19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/1

A.

întrucât vara anului 2009 a fost din nou marcată de incendii devastatoare și inundații în sudul Europei, afectând statele membre, regiunile periferice, țările candidate și vecinii apropriați ai UE, provocând suferințe umane și pierderea a cel puțin 11 vieți, precum și daune materiale și de mediu imense;

B.

întrucât, conform Sistemului european de informații privind incendiile forestiere, suprafața totală a vegetației și a terenurilor împădurite afectate de incendiile din Europa din această vară acoperă mai mult de 315 000 de hectare, îndeamnă Comisia să acționeze rapid și să mobilizeze resursele UE pentru a ajuta zonele afectate;

C.

întrucât seceta și incendiile persistente accelerează procesul de deșertificare a unor regiuni întinse din sudul Europei, ceea ce a condus la dispariția anuală a peste 400 000 de hectare din pădurile europene în ultimul deceniu și a avut drept urmare afectarea gravă a calității vieții populațiilor din zonele în cauză, afectând agricultura, creșterea animalelor și patrimoniul forestier;

D.

întrucât, în deceniile următoare, se va produce (indiferent de eforturile noastre de atenuare a efectelor schimbărilor climatice la nivel internațional) o creștere inevitabilă a temperaturii la nivel mondial, aceasta având efecte deosebit de grave pentru sudul Europei, care va fi, conform previziunilor, o regiune extrem de vulnerabilă în ceea ce privește schimbările climatice și care a suferit deja în 2007 de pe urma incendiilor de o gravitate fără precedent, legate în mod direct de valurile de căldură extreme din anul respectiv;

E.

întrucât frecvența, gravitatea, complexitatea și impactul catastrofelor naturale și ale celor provocate de om din Europa au crescut cu rapiditate în ultimii anii și au avut drept rezultat pierderi de vieți omenești și materiale, având un impact catastrofic pe termen scurt și lung asupra economiei regiunilor afectate, inclusiv asupra patrimoniului natural și cultural, distrugând infrastructura economică și socială și deteriorând mediul (în cazul incendiilor urmările includ pierderea unor habitate naturale și a biodiversității, deteriorarea microclimatului și creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră);

F.

întrucât catastrofele naturale au consecințe economice și sociale dăunătoare asupra economiilor locale și regionale, atât în sectoare precum turismul, cât și în activitatea de producție în ansamblu;

G.

întrucât prevenirea are o importanță deosebită în ceea ce privește protecția în fața catastrofelor naturale, tehnologice și de mediu;

H.

întrucât fenomenul incendiilor forestiere este agravat, de asemenea, de abandonul treptat al mediului rural și al activităților tradiționale asociate acestuia, de întreținerea necorespunzătoare a domeniului silvic, de existența unor mari suprafețe de pădure cu o singură specie de arbori, de plantarea unor varietăți de arbori necorespunzătoare, de absența unei politici adecvate de prevenire și de sancțiuni insuficient de severe pentru cazurile de incendii provocate deliberat, precum și de aplicarea neadecvată a legislației care interzice construcțiile ilegale și prevede reîmpădurirea;

I.

întrucât unele state membre încă nu au un registru cadastral complet și nici registru și hărți forestiere adecvate, care împreună cu implementarea necorespunzătoare a legislației care interzice construcțiile ilegale pe terenurile incendiate, constituie un vid ce conduce la schimbarea destinației terenurilor și reclasificarea terenurilor forestiere în terenuri de construcție, precum și speculațiile financiare;

J.

întrucât mecanismul comunitar pentru protecția civilă a fost activat în mod repetat în ultimii ani;

K.

întrucât catastrofele naturale, precum incendiile din ce în ce mai frecvente din sudul Europei ar putea să aibă, de asemenea, o dimensiune transfrontalieră din cauza vitezei cu care se pot răspândi de la sursa originală și a abilității lor de a-și schimba direcția în mod neașteptat, necesitând astfel eforturi de reacție multilaterale, flexibile, rapide și coordonate; având în vedere, de asemenea, daunele importante pe care le pot provoca proprietăților, vieții omenești, activităților economice și mediului regional;

L.

întrucât, de la adoptarea poziției sale în mai 2006, Parlamentul a îndemnat în mod repetat Președințiile Consiliului să ajungă la o decizie referitoare la un nou regulament privind Fondul de Solidaritate;

M.

întrucât, de la crearea sa în 2002, Fondul de Solidaritate a oferit sprijin financiar în valoare de peste 1,5 miliarde de euro;

N.

întrucât Curtea de Conturi a declarat că Fondul de Solidaritate „și-a îndeplinit obiectivul fundamental, acela de a demonstra solidaritate față de statele membre afectate de catastrofe”, cu toate că cea mai importantă problemă rămâne lipsa de rapiditate cu care poate fi activat Fondul, ca instrument pentru gestionarea crizelor;

O.

întrucât Comisia recunoaște nevoia de a îmbunătăți transparența și simplitatea criteriilor care stau la baza mobilizării Fondului de Solidaritate;

P.

întrucât, începând cu 1995, Parlamentul European a depus numeroase rezoluții care îndeamnă la luarea mai multor inițiative ale Uniunii Europene pentru a combate incendiile în sudul Europei, dar care fie nu au fost puse în aplicare, fie au fost incomplete sau neeficiente,

1.

exprimă condoleanțe și își declară solidaritatea cu rudele celor care și-au pierdut viața, precum și cu locuitorii din zonele afectate, și aduce un omagiu pompierilor și soldaților, profesioniști și voluntari, care au lucrat fără încetare și plini de curaj pentru a stinge incendiile, pentru a salva oameni și pentru a reduce daunele provocate de catastrofele naturale din această vară;

2.

regretă faptul că recomandările făcute în rezoluțiile anterioare referitoare la catastrofele naturale nu au fost puse în aplicare;

3.

constată că daunele cauzate de incendiile forestiere ar fi putut fi prevenite dacă unele state membre ar fi dezvoltat și pus în aplicare politici mai eficiente de prevenire și o legislație adecvată privind conservarea și utilizarea corespunzătoare a terenurilor;

4.

consideră că Comisia ar trebui să înainteze o propunere de strategie europeană pentru combaterea catastrofelor naturale, care să includă o abordare obligatorie în ceea ce privește prevenirea riscurilor, și să elaboreze un protocol de intervenție standard pentru fiecare tip de catastrofă, în întreaga Uniune; consideră, de asemenea, că această strategie ar trebui să acorde o atenție deosebită insulelor și regiunilor periferice cu o densitate geografică scăzută;

5.

solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că măsurile de gestionare a riscului de inundații se concentrează pe prevenire; consideră că astfel de măsuri, care sunt în armonie cu natura și nu împotriva acesteia, ar proteja oamenii, bunurile și mediul și ar contribui la obținerea unei gestionări a resurselor de apă durabile din punct de vedere al mediului, precum și la atingerea obiectivului UE în materie de biodiversitate și la realizarea unei strategii UE de adaptare la schimbările climatice;

6.

îndeamnă Comisia să mobilizeze Fondul de Solidaritate al UE într-un mod cât mai flexibil și fără întârziere, pentru a oferi sprijin victimelor catastrofelor naturale din această vară;

7.

îndeamnă Comisia să sprijine refacerea regiunilor care au suferit pagube importante, să restabilească habitatele naturale în zonele afectate, să relanseze eforturile de creare a locurilor de muncă și să ia măsuri adecvate pentru a compensa costurile sociale inerente pierderii locurilor de muncă și a altor surse de venit;

8.

salută cooperarea și asistența oferită de celelalte state membre zonelor afectate în cadrul mecanismului comunitar de protecție civilă; sprijină în continuare proiectul-pilot pentru combaterea incendiilor forestiere și invită Comisia să raporteze urgent cu privire la proiectul pilot în vederea consolidării cooperării dintre statele membre și cu privire la acțiunea pregătitoare pentru dezvoltarea unor capacități de reacție rapidă a UE, și invită să fie prezentate propuneri legislative care să creeze adevărate capacități comunitare de reacție la catastrofe, care să cuprindă incendiile forestiere și alte tipuri de catastrofe;

9.

subliniază urgența maximă a acestei chestiuni și solicită, prin urmare, crearea unei forțe europene eficiente, care să poată reacționa imediat în situații de urgență, așa cum se propune în raportul Barnier menționat anterior; așadar, îndeamnă Comisia să prezinte propuneri concrete pentru obținerea capacității de cooperare europene care să răspundă mai rapid în situații de catastrofe naturale;

10.

consideră că experiențele recente și cele din ultimii ani subliniază necesitatea de a consolida în continuare capacitatea de pregătire, prevenire și reacție a protecției civile comunitare în ceea ce privește incendiile forestiere și alte incendii din sudul Europei și îndeamnă insistent Comisia să ia măsuri în acest sens, pentru a asigura expresia vizibilă a solidarității europene față de țările afectate de urgențe majore; sprijină activitățile care vizează consolidarea capacității de pregătire a protecției civile din statele membre, în special prin schimbul de experți și de bune practici, exerciții și proiecte în acest domeniu;

11.

recunoaște contribuția Centrului de Monitorizare și Informare (CMI) la sprijinirea și facilitarea mobilizării și coordonării asistenței de urgență în domeniul protecției civile;

12.

subliniază responsabilitatea individuală a statelor membre pentru protecția civilă și măsurile de controlare a catastrofelor și responsabilitatea principală a acestora pentru prevenirea și stingerea incendiilor; invită Comisia să ia măsurile necesare în vederea creării unei forțe de reacție europene permanente și independente care să asiste statele membre și regiunile afectate în cursul incendiilor forestiere grave și al altor catastrofe, furnizându-le cele mai bune echipamente și cunoștințe; observă, în acest context, că Comisia Europeană ar trebui să studieze posibilitățile de acces la capacități suplimentare, care ar putea fi disponibile din alte surse, inclusiv private, pentru a asigura un răspuns rapid la situații urgente;

13.

își exprimă regretul profund cu privire la pierderile grave și numeroase înregistrate în cursul incendiilor din unele state membre, victime ale unor incendii recente de amploare similară; consideră, prin urmare, necesar să se examineze rapid dacă măsurile de prevenire și pregătire sunt adecvate, pentru a se asigura că s-au tras învățămintele care se impun astfel încât, în viitor, efectele devastatoare ale unor catastrofe similare să se poată preveni și limita în statele membre.În acest sens, îndeamnă Comisia să solicite statelor membre programe operaționale aplicabile în situații de catastrofă naturală, pentru a institui schimbul de experiență și a stabili concluziile privind măsurile de urgență, de coordonare a organismelor administrative și operaționale și de disponibilitate a resurselor umane și materiale necesare;

14.

deplânge faptul că multe dintre aceste incendii forestiere par a fi provocate de acțiuni de incendiere premeditată și își exprimă îngrijorarea, în special, pentru faptul că tot mai multe dintre incendiile forestiere din Europa sunt provocate de astfel de acte criminale; solicită, prin urmare, statelor membre să consolideze și să utilizeze sancțiunile penale aplicate în cazul actelor penale care distrug mediul înconjurător și, în special, pentru cei care provoacă incendii și consideră că anchetele prompte și eficiente, menite să conducă la stabilirea răspunderii, urmate de pedepse proporționale, ar descuraja comportamentele neglijente și premeditate;

15.

solicită aplicarea sancțiunii de rambursare a ajutorului comunitar de către statul membru care nu reîmpădurește în totalitate zona afectată sau care permite schimbarea destinației terenurilor în scopuri de urbanizare cu caracter speculativ sau pentru proiecte turistice;

16.

condamnă practica de legalizare a construirii ilegale în zonele protejate și în zonele unde nu se acordă autorizații de construire;

17.

subliniază că incendiatorii, în special cei care au de câștigat de pe urma reconstrucției sau a distrugerii terenurilor forestiere, pot fi încurajați de legi care nu definesc precis sau care nu protejează aceste terenuri și/sau prin aplicarea defectuoasă a legilor care interzic construcția ilegală; îndeamnă, prin urmare, statele membre să garanteze că toate zonele forestiere incendiate rămân în continuare zone de păduri și fac obiectul unor programe de reîmpădurire;

18.

solicită introducerea unor metode mai eficiente de detectare timpurie a incendiilor forestiere și îmbunătățirea transferului de cunoștințe practice între statele membre în ceea ce privește măsurile de suprimare a incendiilor și îndeamnă Comisia să îmbunătățească schimbul de experiență între regiuni și între statele membre;

19.

recunoaște solidaritatea arătată de Uniunea Europeană, de statele sale membre și de alte țări în acordarea de asistență de urgență regiunilor afectate de incendii forestiere, prin punerea la dispoziție a aeronavelor, echipamentelor de stingere a incendiilor și a expertizei în domeniu, precum și ajutorul lăudabil oferit autorităților responsabile și serviciilor de salvare; consideră că proporțiile și impactul acestor fenomene depășesc în mod frecvent nivelurile și capacitățile regionale și naționale și solicită urgent un angajament european eficient;

20.

salută contribuția Rezervei tactice europene de aeronave anti-incendiu (EUFFTR), înființată în vara anului 2009 pentru a sprijini statele membre afectate de incendii severe; observă că acest proiect-pilot a fost creat cu sprijinul Parlamentului pentru a consolida cooperarea dintre statele membre în combaterea incendiilor forestiere și s-a dovedit a fi un excelent exemplu de capacitate consolidată la nivel european, acordând ajutor rapid în situații de urgență; subliniază, în acest context, nevoia de a continua dezvoltarea și consolidarea acestui proiect-pilot, având în vedere faptul că există în continuare catastrofe majore deoarece capacitatea statelor membre și a EUFFTR se dovedește a fi inadecvată;

21.

deplânge faptul că Comisia și Consiliul nu au planificat niciun angajament financiar pentru 2010 în vederea continuării acțiunii pregătitoare pentru dezvoltarea unei capacități de reacție rapidă a UE stabilită deja în 2008 și 2009;

22.

consideră că un nou Regulament privind Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene este esențial pentru a răspunde într-un mod mai flexibil și eficient problemelor cauzate de catastrofele naturale; critică faptul că progresele în acest sens au fost blocate de Consiliu, care a întârziat în mod ilegal revizuirea, cu toate că Parlamentul a adoptat cu majoritate covârșitoare poziția sa în primă lectură în mai 2006;

23.

subliniază faptul că reluarea acestei inițiative ar putea aduce beneficii majore în ceea ce privește funcționarea concretă a fondului, extinzând domeniul de aplicare al acestuia, anulând activarea excepțională a fondului pentru catastrofe regionale, permițând unui număr mai mare de regiuni să beneficieze de asistență, prin introducerea unui prag de prejudiciu mai scăzut pentru mobilizarea acestuia și, în special, făcând posibilă o reacție mai rapidă la catastrofe prin accelerarea plăților;

24.

îndeamnă cu fermitate Comisia și Consiliul să încerce, cu deplină responsabilitate și fără întârziere, să ajungă la un compromis pentru a redemara procesul de revizuire a Regulamentului privind Fondul de Solidaritate, în vederea creării unui instrument mai puternic și mai rapid, capabil de a răspunde noilor provocări generate de globalizare și schimbările climatice; invită atât Președinția suedeză în exercițiu, precum și miniștrii UE ai finanțelor, mediului, agriculturii și dezvoltării regionale să ia, neîntârziat, măsuri imediate și ferme;

25.

își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul din ce în ce mai mare de catastrofe naturale care, conform experților, pot fi atribuite în majoritate schimbărilor climatice și invită Comisia și Consiliul să facă eforturi pentru a se ajunge la un acord internațional ambițios în cadrul celei de-a cincea Conferințe a părților la Protocolul de la Kyoto, care va avea loc la Copenhaga în perioada 7-18 decembrie 2009;

26.

subliniază nevoia de a consolida măsurile de prevenire destinate luptei împotriva tuturor tipurilor de catastrofe naturale, prin stabilirea unor orientări strategice comune care să asigure o mai bună coordonare între statele membre, precum și o mai bună operabilitate și coordonare între diversele instrumente comunitare (Fonduri Structurale, Fondul de Solidaritate, FEADR și LIFE+, precum și mecanismul de reacție rapidă și instrumentul de pregătire pentru urgențe majore); nu trebuie uitată nici nevoia de implicare a altor instrumente existente, cum ar fi ajutorul de stat pentru nevoi regionale sau împrumuturi din partea Băncii Europene de Investiții, în scopul remedierii daunelor cauzate de catastrofele naturale; invită Comisia să prezinte rapoarte cu privire la fondurile comunitare acordate pentru protecția contra incendiilor și să indice dacă acestea au fost utilizate în mod corespunzător;

27.

solicită introducerea unor mecanisme de coordonare regională în cadrul programelor de dezvoltare rurală pentru a îmbunătăți eficiența măsurilor de prevenire;

28.

subliniază necesitatea de a accelera procedura de accesare a fondurilor UE pentru redresarea terenurilor agricole în urma inundațiilor și a incendiilor, precum și nevoia de a disponibiliza un ajutor financiar mai mare pentru dezvoltarea unor sisteme de protecție împotriva incendiilor și a inundațiilor; subliniază efectele fatale ale incendiilor forestiere și ale inundațiilor asupra animalelor sălbatice și domestice;

29.

consideră că este esențial ca problemele structurale din mediul rural (declinul demografic, abandonarea terenului agricol, despădurirea și fragmentarea excesivă a proprietății terenurilor împădurite) să fie luate în considerare;

30.

consideră că legăturile existente dintre protecția civilă și politicile de mediu ar trebui consolidate pentru a se putea profita pe deplin de măsurile de prevenire incluse în legislația privind mediul și pentru a asigura o abordare coordonată la nivelul UE față de prevenirea și atenuarea efectelor catastrofelor; cu toate acestea, subliniază că nu există niciun plan de înlocuire sau reducere a competențelor naționale în materie de protecție civilă și de prevenire a catastrofelor prin intermediul orientărilor UE;

31.

consideră că procedurile de mobilizare a Fondului de solidaritate trebuie să fie revizuite, pentru a accelera plata ajutoarelor; consideră, în special, că ar putea fi instituit în acest scop un sistem de plăți în avans bazat pe estimarea inițială a pagubelor directe, prin care plățile ulterioare ar depinde de calculele precise ale pagubelor directe totale și de dovada măsurilor de prevenire luate ca urmare a catastrofei;

32.

invită Comisia să progreseze în elaborarea unor campanii de informare și educare privind măsurile de prevenire convenite cu statele membre, pentru a reduce riscurile și consecințele catastrofelor naturale, în special în zonele cu risc ridicat, sensibilizând publicul cu privire la necesitatea de a avea grijă de mediul înconjurător și de a conserva resursele naturale; îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsuri, inclusiv măsuri care să vizeze sensibilizarea publicului, menite să ducă la o utilizare durabilă a apei, a solului și a resurselor biologice, precum și la o gestionare mai bună a deșeurilor, întrucât lipsa acesteia constituie adesea cauza incendiilor;

33.

subliniază că, în afara impactului grav asupra economiei și a mediului, actuala frecvență a incendiilor din sudul Europei (aproape 95 % din întreaga suprafață care a fost incendiată în Europa se află în regiunile mediteraneene) are o legătură directă cu agravarea efectelor schimbărilor climatice în zonele respective (eroziune și pierdere a solului, deșertificare și creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv a dioxidului de carbon);

34.

solicită, prin urmare, adoptarea unei strategii integrate a UE privind protejarea ecosistemelor forestiere din Europa de Sud, care să poată asigura din nou o finanțare suficientă a acțiunilor de prevenire, pentru a compensa importantele pagube economice și de mediu și a garanta refacerea totală a ecosistemului, precum și alocarea de resurse pentru măsurile de adaptare a ecosistemelor forestiere din Europa de Sud la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora;

35.

subliniază că expunerea deosebit de mare a ecosistemelor forestiere din regiunile mediteraneene la schimbările climatice ar trebui luată pe deplin în considerare; solicită Comisiei să introducă, în cadrul măsurilor de agromediu prevăzute de politica agricolă comună, instrumente de intervenție specifice de prevenire și evitare a răspândirii incendiilor forestiere și să ia în considerare în mod serios introducerea unei politici forestiere comune pentru a se putea confrunta în mod mai eficient cu schimbările climatice și cu catastrofele naturale; îndeamnă Comisia, în propunerea sa privind un plan de acțiune al UE pentru adaptare la schimbările climatice, să acorde prioritate prevenirii și combaterii secetelor și incendiilor forestiere din sudul Europei;

36.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei guvernelor statelor membre și autorităților regionale afectate de incendii și inundații.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/8

A.

întrucât, în octombrie 2007, SWIFT a anunțat că până la sfârșitul anului 2009 va fi operațională o nouă structură de mesagerie;

B.

întrucât această modificare a structurii de mesagerie ar putea determina ca majoritatea datelor financiare pe care SWIFT le transmitea, în urma unor citații, programului TFTP al Departamentului Trezoreriei SUA, să nu mai fie puse la dispoziția acestuia;

C.

întrucât, la 27 iulie 2009, Consiliul a adoptat în unanimitate directivele de negociere prin care se mandata Președinția, asistată de Comisie, să negocieze, în temeiul articolelor 24 și 38 din Tratatul privind Uniunea Europeană, un acord internațional cu SUA în vederea continuării transferului de date SWIFT către programul TFTP al SUA;

D.

întrucât atât directivele de negociere, cât și avizul Serviciului juridic al Consiliului asupra alegerii temeiului juridic nu au fost făcute publice, acestea fiind clasificate drept „EU Restricted”;

E.

întrucât în acest acord internațional va fi prevăzută aplicarea sa cu titlu provizoriu imediată, din momentul semnării și până la data intrării în vigoare;

F.

întrucât UE nu dispune de un program TFTP;

G.

întrucât accesul la datele gestionate de SWIFT ar putea face posibilă detectarea nu numai a transferurilor legate de activități ilegale, ci și a informațiilor referitoare la activitățile economice ale persoanelor și țărilor în cauză, putând fi, prin urmare, utilizat în mod abuziv în scopuri de spionaj economic și industrial pe scară largă;

H.

întrucât SWIFT a încheiat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Trezoreriei Statelor Unite, care a restrâns sfera de referință a datelor și aria căutărilor de date la cazuri specifice de terorism, acestea urmând să facă obiectul unei supervizări și al unui audit independente, inclusiv monitorizarea în timp real;

I.

întrucât orice acord UE-SUA trebuie condiționat de menținerea sistemului de protecție prezent în memorandumul de înțelegere și în „garanțiile” Trezoreriei SUA, cum ar fi cele care se aplică în cazul datelor care provin de la centrul operațional SUA al SWIFT care au făcut obiectul citării de către Departamentul Trezoreria SUA,

1.

își reafirmă fermitatea în combaterea terorismului și convingerea fermă că este necesară atingerea unui echilibru între măsurile de securitate și protecția libertăților civile și a drepturilor fundamentale, asigurând, în același timp, respectarea absolută a vieții private și a protecției datelor; reiterează faptul că necesitatea și proporționalitatea reprezintă principii cheie, fără de care lupta împotriva terorismului nu va fi niciodată eficientă;

2.

subliniază faptul că Uniunea Europeană se bazează pe statul de drept și că toate transferurile de date europene cu caracter personal către țări terțe în scopuri de securitate trebuie să respecte atât garanțiile procedurale și drepturile de apărare, cât și legislația referitoare la protecția datelor la nivel național și european (9);

3.

reamintește Consiliului și Comisiei că, în cadrul transatlantic al acordului UE - SUA privind asistența juridică, acord ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2010, articolul 4 prevede accesul la date financiare specifice pe baza unei solicitări adresate autorităților naționale, ceea ce poate constitui o bază juridică mai solida pentru transferul datelor SWIFT decât acordul interimar propus, și solicită Consiliului și Comisiei să justifice necesitatea unui acord interimar;

4.

salută decizia SWIFT din iunie 2007 de a regrupa toate datele intra-UE privind transferurile financiare în două centre operaționale europene; atrage atenția Consiliului asupra faptului că această decizie a fost luată în conformitate cu Autoritatea belgiană pentru protecția datelor și în conformitate cu solicitarea Grupului UE de lucru „Articolul 29” și cu opinia exprimată de Parlamentul European;

5.

ia act de faptul că Consiliul nu a adoptat directivele de negociere decât după doi ani de la anunțarea de către SWIFT a modificării structurii de mesagerie;

6.

își exprimă îngrijorarea pentru faptul că serviciile juridice ale instituțiilor au opinii divergente cu privire la temeiul juridic ales pentru viitorul acord și ia act de faptul că Serviciul juridic al Consiliului consideră că aceasta este o chestiune care ține de competența Comunității;

7.

consideră că un acord internațional, în măsura în care este necesar și obligatoriu, trebuie să respecte cel puțin următoarele condiții:

8.

solicită clarificarea de către Consiliu și Comisie a rolului precis al „autorității publice” căreia urmează să i se atribuie responsabilitatea primirii de solicitări din partea Departamentului Trezoreriei SUA, ținând cont în special de natura puterilor investite într-o astfel de „autoritate” și de modul în care astfel de puteri ar putea fi transpuse în practică;

9.

solicită Consiliului și Comisiei să confirme faptul că loturile și fișierele mari, cum ar fi tranzacțiile aferente Spațiului Unic de Plată European (SEPA), sunt în afara domeniului de aplicare a datelor ce urmează a fi solicitate de către sau transferate către Departamentul Trezoreria SUA;

10.

subliniază faptul că SWIFT este o infrastructură-cheie pentru capacitatea de rezistență a sistemelor de plată și a piețelor de valori mobiliare europene și nu ar trebui să fie dezavantajat în mod inechitabil în ceea ce privește furnizorii concurenți de mesagerie financiară;

11.

subliniază importanța siguranței juridice și imunității cetățenilor și organizațiilor private ale căror date sunt transferate în cadrul acordurilor de tipul celui propus între UE și SUA;

12.

observă că ar putea fi util pentru Comisie să evalueze necesitatea instituirii unui TFTP european;

13.

solicită Comisiei și Președinției să se asigure că Parlamentul European și toate parlamentele naționale au acces nelimitat la toate documentele și directivele de negociere;

14.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Centrale Europene, guvernelor și parlamentelor statelor membre și statelor candidate, precum și Guvernului Statelor Unite și celor două Camere ale Congresului.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/12

A.

întrucât țările din Asia Centrală, printre care și Tadjikistanul, sunt situate la o intersecție foarte importantă între Europa și Asia și întrucât acestea au reprezentat, din punct de vedere istoric și în mod tradițional, un loc semnificativ de întâlnire și de tranzit între cele două continente;

B.

întrucât securitatea și stabilitatea, dezvoltarea și consolidarea instituțiilor democratice, respectarea drepturilor omului și a statului de drept în această regiune reprezintă chestiuni de interes major pentru UE, mai ales deoarece evoluțiile strategice, politice și economice și provocările din ce în ce mai mari la nivel transregional din Asia Centrală afectează, atât direct, cât și indirect, și interesele UE;

C.

întrucât noua strategie UE pentru Asia Centrală are ca obiectiv îmbunătățirea dialogului politic și consolidarea legăturilor dintre Europa și partenerii săi din Asia Centrală, în concordanță cu valorile pe care este fondată UE;

D.

întrucât Tadjikistanul, care are o graniță comună cu Afganistanul de mai mult de 1 300 km, este un actor regional esențial în zona de frontieră cu Afganistanul în cadrul eforturilor Uniunii Europene și ai altor actori internaționali de combatere a traficului de droguri, extremismului și a amenințărilor la adresa insecurității regionale;

E.

întrucât obiectivele politicii UE privind Tadjikistanul vizează cu precădere acordarea de sprijin pentru diminuarea sărăciei, pentru buna guvernare și reforme, precum și pentru lupta mai eficientă, pe plan regional, împotriva traficului cu droguri și a crimei organizate și întrucât UE acordă asistență în acest sens, în special în domeniul gestionării frontierelor în Asia Centrală, prin intermediul programului BOMCA și al programului de acțiune împotriva drogurilor în Asia Centrală, CADAP;

F.

întrucât APC cu Tadjikistanul prevede angajamente și acțiuni de cooperare cu privire la readmisie și controlul imigrației ilegale; întrucât ar trebui încheiat un acord separat de stabilire a detaliilor acestei cooperări;

G.

întrucât, războiul civil care a luat sfârșit în 1997 a distrus infrastructura și instituțiile și a ruinat economia Tadjikistanului, făcând-o cea mai săracă dintre economiile republicilor fostei Uniuni Sovietice; întrucât, în ciuda faptului că Tadjikistanul a cunoscut în ultimii ani o perioadă de revenire puternică, aproximativ 60 % din populația Tadjikistanului trăiește în continuare într-o sărăcie extremă, iar serviciile medicale și învățământul rămân în continuare inaccesibile populației din zonele mai sărace; întrucât populația tadjică este dependentă într-o mare măsură de sumele de bani trimise de lucrătorii imigranți, acest venit fiind însă serios amenințat de criza economică din regiune, ajutorul acordat Tadjikistanului pentru dezvoltarea unui sistem economic durabil și solid dovedindu-se, prin urmare, de importanță primordială;

H.

întrucât în Tadjikistan se înregistrează cea mai ridicată rată a nașterilor din Asia Centrală, aproape 40 % din cei 7,3 milioane de locuitori fiind tineri cu vârste sub 15 ani; întrucât dezvoltarea unui sistem educațional performant este hotărâtoare pentru viitorul țării;

I.

întrucât unul dintre principalele motoare economice ale Tadjikistanului îl reprezintă producția de bumbac și de aluminiu, dar prețurile acelor mărfuri sunt în scădere pe piața mondială; întrucât în Tadjikistan nu există petrol, iar rezervele de gaz sunt reduse și întrucât, în ciuda existenței unor rezerve hidroelectrice însemnate, țara a cunoscut o penurie acută de energie;

J.

întrucât cadrul instituțional, juridic și financiar nu este favorabil dezvoltării întreprinderilor tadjice și necesită să fie stimulat în mod semnificativ;

K.

întrucât Tadjikistanul depinde de ajutor extern și umanitar și întrucât aproape jumătate din forța de lucru lucrează în străinătate, în principal în Rusia, trimițând sume de bani familiilor de acasă;

L.

întrucât dezmembrarea Uniunii Sovietice a adus cu sine perturbări în cadrul relațiilor economice tradiționale și pe piețele regionale, fapt care agravează situația economică dificilă actuală; întrucât UE ar trebui să depună toate eforturile în scopul reconstruirii încrederii între țările din regiune, favorizând în acest fel reluarea relațiilor de cooperare regională;

M.

întrucât, pe lângă faptul că primește ajutor prin Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, Tadjikistanul participă la mai multe programe regionale în desfășurare;

N.

întrucât Președintele Rahmon, deși se bucură, în aparență, de sprijinul populației, a reprimat în mod sistematic orice formă de opoziție și a desființat sistemul de diviziune a puterii care trebuia garantat prin acordul de pace încheiat în 1997;

O.

întrucât, în raportul final de observare a alegerilor elaborat de OSCE/ODIHR (Biroul pentru instituții democratice și drepturile omului al OSCE), s-a constatat în cadrul alegerilor prezidențiale din 2006 absența unei opțiuni reale și a unui pluralism demn de acest nume;

P.

întrucât este admis pe scară largă caracterul endemic și generalizat la toate nivelurile al corupției și întrucât o mare parte din fondurile primite de la donatori internaționali nu este utilizată în scopurile prevăzute;

Q.

întrucât societatea civilă, aflată încă în formare, evoluția sa veritabilă fiind adesea împiedicată de guvern, are încă un drum lung de parcurs până la valorificarea potențialului său de dezvoltare umană în această țară; întrucât anumite activități ale unor grupuri religioase au fost limitate de introducerea obligativității de înregistrare la Comisia de stat pentru probleme religioase și de alte măsuri restrictive prevăzute de o lege recent adoptată privind libertatea de conștiință și asociațiile cu caracter religios;

1.

salută faptul că Tadjikistanul și-a afirmat în mod elocvent angajamentul de a coopera cu UE, că dorește să îmbunătățească relațiile comerciale cu UE și să promoveze legăturile în domeniul învățământului, precum și că va implementa măsuri specifice în domenii-cheie, precum asistența socială, sănătatea, învățământul, combaterea corupției și îmbunătățirea situației drepturilor omului, pentru a dovedi că ia în serios resprectivele angajamente;

2.

constată dezamăgirea profundă a guvernului tadjic legată de faptul că APC nu a fost încă încheiat, având în vedere mai ales poziția UE conform căreia este absolut esențial să își diferențieze politicile, în funcție de condițiile politice, economice, sociale și de altă natură foarte diferite din statele Asiei Centrale; intenționează, prin urmare, să își exprime acordul și speră că APC va fi cât mai curând încheiat;

3.

consideră că, exprimându-și acordul pentru încheierea APC, transmite un semnal al voinței sale de a stabili relații cu Tadjikistanul și că încurajează această țară să ia toate măsurile necesare pentru realizarea reformelor de o necesitate vitală; atrage totuși atenția Tadjikistanului mai ales asupra condițiilor menționate în clauza privind drepturile omului, respectiv clauza suspensivă;

4.

consideră că elaborarea completă a APC și consolidarea relațiilor bilaterale ar trebui să fie bazate pe o evaluare exactă și întocmită la timp a progreselor realizate în domeniile esențiale și, în acest sens, îndeamnă Comisia să definească o serie clară de parametri și condiții;

5.

constată dificultățile grave de natură economică pe care le cunoaște Tadjikistanul, precum și fragilitatea infrastructurilor sale de transport și energie și își exprimă profunda îngrijorare privind faptul că, în mai 2009, din cauza efectelor crizei economice și a deficiențelor din sectorul agricol, 1,5 milioane de oameni se aflau într-o situație de nesiguranță alimentară;

6.

îndeamnă guvernul tadjic să rezolve problema legată de aprovizionare care stă la baza acestei situații, și să își revizuiască politica proiectelor prea ambițioase care nu soluționează nevoile fundamentale și imediate ale populației; îndeamnă acesta, de asemenea, să consolideze piețele regionale și să îmbunătățească nivelul producției locale, precum și să implementeze de urgență programe de ajutor pentru aprovizionarea cu hrană și programe de creare a locurilor de muncă;

7.

invită guvernul din Tadjikistan să rezolve urgent situația dezastruoasă din sectoarele învățământului și sănătății, care amenință să creeze un nou val de probleme sociale pentru generațiile viitoare, și să submineze viitorul țării;

8.

observă, de asemenea, că sărăcia profundă contribuie la intensificarea comerțului cu droguri, anumite rapoarte sugerând că 30-50 % din activitatea economică a țării este legată de traficul de narcotice;

9.

îndeamnă Tadjikistanul să își folosească imensul potențial hidroelectric într-o manieră rațională și democratică, luând în considerare preocuparea țărilor din aval care se bazează dintotdeauna pe fluxuri hidrologice sezoniere sigure; îndeamnă, în acest sens, Comisia să depună toate eforturile pentru a facilita dezvoltarea proiectelor comune cu participarea tuturor actorilor regionali implicați și în conformitate cu standardele UE;

10.

îndeamnă Tadjikistanul să introducă modificări structurale în vederea îmbunătățirii climatului de investiții pentru întreprinderile străine;

11.

îndeamnă Tadjikistanul să aplice pe deplin reformele economice necesare, punând accentul pe necesitatea introducerii reformelor agricole pentru a permite agricultorilor să nu mai aibă datorii și să facă trecerea de la monocultura bumbacului la alte activități agricole;

12.

recunoaște că Tadjikistanul este o țară cu o situație destul de stabilă, neexistând niciun indiciu privind vreo amenințare externă sau vreo insurgență locală bine organizată; constată totuși unele semne de instabilitate a regimului (de exemplu, manifestările violente și demonstrațiile din 2008 din regiunea autonomă montană Badakhshan, precum și atacurile recente din zona estică Tavildara în care s-au înfruntat forțele guvernamentale și fosta opoziție armată și grupuri militante străine), care au ridicat semne de întrebare cu privire la controlul pe care îl deține președintele țării); atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că există temerea că sărăcia înrădăcinată, corupția larg răspândită, precum și un guvern din ce în ce mai autoritar pot, în viitor, crește riscul de instabilitate politică, economică și socială;

13.

reamintește Tadjikistanului de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului și de sprijinul acordat de UE eforturilor serioase depuse pentru a realiza progrese în această zonă;

14.

atrage atenția asupra structurii parlamentare din Tadjikistan, dominată de Partidul Democrat Popular (PDP) pro-prezidențial; regretă faptul că partidele de opoziție au fost marginalizate, iar potențialii rivali trimiși în închisoare sau exilați; invită guvernul tadjic, din perspectiva alegerilor promise de președinte pentru anul 2010, să respecte angajamentele luate cu privire la democratizare, permițând dezvoltarea unui sistem politic pluripartit și revizuind legea electorală (de exemplu prin autorizarea prezenței observatorilor imparțiali, anularea taxei de înscriere a candidaților și prin asigurarea unei transparențe mai mari la numărarea și afișarea voturilor);

15.

critică restricțiile impuse ONG-urilor și absența unei activități influente și vizibile a societății civile din Tadjikistan, deoarece această absență ar putea submina progresul democratic viitor, și reafirmă necesitatea realizării de reforme importante și a respectării drepturilor omului în toate sectoarele societății;

16.

observă că se recunoaște la scară largă faptul că în Tadjikistan corupția reprezintă o problemă majoră, această situație datorându-se în parte absenței unei culturi juridice și a incapacității sistemului de a-și plăti corect funcționarii; ar dori să constate dovada că legea privind corupția, Agenția pentru combaterea corupției și ambițioasa strategie anticorupție pentru 2008-2012, actualmente în vigoare, sunt mai mult decât măsuri de formă;

17.

invită Tadjikistanul să instituie o politică a transparenței totale în sectorul economic, inclusiv în contabilitatea finanțelor publice privind ansamblul veniturilor provenind de la întreprinderile aflate în proprietatea statului (înregistrate atât în țară, cât și în străinătate), ca de exemplu „Tajik Aluminium Company” (Talco), și compania de electricitate Barqi Tojik, precum și transparența în finanțarea sectorului bumbacului;

18.

subliniază rolul Tadjikistanului în virtutea vecinătății sale geografice cu Afganistanul și în aspectele legate de droguri, terorism și extremism și observă că Tadjikistanul prezintă potențialul de a crea un stat modern și funcțional, capabil să își asume rolul de zid de protecție împotriva extinderii extremismului din Afganistan și din regiune; subliniază importanța aprofundării relațiilor cu Tadjikistanul pentru a ajuta această țară să existe ca stat stabil și funcțional; subliniază faptul că lupta împotriva terorismului nu poate fi folosită ca pretext pentru reprimarea sau intimidarea forțelor de opoziție și că acesta trebuie să fie dusă cu respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților civile;

19.

observă că, în Asia Centrală, energia și apa sunt aspecte-cheie pentru securitatea oamenilor și relațiile dintre state; atrage în mod deosebit atenția asupra disputei pe tema energiei dintre Tadjikistan și Uzbekistan (evidențiată și de închiderea temporară neanunțată a frontierei de către Uzbekistan, întreruperea de către acesta a aprovizionării cu gaz și dublarea prețurilor), precum și asupra diferendelor cu Uzbekistanul și Kârgâzstanul care au avut ca obiect apa; solicită, în acest sens, consultări urgente la nivel regional privind utilizarea rațională a resurselor energetice;

20.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la încălcarea drepturilor omului în Tadjikistan, fapt care rămâne, practic, nepedepsit și care se manifestă sub diverse forme, inclusiv a presiunii exercitate atât de guvern, cât și de rețelele criminale asupra instanțelor și a judecătorilor, a presiunii asupra mijloacelor de comunicare, a încălcării numeroase a drepturilor femeilor, a exploatării prin muncă a copiilor, precum și a studenților, inclusiv minori, folosiți la culesul bumbacului, a unor condiții de viață ale lucrătorilor descrise de organizația americană „Freedom House” ca fiind de „servitute financiară”, a unor condiții deplorabile în închisori, printre care tortura și alte forme de maltratare, precum și a traficului cu persoane;

21.

salută, în acest sens, inițierea unui dialog oficial și orientat spre obținerea de rezultate privind drepturile omului între Tadjikistan și UE; consideră că progresele în acest domeniu sunt hotărâtoare în dezvoltarea relațiilor bilaterale; subliniază importanța implicării oficiale și substanțiale în cadrul acestui dialog a ONG-urilor care își desfășoară activitatea în Tadjikistan;

22.

își exprimă regretul în legătură cu legea privind organizațiile neguvernamentale, elaborată după modelul legii rusești, prin care au fost introduse cerințe oneroase pentru înregistrare și re-înregistrare;

23.

subliniază faptul că, în ciuda faptului că legea tadjică garantează libertatea de exprimare și de presă, persoanele în dezacord cu politicile guvernamentale sunt supuse adeseori de către autorități la acte de intimidare, fiind descurajate să se exprime liber sau critic; critică, de asemenea, faptul că presa independentă este supusă unor diverse acțiuni de intimidare și control care o obligă să practice autocenzura;

24.

își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la limitarea continuă a libertății religioase și că noua lege privind religia, semnată de președintele țării la 25 martie 2009, interzice numeroase practici religioase și permite scoaterea în afara legii a unui număr însemnat de comunități religioase, obligându-le să intre în clandestinitate;

25.

subliniază faptul că discriminarea și violența împotriva femeilor continuă să fie probleme foarte răspândite; îndeamnă Comisia să creeze programe ad-hoc pentru a ameliora oportunitățile femeilor și solicită autorităților tadjice să depună toate eforturile pentru a stopa abuzurile împotriva drepturilor femeilor și pentru a facilita accesul acestora la justiție;

26.

ia, cu îngrijorare, notă de legea din 2007 privind respectarea tradițiilor și ritualurilor naționale, care impune restricții asupra modului în care tadjicii se îmbracă sau sărbătoresc evenimente tradiționale;

27.

deplânge utilizarea generalizată a torturii, subliniază faptul că definirea torturii este încă incompletă în legislația tadjică și solicită, din nou, adoptarea tuturor măsurilor necesare în vederea garantării respectării Convenției ONU împotriva torturii și a altor tratamente și pedepse crude, inumane și degradante, în special prin aducerea în fața justiției a funcționarilor care se fac vinovați de tratament degradant sau de rele tratamente și solicită, de asemenea, ratificarea protocolului opțional (OPCAT) care permite monitorizarea centrelor de detenție; solicită, de asemenea, abolirea totală a pedepsei cu moartea;

28.

constată că comisia parlamentară tadjică pentru probleme juridice și drepturile omului a fost însărcinată să examineze legislația în ceea ce privește respectarea dispozițiilor referitoare la drepturile omului, dar că activitatea acestei comisii nu a fost foarte eficientă;

29.

salută recenta numire a Ombudsmanului și invită guvernul tadjik să garanteze deplina sa independență;

30.

îndeamnă donatorii internaționali să ia toate măsurile pentru a încuraja și susține crearea unei societăți civile viabile și dinamice și pentru a încuraja mijloacele de comunicare independente să abordeze problema corupției statului și a fluxului fondurilor internaționale;

31.

invită Comisia să se asigure, în cooperare cu președinția Consiliului Uniunii Europene, că democrația și drepturile omului sunt luate pe deplin în considerare la toate nivelurile dialogului său cu Tadjikistanul, precum și că UE oferă acestei țări tot sprijinul necesar în respectivele domenii;

32.

subliniază necesitatea de a orienta mai multe fonduri direct către autoritățile locale și societatea civilă, cu condiția existenței transparenței și a posibilității de a efectua verificări;

33.

invită Comisia să prezinte, în mod regulat, rapoarte Parlamentului European în legătură cu situația din Tadjikistan privind democrația și drepturile omului și să furnizeze Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European toate detaliile privind progresele realizate în contextul dialogului politic; îndeamnă Consiliul să găsească modalități de implicare a Parlamentului în dialogul privind drepturile omului cu Tadjikistanul;

34.

îndeamnă Comisia să inițieze cât mai curând negocieri cu guvernul tadjic pentru încheierea de acorduri de punere în aplicare a APC, cum ar fi cel cu privire la readmisie și controlul imigrației ilegale;

35.

având în vedere rolul Tadjikistanului ca țară de tranzit pentru drogurile provenind din țara vecină, Afganistan, către Rusia și Europa Occidentală, îndeamnă UE să își intensifice în continuare sprijinul acordat măsurilor de combatere a acestor activități în Tadjikistan, în special prin finanțarea Agenției tadjice pentru controlul drogurilor, fără a afecta comerțul transfrontalier, care este esențial dezvoltării economice a regiunilor frontaliere;

36.

atrage atenția asupra existenței în Tadjikistan a unor bombe cu dispersie neexplodate și solicită mărirea fondurilor alocate dezamorsării acestora;

37.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului Republicii Tadjikistan.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/18

A.

întrucât UE este o comunitate de valori întemeiată pe drepturile omului, libertățile fundamentale, democrație și statul de drept, egalitate și nediscriminare și întrucât au fost adoptate și propuse directive în vederea atingerii acestui obiectiv, inclusiv în vederea combaterii discriminării bazate pe orientarea sexuală;

B.

întrucât orientarea sexuală este o chestiune care ține de domeniul dreptului individual la viață privată, garantat de dreptul internațional, european și intern al drepturilor omului, iar egalitatea și nediscriminarea ar trebui promovate de către autoritățile publice; întrucât ar trebui garantată libertatea de expresie a mass-media, a organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) și a persoanelor private;

C.

întrucât Parlamentul lituanian a aprobat la 14 iulie 2009 amendamente la Legea privind protecția minorilor împotriva efectelor dăunătoare ale informațiilor publice care va intra în vigoare la 1 martie 2010 și prin care se interzice „difuzarea în mod direct către minori” a informațiilor publice prin care „se promovează relații homosexuale, bisexuale sau poligame”, deoarece aceasta are „un efect dăunător asupra dezvoltării minorilor”;

D.

întrucât formularea legii, în special a articolului 4 din aceasta, este vagă și neclară din punct de vedere juridic, putând duce la interpretări controversate;

E.

întrucât, în urma respingerii veto-ului președintelui Lituaniei, proiectul de lege este în curs de a fi reexaminat de către autoritățile naționale lituaniene;

F.

întrucât nu este clar ce tip de materiale ar face obiectul legii respective și dacă domeniul de aplicare al acesteia include cărți, artă, presă, publicitate, muzică și manifestări publice, cum ar fi spectacolele de teatru, expozițiile sau demonstrațiile;

G.

întrucât președinția suedeză a UE a discutat cu autoritățile lituaniene pe marginea legii modificate, iar noua președintă a Republicii Lituania a declarat că va acționa pentru a se asigura că legea este conformă cu standardele comunitare și internaționale,

1.

solicită Agenției pentru Drepturi Fundamentale să emită un aviz privind legea și amendamentele la aceasta în lumina tratatelor UE și a dreptului comunitar;

2.

reafirmă cât este de important ca UE să lupte împotriva tuturor formelor de discriminare și în special împotriva discriminării bazate pe orientările sexuale;

3.

reamintește principiul prevăzut în preambulul Declarației privind drepturile copilului din 20 noiembrie 1959, conform căruia „dată fiind lipsa sa de maturitate fizică și intelectuală, copilul are nevoie de protecție și îngrijire speciale, inclusiv de o protecție juridică adecvată”;

4.

salută declarațiile noii președinte a Republicii Lituania și instituirea, în Lituania, a unui grup de lucru însărcinat cu evaluarea posibilității de modificare a legii și invită președinta Republicii Lituania precum și autoritățile lituaniene să se asigure că legile naționale sunt compatibile cu drepturile omului și cu libertățile fundamentale consacrate în dreptul internațional și european;

5.

constată că Legea privind protecția minorilor împotriva efectelor dăunătoare ale informațiilor publice, aprobată de Parlamentul lituanian la 14 iulie 2009, nu a intrat încă în vigoare și că necesită o reexaminare înainte de a intra în vigoare;

6.

încredințează comisiei sale competente sarcina de a urmări evoluția acestei chestiuni;

7.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție a Consiliului, Comisiei, , guvernelor și parlamentelor statelor membre și statelor candidate, președintei și Parlamentului Republicii Lituania, Agenției pentru Drepturi Fundamentale, precum și Consiliului Europei.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/20

A.

întrucât s-a înregistrat o deteriorare dramatică a situației de pe piața produselor lactate în cursul ultimelor 12 luni, prețul laptelui scăzând, în ciuda intervențiilor și a subvențiilor la export, la mai puțin de 0,21 de EUR pe litru, iar un număr însemnat de agricultori vând în prezent produse lactate sub costul de producție;

B.

întrucât viabilitatea multor agricultori din UE din sectorul produselor lactate este în prezent expusă unor riscuri considerabile, o mare parte a acestora supraviețuind numai grație economiilor lor personale, situație care în mod clar nu poate dura și care a condus la demonstrații publice importante organizate de agricultori pe întreg teritoriul UE;

C.

întrucât o consecință a crizei economice mondiale a reprezentat-o scăderea considerabilă a cererii de produse lactate concomitent cu creșterea ofertei, ca urmare a producerii de cantități mai mari de către țări terțe, precum Noua Zeelandă, Australia, Argentina, Brazilia și SUA;

D.

întrucât, în cadrul procedurii bugetare UE din 2009, crearea unui fond special european pentru produsele lactate în scopul acordării de asistență sectorului, care cunoaște readaptări dificile, a reprezentat o prioritate a Parlamentului European;

E.

întrucât Parlamentul a subliniat în repetate rânduri diferența dintre prețurile la produsele agricole plătite de consumatori în magazine și sumele primite de producători și a solicitat realizarea unei anchete atente cu privire la potențiale abuzuri pe piață;

F.

întrucât, conform calculelor Comisiei Europene, în perioada mai 2006 - mai 2009, prețurile de consum la lapte și brânzeturi au crescut cu peste 14 %, în timp ce prețul obținut de producători în anumite state membre a scăzut cu 40 % în 12 luni,

1.

consideră că, având în vedere situația critică persistentă de pe piața produselor lactate, se impun atât măsuri pe termen lung, cât și pe termen scurt și subliniază faptul că măsurile luate până în prezent de Comisie nu sunt suficiente pentru a soluționa criza din acest sector;

2.

regretă faptul că Comisia nu a reușit să prevadă gravitatea actualei crize și nu a propus mai devreme măsuri corespunzătoare;

3.

invită Comisia să decidă de urgență ce măsuri ar putea duce la stabilizarea pieței și să realizeze o evaluare aprofundată, împreună cu părțile interesate și cu statele membre, cu privire la viitorul sectorului produselor lactate, în vederea analizării posibilității de a consolida mecanismele de gestionare capabile să elimine volatilitatea prețurilor;

4.

ia act de existența unui ansamblu variat de opinii în rândul statelor membre în ceea ce privește posibilitatea necreșterii cotelor produselor lactate în anul 2010; invită Comisia să prezinte o analiză detaliată cu privire la toți factorii care au un impact asupra prețului obținut de producătorii de produse lactate, inclusiv la creșterea cotelor;

5.

invită Comisia să pună în aplicare măsurile necesare pentru a garanta că furajele importate respectă aceleași standarde cărora producătorii de lapte trebuie să li se conformeze în cadrul UE, pentru a evita ca importurile de astfel de produse care nu îndeplinesc aceste standarde să submineze eforturile UE de a spori producția de lapte durabilă;

6.

își reafirmă angajamentul față de crearea unui fond european pentru produsele lactate în valoare de 600 de milioane de euro, prin care să se acorde ajutor organizațiilor și cooperativelor de producători și să fie sprijinite investițiile în domeniul agricol, modernizarea, diversificarea, măsurile regionale, activitățile de marketing, micii producători și tinerii agricultori și reamintește faptul că Parlamentul a formulat aceeași cerere în decursul procedurii bugetare 2009;

7.

solicită Comisiei să propună măsuri care să vină în ajutorul producătorilor pentru mărirea valorii adăugate a produselor lor și să îi încurajeze pe aceștia să producă lactate de bună calitate (de exemplu brânzeturi), cu precădere în zonele în care există un număr redus de alternative de producție;

8.

invită Comisia să introducă măsuri imediate de stimulare a cererii de produse lactate și consideră că extinderea sferei, a gamei de produse și a finanțării programului „lapte în școli” constituie un exemplu bun de inițiativă posibilă; în acest sens, solicită o mai bună coordonare între direcțiile generale ale Comisiei;

9.

invită Comisia să încurajeze relațiile contractuale în cadrul lanțului agroalimentar și să consolideze organizațiile de producători, astfel încât să echilibreze relațiile dintre diferiții actori din industrie și să prevină riscurile de pe piață, venind astfel în completarea altor instrumente de reglementare necesare în acest sector;

10.

consideră că există necesitatea promovării speciale a producției acelor agricultori din sectorul produselor lactate care lucrează în condiții de permanente dezavantaje naturale și geografice, cum ar fi regiunile muntoase, sau care urmează o strategie biologică bine delimitată, dată fiind valoarea adăugată și calitatea ecologică și culturală și lipsită de o orientare spre piață;

11.

invită Comisia să elaboreze propuneri pentru echilibrarea cererii și ofertei pe piața comunitară de produse lactate;

12.

invită Comisia să examineze posibilitățile de instituire a unui sistem de pensionare anticipată pentru producătorii de produse lactate, de exemplu prin stabilirea unui sistem de răscumpărare a cotelor, similar celui de defrișare din domeniul viticol (OCP);

13.

solicită Comisiei, având în vedere dimensiunea europeană a crizei din sectorul produselor lactate, să își asume rolul care îi revine în căutarea unor soluții comune, evitând inegalitățile dintre statele membre și denaturările pieței care pot fi provocate de ajutoarele de stat;

14.

sprijină intenția Comisiei de a analiza măsuri precum acordarea de împrumuturi în condiții avantajoase și instituirea de sisteme de garanție mutuală, pentru a reduce volatilitatea prețurilor pe piețele de materii prime agricole;

15.

sprijină ideea folosirii imediate a laptelui praf în alimentarea vițeilor ca o metodă de creștere a cererii de produse lactate;

16.

reamintește că o etichetare clară a substitutelor de produse lactate, precum brânzeturile și alte produse pe bază de grăsime care nu este de origine animală, prezintă o importanță capitală și că aceasta ar trebui să indice materiile prime utilizate și țara de origine; insistă ca produsele care poartă eticheta de produse lactate să conțină lapte de origine animală sau produse din lapte de origine animală;

17.

pentru a ajuta agricultorii să depășească criza actuală, în special în sectorul produselor lactate, invită Comisia să crească fără întârziere cuantumul maxim al ajutoarelor de stat minime plătite tuturor fermierilor, de la 7 500 EUR la 15 000 EUR, prin derogare de la limita națională stabilită pentru ajutoarele de stat;

18.

recunoaște că scăderea prețurilor la furaje ar contribui la reducerea costurilor pentru producătorii de lactate;

19.

salută propunerea Comisiei de extindere până la 28 februarie 2010 a perioadei de intervenție pentru unt și laptele praf degresat și consideră că este necesară mărirea prețului de intervenție, cel puțin pe termen scurt; recunoaște faptul că o astfel de creștere este o măsură de urgență pentru contracararea dezechilibrelor majore de pe piață și nu reprezintă o soluție pe termen lung;

20.

solicită extinderea depozitării private a brânzeturilor și acordarea unei asistențe corespunzătoare pentru a permite acestei măsuri să dea rezultate, precum și creșterea numărului țărilor terțe, cum ar fi SUA, spre care brânzeturile de proveniență UE ar putea fi exportate cu restituiri la export;

21.

invită Comisia să examineze felul în care pot fi menținute pe termen lung, după eliminarea restituirilor la export, creditele corespunzătoare în cadrul sectorului produselor lactate;

22.

invită Comisia să autorizeze asigurarea creditului la export în domeniul agriculturii, după modelul practicat în SUA;

23.

invită Comisia să mărească transparența prețurilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, deoarece prețurile de consum în multe state membre rămân în mod vizibil mari, în ciuda unei scăderi dramatice a prețurilor de producător;

24.

invită Comisia să prezinte fără întârziere comunicarea privind prețurile la alimente în Europa; reamintește faptul că Parlamentul a solicitat de multă vreme Comisiei să ancheteze potențialele abuzuri legate de puterea de piață în lanțul aprovizionării cu alimente, în special în sectorul produselor lactate, și consideră că această anchetă ar fi trebuit să se realizeze cu mult timp în urmă;

25.

invită Comisia să pună în aplicare un cod de conduită la nivel comunitar, care să reglementeze relațiile dintre comercianții cu amănuntul și producători;

26.

consideră necesară stabilirea unui sistem transparent de monitorizare a prețurilor pentru produsele de bază, cu accent pe prețurile plătite de consumatori;

27.

constată cu regret că reuniunea Consiliului din 7 septembrie 2009 nu propune în concluziile sale soluția concretă pentru ieșirea rapidă din criza pe care o cunoaște sectorul european al produselor lactate care afectează, fără excepție, ansamblul producătorilor din Uniune.

28.

invită Comisia să se opună ferm inițiativelor unora din statele membre de renaționalizare a politicii agricole comune;

29.

insistă ca Parlamentul să fie informat în mod regulat de către Comisie în următoarele luni cu privire la situația piețelor de produse lactate;

30.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/23

A.

întrucât securitatea energetică reprezintă o componentă esențială a securității, stabilității și prosperității generale a Uniunii Europene, precum și un element cheie pentru continuarea dezvoltării economice și sociale în Europa, care nu dispune însă deocamdată de niciun temei în tratate;

B.

întrucât lipsa unei politici comune europene veritabile și eficiente în domeniul securității energetice subminează coerența și credibilitatea acțiunii externe a UE;

C.

întrucât dependența UE de importurile de energie este în prezent considerabilă și întrucât, în condițiile actuale, se preconizează că aceasta se va accentua;

D.

întrucât, în ciuda scăderii prețului la petrol și gaze ca urmare a crizei financiare mondiale, progresul lent înregistrat în ceea ce privește trecerea la combustibili mai durabili, scăderea producției câmpurilor de petrol și gaze mondiale în pofida descoperirii de noi resurse și creșterea continuă a cererii presupun în mod inevitabil, după ce criza va lua sfârșit, contractarea piețelor combustibililor fosili și creșterea dependenței de importuri pentru țările consumatoare;

E.

întrucât mai multe state membre depind într-o mare măsură de un furnizor unic de gaze naturale, iar întreruperea nejustificată a furnizării poate cauza probleme grave, după cum a demonstrat-o cea mai recentă criză din domeniul gazelor dintre Rusia și Ucraina de la începutul anului 2009;

F.

întrucât o serie de state membre nu dispun de rezerve naturale suficiente pentru a face față situațiilor de criză;

G.

întrucât, în situația în care aprovizionarea cu energie depinde, în prezent, din ce în ce mai mult de regiuni cu o situație politică instabilă, eforturile de a asigura securitatea aprovizionării cu energie exclusiv la nivel național s-au dovedit a fi insuficiente și incapabile de a apăra interesele pe termen lung ale tuturor statelor membre;

H.

întrucât instrumentele de alertă rapidă existente s-au dovedit neadecvate pentru anticiparea crizei în domeniul gazelor din ianuarie 2009;

I.

întrucât amenințările previzibile la adresa securității aprovizionării cu energie vor continua să existe cât timp țările producătoare de energie și cele de tranzit nu se conformează unor norme comune și transparente, în conformitate cu Tratatul privind Carta energiei și cu Protocolul referitor la tranzit;

J.

întrucât un angajament față de eficiența energetică atât pe plan intern cât și pe plan extern și o evoluție semnificativă spre o creștere mult mai importantă a ponderii energiei regenerabile în structura actuală a producției de energie a Uniunii Europene ar avea un impact major în ceea ce privește reducerea dependenței sale de energia importată, consolidând securitatea energetică a Uniunii, pe de o parte, și, pe de altă parte, permițându-i să-și onoreze angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % până în 2020, sau cu un procent și mai ridicat, în cazul încheierii unui acord în acest sens la Copenhaga;

K.

întrucât o soluție foarte eficientă din punctul de vedere al costurilor de reducere a dependenței energetice a UE o constituie promovarea economiilor de energie, a energiilor regenerabile și a măsurilor de ameliorare a eficienței energetice, care contribuie, de asemenea, la combaterea schimbărilor climatice și la trecerea către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

L.

întrucât o cooperare strânsă în domeniul aprovizionării cu energie reprezintă o măsură indispensabilă și extrem de eficientă pentru instaurarea unui climat de încredere în cadrul relațiilor dintre Uniunea Europeană și țările învecinate;

M.

întrucât, în pofida unor măsuri deja adoptate, este necesar să se elaboreze o politică energetică cu adevărat comună în ceea ce privește reglementarea pieței interne, fără ca aceasta să presupună stabilirea structurii producției de energie a fiecărei țări, care rămâne o prerogativă a statelor membre, dar și aspectele externe, care să ia în considerare interesele politice și economice ale tuturor statelor membre;

N.

întrucât o politică europeană externă comună în domeniul energiei, bazată pe solidaritate, diversificare, unitate pentru apărarea intereselor comune, intensificarea cooperării cu principalele țări exportatoare, de tranzit și consumatoare de energie, precum și promovarea dezvoltării durabile, ar crea sinergii care ar asigura securitatea aprovizionării cu energie în Uniunea Europeană și ar spori forța, capacitatea de acțiune în chestiunile de politică externă și credibilitatea Uniunii Europene ca actor pe scena mondială,

1.

așteaptă din partea Consiliului, a Comisiei și a statelor membre să exercite împreună un rol de lideri strategici mai puternic în ceea ce privește definirea unei reale politici externe comune în domeniul energiei în Europa, în conformitate cu solicitarea adresată în Rezoluția sa din 26 septembrie 2007 menționată anterior;

2.

salută măsurile de diversificare și creștere a securității energetice a UE propuse de Comisie în cea de-a doua revizuire strategică a politicii energetice; consideră însă că este nevoie să se definească în mod clar prioritățile și să se ia urgent măsuri de punere în aplicare a acestora, oferind informații complete Parlamentului în această privință;

3.

își reiterează opinia potrivit căreia, în vederea prevenirii unei viitoare întreruperi a aprovizionării cu gaz și a crizelor legate de aceasta, este extrem de important ca piața energetică internă să funcționeze în mod adecvat, la fel de importantă fiind și diversificarea surselor de energie; prin urmare, subliniază că este necesar să se investească mai mult în sursele de energie regenerabile și în cele cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și în eficiența energetică, investiții care ar trebui să reprezinte o parte esențială a Planului de acțiune privind energia pentru perioada 2010 – 2014;

4.

salută noile propuneri de regulamente, menționate anterior, privind măsurile și proiectele de investiții în infrastructura energetică din Comunitatea Europeană, care vor contribui la consolidarea securității aprovizionării cu gaze în Uniunea Europeană prin garantarea deplină a faptului că statele membre iau măsuri preventive și îmbunătățesc mecanismele de gestionare a crizelor, precum și prin creșterea transparenței și reducerea birocrației;

5.

solicită să se depună mai multe eforturi pentru a anticipa potențialele probleme de aprovizionare cu energie pentru a evita în viitor întreruperile, prin consolidarea, printre altele, a eficacității Rețelei de corespondenți în domeniul securității energetice (NESCO) și solicită Comisiei să revizuiască în regim de urgență mecanismele existente de alertă rapidă NESCO și alte instrumente care s-au dovedit ineficiente în contextul crizei energetice dintre Rusia și Ucraina din 2009;

6.

invită Uniunea Europeană și statele sale membre să dezvolte capacități de stocare cu capacitate de mobilizare rapidă;

7.

consideră că îmbunătățirea interconectărilor din interiorul Europei este esențială, deoarece depășirea decalajelor existente este crucială pentru funcționarea eficientă a pieței interne și pentru solidaritatea în domeniul energiei; salută, în acest sens, acordul privind finanțarea proiectelor de infrastructură ca parte a Planului european de redresare economică (250 de milioane EUR) și ideea de a oferi Europei o nouă superrețea europeană de gaze și electricitate, dar insistă asupra faptului că o creștere generală a finanțării publice și private în domeniul securității energetice este indispensabilă;

8.

subliniază necesitatea urgentă a implementării proiectelor strategice având drept obiectiv diversificarea aprovizionării cu energie, în special în coridorul sudic; felicită, în contextul scăderii dependenței de aprovizionarea cu energie din Rusia, guvernele Austriei, Bulgariei, României, Turciei și Ungariei, pentru semnarea la 13 iulie 2009 a Acordului interguvernamental privind cadrul juridic pentru proiectul conductei Nabucco, eveniment ce reprezintă un pas important spre realizarea acestui proiect prioritar al UE, dar subliniază totodată importanța unui regim general prin care să se reglementeze dezvoltarea coridorului în vederea stabilirii unei legături între Uniunea Europeană și noile surse de gaze din Orientul Mijlociu și zona Mării Caspice, fără a depinde de o anumită societate sau conductă, regim având drept obiectiv principal stabilirea rapidă a acestei legături; îndeamnă societățile și statele membre care cooperează îndeaproape cu Comisia să încheie acorduri inițiale cu eventualii furnizori pentru alimentarea gazoductelor;

9.

subliniază că UE ar trebui să inițieze dialoguri susținute cu principalii furnizori de energie pentru ridicarea gradului de interdependență și securitate energetică la nivelul întregii Uniuni Europene, acordând o atenție deosebită măririi eficienței, accesului echitabil pe piață, nediscriminării și transparenței;

10.

subliniază că dialogurile privind energia nu ar trebui în niciun caz să aibă loc în detrimentul dialogurilor deschise și orientate spre rezultate pe tema drepturilor omului și că protecția drepturilor omului și a securității energetice ar trebui să reprezinte o prioritate a ordinii de zi a viitorului summit UE-Rusia și să devină parte integrantă a noului acord UE-Rusia;

11.

sugerează adoptarea unei abordări comune la nivelul Uniunii Europene în vederea negocierilor privind normele și taxele de tranzitare convenite cu partenerii externi și invită statele membre să se informeze reciproc și să informeze și Comisia cu privire la deciziile și acordurile strategice legate de proiectele de infrastructură energetică;

12.

invită Comisia să ia măsuri imediate împotriva acțiunilor ostile ale unor entități străine netransparente de achiziționare de acțiuni pe piața energetică a UE și să aplice cu strictețe normele UE privind concurența; este alarmat de faptul că societatea Surgutneftgas a achiziționat recent un pachet de acțiuni la societatea energetică maghiară MOL și de faptul că societatea respectivă nu poate face publică nici structura acționariatului său, nici identitatea beneficiarilor săi finali, potrivit solicitării adresate, în mod legitim, de autoritatea maghiară de reglementare a pieței energetice; solicită Comisiei să investigheze activitățile entităților străine netransparente, cum ar fi CENTREX, care a preluat recent o participație de 20 % la compania austriacă de comercializare și stocare Baumgarten;

13.

invită UE să colaboreze cu țările din regiunea Mării Nordului, având în vedere potențialul important al acestor țări în materie de resurse energetice, în principal pentru a produce energie eoliană generată în larg;

14.

invită Consiliul și Comisia să coopereze cu statele membre din zona Mării Mediteraneene și cu țările din Africa de Nord, având în vedere potențialul semnificativ al acestora în ceea ce privește resursele energetice și posibilitățile importante care ar putea fi create pentru propria lor dezvoltare, în special în cadrul Procesului de la Barcelona; încurajează în special folosirea energiei solare și a celei eoliene în aceste regiuni; salută progresul recent realizat în legătură cu Inițiativa industrială DESERTEC, care urmărește dezvoltarea vastului potențial reprezentat de energia solară în Orientul Mijlociu și Africa de Nord; evidențiază că acțiunea UE în legătură cu proiectul DESERTEC ar trebui să fie coerentă și să contribuie în mod activ la dezvoltarea țărilor din Nordul Africii și din Orientul Mijlociu; solicită, prin urmare, companiilor și statelor membre implicate în acest proiect, în strânsă cooperare cu Comisia, să promoveze dezvoltarea prin intermediul unui real transfer de tehnologie și a unei veritabile consolidări a capacităților destinate companiilor locale și societății civile pentru a garanta însușirea acestora de către țările respective și a construi un parteneriat de durată cu țările mediteraneene în care se va dezvolta DESERTEC;

15.

subliniază importanța strategică a regiunii arctice pentru UE atât în materie de resurse energetice, mediu și transporturi, cât și în ceea ce privește deschiderea coridorului Nord-Est;

16.

subliniază că progresele realizate în elaborarea unei politici energetice europene comune depind în mare măsură de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; îndeamnă Uniunea Europeană și statele membre să ia măsuri pentru a garanta înscrierea în Tratat a unui temei juridic obligatoriu, progresiv și global pentru o politică comună în materie de aprovizionare cu energie și securitate energetică; solicită ratificarea rapidă a Tratatului de la Lisabona, care conține o clauză referitoare la solidaritatea energetică și înscrie politica energetică în sfera de responsabilitate comună a UE și a statelor membre, considerând că aceasta reprezintă un pas în direcția cea bună;

17.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/27

A.

întrucât, în calitatea sa de stat membru al Consiliului Europei și al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Rusia s-a angajat să apere și să promoveze drepturile omului, libertățile fundamentale și statul de drept;

B.

întrucât intensificarea cooperării și relațiile de bună vecinătate dintre UE și Rusia prezintă o importanță determinantă pentru stabilitatea, securitatea și prosperitatea întregii Europe;

C.

întrucât UE urmărește să încheie un parteneriat strategic cu Rusia, la baza căruia să stea valorile democrației, drepturilor omului și statului de drept;

D.

întrucât situația militanților pentru apărarea drepturilor omului cunoaște o înrăutățire alarmantă, în special în Caucazul de Nord;

E.

întrucât activitatea organizațiilor de apărare a drepturilor omului, precum Memorial și Demos, este fundamentală pentru constituirea unei societăți stabile și libere; întrucât Guvernul Rusiei ar trebui, prin urmare, să fie onorat de rolul important jucat de acest tip de instituții;

F.

întrucât Stanislav Markelov, avocat specializat în drepturile omului, care a reprezentat-o și pe jurnalista asasinată Anna Politkovskaia, a fost asasinat la rândul său la 20 ianuarie 2009 împreună cu jurnalista Anastasia Barburova, care și-a pierdut viața în încercarea de a-l apăra pe dl Markelov;

G.

întrucât, la 10 iulie 2009, corpul neînsuflețit al activistului pentru drepturile omului Andrei Kulaghin a fost descoperit într-o carieră din Petrozavodsk, la două luni după dispariția sa;

H.

întrucât Natalia Estemirova, coordonatoarea activităților din Cecenia ale organizației Memorial, a fost răpită la 15 iulie 2009 la Groznâi, iar corpul său neînsuflețit a fost descoperit în statul vecin Ingușeția; întrucât Parlamentul European a păstrat un minut de reculegere în memoria Nataliei Estemirova în timpul ședinței sale din 16 iulie 2009; întrucât activitatea din Cecenia a organizației Memorial a fost suspendată în urma acestui asasinat;

I.

întrucât, în septembrie 2009, urmează să înceapă la Moscova un proces sub acuzația de defăimare pe baza unei plângeri pentru calomnie depuse de Președintele Ceceniei, Ramzan Kadirov, împotriva lui Oleg Orlov, coordonatorul Centrului pentru Drepturile Omului Memorial, în urma declarației dlui Orlov, publicată pe site-ul Centrului Memorial la 15 iulie 2009, în care Președintele Kadirov este acuzat de implicare în asasinarea Nataliei Estemirova;

J.

întrucât Zarema Sadulaieva și soțul său Alik Dzhabrailov, activiști ai societății civile cecene, care lucrau pentru organizația umanitară „Salvați generația”, au fost răpiți la 10 august 2009 din biroul lor din Groznâi și au fost găsiți asasinați în ziua următoare;

K.

întrucât, la 4 decembrie 2008, birourile din Sankt Petersburg ale Centrului de Cercetare și Informare „Memorial” au fost ținta unui raid efectuat de agenți mascați ai Procuraturii Generale a Rusiei, iar hard-disk-urile și CD-urile care conțineau întreaga bază de date despre mii de victime ale represiunii staliniste au fost confiscate; întrucât baza de date a fost returnată organizație Memorial în urma unei hotărâri judecătorești;

L.

întrucât clădirile de locuințe în care își aveau domiciliul personal Oleg Orlov, coordonatorul Centrului pentru Drepturile Omului Memorial și colaboratorul său, Alexander Ceerkasov, au fost inspectate la 3 septembrie 2009 de către anchetatori guvernamentali care pretindeau că lucrează pentru autoritățile fiscale;

M.

întrucât, la 3 septembrie 2009, la două luni după ce a hotărât retrimiterea în judecată a celor trei suspecți achitați în luna februarie a anului curent, Curtea Supremă a Rusiei a ordonat o nouă anchetă privind asasinarea Anei Politkovskaia, care a avut loc în 2006;

N.

întrucât la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg au fost depuse numeroase plângeri de către cetățeni ruși,

1.

condamnă fără rezerve și deplânge cu fermitate hărțuirea și tentativele de asasinat cu care se confruntă militanții pentru apărarea drepturilor omului, avocații și jurnaliștii din Rusia;

2.

îndeamnă autoritățile ruse să facă tot ce le stă-n putere pentru a asigura protecția militanților pentru apărarea drepturilor omului, astfel cum se prevede în Declarația ONU privind dreptul și responsabilitatea persoanelor, a grupurilor și a organelor societății de a promova și a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale universal recunoscute; invită în special autoritățile cu răspunderi în domeniu să creeze condițiile care să permită organizației „Memorial” și altor organizații de apărare a drepturilor omului să-și reia activitățile în Cecenia în condiții de siguranță; salută returnarea arhivei confiscate de la organizația „Memorial” din Sankt Petersburg în urma unui raid efectuat la 4 decembrie 2008;

3.

solicită autorităților federale ruse să ancheteze cu rapiditate, rigoare și eficiență asasinatele citate mai sus și să aducă în fața justiției persoanele responsabile pentru aceste acte de violență, precum și pe cele implicate;

4.

subliniază că impunitatea din Cecenia conduce la destabilizarea întregii regiuni a Caucazului de Nord;

5.

ia act de telegrama adresată în iulie organizației de apărare a drepturilor omului Memorial, în care Președintele Rusiei, Dmitri Medvedev, își asumă angajamentul de a întreprinde o anchetă exhaustivă privind asasinarea Nataliei Estemirova;

6.

salută inițiativa Președintelui Medvedev de a amenda legea privind ONG-urile în sensul reducerii unor restricții și al simplificării procedurilor de înregistrare pentru ONG-urile ruse și își exprimă speranța că acest demers va aduce îmbunătățiri substanțiale;

7.

salută hotărârea Curții Supreme a Rusiei din 3 septembrie 2009 de a deschide o nouă anchetă privind asasinarea Annei Politkovskaia și de a aborda anchetele deschise împotriva celor trei bărbați achitați în urma primului proces în cadrul aceleiași cauze cu cea a presupusului ucigaș Ruslan Mahmudov și a celor care acuzați că l-au plătit pentru a comite asasinatele respective; solicită deschiderea cât mai rapidă a unui proces, aplicarea procedurii cu jurați și autorizarea accesului tuturor instituțiilor mass-mediei și al tuturor jurnaliștilor la proces;

8.

solicită să se realizeze progrese în consultările dintre UE și Rusia pe tema drepturilor omului și îndeamnă ca acest proces de consultare să fie deschis față de contribuțiile reale ale Parlamentului European, Dumei de Stat, autorităților judiciare ruse, dar și ale societății civile și ale organizațiilor de apărare a drepturilor omului; invită Rusia să-și respecte pe deplin obligațiile care-i revin în calitate de membră a OSCE și a Consiliului Europei, inclusiv respectarea dreptului de asociere și a dreptului la manifestații pașnice; își reiterează poziția potrivit căreia apărarea drepturilor omului ar trebui să constituie o prioritate pe ordinea de zi a viitorului summit UE-Rusia și să devină parte integrantă a noului acord UE-Rusia;

9.

invită autoritățile ruse să se conformeze hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și să ratifice fără întârziere Protocolul adițional 14 la Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la reforma sistemului de control a acestei convenții;

10.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse, OSCE și Consiliului Europei.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/30

A.

întrucât relațiile și colaborarea dintre UE și Republica Kazahstan se dezvoltă continuu la toate nivelurile; întrucât Kazahstanul joacă un rol crucial în ceea ce privește stabilitatea și securitatea din Asia Centrală și dezvoltarea economică a întregii regiuni;

B.

întrucât Kazahstanul va prelua, în 2010, președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE); întrucât această poziție va conferi țării un profil mai pronunțat și o mai mare responsabilitate în domeniul democrației și al drepturilor omului; întrucât OSCE a îndemnat Kazahstanul să aprofundeze reformele democratice înainte de preluarea președinției;

C.

întrucât, în ciuda acestei importante sarcini internaționale, în ultimele luni situația internă a Kazahstanului a fost umbrită de o înăsprire recentă a restricțiilor din mass-media și o serie de urmăriri penale controversate;

D.

întrucât, la 3 septembrie 2009, Yevgeni Zhovtis, directorul Biroului internațional din Kazahstan pentru drepturile omului și statul de drept și apărător proeminent al drepturilor omului, a fost condamnat pentru ucidere din culpă pentru vătămarea și uciderea unui pieton cu mașina sa la 26 iulie 2009, la o pedeapsă de patru ani într-o comunitate de persoane care au săvârșit acte criminale;

E.

întrucât, la 27 iulie 2009, ancheta poliției a fost deschisă, iar Evgeniy Zhovtis a fost chemat în calitate de martor; întrucât la 28 iulie 2009 statutul lui Evgeniy Zhovtis a fost schimbat cu cel de suspect în cadrul anchetei dar, în contradicție cu legea kazahă, echipa sa juridică nu a fost informată de această evoluție înainte de 14 august 2009;

F.

întrucât Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omuluial OSCE, a declarat că „este posibil ca proceduri discutabile să fi încălcat dreptul lui Zhovtis la un proces echitabil, astfel cum este garantat de Constituția din Kazahstan, angajamentele țării față de OSCE și standardele internaționale fundamentale”;

G.

întrucât, în cadrul reuniunilor OSCE din trecut, Yevgeni Zhovtis a prezentat în detaliu abuzurile împotriva drepturilor omului din țara sa, creând îndoieli în legătură cu capacitatea acesteia de a deține președinția unei organizații dedicate susținerii principiilor democratice;

H.

întrucât, în trecut, s-au exprimat preocupări serioase în legătură cu procesele și condamnările ulterioare la închisoare ale altor activiști kazahi pentru drepturile omului, printre care Ramazan Yesergepov și Serghei Duvanov;

I.

întrucât, în iunie 2008 și din nou în mai 2009, în contextul viitoarei președinții a OSCE a țării sale, ministrul de externe din Kazahstan, Marat Tahzin, a prezentat angajamente referitoare la realizarea de progrese în domeniul consolidării și respectării drepturilor omului în Kazahstan;

J.

întrucât articolul 2 din Acordul de parteneriat și cooperare UE - Kazahstan prevede respectarea democrației, a principiilor dreptului internațional și a drepturilor omului,

1.

fără a pune la îndoială autonomia sistemului judiciar, care este un element-cheie al oricărui sistem democratic, își exprimă îngrijorarea gravă față de modul în care s-au derulat ancheta privind accidentul de circulație nefericit și procesul ulterior al lui Yevgeni Zhovtis și atrage atenția asupra afirmațiilor conform cărora probele în apărarea acestuia nu au fost admisă în timpul procesului;

2.

invită autoritățile kazahe să efectueze imediat o a doua anchetă completă și echitabilă, cu respectarea deplină a transparenței și a statului de drept, privind împrejurările în care s-a petrecut incidentul și să revizuiască în consecință condamnarea lui Yevgeni Zhovtis și sentința pronunțată împotriva sa;

3.

îndeamnă autoritățile kazahe să informeze în mod oficial despre procesul lui Yevgeni Zhovtis și să îi asigure acestuia accesul la proceduri judiciare adecvate, inclusiv dreptul la o cale de atac, în conformitate cu legislația Kazahstanului;

4.

atrage atenția asupra rezervelor puternice exprimate de organizațiile pentru drepturile omului în legătură cu angajamentul real al guvernului kazah de a face progrese în momentul anunțării, în 2007, a deciziei de a oferi țării președinția OSCE, și se așteaptă ca autoritățile kazahe să depună toate eforturile pentru a face progrese concrete privind democratizarea și drepturile omului înainte de a prelua președinția OSCE;

5.

invită Comisia, în acest sens, să intensifice asistența UE și cooperarea cu Kazahstanul în aceste domenii, în scopul de a pregăti mai bine guvernul kazah să preia această importantă sarcină internațională;

6.

îndeamnă Consiliul să ocupe o poziție fermă în abordarea acestei probleme cu autoritățile kazahe și, în special, să abordeze cazul lui Yevgeni Zhovtis în cadrul dialogului privind drepturile omului UE-Kazahstan, al cărui al doilea tur este programat pentru 21 octombrie 2009, și în cadrul reuniunii Consiliului de cooperare UE-Kazahstan de la mijlocul lunii noiembrie 2009;

7.

îndeamnă Comisia să își intensifice proiectele și programele în Kazahstan, în cadrul Instrumentului European pentru Democrație și Drepturile Omului;

8.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Secretarului General al ONU, Reprezentantului Special al UE pentru Asia Centrală, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Consiliului Europei, precum și parlamentului, guvernului și președintelui Kazahstanului.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/32

A.

conștient de importanța legăturilor politice, economice și culturale existente între Uniunea Europeană și Siria; întrucât Siriei îi revine un rol important în instituirea unei păci și a unei stabilități durabile în Orientul Mijlociu; întrucât s-au produs evenimente pozitive produse în acest sens, care oferă o bază pentru relansarea eforturilor în vederea încheierii acordului de asociere;

B.

întrucât Acordul de asociere între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Arabă Siriană, pe de altă parte, nu a fost încă semnat și ratificat; întrucât articolul 2 din acest acord stipulează că respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice constituie linia directoare a politicii interne și internaționale a părților și un element fundamental al acordului;

C.

întrucât Muhannad al-Hassani, figură de prim-plan, avocat specializat în drepturile omului și președinte al Organizației Siriene pentru Drepturile Omului (Swasiah), a fost arestat de autoritățile siriene la 28 iulie 2009; întrucât acesta a fost transferat la Palatul Justiției din Damasc, unde a fost supus la interogatorii și inculpat oficial sub acuzația de „pierdere a sentimentelor naționale” și „răspândire de știri false” în cadrul unei ședințe restrânse la care accesul avocatului său nu a fost permis;

D.

întrucât Muhannad al-Hassani a fost implicat în monitorizarea condițiilor de detenție din Siria și în special a practicilor legale ale Curții Supreme de Securitate de Stat, în cadrul căreia procesele nu îndeplinesc standardele internaționale, potrivit raportului organizației Human Rights Watch din februarie 2009; întrucât a fost interogat cu mai multe ocazii înaintea arestării, interogatoriile respective axându-se în special pe acțiunile sale întreprinse în domeniul drepturilor omului și al apărării prizonierilor politici;

E.

întrucât Parlamentul și Președintele său au intervenit deja în repetate rânduri pentru a obține eliberarea militanților pentru apărarea drepturilor omului, a parlamentarilor și a altor politicieni deținuți în închisorile siriene, inclusiv a lui Michel Kilo și Mahmud Issa; întrucât Parlamentul salută toate inițiativele încununate de succes întreprinse de actorii sirieni și internaționali având drept obiectiv eliberarea militanților pentru apărarea drepturilor omului;

F.

întrucât legea de urgență în vigoare din 1963 limitează efectiv capacitatea cetățenilor de a-și exercita drepturile civile și politice; întrucât autoritățile siriene i-au împiedicat anterior pe Muhannad al-Hassani și pe alți avocați specializați în drepturile omului să se deplaseze în străinătate pentru a lua parte la evenimente și sesiuni de formare pe tema drepturilor omului; întrucât acesta reprezintă un model consacrat utilizat de autoritățile siriene pentru a hărțui și a pedepsi militanții pentru apărarea drepturilor omului,

1.

își exprimă regretul profund față de detențialui Muhannad al-Hassani, măsură aparent menită să sancționeze activitățile sale din domeniul drepturilor omului, în special monitorizarea Curții Supreme de Securitate de Stat și a condițiilor de detenție din Siria;

2.

solicită autorităților siriene să-l elibereze fără întârziere pe Muhannad al-Hassani și să garanteze integritatea sa fizică și psihologică indiferent de împrejurări;

3.

își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la represiunile cărora militanții pentru apărarea drepturilor omului din Siria trebuie să le facă față în continuare și cu privire la lipsa de progrese în ceea ce privește respectarea drepturilor omului de către autoritățile siriene; își exprimă încrederea cu privire la faptul că Siria, care ar putea juca un rol important în instaurarea păcii în regiune, va îmbunătăți și va sprijini situația drepturilor omului și a libertății de exprimare din această țară;

4.

solicită autorităților siriene să pună capăt acestei politici de persecutare și hărțuire a militanților pentru apărarea drepturilor omului și a familiilor acestora și să elibereze imediat toți prizonierii de conștiință, militanții pentru apărarea drepturilor omului, inclusiv pe Anwar al-Bunni și Kamal Labwani, și activiștii pentru pace;

5.

solicită autorităților siriene să asigure funcționarea în condiții de transparență a sistemului judiciar, în special a Curții Supreme de Securitate de Stat;

6.

îndeamnă autoritățile siriene să respecte cu strictețe Convenția ONU împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante menționată anterior și celelalte documente și standarde internaționale pertinente pentru a garanta că deținuții din închisorile siriene:

7.

își reiterează convingerea că promovarea drepturilor omului constituie unul dintre pilonii relațiilor dintre UE și Siria; salută continuarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Siria și speră ca eforturile susținute vor conduce nu doar la îmbunătățirea situației economice și sociale din această țară, dar și a situației politice și a drepturilor omului; invită Președinția suedeză, Consiliul și Comisia să adopte o foaie de parcurs, ca etapă prealabilă semnării Acordului de asociere, care să indice cu claritate evoluțiile pozitive ale situației drepturilor omului așteptate din partea autorităților siriene;

8.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Arabe Siriene.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/34

1.

decide ca numărul de membri ai comisiilor să fie după cum urmează:

2.

decide, cu privire la Decizia Conferinței președinților din 9 iulie 2009 privind componența birourilor comisiilor, faptul că birourile comisiilor pot fi formate din cel mult patru vicepreședinți;

3.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/36

1.

decide ca numărul de membri ai delegațiilor interparlamentare să fie după cum urmează:

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/39

1.

aprobă numirea domnului Algirdas Šemeta în calitate de membru al Comisiei, pentru perioada rămasă din mandatul Comisiei, care se va încheia la 31 octombrie 2009;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/40

1.

aprobă numirea domnului Paweł Samecki în calitate de membru al Comisiei, pentru perioada rămasă din mandatul Comisiei, care se va încheia la 31 octombrie 2009;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/41

1.

aprobă numirea domnului Karel De Gucht în calitate de membru al Comisiei, pentru perioada rămasă din mandatul Comisiei, care se va încheia la 31 octombrie 2009;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/42

1.

aprobă încheierea acordului;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Mongoliei.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/43

1.

aprobă încheierea protocolului de modificare a acordului;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Populare Chineze.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/44

1.

aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a semna decizia respectivă împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

3.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, inclusiv anexa, Consiliului și Comisiei.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/46

A.

întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumentele legislative și bugetare necesare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.

întrucât asistența financiară oferită de Uniunea Europeană lucrătorilor concediați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de concertare din 17 iulie 2008, precum și cu respectarea AII din 17 mai 2006 cu privire la adoptarea deciziilor de mobilizare a fondului;

C.

întrucât Spania și Portugalia au solicitat asistență în ceea ce privește concedierile din sectorul produselor textile din regiunile Cataluña (3) și, respectiv, Norte-Centro (4) și îndeplinesc criteriile de eligibilitate instituite de Regulamentul FEG,

1.

solicită instituțiilor competente să depună eforturile necesare în vederea accelerării mobilizării fondului;

2.

subliniază că Uniunea Europeană ar trebui să utilizeze toate mijloacele de care dispune pentru a face față consecințelor crizei economice și financiare mondiale; observă, în acest sens, că FEG poate juca un rol crucial în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor concediați;

3.

reamintește că mobilizarea creditelor de plată alocate FEG nu ar trebui să pună în pericol finanțarea Fondului Social European; își exprimă îndoiala cu privire la garantarea complementarității cu alte instrumente existente, cum ar fi Fondul Social European;

4.

se angajează să evalueze funcționarea și valoarea adăugată a FEG în contextul evaluării generale a programelor și a altor instrumente instituite prin AII din 17 mai 2006 care face parte din revizuirea bugetară a cadrului financiar multianual 2007-2013;

5.

aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

6.

încredințează Președintelui sarcina de a semna decizia respectivă împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

7.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, inclusiv anexa, Consiliului și Comisiei.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/48

A.

întrucât Proiectul preliminar de buget rectificativ nr. 6 pentru bugetul aferent exercițiului financiar 2009 cuprinde revizuirea previziunilor privind resursele proprii tradiționale, bazele de calcul ale TVA și VNB, includerea în buget a rectificărilor corespunzătoare în favoarea Regatului Unit și finanțarea acestora, precum și revizuirea finanțării reducerilor VNB în favoarea Țărilor de Jos și a Suediei în 2009;

B.

întrucât scopul Proiectului de buget rectificativ nr. 6/2009 este de a înscrie oficial aceste ajustări în bugetul 2009,

1.

aprobă Proiectul de buget rectificativ nr. 6/2009 fără modificări;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/49

A.

întrucât Proiectul de buget rectificativ nr. 7 la bugetul general 2009 acoperă mobilizarea unei sume de 109,4 milioane EUR în credite de angajament și de plată din Fondul de solidaritate al UE pentru a contracara efectele furtunii care a afectat Franța în ianuarie 2009;

B.

întrucât scopul Proiectului de buget rectificativ nr. 7/2009 este acela de a înscrie oficial această ajustare în bugetul 2009,

1.

ia act de Proiectul preliminar de buget rectificativ nr. 7/2009, care este cel de-al patrulea buget rectificativ dedicat exclusiv Fondului de solidaritate al UE;

2.

ia act de faptul că finanțarea Fondului de solidaritate al UE va fi asigurată din capitolul 1 4 din volumul Venituri din cadrul bugetului general al Comunităților Europene, referitor la resursele proprii bazate pe venitul național brut în temeiul articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Decizia nr. 2007/436/CE, Euratom, în vederea finanțării capitolului 13 06 din bugetul 2009 privind Fondul de solidaritate;

3.

aprobă Proiectul de buget rectificativ nr. 7/2009 fără modificări;

4.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/51

A.

întrucât Proiectul de buget rectificativ nr. 8 la bugetul general 2009 vizează următoarele aspecte:

B.

întrucât scopul Proiectului de buget rectificativ nr. 8/2009 este de a înscrie oficial aceste ajustări în bugetul 2009,

1.

aprobă Proiectul de buget rectificativ nr. 8/2009 fără modificări ca urmare a reuniunii tripartite din 1 septembrie 2009 (4);

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/53

1.

aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.

invită Comisia să-și modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;

3.

invită Consiliul să informeze Parlamentul, în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.

solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/54

1.

aprobă propunerea Comisiei;

2.

invită Consiliul să informeze Parlamentul, în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.

solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

4.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

19.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 224/55

1.

își dă avizul conform cu privire la încheierea acordului;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Tadjikistan.