită de la porci crescuți pentru producția de carne poate fi, de asemenea, încorporată până la maximum 60 %.

Toată carnea utilizată este proaspătă și de proveniență UE (animale născute, crescute și sacrificate în Uniunea Europeană).

(a) carnea de porc

Carnea îndeplinește cel puțin următoarele criterii:

—	În cazul porcilor crescuți pentru producția de carne:

—	greutatea carcasei la cald la sacrificare cuprinsă între 72 și 89 kg;

—	vârsta minimă la sacrificare de 172 de zile;

—	proporția de mușchi din bucățile de carne (TMP) cuprinsă între 53 % și 63 %.

—	Pentru porcii cu greutate mare:

—	greutatea carcasei la cald egală cu sau mai mare de 90 kg;

—	vârsta medie la sacrificare de 182 de zile;

—	proporția de mușchi din bucățile de carne (TMP) cuprinsă între 53 % și 63 %.

Toți porcii (porci crescuți pentru producția de carne și porci cu greutate mare) trebuie să respecte anumite cerințe:

—	Din punct de vedere genetic:

—	porcii au ca ascendenți exemplare care provin de la organisme de selecție a porcinelor sau de la centre de inseminare artificială autorizate;

—	în celelalte cazuri, porcii crescuți pentru producția de carne sensibili la halotan reprezintă < 3 %, iar exemplarele sunt indemne de alela RN- (frecvență zero).

Se elimină bucățile care prezintă un defect de aspect (abcese, grăsime moale și uleioasă, carne exsudativă, substanțe exogene, fracturi, defecte rezultate în urma îndepărtării părului, șoriciul rupt sau ars, pete de sânge, hematoame sau echimoze etc.). Defectele de aspect trebuie să se limiteze la 5 % din bucățile care prezintă unul sau mai multe defecte.

(b) carnea de scroafă

Carnea trebuie să fie fermă, matură, colorată. Aceste caracteristici se datorează obligației de a utiliza bucăți de calitate superioară: jamboane, spete, spinări, grăsime dorsală, piept.

Se elimină carnea exsudativă sau de culoare roșu-aprins, precum și grăsimea care nu este de culoare albă sau care nu este fermă.

De asemenea, trebuie să se respecte un termen minim de 2 săptămâni între sfârșitul perioadei de înțărcare și îmbarcare.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

Toți porcii (porci crescuți pentru producția de carne și porci cu greutate mare) trebuie să îndeplinească de asemenea următoarele condiții privind hrana:

—	porcii sunt hrăniți cu minimum 60 % cereale și produse pe bază de cereale;

—	se interzice utilizarea unor aditivi zootehnici cu factor de creștere pe toată perioada de viață a animalelor.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Toate etapele de producție începând cu sărarea în prealabil a cărnii și până la maturarea produselor (sărare în prealabil, repaus, tocare, umplere, etuvare, maturare) trebuie să se realizeze în aria geografică a IGP, întrucât constituie etape decisive pentru specificitatea produsului.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Nu se aplică.

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

Denumirea sub care se comercializează produsul este „saucisson de l’Ardèche”, urmată, dacă este cazul, de numele sortimentului corespunzător: „saucisse sèche”, „petit chaudin”, „chaudin”, „chaudin large”, „rosette”, „jésus”, la care fiecare operator poate să adauge o denumire proprie.

Logoul IGP

Mențiunea „Indicație geografică protejată”.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice:

Aria geografică se situează în sud-estul Franței. Aceasta include 326 de comune din departamentul Ardèche, în regiunea Rhône-Alpes.

Aria geografică cuprinde întregul departament Ardèche, cu excepția următoarelor comune: Orgnac l’aven, Labastide de Virac, Vagnas, Salavas, Sampzon, Grospierres, Bessas, Beaulieu, Saint-André-de-Cruzières, Saint-Sauveur-de-Cruzières, Berrias et Castelau, Banne, Saint Paul le jeune.

Aria geografică a fost delimitată pe baza comunelor care se bucură de o tradiție veche și actuală de preparare a produsului. Acestea corespund vechii regiuni Vivarais, care în 1790 a devenit departamentul Ardèche. Ulterior, departamentul Ardèche a suferit mai multe modificări ale frontierelor. Astfel, comunele din Ardèche care sunt excluse din aria geografică au fost incluse ulterior în departamentul Ardèche. Acestea se apropie mai mult de identitatea departamentului Gard din punct de vedere climatic și cultural, neavând tradiția de preparare a produsului „saucisson de l’Ardèche”.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Factori umani

Aria geografică, care corespunde vechii regiuni Vivarais, devenită ulterior departamentul Ardèche, a fost leagănul tradițiilor, obiceiurilor și priceperii pe care le-a moștenit Ardèche. Teritoriul a rămas mult timp izolat și greu accesibil, iar această izolare a permis înrădăcinarea profundă în cultura locală și perpetuarea obiceiurilor legate de porc („animalul providențial”), precum ritualul sacrificării porcilor („tuade”) de către țărani la începutul iernii, schimburile și târgurile, gastronomia, ospețele și sărbătorile.

Tehnicile de uscare și de conservare a cârnaților, utilizate de țărani în perioadele de sacrificare a porcilor, au fost preluate mai târziu de maiștrii mezelari, chiar și în prezent aria geografică fiind caracterizată prin prezența multor întreprinderi mici și mijlocii cu activitate în domeniul sărării, care au adesea o existență centenară și care au știut să transmită, de-a lungul secolelor și din generație în generație, istoria și priceperea lor într-o zonă unde condițiile geografice și climatice erau favorabile acestor activități.

Factori naturali

Aria geografică cuprinde două tipuri de mediu natural. „Munții”, cu o altitudine medie care variază între 5 00 și 1 700 de metri, prezintă o climă aspră. În timp ce în partea de nord poate să ningă foarte mult până la sfârșitul lunii aprilie, clima devine totuși mai temperată pe măsura apropierii de sud. În întreaga zonă „montană” bat vânturi reci. În zona de „platou, dealuri și câmpie”, altitudinea variază între 400 de metri și nivelul câmpiei. Clima temperată devine mediteraneeană pe măsură apropierii de extrema sudică.

Ambele medii naturale, deși diferite din punctul de vedere al altitudinii și climei, au permis dezvoltarea, prin intermediul sacrificărilor rituale („tuade”) care aveau loc la începutul iernii, a practicilor de uscare a cârnaților pe durată limitată și necesare pentru ca produsul să ajungă la maturitatea deplină.

5.2. Specificitatea produsului:

Specificitatea produsului „saucisson de l’Ardèche” este conferită atât de reputația îndelungată a acestuia și a sărării alimentelor în Ardèche în general, cât și de tehnici specifice care garantează exprimarea optimă a specificităților organoleptice ale produsului.

Tehnica de preparare a „saucisson de l’Ardèche”

Pentru produsul „saucisson de l’Ardèche”, cu diferitele sale sortimente, se utilizează aceeași rețetă.

Calitatea produsului, forma și dimensiunea acestuia sunt legate de utilizarea a diferite membrane din intestinul porcului care dau adesea numele tipului de produs obținut. Dimensiunea granulei variază în funcție de dimensiunile cârnatului.

Durata minimă de uscare variază, de asemenea, în funcție de diametrul și greutatea produsului, precum și de textura membranei.

Toate aceste criterii de calitate sunt detaliate la punctul 3.2 și sintetizate în tabelul de la pagina 2.

În afară de elementele menționate mai sus, următoarele practici sunt în mare măsură caracteristice pentru rețetă:

—	alegerea exclusivă a cărnii proaspete care îndeplinește criteriile definite în caietul de sarcini;

—	sărarea în prealabil a cărnii: o veche metodă utilizată și acum în Ardèche, care permite dizolvarea perfectă a proteinelor și, prin urmare, o bună coeziune a granulelor;

—	utilizarea de membrane din toate porțiunile intestinelor porcului care au fost, încă de la origine, parte integrantă din prepararea produsului și a sortimentelor acestuia;

—	maturarea care se practica, de la venirea iernii, în cele două medii naturale (pe de o parte munte, pe de alta platou, dealuri și câmpie) și care continuă să se realizeze și astăzi.

Toate aceste operațiuni contribuie la caracteristicile organoleptice ale produsului „saucisson de l’Ardèche”.

Caracteristicile organoleptice ale produsului

Aromele amestecului, ușor sărat și condimentat, se asociază cu un gust pronunțat de carne. Dacă membrana este groasă și cu multă grăsime, aceasta încetinește maturarea produsului și îi conferă o ușoară aciditate.

Aromele sunt influențate de sărarea în prealabil a cărnii, care conferă o textură suplă, fondantă și plăcută la gust, asigurând în același timp tăierea netedă a produsului.

Reputația produsului

În Ardèche, supranumit „paradisul lacomilor” de către Curnonsky (care a denumit, de asemenea, micul sat Saint-Agrève „Mecca mezelurilor”), există o adevărată cultură legată de creșterea porcilor, înrădăcinată în tradiții încă din secolul al XVI-lea. Astfel, tehnicile tradiționale de preparare a cârnaților (și de sărare în general) s-au transmis și s-au păstrat.

Încă de la începutul secolului al XVI-lea, Olivier de Serre, un localnic devenit părintele agriculturii franceze, descrie ritualurile de sacrificare a porcului, care nu s-au schimbat foarte mult de atunci și care „sunt dovada existenței în Ardèche a unei tradiții culinare solide”.

Încă din secolul al XVI-lea se practicau și se stăpâneau tehnicile de conservare a cărnii de porc prin sărare și uscare. Astfel, potrivit lui Michel Carlat, „Sacrificarea rituală a porcului este o sărbătoare, nimeni nu deplânge animalul hăituit […]; obișnuiți cu munca grea, locuitorii din Vivarais îndeplinesc această sarcină cu o oarecare plăcere: cei care golesc și curăță intestinele în apa înghețată nu se plâng. […] În bucătărie sunt agățate de placa de deasupra căminului șunci și cârnați care se usucă și se afumă timp de mai multe săptămâni”. Potrivit lui Pierre Charrie, în ajunul Crăciunului „ […] ne înfruptam din «Jésus», un cârnat mare preparat în perioada de sacrificare a porcilor și păstrat pentru această ocazie”. Nicole Pellet și Vincent Balaÿ adaugă, legat de „jésus”: „Gustul său este considerat a fi, totuși, același ca și gustul celorlalți cârnați preparați din aceeași carne”.

Potrivit lui Charles Forot, schimburile comerciale au început în secolul al XVII-lea. Ulterior, piețele s-au dezvoltat între 1900 și 1939 și prin intermediul lor, potrivit lui Guy Dürrenmatt, produsul „saucisson de l’Ardèche” a devenit cunoscut.

Ulterior, de la începutul secolului XX, odată cu dezvoltarea turismului gastronomic, „saucisson de l’Ardèche” este recunoscut ca produs local și este menționat în „L’inventaire du patrimoine culinaire de la France” („Inventarul patrimoniului culinar al Franței”), publicat în 1995.

În „Le Génie de l’Ardèche” (octombrie 2007), Jean-Marc Gardès și Annie Sorrel aduc un omagiu creativității locuitorilor din Ardèche, referindu-se, printre altele, la „renumitele produse din carne”, ilustrate în special prin „saucisson de l’Ardèche”.

„saucisson de l’Ardèche” este, în zilele noastre, cunoscut și recunoscut în întreaga Franță [articolul din Gault et Millau în 1986 și mai multe medalii obținute la concursul agricol general (Concours général agricole) de la Paris în 2008 și 2009] și în Europa (medalii la DLG – concursul agricol german).

„Voyage gourmand en Rhône-Alpes” (Editura Glénat – 2006) dedică un capitol întreg zonei Ardèche, „platoului” său „de preparate din carne” și „aleselor specialități din carne de porc”, printre care se numără „rosette”, „saucisse”, „chaudin” etc.

Revista economică lunară „l’Expansion” titrează în iulie 1988 „«saucisson de l’Ardèche» este la modă”.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Calitatea și reputația produsului „saucisson de l’Ardèche” sunt strâns legate de teritoriu: în acest mediu natural mai mult montan, cu condiții climatice aspre, greu accesibil, s-a dezvoltat tradiția preparării produsului „saucisson de l’Ardèche”, o formă de conservare a cărnii de porc pe un teritoriu în care porcul a fost, până la începutul secolului XX, unica sursă de carne pentru familiile din Ardèche. În mod tradițional, porcul se sacrifica de Crăciun, iar carnea și produsele sărate făcute din acesta ajutau oamenii să iasă din iarna foarte aspră în zonă.

Vechile tehnici se regăsesc astăzi în întreprinderile de sărare din Ardèche, care sunt dornice să le păstreze și să le transmită generațiilor viitoare: alegerea și calitatea cărnii utilizate la prepararea produsului „saucisson de l’Ardèche”, utilizarea tuturor intestinelor naturale de porc având ca rezultat diferite tipuri de cârnați uscați, utilizarea salpetrului ca unic aditiv, sărarea în prealabil a cărnii macre la locul de producție, condiții de etuvare și uscare adaptate la diversitatea de produse uscate.

Astfel, în mijlocul acestui teritoriu și al unor munți plini de istorie, tradiții și pricepere, s-a construit reputația produsului „saucisson de l’Ardèche”, pusă în valoare în zona sa natală Vivarais de către Olivier de Serres, părintele agriculturii franceze, încă din secolul al XVI-lea, de Charles Forot, celebru poet din Ardèche, de Curnonsky care a supranumit zona Ardèche „paradisul lacomilor”, iar micul sat Saint-Agrève din Ardèche „Mecca mezelurilor” și de Charles Albin Mazon, care a făcut elogiul produsului și al originilor acestuia în 1890 în opera sa „Voyage fantaisiste et sérieux à travers l'Ardèche” și care își exprima uimirea în fața unor „tavane tapisate cu bucăți de slănină, de șunculiță, cu picioare de porc și cu mătănii de cârnați”.

Această reputație de produs tradițional și de calitate dăinuie și astăzi. Astfel, autorii cărții „Le Génie de l’Ardèche” scriu: „Pe platoul din Ardèche, unde bate un vânt propice uscării preparatelor din carne, numeroși mezelari duc mai departe tehnicile străvechi, oferind produse locale de calitate”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.inao.gouv.fr/repository/editeur/pdf/CDCIGP/CDCSaucissonDeLArdeche.pdf

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2010.247.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 247

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 53 14 septembrie 2010

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2010/C 247/01	Rata de schimb a monedei euro	1

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2010/C 247/02	Informații sintetizate comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 736/2008 al Comisiei privind punerea în aplicare a articolelor 87 și 88 din tratat în ceea ce privește ajutoarele de stat acordate întreprinderilor mici și mijlocii active în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești ( 1 )	2

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisia Europeană
2010/C 247/03	Cerere de propuneri în temeiul programului de lucru pentru 2011 care face parte din cel de Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative	4

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2010/C 247/04	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5973 – CVC/Charden International) ( 1 )	5

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2010/C 247/05	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	6

2010/C 247/06	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	12

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2801
JPY	yen japonez	107,69
DKK	coroana daneză	7,4466
GBP	lira sterlină	0,83120
SEK	coroana suedeză	9,1840
CHF	franc elvețian	1,2991
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	7,8520
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,672
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	283,76
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7088
PLN	zlot polonez	3,9383
RON	leu românesc nou	4,2608
TRY	lira turcească	1,9164
AUD	dolar australian	1,3732
CAD	dolar canadian	1,3185
HKD	dolar Hong Kong	9,9432
NZD	dolar neozeelandez	1,7490
SGD	dolar Singapore	1,7138
KRW	won sud-coreean	1 486,28
ZAR	rand sud-african	9,1491
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,6558
HRK	kuna croată	7,2850
IDR	rupia indoneziană	11 435,39
MYR	ringgit Malaiezia	3,9709
PHP	peso Filipine	56,512
RUB	rubla rusească	39,3325
THB	baht thailandez	39,357
BRL	real brazilian	2,1971
MXN	peso mexican	16,4646
INR	rupie indiană	59,3950


2010/C 247/07	Aviz cititorilor (A se vedea coperta a treia)	s3