ISSN 1830-3668

doi:10.3000/18303668.C_2010.223.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 223

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 53
18 august 2010


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

I   Rezoluții, recomandări și avize

 

AVIZE

 

Banca Centrală Europeană

2010/C 223/01

Avizul Băncii Centrale Europene din 6 august 2010 cu privire la o propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE în ceea ce privește cerințele de capital pentru portofoliul de tranzacționare și pentru resecuritizare, precum și procesul de supraveghere a politicilor de remunerare (CON/2010/65)

1

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2010/C 223/02

Rata de schimb a monedei euro

5

2010/C 223/03

Decizia Comisiei din 17 august 2010 de modificare a Deciziei 2007/623/CE de stabilire a Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă

6

 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

 

Comisia Europeană

2010/C 223/04

Ajutor de stat – Slovenia – Ajutor de stat C 13/10 (ex NN 17/10) – Eventuale măsuri de ajutor în favoarea Elan d.o.o. și Elan Marine d.o.o. – Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ( 1 )

8

2010/C 223/05

Avizul Guvernului Regatului Unit cu privire la Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor ( 1 )

15

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

 


I Rezoluții, recomandări și avize

AVIZE

Banca Centrală Europeană

18.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 223/1


AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 6 august 2010

cu privire la o propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE în ceea ce privește cerințele de capital pentru portofoliul de tranzacționare și pentru resecuritizare, precum și procesul de supraveghere a politicilor de remunerare

(CON/2010/65)

2010/C 223/01

Introducere și temei juridic

La 12 noiembrie 2009, Banca Centrală Europeană (BCE) a emis Avizul CON/2009/94 (1) cu privire la propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE în ceea ce privește cerințele de capital pentru portofoliul de tranzacționare și pentru resecuritizare, precum și procesul de supraveghere a politicilor de remunerare (denumită în continuare „directiva propusă”). La 7 iulie 2010, Parlamentul European a adoptat directiva propusă (2), care se află în prezent în procedura de adoptare formală de către Consiliul Uniunii Europene. Prezentul aviz privește versiunea adoptată de Parlamentul European a directivei propuse.

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) ultimul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, conform căruia, în domeniile care țin de competențele sale, BCE poate prezenta avize, inter alia, instituțiilor corespunzătoare ale Uniunii. În acest sens, directiva propusă conține dispoziții cu incidență asupra atribuțiilor Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de definire și punere în aplicare a politicii monetare a Uniunii, astfel cum este prevăzut la articolul 127 alineatul (2) prima liniuță din Tratat și asupra contribuției SEBC la buna desfășurare a politicilor privind stabilitatea sistemului financiar, astfel cum este prevăzut la articolul 127 alineatul (5) din Tratat. În conformitate cu articolul 17.5 teza întâi din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1.   Observații cu caracter general

1.1.

BCE este preocupată de prelungirea termenului pentru aplicarea excepției referitoare la expunerile sub formă de obligațiuni garantate (3) care sunt colateralizate cu împrumuturi garantate cu bunuri imobile cu destinație rezidențială și comercială, cuprinse în anexa I, alineatul (2) litera (c) subpunctul (ii) din directiva propusă. Prelungirea termenului pentru aplicarea excepției de la 31 decembrie 2010 la 31 decembrie 2013 permite utilizarea nelimitată a unităților de rang superior emise de entitățile de securitizare care securitizează expunerile pe bunuri imobile cu destinație rezidențială și comercială din portofoliul de acoperire al obligațiunilor garantate. În plus, textul adoptat elimină trimiterea la cea mai favorabilă categorie de calitate a creditului cerută pentru aceste unități (4).

1.2.

Astfel, directiva propusă afectează obligațiunile garantate conforme cu OPCVM și titlurile garantate cu active (ABS) eligibile pentru operațiunile de creditare ale Eurosistemului, astfel cum este prevăzut în Orientarea BCE/2000/7 din 31 august 2000 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului (5). În acest sens, din perspectiva gestionării riscului, de exemplu, cerințe mai ridicate cu privire la marjele de ajustare și la rating, sistemul de garanții al Eurosistemului impune un tratament mai strict în privința titlurilor garantate cu active comparativ cu cel aplicat în privința obligațiunilor garantate conforme cu OPCVM. O posibilă consecință a directivei propuse ar putea fi aceea de a oferi contrapărților pentru operațiunile de politică monetară stimulente substanțiale pentru includerea titlurilor lor garantate cu active în portofoliul de acoperire al unor astfel de obligațiuni garantate, obținând în acest fel un tratament mai favorabil, în detrimentul expunerii la risc a Eurosistemului.

1.3.

În același timp, și fără a aduce atingere măsurilor de reglementare adoptate de BCE care diminuează dependența legislației de ratingurile externe, BCE are anumite rezerve în ceea ce privește eliminarea trimiterii la cea mai favorabilă categorie de calitate a creditului cerută pentru aceste unități, întrucât acest lucru ar putea submina și mai mult credibilitatea și transparența pieței obligațiunilor garantate și, în cele din urmă, ar putea avea consecințe asupra stabilității financiare.

1.4.

În general, obiectivul pe termen scurt al factorilor de reglementare ar trebui să fie acela de a elimina excepția și de a dezvolta un set riguros de criterii pentru activele care urmează a fi incluse în portofoliul de acoperire al obligațiunilor garantate care: (i) nu se bazează pe ratinguri externe, și (ii) este suficient de solid încât să asigure încrederea pieței în obligațiunile garantate, acordând totodată instituțiilor financiare timp suficient pentru a-și adapta modelele folosite în activitate. Micșorarea de la 20 % la 10 % a limitei din valoarea nominală a emisiunii scadente prevăzute la anexa I, alineatul (2) litera (c) subpunctele (i) și (ii) din directiva propusă, poate fi considerată ca o acțiune pozitivă în această direcție.

2.   Propuneri de redactare

În cazul în care BCE recomandă modificarea directivei propuse, în anexă se regăsesc propuneri de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 6 august 2010.

Președintele BCE

Jean-Claude TRICHET


(1)  JO C 291, 1.12.2009, p. 1.

(2)  P7_TA-PROV (2010) 0274.

(3)  Astfel cum este definit la articolul 22 alineatul (4) din Directiva 85/611/CEE din 20 decembrie 1985 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (Ediția specială în limba română a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, cap. 6, vol. 1, p. 138).

(4)  A se vedea anexa VI, punctul 68 alineatul (3) din Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit (reformare) (Ediția specială în limba română a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, cap. 6, vol. 9, p. 3).

(5)  Ediția specială în limba română a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, cap. 10, vol. 5, p. 18.


ANEXĂ

Propuneri de redactare

Textul propus de Parlamentul European

Modificările propuse de BCE (1)

Modificare

Anexa VI, punctul 68 (ii)

„(ii)

al treilea alineat se înlocuiește cu următorul text:

«Până la 31 decembrie 2013, limita de 10 % pentru unitățile de rang superior emise de Fonds Communs de Créances din Franța sau de entitățile de securitizare echivalente astfel cum se menționează la literele (d) și (e) nu se aplică, cu condiția ca: (i) expunerile securitizate pe bunuri imobile cu destinație rezidențială și comercială să provină de la un membru al aceluiași grup consolidat din care face parte și emitentul obligațiunilor garantate sau de la o entitate afiliată aceluiași organism central la care este afiliat și emitentul obligațiunilor garantate (apartenența sau afilierea la un grup comun se determină atunci când unitățile de rang superior sunt constituite ca garanție pentru obligațiunile garantate); și (ii) un membru al aceluiași grup consolidat din care face parte și emitentul obligațiunilor garantate sau o entitate afiliată la același organism central la care este afiliat și emitentul obligațiunilor garantate să își asume în totalitate prima tranșă de pierdere ce acoperă respectivele unități de rang superior. Înainte de încheierea acestei perioade, dar cel târziu la 31 decembrie 2012, Comisia examinează oportunitatea acestei delegări și, după caz, oportunitatea aplicării unui tratament similar și în cazul altor forme de obligațiuni garantate. În funcție de rezultatele acestei examinări, Comisia poate adopta, dacă este cazul, acte delegate în conformitate cu competența prevăzută la articolul 151a în vederea prelungirii acestei perioade, a permanentizării acestei delegări sau a aplicării ei și în cazul altor forme de obligațiuni garantate.»”

„(ii)

al treilea alineat se înlocuiește cu următorul text:

«Până la 31 decembrie 2013, limita de 10 % pentru unitățile de rang superior emise de Fonds Communs de Créances din Franța sau de entitățile de securitizare echivalente astfel cum se menționează la literele (d) și (e) nu se aplică, cu condiția ca: (i) unitățile de rang superior respective să dispună de o evaluare a creditului realizată de o ECAI desemnată, care se încadrează în categoria de calitate cea mai favorabilă stabilită de o ECAI pentru obligațiunile garantate; (ii) expunerile securitizate pe bunuri imobile cu destinație rezidențială și comercială să provină de la un membru din același grup consolidat din care face parte și emitentul obligațiunilor garantate sau de la o entitate afiliată aceluiași organism central la care este afiliat și emitentul obligațiunilor garantate (apartenența sau afilierea la un grup comun se determină atunci când unitățile de rang superior sunt constituite ca garanție pentru obligațiunile garantate); și (iii) un membru al aceluiași grup consolidat din care face parte și emitentul obligațiunilor garantate sau o entitate afiliată la același organism central la care este afiliat și emitentul obligațiunilor garantate să își asume în totalitate prima tranșă de pierdere ce acoperă respectivele unități de rang superior. .»”

Explicație

Pentru motivele expuse în prezentul aviz, BCE are anumite rezerve în ceea ce privește eliminarea cerinței ca unitățile de rang superior să dispună de o evaluare a creditului din categoria cea mai favorabilă și care să fie realizată de o agenție internațională de rating (ECAI) desemnată, întrucât acest lucru ar putea submina și mai mult credibilitatea și transparența pieței obligațiunilor garantate. Din acest motiv, BCE propune reintroducerea acestei cerințe. Cu toate acestea, obiectivul pe scurt ar trebui să fie acela de a elimina excepția și de a dezvolta un set riguros de criterii pentru activele care urmează a fi incluse în portofoliul de acoperire al obligațiunilor garantate care: (i) nu se bazează pe rating-uri externe, și (ii) este suficient de solid încât să asigure încrederea pieței în obligațiunile garantate. De aceea, orice trimitere la o eventuală prelungire (nedeterminată) a termenului pentru aplicarea excepției ar trebui eliminată.

BCE este conștientă de faptul că anexa VI punctul 68 litera (i) impune ca unitățile de rang superior utilizate ca garanții să se califice pentru calitatea de gradul 1 a creditului. Însă, acest lucru nu atenuează rezerva cu privire la eliminarea cerinței ca unitățile de rang superior să dispună de o evaluare a creditului care să se încadreze în categoria cea mai favorabilă și care să fie realizată de o ECAI desemnată. Aceasta se datorează faptului că cerința privind calitatea de gradul 1 se aplică doar cu privire la limita de 10 % din valoarea nominală a emisiunii scadente aplicabilă în cazul în care excepția nu este activată. Trebuie remarcat, în acest sens, faptul că gradele 1-6 de calitate trebuie să fie stabilite de autoritățile competente, în conformitate cu articolul 82 din Directiva 2006/48/CE, ceea ce implică o anumită marjă discreționară în ceea ce privește calitatea creditului. Cu toate acestea, BCE apreciază că noțiunea de „cea mai favorabilă categorie de evaluare a creditului” ar trebui definită mai strict.

În versiunea directivei propuse care a fost adoptată de Parlamentul European, excepția poate fi aplicată cu respectarea a două cerințe. Prima cerință prevede ca expunerile securitizate pe bunuri imobile cu destinație rezidențială și comercială să nu provină din afara structurii grupului din care face parte și emitentul obligațiunilor garantate. BCE apreciază că această cerință poate fi greu de verificat în practică. A doua cerință este ca un membru al aceleiași structuri a grupului să își asume în totalitate prima tranșă de pierdere ce acoperă respectivele unități de rang superior. În opinia BCE, chiar dacă prima tranșă de pierdere este asumată în cadrul grupului, entitățile pot eluda cu ușurință această cerință prin utilizarea unor strategii speculative. Pentru aceste motive, BCE apreciază că aceste cerințe nu furnizează în sine garanții suficiente care să asigure includerea acestor active în portofoliul de acoperire al obligațiunilor garantate. Cu toate acestea, BCE admite că aceste cerințe oferă totuși un anumit grad de protecție pentru deținătorii de obligațiuni, în special în cazul în care aceste garanții sunt completate cu reintroducerea trimiterii la cea mai favorabilă categorie de calitate a creditului cerută pentru unitățile de rang superior.


(1)  Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului indică unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

18.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 223/5


Rata de schimb a monedei euro (1)

17 august 2010

2010/C 223/02

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,2860

JPY

yen japonez

109,66

DKK

coroana daneză

7,4492

GBP

lira sterlină

0,82300

SEK

coroana suedeză

9,4330

CHF

franc elvețian

1,3411

ISK

coroana islandeză

 

NOK

coroana norvegiană

7,9065

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

24,805

EEK

coroana estoniană

15,6466

HUF

forint maghiar

279,50

LTL

litas lituanian

3,4528

LVL

lats leton

0,7085

PLN

zlot polonez

3,9709

RON

leu românesc nou

4,2383

TRY

lira turcească

1,9285

AUD

dolar australian

1,4251

CAD

dolar canadian

1,3341

HKD

dolar Hong Kong

9,9919

NZD

dolar neozeelandez

1,8122

SGD

dolar Singapore

1,7424

KRW

won sud-coreean

1 512,72

ZAR

rand sud-african

9,3355

CNY

yuan renminbi chinezesc

8,7346

HRK

kuna croată

7,2525

IDR

rupia indoneziană

11 526,27

MYR

ringgit Malaiezia

4,0625

PHP

peso Filipine

58,055

RUB

rubla rusească

39,1144

THB

baht thailandez

40,796

BRL

real brazilian

2,2499

MXN

peso mexican

16,2260

INR

rupie indiană

59,9500


(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


18.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 223/6


DECIZIA COMISIEI

din 17 august 2010

de modificare a Deciziei 2007/623/CE de stabilire a Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă

2010/C 223/03

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

(1)

Prin Decizia 2007/623/CE (1), Comisia a creat un Grup la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă, denumit în continuare „grupul”, pentru o perioadă fixă de trei ani.

(2)

Reducerea poverii administrative și simplificarea legislației rămân priorități ale Comisiei, Programul de acțiune al Comisiei privind reducerea poverii administrative în Uniunea Europeană urmând să fie finalizat până în 2012.

(3)

Mandatul grupului și al membrilor acestuia trebuie prelungit, prin urmare, în mod corespunzător.

(4)

Grupul ar trebui să continue colaborarea atât cu părțile interesate externe, cât și cu serviciile Comisiei și să desfășoare un schimb periodic și sistematic de opinii și experiențe privind chestiuni legate de povara administrativă cu Secretarul General adjunct și cu președintele Comitetului de evaluare a impactului,

DECIDE:

Articolul 1

Decizia C(2007) 4063 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

Misiunea grupului este să consilieze Comisia cu privire la Programul de acțiune privind reducerea poverii administrative în Uniunea Europeană, al cărui scop este reducerea cu 25 % până în 2012 a poverii administrative impuse mediului de afaceri de legislația UE, precum și cu privire la simplificarea inițiativelor identificate în cadrul Programului de lucru al Comisiei.

Grupul va trebui, în special:

să acorde consultanță în ceea ce privește măsurile de reducere a poverii administrative sugerate de consultanți, prin organizarea unei consultări pe internet și a unor seminarii în statele membre;

să consilieze Comisia, la cererea acesteia, cu privire la aspecte metodologice care ar putea să apară în Programul de acțiune;

să propună alte acte legislative existente care ar putea fi incluse, după caz, în Programul de reducere;

să consilieze Comisia cu privire la Programul continuu de simplificare, în special în ceea ce privește actele cu potențial ridicat de reducere a poverii administrative;

să acorde asistență Comisiei în asigurarea înregistrării de progrese în ceea ce privește adoptarea, de către Consiliu și Parlament, a unor propuneri referitoare la reducerea poverii administrative;

să pregătească, până în noiembrie 2011, un raport privind cele mai bune practici din statele membre privind punerea în aplicare a legislației UE prin crearea unei poveri administrative minime.

Mandatul grupului este valabil până la 31 decembrie 2012.”

2.

Articolul 3 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

1.   Comisia poate consulta grupul în legătură cu orice aspect referitor la punerea în aplicare a Programului de acțiune privind reducerea poverii administrative în Uniunea Europeană și la Programul continuu de simplificare al acesteia, conform Programului de lucru al Comisiei.”

3.

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

Articolul 4

(a)

La alineatul (4), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Membrii grupului sunt numiți până la 31 decembrie 2012”.

(b)

La alineatul (7), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Numele membrilor sunt publicate pe site-ul internet al Secretariatului General al Comisiei Europene.”

4.

La articolul 5 alineatul (4), a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Secretariatul General al Comisiei Europene asigură serviciile de secretariat ale grupului”.

5.

Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

Aplicabilitate

Prezenta decizie se aplică până la 31 decembrie 2012.”

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la 30 august 2010.

Adoptată la Bruxelles, 17 august 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 253, 28.9.2007, p. 40.


V Anunțuri

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

Comisia Europeană

18.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 223/8


AJUTOR DE STAT – SLOVENIA

Ajutor de stat C 13/10 (ex NN 17/10) – Eventuale măsuri de ajutor în favoarea Elan d.o.o. și Elan Marine d.o.o.

Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

(Text cu relevanță pentru SEE)

2010/C 223/04

Prin scrisoarea din data de 12 mai 2010, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Comisia a comunicat Sloveniei decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE privind măsurile menționate anterior.

Părțile interesate își pot prezenta observațiile privind măsurile pentru care Comisia inițiază procedura în termen de o lună de la data publicării prezentului rezumat și a scrisorii care urmează, la adresa:

European Commission

Directorate-General for Competition

State aid Greffe

Office: J-70, 03/225

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Fax +32 22961242

Aceste observații vor fi comunicate Sloveniei. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.

TEXTUL REZUMATULUI

I.   PROCEDURĂ

La data de 10 iulie 2008, s-a depus o cerere privind un presupus ajutor de stat în favoarea Elan ski (Slovenia). Comisia a investigat presupusa măsură, adresând statului sloven o serie de cereri de informații. Mai mult, Comisia a primit informații detaliate din partea reclamantului.

II.   DESCRIERE

Beneficiarii măsurilor în cauză erau Elan Ski, o întreprindere care desfășoară activitate în producția de schiuri și Elan Marine, o întreprindere care desfășoară activitate în producția de ambarcațiuni destinate navigației maritime. Ambele întreprinderi, situate într-o regiune eligibilă pentru ajutor regional în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE, sunt deținute în proporție de 100 % de Elan Skupina, care la rândul său este în proprietatea mai multor întreprinderi de stat. Elan Skupina și cele două filiale se confruntau cu dificultăți financiare de câțiva ani. În consecință, în 2007 și 2008, întreprinderile de stat care dețin Elan Skupina au furnizat acesteia două infuzii de capital în valoare de 10 milioane EUR fiecare, din care Elan Skupina a realizat o infuzie de aproximativ 11,7 milioane EUR în Elan Ski. Diferența de 8,3 milioane EUR a fost transferată către Elan Marine.

III.   EVALUARE

Aceste infuzii de capital ar putea implica ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât au fost efectuate de întreprinderi deținute de stat, par a fi imputabile statului sloven. Mai mult, infuziile de capital au conferit probabil un avantaj întreprinderii care nu a avut acces ușor la capital și credit în condițiile date. În cazul în care măsurile în cauză vor fi considerate ajutor de stat, Comisia trebuie să verifice dacă un astfel de ajutor ar putea fi compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (2) sau (3) din TFUE. Până în prezent, Comisia nu dispune de suficiente informații pentru a trage o concluzie cu privire la compatibilitatea măsurii în cauză.

IV.   CONCLUZII

Având în vedere considerațiile menționate anterior, Comisia trebuie să inițieze procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE în legătură cu măsurile descrise mai sus.

TEXTUL SCRISORII

„Komisija želi obvestiti Slovenijo, da je po proučitvi informacij o zgoraj navedenih ukrepih, ki jih je prejela od slovenskih organov, sklenila začeti postopek iz člena 108(2) Pogodbe o delovanju Evropske unije (1).

1.   POSTOPEK

(1)

Nemški proizvajalec smuči Völkl je 10. julija 2008 vložil pritožbo v zvezi s pomočjo, ki jo je Republika Slovenija domnevno dodelila družbi Elan d.o.o. (v nadaljnjem besedilu: Elan Ski), slovenskemu proizvajalcu smuči.

(2)

Od takrat je Komisija slovenskim organom poslala več zahtev za informacije, na katere so se slovenski organi odzvali 14. oktobra 2008, 30. januarja 2010 in 22. februarja 2010. Komisija je novembra 2009 poslala zahtevo za informacije tudi pritožniku, na katero je ta odgovoril 5. marca 2010.

2.   UPRAVIČENCI

2.1   Elan Ski

(3)

Elan Ski je družba z omejeno odgovornostjo, dejavna na področju proizvodnje smučarske opreme. Sedež ima v Begunjah na Gorenjskem, v Sloveniji. Vsa območja Slovenije so upravičena do regionalne pomoči na podlagi člena 107(3)(a) Pogodbe o delovanju Evropske unije (2). Družba Elan Ski je leta 2007 zaposlovala približno 750 ljudi, zdi pa se, da se je število zaposlenih od takrat precej zmanjšalo.

(4)

Družba Elan Ski ima trenutno približno 9-odstotni delež na svetovnem trgu smuči. Sodi med šest največjih proizvajalcev smuči. Smuči v celoti proizvaja v Begunjah, sedež tovarne desk za deskanje na snegu pa je v Avstriji, kjer je letno proizvedenih 200 000 desk za deskanje na snegu, od katerih se jih le desetina proda z znamko Elan. Večina smuči se izvozi v Nemčijo in druge države EU, ZDA, Kanado in na Japonsko. Proizvodi družbe Elan Ski se tržijo v 46 državah po vsem svetu (3).

(5)

Družba Elan Ski je bila v državni lasti od leta 1940 do devetdesetih let prejšnjega stoletja. Leta 1990 je bilo podjetje Elan Ski v stečaju in je bilo prodano upnikom. Leta 1991 je podjetje Elan Ski postalo delniška družba, ki je bila leta 1992 prodana novi lastnici, hrvaški Privredni banki Zagreb. Na koncu devetdesetih let prejšnjega stoletja se je družba Elan Ski spet znašla v krizi, leta 2000 pa jo je kupila Slovenska razvojna družba, delniška družba v 100-odstotni državni lasti, ki je bila ustanovljena za sanacijo in prestrukturiranje podjetij, prenos lastništva podjetij in financiranje dolgoročnih investicij.

(6)

Družba Elan Ski, ki je bila takrat družba z omejeno odgovornostjo, je bila potem prodana skupini Skimar (sedaj: Elan Skupina d.o.o., v nadaljnjem besedilu: Elan Skupina), ki je od takrat matična družba družbe Elan Ski. Družba Elan Ski je od leta 2006 zasebna družba z omejeno odgovornostjo.

2.2   Elan Marine

(7)

Elan Marine d.o.o. (v nadaljnjem besedilu: Elan Marine) je družba z omejeno odgovornostjo, od leta 1949 dejavna na področju proizvodnje morskih plovil. Kot družba Elan Ski ima tudi družba Elan Marine sedež v Begunjah na Gorenjskem, v regiji, ki je upravičena do regionalne pomoči iz člena 107(3)(a) Pogodbe o delovanju Evropske unije. Družba Elan Marine je leta 2007 zaposlovala približno 420 ljudi, število zaposlenih pa se je od takrat zmanjšalo.

2.3   Elan Skupina

(8)

Obe družbi, Elan Ski in Elan Marine, sta bili 15. februarja 2010 v 100-odstotni lasti družbe Elan Skupina. Holding ima še dve drugi hčerinski družbi, in sicer družbo Elan Inventa d.o.o. (servisni oddelek) in družbo Marine Nova d.o.o.

(9)

Družba Elan Skupina je 31. decembra 2007 zaposlovala približno 1 200 ljudi (trenutno zaposluje približno 800 ljudi).

(10)

Delničarji družbe Elan Skupina so večinoma v državni lasti. Lastniška struktura družbe Elan Skupina je bila januarja 2009 naslednja:

Kapitalska družba pokojninskega in invalidskega zavarovanja, d.d. (v nadaljnjem besedilu: Kapitalska družba): Kapitalska družba je delniška družba, katere edini delničar je Republika Slovenija. Kapitalska družba je bila ustanovljena z namenom ustvarjanja dodatnega kapitala za pokojninsko in invalidsko zavarovanje z upravljanjem premoženja. Kapitalska družba je daleč največja delničarka družbe Elan Skupina in ima trenutno skoraj polovico njenih delnic (glej v nadaljevanju),

poleg tega Kapitalska družba nadzira vložek Prvega pokojninskega sklada (ki je tudi državni sklad, v nadaljnjem besedilu: KAD-PPS),

Družba za svetovanje in upravljanje, d.o.o. (v nadaljnjem besedilu: DSU), družba z omejeno odgovornostjo, ki je v 100-odstotni državni lasti in je dejavna na področju upravljanja in svetovanja,

Triglav Naložbe, finančna družba, d.d. (v nadaljnjem besedilu: Triglav naložbe), finančna družba, ki je v 98-odstotni lasti Zavarovalnice Triglav (glej v nadaljevanju),

Zavarovalnica Triglav, d.d., (v nadaljnjem besedilu: Zavarovalnica Triglav), družba, ki ponuja vse vrste neživljenjskega in življenjskega, zdravstvenega in nezgodnega zavarovanja in je v večinski lasti Zavoda za pokojninsko in invalidsko zavarovanje (v nadaljnjem besedilu: ZPIZ) ter Slovenske odškodninske družbe, d.d., ki sta v državni lasti.

Razpredelnica 1:   Lastniška struktura januarja 2009

Image

(11)

Do aprila 2008 je bila delničar družbe Elan Skupina tudi zasebna družba KD Kapital, finančna družba, d.o.o. (v nadaljnjem besedilu: KD Kapital).

Razpredelnica 2:   Lastniška struktura ob različnih datumih

Subjekt

1. januar 2007

Po 1. ukrepu

(april 2008)

Po 2. ukrepu

(januar 2009)

Kapitalska družba

30,5 %

47,3 %

47,3 %

KAD-PPS

10,3 %

10,3 %

10,3 %

DSU

17,3 %

17,3 %

17,3 %

Triglav Naložbe

13,2 %

13,2 %

13,2 %

Zavarovalnica Triglav

11,9 %

11,9 %

11,9 %

KD Kapital

16,8 %

0 %

0 %

Domnevno skupno državno lastništvo

83,2 %

100 %

100 %

3.   OPIS UKREPOV

3.1   Dokapitalizacija leta 2007 (Ukrep 1)

(12)

Kot bo opisano v nadaljevanju, so se družba Elan Skupina in njeni hčerinski družbi leta 2007 soočale s težavami, banke upnice pa so zahtevale povečanje kapitala kot pogoj za nadaljnje financiranje.

(13)

Kapitalska družba se je 19. decembra 2006 odločila za dokapitalizacijo družbe Elan Skupina, zaradi česar so delničarji družbe Elan Skupina29. januarja 2007 podpisali ‚pismo o nameri‘ dokapitalizacije družbe v višini 10,225 milijona EUR. Vendar pa so delničarji 4. oktobra 2007 soglašali le s povečanjem kapitala. Vzrok zamude je bilo začetno nasprotovanje povečanju kapitala s strani družbe KD Kapital, takrat edinega zasebnega delničarja družbe Elan Skupina, zlasti zato, ker je nameravala Kapitalska družba imenovati nove člane v nadzorni odbor družbe Elan Skupina. Družba KD Kapital je imela v lasti 16,83 % delnic družbe Elan Skupina. Po poročanju medijev je družbo KD Kapital vznemiril poskus vplivanja slovenskih državnih organov na poslovne odločitve družbe Elan Skupina prek Kapitalske družbe  (4).

(14)

Družba KD Kapital je končno soglašala s povečanjem kapitala v višini 10,225 milijona EUR v zameno za možnost prodaje delnic, ki jo je družba izkoristila marca 2008, z učinkom od aprila 2008. Kapitalska družba je kupila delnice družbe KD Kapital in tako povečala svoj delež v družbi Elan Skupina z 41 % na 57 % (10 % delnic je bilo takrat v lasti družbe KAD-PPS).

(15)

Vpis delničarjev je bil izveden 15. novembra 2007 v sorazmerju z deležem lastniških delnic delničarjev. Kapitalska družba se je vpisala v sorazmerju s svojim lastnim deležem in deležem, s katerim upravlja v imenu KAD-PPS. Od 10,225 milijona EUR, s katerimi je bila dokapitalizirana družba Elan Skupina, je družba Elan Ski prejela 5,8 milijona EUR, družba Elan Marine pa 4,425 milijona EUR.

3.2   Dokapitalizacija leta 2008 (Ukrep 2)

(16)

Junija/julija 2008 je uprava družbe Elan Skupina delničarje zaprosila za novo dokapitalizacijo v višini 25 milijonov EUR, in sicer za kritje nelikvidnosti v višini 14 milijonov EUR, za kritje izgub družbe Elan Skupina v višini 6,1 milijona EUR in za kapital za prestrukturiranje v višini 5 milijonov EUR. Poleg tega je morala družba Elan Skupina reprogramirati svoje dolgove do konca leta 2008. Dolgoročni načrt za družbo Elan Skupina je bil pripravljen junija 2008, 8. avgusta 2008 pa mu je sledil načrt okrevanja. Oba načrta sta vsebovala podobno finančno napoved za skupino in smučarski oziroma zimski del do leta 2012. V skladu z napovedjo bi začeli skupina oziroma družba Elan Ski ustvarjati dobiček od leta 2010 naprej. Družba Elan Marine bi začela ustvarjati dobiček od leta 2011. Oba načrta je pripravila skupina sama in ne neodvisni zunanji svetovalci.

(17)

Delničarji so menili, da so načrti neustrezni. Zato so 28. avgusta 2008 soglašali le z dokapitalizacijo v višini 10 milijonov EUR. Podlaga za povečanje kapitala je bil sporazum o reprogramiranju dolgov med družbo Elan Skupina in njenimi upniki do konca leta 2008. Vpis delničarjev je bil izveden 8. septembra 2008 v sorazmerju z deležem lastniških delnic delničarjev. Kapitalska družba se je vpisala v sorazmerju s svojim lastnim deležem in deležem, s katerim upravlja v imenu KAD-PPS.

(18)

Od 10 milijonov EUR, s katerimi je bila dokapitalizirana družba Elan Skupina, je družba Elan Ski prejela 5,924 milijona EUR, družba Elan Marine pa 4,076 milijona EUR.

(19)

V skladu z informacijami, ki so jih zagotovili slovenski organi, v zadevnem obdobju ni bilo dodatnih povečanj kapitala skupine Elan Skupina.

4.   OCENA

(20)

Šteje se, da sta morebitni upravičenki ukrepov družbi Elan Ski in Elan Marine. Dokapitalizirana je bila sicer družba Elan Skupina, vendar pa je ta družba dala sredstva družbi Elan Ski oziroma družbi Elan Marine (glej točki (15) in (18)). Zato sta ta dva subjekta morebitna upravičenca navedenih ukrepov. Komisija bo zato proučila, ali sta subjekta prejela državno pomoč v smislu člena 107 Pogodbe o delovanju Evropske unije (glej točko 4.2 v nadaljevanju), in če sta jo, ali bi takšna pomoč lahko bila združljiva z notranjim trgom (glej točko 4.3 v nadaljevanju). V ta namen je treba določiti, od kdaj je morebitni upravičenki treba šteti za podjetji v težavah (glej točko 4.1 v nadaljevanju).

4.1   Podjetje v težavah

(21)

V skladu s točko 10 smernic Skupnosti o državni pomoči za reševanje in prestrukturiranje podjetij v težavah (5) (v nadaljnjem besedilu: smernice za reševanje in prestrukturiranje) se podjetje lahko šteje za podjetje v težavah, če ni zmožno preprečiti izgub, ki bi brez zunanjega posredovanja državnih organov kratkoročno ali srednjeročno skoraj gotovo ogrozile obstoj podjetja. Točka 10 smernic za reševanje in prestrukturiranje določa posebne okoliščine, v katerih se lahko za podjetje šteje, da je v težavah.

(22)

V tej fazi se šteje, da družbi Elan Ski oziroma Elan Marine ne izpolnjujeta meril točke 10 smernic za reševanje in prestrukturiranje. Čeprav se je obseg kapitala obeh družb v letih od 2006 do 2008 (6) zelo zmanjšal, se zdi da so obstajale zadostne rezerve za kritje izgub.

(23)

Vendar pa v skladu s točko 11 smernic za reševanje in prestrukturiranje ‚podjetje lahko velja za podjetje v težavah, tudi če ni izpolnjena nobena od okoliščin, določenih v točki 10, zlasti ob prisotnosti običajnih znakov podjetja v težavah (…). V vsakem primeru pa je podjetje v težavah upravičeno le takrat, ko lahko dokaže, da si z lastnimi sredstvi ali sredstvi lastnikov/delničarjev ali iz tržnih virov ne more opomoči‘.

(24)

Komisija meni, da se za merila iz točke 11 zdi, da jih družbi Elan Ski in Elan Marine dejansko izpolnjujeta. Družba Elan Ski je med letoma 2006 in 2008 (7) ustvarila znatno izgubo, družba Elan Marine je znatno izgubo ustvarila leta 2007 in 2008 (8), oba subjekta pa sta od leta 2005 beležila tudi podatke o vedno manjšem prometu (9). Poleg tega so težke razmere za vso skupino (10) (ki naj bi ji na podlagi dopisa uprave družbe Elan Skupina leta 2008 brez dokapitalizacije grozil stečaj) skupini preprečile, da bi subjektoma finančno pomagala z lastnimi sredstvi. To kaže na to, da sta družbi Elan Ski in Elan Marine vsaj leta 2007 in 2008 izpolnjevali merila iz točke 11 smernic za reševanje in prestrukturiranje iz leta 2004. Tako se lahko družbi Elan Ski in Elan Marine štejeta za podjetji v težavah vsaj leta 2007 in 2008.

4.2   Obstoj državne pomoči

(25)

Člen 107(1) Pogodbe o delovanju Evropske unije določa, da je vsaka pomoč, ki jo dodeli država članica, ali kakršna koli vrsta pomoči iz državnih sredstev, ki izkrivlja ali bi lahko izkrivljala konkurenco z dajanjem prednosti posameznim podjetjem ali proizvodnji posameznega blaga, nezdružljiva z notranjim trgom, kolikor prizadene trgovino med državami članicami.

4.2.1   Državna sredstva in odgovornost države

(26)

Da ukrep šteje za državno pomoč, se mora financirati iz državnih sredstev in zanj mora odgovarjati država. Poleg organov javne uprave lahko državno pomoč dodelijo tudi javna podjetja. Vendar pa je treba v zvezi s tem ugotoviti, ali javno podjetje glede določenega ukrepa deluje kot ‚država‘, in sicer, če ima država glede zadevnega ukrepa dejansko prevladujoč vpliv v tem podjetju. To pomeni, da so državna sredstva tista sredstva, ki so neposredno ali posredno pod nadzorom ali, z drugimi besedami, z njimi razpolaga država (11).

(27)

Kar zadeva Kapitalsko družbo, ki je bila glavna delničarka družbe Elan Skupina v času dokapitalizacij, slovenski državni organi menijo, da Kapitalska družba niti neposredno niti posredno ne uporablja proračunskih sredstev. Utemeljujejo, da se družba financira izključno iz dividend, plačil obresti in drugih prihodkov iz naložbenih in poslovnih dejavnosti. Poleg tega Kapitalske družbe ni mogoče opredeliti kot pravne osebe javnega prava.

(28)

Vendar pa se zdi, da je Kapitalska družba pod nadzorom države in jo je treba šteti za javno podjetje v smislu člena 2(b) direktive o preglednosti (12). Republika Slovenija je lastnica 100 % vpisanega kapitala Kapitalske družbe in obvladuje večino glasov. Slovenska vlada imenuje vse člane skupščine Kapitalske družbe in njenega nadzornega odbora. Predstavniki slovenske vlade so vabljeni na seje skupščine in nadzornega odbora. Upravni odbor imenuje skupščina, nadzoruje pa ga nadzorni odbor. Zato Komisija predhodno domneva, da se ukrepi Kapitalske družbe financirajo iz državnih sredstev in je zanje odgovorna država.

(29)

Kar zadeva ostale delničarje družbe Elan Skupina, ki so sodelovali pri dokapitalizaciji, se v tej fazi zdi, da so družbe KAD-PPS, DSU, Triglav Naložbe in Zavarovalnica Triglav tesno povezane z Republiko Slovenijo. Dejansko sta družbi DSU in KAD-PPS v 100-odstotni lasti Republike Slovenije. V drugih dveh družbah, tj. družbi Triglav Naložbe in družbi Zavarovalnica Triglav, se zdi, da ima država v lasti vsaj večino delnic (prek drugih družb). Slovenski državni organi pa o strukturi družb niso zagotovili podrobnih informacij. V tej fazi Komisija dvomi, da za ukrepe teh družb ni odgovorna Republika Slovenija.

(30)

Zato Komisija predhodno sklepa, da se ukrepi Kapitalske družbe financirajo iz državnih sredstev in je zanje odgovorna država. Na podlagi do zdaj razpoložljivih informacij se tudi glede ukrepov, ki so jih podprle družbe KAD-PPS, DSU, Triglav Naložbe in Zavarovalnica Triglav, zdi, da se financirajo iz državnih sredstev in zanje odgovarja država, kar se bo preverilo v formalnem postopku preiskave.

4.2.2   Prednost

(31)

V skladu z načelom zasebnega vlagatelja v tržnem gospodarstvu je treba proučiti, ali pogoji posega dajejo gospodarsko prednost upravičencu, ki je ta v normalnih tržnih pogojih ne bi mogel dobiti.

(32)

Najprej je treba preveriti, ali je Republika Slovenija pri dokapitalizaciji družbe Elan Skupina delovala kot oseba zasebnega prava, saj je po poročanju slovenskih državnih organov vsaj Kapitalska družba kot takšna sodelovala z drugimi delničarji družbe pri sprejemanju ukrepov.

Kar zadeva prvi ukrep, edina očitno nedržavna delničarka družbe Elan Skupina, družba KD Kapital, ni bila zainteresirana za sodelovanje. Na koncu je družba KD Kapital sodelovala le zato, ker ji je Kapitalska družba zagotovila možnost odkupa njenih delnic po zajamčeni ceni. Zaenkrat ni informacij o ceni. Zato pri dokapitalizaciji družbe Elan Skupina zasebni delničar ni sodeloval pod enakimi pogoji z javnimi delničarji. Poleg družbe KD Kapital in Kapitalske družbe so k dokapitalizaciji prispevali le delničarji, ki so v večinski državni lasti. Prispevki takšnih delničarjev se ne morejo upoštevati pri odločanju o tem, ali je bil ukrep sprejet na način, kot bi ga sprejele osebe zasebnega prava. Zato Komisija dvomi, da je bil prvi ukrep izveden na način, kot bi ga izvedle osebe zasebnega prava, kot utemeljujejo slovenski državni organi.

Pri drugem ukrepu se zdi, da ni sodelovala nobena družba zasebnega prava. Kapitalska družba in drugi delničarji, ki so sodelovali pri drugem ukrepu, so vsaj v večinski državni lasti. Zato Komisija v tej fazi, tako kot pri prvem ukrepu, dvomi, da je Republika Slovenija preko Kapitalske družbe in drugih javnih delničarjev delovala na način, kot bi delovala oseba zasebnega prava.

(33)

Nadalje je treba upoštevati, da bi zasebni vlagatelj na trgu poskusil povečati donos iz svojih sredstev v skladu z okoliščinami in svojimi interesi, in sicer celo v primeru naložb v podjetje, katerega delničar je že (13). S stališča zasebnega vlagatelja na trgu obstaja vrsta drugih kazalcev, ki zbujajo dvom v naložbe družbe Elan Skupina in s tem družbe Elan Ski oziroma družbe Elan Marine.

Zaenkrat se zdi, da prvi ukrep ni temeljil na poslovnem načrtu ali drugih informacijah o prihodnjih donosih naložb.

Kar zadeva drugi ukrep, sta bila dolgoročni načrt in načrt okrevanja pripravljena, preden so se delničarji odločili glede dokapitalizacije. Vendar pa so sami delničarji družbe Elan Skupina menili, da so načrti neustrezni, kar kaže, da so bili načrti nezanesljivi glede vizije prihodnjih donosov naložb.

Zdi se, da sta bili družbi Elan Ski in Elan Marine v težavah vsaj v času dokapitalizacij.

Družba Elan Skupina je delničarje najprej prosila za še večjo dokapitalizacijo, kot pa je bila dejansko izvedena.

Svetovni trg smuči se zmanjšuje. Dejansko se je svetovna prodaja smuči od zime 1991–1992 do zime 2008–2009 skoraj prepolovila, in sicer s 6 milijonov na 3,2 milijona smuči letno.

(34)

Poleg tega je treba upoštevati, da se lahko večinski delničar, ki vpiše potrebni kapital za zagotovitev preživetja podjetja, ki se začasno sooča s težavami, a je sposobno ponovno doseči dobiček, po možnosti po reorganizaciji, šteje za zasebnega vlagatelja v tržnem gospodarstvu, ki namerava zavarovati svojo preteklo naložbo (14). V tej fazi ni mogoče spregledati, da to velja za dokapitalizaciji v družbi Elan Skupina oziroma njenih hčerinskih družbah, čeprav dvom ostaja, saj naj bi bili vsi trije subjekti v težavah že več let.

(35)

Zato Komisija dvomi, da sta bila ukrepa izvedena v skladu z načelom zasebnega vlagatelja v tržnem gospodarstvu. Poleg tega sta bili dokapitalizacij deležni le dve določeni družbi, kar pomeni, da sta bili selektivni. Komisija zato meni, da sta ukrepa pomenila selektivno prednost za upravičenki.

4.2.3   Izkrivljanje konkurence in vpliv na trgovino

(36)

Komisija meni, da sta ukrepa slovenskih državnih organov v korist družb Elan Ski in Elan Marine verjetno izkrivila konkurenco in vplivala na trgovino med državami članicami z zagotavljanjem prednosti pred drugimi konkurenti, ki takšne pomoči niso prejeli. Države članice med seboj vsekakor trgujejo na področjih smučarske opreme in morskih plovil, na katerih delujeta upravičenki.

4.2.4   Sklepna ugotovitev glede obstoja državne pomoči

(37)

Komisija na podlagi navedenih argumentov na tej stopnji meni, da sta zadevna ukrepa lahko vsebovala državno pomoč za družbi Elan Ski in Elan Marine v smislu člena 107(1) Pogodbe o delovanju Evropske unije.

4.3   Združljivost pomoči

(38)

Ukrepi državne pomoči se lahko štejejo za združljive z notranjim trgom na podlagi izjem iz člena 107(2) in 107(3) Pogodbe o delovanju Evropske unije.

(39)

Zaenkrat slovenski državni organi še niso zagotovili informacij o združljivosti ukrepov, saj so menili, da ukrepa nista pomenila državne pomoči. Ker pa sta bila zadevna ukrepa izvedena v korist podjetij v težavah, je Komisija predhodno ocenila njuno združljivost na podlagi smernic za reševanje in prestrukturiranje. Poleg tega je presojala, ali bi lahko bila ukrepa združljiva z notranjim trgom kot regionalna pomoč. Komisija zaenkrat glede združljivosti na kateri koli drugi podlagi nima nobenih dokazov.

4.3.1   Smernice za reševanje in prestrukturiranje

(40)

Na podlagi teh smernic so do pomoči upravičena le podjetja v težavah. Kot je bilo opisano zgoraj, se lahko družba Elan Ski in družba Elan Marine v času dokapitalizacij štejeta za podjetji v težavah. Načeloma podjetje, ki pripada večji poslovni skupini, običajno ni upravičeno do pomoči, razen če je mogoče dokazati, da je vzrok težav v podjetju samem in te niso posledica samovoljnega prerazporejanja stroškov v skupini ter da so težave prehude, da bi jih lahko odpravila skupina sama (točka 13 smernic za reševanje in prestrukturiranje). Ker je bila v času sprejetja ukrepov (opisano zgoraj) v težavah tudi matična družba družb Elan Ski in Elan Marine, in sicer družba Elan Skupina, Komisija šteje pogoje točke 13 za izpolnjene. Zdi se, da sta družbi Elan Ski in Elan Marine upravičeni do pomoči za reševanje in prestrukturiranje.

(41)

V skladu s točko 25(a) smernic za reševanje in prestrukturiranje, je lahko pomoč za reševanje le v obliki poroštev za posojilo ali v obliki posojil. Zato se zadevni dokapitalizaciji ne moreta šteti za pomoč za reševanje.

(42)

Glede pomoči za prestrukturiranje smernice za reševanje in prestrukturiranje (v točki 31 in naslednjih) zahtevajo predložitev trdnega načrta za prestrukturiranje, ki omogoča obnovo sposobnosti preživetja podjetja. Pomoč mora biti omejena na najnižjo potrebno vsoto. V zvezi s tem mora upravičenec prispevati lastna sredstva za plačilo stroškov prestrukturiranja. Poleg tega smernice za reševanje in prestrukturiranje v izogib neupravičenim izkrivljanjem konkurence določajo izravnalne ukrepe.

(43)

V tej fazi se zdi, da navedeni pogoji glede zadevnih ukrepov niso izpolnjeni.

Zaenkrat so slovenski državni organi predložili dele dveh t. i. načrtov prestrukturiranja, in sicer dolgoročnega načrta za družbo Elan Skupina in ‚program prestrukturiranja‘, za katerega pa se zdi, da ne izpolnjuje vseh pogojev iz smernic za reševanje in prestrukturiranje.

Ni jasno, ali je bila pomoč omejena na najnižjo potrebno vsoto.

Poleg tega iz informacij, ki so bile predložene Komisiji, ne izhaja, da bi upravičenki prispevali lastna sredstva. Celo nasprotno, edina delničarka družbe Elan Skupina, ki ni bila povezana z državo, družba KD Kapital, je v zvezi s prvim ukrepom zmanjšala svoj delež.

Informacij o izravnalnih ukrepih ni. Komisija bi pri vrednotenju takšnih ustreznih ukrepov upoštevala tudi tržno strukturo.

(44)

Upoštevati je treba tudi, da mora biti pomoč za reševanje in prestrukturiranje usklajena z načelom o enkratni pomoči (‚enkrat in zadnjič‘), kot je določeno v točki 72 in naslednjih točkah smernic za reševanje in prestrukturiranje, in sicer, da se nova pomoč za reševanje ali prestrukturiranje ne sme dodeliti, če je bila pomoč za reševanje ali prestrukturiranje dodeljena že prej. Ni jasno, ali so družba Elan Skupina in njeni hčerinski družbi Elan Ski in Elan Marine že izkoristile pomoč za reševanje ali prestrukturiranje.

(45)

Na podlagi navedenega Komisija dvomi, da bi lahko bila ukrepa združljiva s pomočjo za prestrukturiranje.

4.3.2   Regionalna pomoč

(46)

Kot je že bilo navedeno, imata družbi Elan Ski in Elan Marine sedež v regiji, ki je upravičena do regionalne pomoči iz člena 107(3)(a) Pogodbe o delovanju Evropske unije. Zaenkrat ni jasno, ali se lahko dokapitalizaciji štejeta za regionalno pomoč, združljivo z notranjim trgom, saj se zdi, da sta bili obe upravičenki v času dodelitve pomoči v težavah, in zato nista upravičeni do regionalne pomoči.

(47)

Zato Komisija po prvi proučitvi zadeve dvomi, da bi se lahko ukrepa štela za regionalno pomoč, združljivo z notranjim trgom.

5.   SKLEPNA UGOTOVITEV

(48)

Komisija se je na podlagi navedenega odločila začeti formalni postopek preiskave na podlagi člena 108(2) Pogodbe o delovanju Evropske unije v zvezi z zadevnima ukrepoma.

Odločitev

Glede na zgoraj navedeno in v skladu s postopkom iz člena 108(2) Pogodbe o delovanju Evropske unije Komisija poziva Slovenijo, da predloži svoje pripombe in zagotovi vse informacije, ki bi lahko pomagale pri oceni pomoči, v enem mesecu od datuma prejema tega dopisa. Informacije morajo zlasti vsebovati:

informacije glede družb DSU, Triglav naložbe oziroma Zavarovalnica Triglav:

prosimo, zagotovite informacije, kakšen odstotni delež družb DSU, Triglav naložbe in Zavarovalnica Triglav je v neposredni ali posredni lasti Republike Slovenije. Če obstajajo tudi drugi delničarji navedenih družb, prosimo, zagotovite informacije o tem, ali so v neposrednem ali posrednem lastništvu Republike Slovenije,

prosimo, na kratko opišite način sprejemanja odločitev v družbah DSU, Triglav naložbe in Zavarovalnica Triglav ter razloge, ki jih morata upravni in nadzorni odbor upoštevati pri sprejetju posamezne odločitve,

prosimo, predložite odločitve upravnega in nadzornega odbora družb DSU, Triglav naložbe in Zavarovalnica Triglav o dveh dokapitalizacijah družbe Elan Skupina (takrat družbe Skimar) in zapisnike sej, na katerih so bile navedene odločitve sprejete,

prosimo, opišite, kdo je odgovoren za imenovanje nadzornega odbora družb DSU, Triglav naložbe in Zavarovalnica Triglav. Poleg tega, prosimo, predložite seznam članov nadzornega odbora in seznam njihovih položajev v slovenskih organih javne uprave;

informacije glede nakupa delnic družbe KD Kapital v družbi Elan Skupina s strani Kapitalske družbe:

prosimo, zagotovite informacije o ceni, ki jo je Kapitalska družba plačala družbi KD Kapital za njen 16,83-odstotni delež v družbi Skimar aprila 2008, in kopijo pogodbe o možnosti prodaje delnic,

poleg tega, prosimo, zagotovite zapisnik 116. seje nadzornega odbora Kapitalske družbe, na kateri je bil dosežen sporazum o sklenitvi pogodbe o možnosti prodaje delnic med Kapitalsko družbo in družbo KD Kapital.

Komisija poziva slovenske državne organe, da takoj posredujejo izvod tega dopisa morebitnemu prejemniku pomoči.

Komisija bi želela opomniti Slovenijo, da ima člen 108(3) Pogodbe o delovanju Evropske unije odložilni učinek, in opozoriti na člen 14 Uredbe Sveta (ES) št. 659/1999, ki določa, da se lahko od prejemnika izterja vsa nezakonita pomoč.

Komisija opozarja Slovenijo, da bo zainteresirane stranke obvestila z objavo tega dopisa in njegovega povzetka v Uradnem listu Evropske unije. Obvestila bo tudi vse zainteresirane stranke v državah članicah Efte, ki so podpisnice sporazuma EGP, z objavo obvestila v Dodatku EGP k Uradnemu listu Evropske unije, z izvodom tega dopisa pa bo obvestila tudi nadzorni organ Efte. Vse zainteresirane stranke bodo pozvane, da oddajo svoje pripombe v enem mesecu od datuma objave tega obvestila.”


(1)  Z učinkom od 1. decembra 2009 sta člena 87 in 88 Pogodbe ES postala člen 107 oziroma člen 108 Pogodbe o delovanju Evropske unije. Določbe novih členov so vsebinsko povsem enake prejšnjima členoma. V tej odločitvi je treba sklicevanje na člena 107 in 108 Pogodbe o delovanju Evropske unije razumeti kot sklicevanje na člen 87 oziroma 88 Pogodbe ES, kadar je to primerno.

(2)  Smernice o državni regionalni pomoči za 2007–2013, UL C 54, 4.3.2006, str. 13.

(3)  Informacije s slovenske vladne spletne strani: http://www.slovenia.si/

(4)  Kleine Zeitung, 23. avgusta 2007, ‚Elan rutscht immer tiefer in die roten Zahlen‘ (Elan še naprej drsi v rdeče številke).

(5)  Smernice Skupnosti o državni pomoči za reševanje in prestrukturiranje podjetij v težavah (UL C 244, 1.10.2004, str. 2), podaljšane s Sporočilom Komisije o podaljšanju smernic Skupnosti o državni pomoči za reševanje in prestrukturiranje podjetij v težavah (UL C 156, 9.7.2009, str. 3).

(6)  Elan Ski: kapital 31.12.2006: 36,5 milijona EUR; 31.12.2007: 25,3 milijona EUR; 31.12.2008: 24,1 milijona EUR; Elan Marine: kapital 31.12.2006: 5,6 milijona EUR; 31.12.2007: 5,3 milijona EUR; 31.12.2008: 3,6 milijona EUR.

(7)  Neto izguba leta 2006: 0,472 milijona EUR; 2007: 6,674 milijona EUR; 2008: 12,971 milijona EUR.

(8)  Neto dobiček leta 2006: 1,2 milijona EUR; neto izguba leta 2007: 0,305 milijona EUR; 2008: 10,214 milijona EUR.

(9)  Elan Ski: promet leta 2005: 66 milijonov EUR; 2006: 48 milijonov EUR; 2007: 40 milijonov EUR; 2008: 38 milijonov EUR; 2009: 36 milijonov EUR; Elan Marine: promet leta 2006: 31,8 milijona EUR; 2007: 38,6 milijona EUR; 2008: 25,9 milijona EUR.

(10)  Poleg dveh morebitnih upravičenk je imela izgubo tudi njuna materinska družba Elan Skupina, in sicer 8,4 milijona EUR leta 2007 in 12 milijonov EUR leta 2008. Na podlagi do zdaj razpoložljivih informacij je bila ta izguba posledica slabega poslovanja družbe Elan Ski.

(11)  Zadeva C-482/99, Francoska republika proti Komisiji (Stardust Marine), Recueil 2002, str. I-4397.

(12)  Direktiva Komisije 2006/111/ES z dne 16. novembra 2006 o preglednosti finančnih odnosov med državami članicami in javnimi podjetji ter o finančni preglednosti znotraj določenih podjetij (UL L 318, 17.11.2006, str. 17).

(13)  Zadeva T-228/99, WestLB proti Komisiji, Recueil 2003, str. II-435.

(14)  Glej zadevo C-303/88, Italijanska republika proti Komisiji – državna pomoč podjetjem na področju tekstila in oblačil (ENI Lanerossi), Recueil 1991, str. I-1433.


18.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 223/15


Avizul Guvernului Regatului Unit cu privire la Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

2010/C 223/05

Avizul Regatului Unit privind oferta excepțională referitoare la sectorul maritim 103/1

Ministerul Energiei și Schimbărilor Climatice (Department for Energy and Climate Change)

Legea Petrolului (The Petroleum Act) 1998

Oportunitate de acordare de licențe pentru zona maritimă (offshore)

(1)

Secretarul de stat pentru Energie și Schimbări Climatice invită persoanele interesate să depună cereri de licențe de producție pentru zona maritimă pentru sectorul platformei continentale 103/1 a Regatului Unit.

(2)

Acest sector este indicat pe o hartă depusă la Ministerul Energiei și Schimbărilor Climatice (DECC), unde poate fi consultată pe baza unei programări prealabile (Tel. +44 3000686042) de luni până vineri între orele 9.15 și 16.45, pe durata acestui aviz.

(3)

Informațiile complete privind oferta, inclusiv o hartă a suprafeței oferite și consiliere privind licențele, termenii pe care îi vor conține aceste licențe și metoda de depunere a cererii sunt disponibile pe site-ul web al Unității de dezvoltare a energiei (EDU – Energy Development Unit) (a se vedea mai jos).

(4)

Toate cererile vor fi analizate în conformitate cu Hydrocarbons Licensing Directive Regulations 1995 (S.I. 1995 Nr. 1434) (Normele din 1995 de aplicare a Directivei privind acordarea licențelor pentru hidrocarburi) și luând în considerare necesitatea permanentă a unei explorări rapide, minuțioase, eficiente și sigure pentru descoperirea resurselor de petrol și gaze naturale pe teritoriul Regatului Unit, ținând cont în mod adecvat de aspectele de mediu.

Cererile

(5)

Vor fi acceptate numai cererile pentru licențe tradiționale. Cererile vor fi analizate pe baza următoarelor criterii:

(a)

viabilitatea financiară a solicitantului și capacitatea financiară a acestuia de a realiza activitățile care ar fi permise pe baza licenței în perioada inițială, inclusiv programul de lucru prezentat pentru evaluarea întregului potențial al zonei în sectorul respectiv;

(b)

capacitatea tehnică a solicitantului de a efectua activitățile care ar fi permise pe baza licenței în perioada inițială, inclusiv identificarea zăcămintelor potențiale de hidrocarburi în sectorul respectiv. Capacitatea tehnică va fi parțial evaluată în funcție de calitatea analizei referitoare la sectorul în cauză;

(c)

modalitatea prin care solicitantul propune să desfășoare activitățile care ar fi permise pe baza licenței, inclusiv calitatea programului de lucru prezentat pentru evaluarea întregului potențial al zonei pentru care se solicită licența;

(d)

în cazul în care solicitantul deține sau a deținut o licență acordată sau considerată ca fiind acordată în temeiul Legii petrolului din 1998, orice dovadă de ineficiență și de lipsă de responsabilitate a solicitantului în cadrul activităților desfășurate în baza licenței respective.

(6)

Operatorul propus în cadrul fiecărui grup de solicitanți (inclusiv orice companie care este solicitant unic) trebuie să depună o declarație privind politica sa generală de mediu pentru desfășurarea activităților autorizate prin licență în zonele maritime.

(7)

Secretarul de stat nu va acorda o licență decât dacă urmează să aprobe în același timp operatorul ales de solicitant. Pentru a aproba un operator, secretarul de stat trebuie să fie convins de competența acestuia de a planifica și a administra activitățile de forare, în ceea ce privește numărul, experiența și pregătirea angajaților săi, procedurile și metodologiile propuse, structura ierarhică, interfețele cu antreprenorii și strategia generală a societății. Pentru a evalua un operator propus, secretarul de stat va lua în considerare noile informații prezentate în cerere și istoricul părții desemnate ca operator, atât în Regatul Unit, cât și în străinătate.

Îndrumări

(8)

Mai multe îndrumări privind informațiile de mai sus care însoțesc această ofertă pot fi consultate pe site-ul web al Unității de dezvoltare a energiei (EDU): http://www.og.decc.gov.uk/

Licențe

(9)

Cu excepția cazului în care este necesară o evaluare de mediu pentru un anumit sector (a se vedea punctul 12 de mai jos), atunci când secretarul de stat acordă o licență în urma prezentei invitații, oferta va fi făcută în termen de douăsprezece (12) luni de la data prezentului aviz.

(10)

Secretarul de stat nu își asumă răspunderea pentru costurile suportate de solicitant pentru depunerea sau evaluarea cererii sale.

Evaluările de mediu

(11)

Secretarul de stat a efectuat o evaluare strategică de mediu care acoperă, printre altele, zona care urmează să fie oferită, conform standardului prevăzut de Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului.

Constatările acestei Evaluări Strategice de Mediu (SEA) pot fi consultate pe site-ul web al DECC dedicat evaluărilor strategice de mediu pentru energia offshore: http://www.offshore-sea.org.uk/consultations/Offshore_Energy_SEA/index.php

(12)

Licențele vizate de prezenta invitație vor fi acordate doar: (a) dacă activitățile care urmează să fie desfășurate în baza licenței nu sunt susceptibile de a avea un efect semnificativ asupra administrării unei Zone Speciale de Conservare (SCA) sau a unei Zone de Protecție Specială (SPA); sau (b) dacă s-a constatat, printr-o evaluare corespunzătoare în temeiul Directivei Habitate, că activitățile nu vor avea efecte adverse asupra unei SCA sau a unei SPA; sau (c) dacă activitățile sunt evaluate ca fiind susceptibile de a provoca astfel de efecte adverse, sub rezerva (i) existenței unor motive imperative de a nu se ține cont de interesele publice în acordarea licenței, (ii) luării de măsurii compensatorii corespunzătoare și (iii) absenței unor soluții alternative.

(13)

Administrarea licențelor: Energy Development Unit (EDU), Department for Energy and Climate Change, 3 Whitehall Place, London, SW1A 2AW, UNITED KINGDOM (Tel. +44 3000686042, Fax +44 3000685129).

Site-ul web al Unității de dezvoltare a energiei (EDU): http://www.og.decc.gov.uk/