INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

24.7.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 202/1

Rata de schimb a monedei euro (1)

23 iulie 2010

2010/C 202/01

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2897
JPY	yen japonez	112,48
DKK	coroana daneză	7,4520
GBP	lira sterlină	0,83720
SEK	coroana suedeză	9,4410
CHF	franc elvețian	1,3488
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	7,9660
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,180
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	287,17
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7091
PLN	zlot polonez	4,0700
RON	leu românesc nou	4,2648
TRY	lira turcească	1,9577
AUD	dolar australian	1,4427
CAD	dolar canadian	1,3386
HKD	dolar Hong Kong	10,0200
NZD	dolar neozeelandez	1,7741
SGD	dolar Singapore	1,7682
KRW	won sud-coreean	1 546,15
ZAR	rand sud-african	9,5756
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,7446
HRK	kuna croată	7,2450
IDR	rupia indoneziană	11 668,20
MYR	ringgit Malaiezia	4,1238
PHP	peso Filipine	59,715
RUB	rubla rusească	39,1430
THB	baht thailandez	41,577
BRL	real brazilian	2,2686
MXN	peso mexican	16,4346
INR	rupie indiană	60,5320

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

24.7.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 202/3

Comunicarea Comisiei privind nivelul actual al ratelor dobânzii aplicabile recuperării ajutoarelor de stat și al ratelor de referință/scont pentru cele 27 de state membre aplicabile de la 1 august 2010

[Publicată în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 (JO L 140, 30.4.2004, p. 1)]

2010/C 202/03

Ratele de bază calculate în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (JO C 14, 19.1.2008, p. 6). În funcție de utilizarea ratei de referință, marjele corespunzătoare trebuie adăugate conform comunicării. Aceasta înseamnă că pentru rata de scont trebuie să se adauge marja de 100 de puncte de bază. Regulamentul (CE) nr. 271/2008 al Comisiei din 30 ianuarie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 794/2004 de punere în aplicare prevede că, sub rezerva unei decizii specifice, rata de recuperare se calculează, de asemenea, prin adăugarea a 100 de puncte de bază la rata de bază.

Ratele modificate sunt prezentate în bold.

Tabelul anterior a fost publicat în JO C 166, 25.6.2010, p. 6.

De la	La	AT	BE	BG	CY	CZ	DE	DK	EE	EL	ES	FI	FR	HU	IE	IT	LT	LU	LV	MT	NL	PL	PT	RO	SE	SI	SK	UK
1.8.2010	…	1,24	1,24	4,92	1,24	2,03	1,24	1,88	2,27	1,24	1,24	1,24	1,24	5,97	1,24	1,24	2,85	1,24	3,99	1,24	1,24	4,49	1,24	7,82	1,18	1,24	1,24	1,35
1.7.2010	31.7.2010	1,24	1,24	4,92	1,24	2,03	1,24	1,88	2,27	1,24	1,24	1,24	1,24	5,97	1,24	1,24	2,85	1,24	3,99	1,24	1,24	4,49	1,24	7,82	1,02	1,24	1,24	1,35
1.6.2010	30.6.2010	1,24	1,24	4,92	1,24	2,03	1,24	1,88	2,77	1,24	1,24	1,24	1,24	5,97	1,24	1,24	3,45	1,24	4,72	1,24	1,24	4,49	1,24	7,82	1,02	1,24	1,24	1,16
1.5.2010	31.5.2010	1,24	1,24	4,92	1,24	2,03	1,24	1,88	2,77	1,24	1,24	1,24	1,24	5,97	1,24	1,24	4,46	1,24	6,47	1,24	1,24	4,49	1,24	7,82	1,02	1,24	1,24	1,16
1.4.2010	30.4.2010	1,24	1,24	4,92	1,24	2,39	1,24	1,88	3,47	1,24	1,24	1,24	1,24	5,97	1,24	1,24	5,90	1,24	8,97	1,24	1,24	4,49	1,24	9,92	1,02	1,24	1,24	1,16
1.3.2010	31.3.2010	1,24	1,24	4,92	1,24	2,39	1,24	1,88	4,73	1,24	1,24	1,24	1,24	7,03	1,24	1,24	7,17	1,24	11,76	1,24	1,24	4,49	1,24	9,92	1,02	1,24	1,24	1,16
1.1.2010	28.2.2010	1,24	1,24	4,92	1,24	2,39	1,24	1,88	6,94	1,24	1,24	1,24	1,24	7,03	1,24	1,24	8,70	1,24	15,11	1,24	1,24	4,49	1,24	9,92	1,02	1,24	1,24	1,16

24.7.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 202/4

Publicarea fișei-rezumat a unui caiet de sarcini în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1898/2006 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2010/C 202/04

FIȘĂ-REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI (1)

„ČESKOBUDĚJOVICKÉ PIVO”

NR. CE: CZ/PGI/0005/0446-29.04.2004

DOP ( ) IGP ( X )

Această fișă-rezumat prezintă, cu titlu informativ, principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1. Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Úřad průmyslového vlastnictví

Adresă:

Antonína Čermáka 2a

168 00 Praha 6

ČESKÁ REPUBLIKA

Tel.

+420 220383111

Fax

+420 224324718

E-mail:

posta@upv.cz

2. Grup:

Denumire:

Budějovický Budvar, národní podnik, Budweiser Budvar, National Corporation, Budweiser Budvar, Entreprise Nationale

Adresă:

Karolíny Světlé 4

370 21 České Budějovice

ČESKÁ REPUBLIKA

Tel.

+420 387705111

Fax

—

E-mail:

budvar@budvar.cz

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Altele ( )

3. Tip de produs:

Clasa 2.1.

Bere

4. Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire:

„Českobudějovické pivo”

4.2. Descriere:

Bere blondă cu o aromă specifică dată de malțul blond și de hameiul aromatic de Žatec, caracterizată de un gust mai puțin intens și o amăreală potrivită sau moderată, de o notă de malț datorată diferenței între atenuarea efectivă și cea potențială a mustului cu hamei, precum și de un gust înviorător datorat dioxidului de carbon rezultat din fermentarea naturală.

De obicei, la turnarea în pahar, berea are o culoare auriu-deschis și formează la suprafață un strat delicat și cremos de spumă. Hameiul de Žatec, cu aroma sa fină, produce un conținut ridicat de polifenoli, ceea ce face ca toate tipurile de „Českobudějovické pivo” să fie băuturi plăcute și apreciate.

Berea poate fi clasificată în cinci tipuri diferite care au o origine comună clară.

Bere blondă de tip lager

Alcool (% din volum): 4,6-5,3

Must inițial (fiert cu hamei) (%): 11,4-12,3

Amăreală (unități IBU): 20-24

Culoare (unități EBC): 9-13

Aromă: de intensitate medie spre puternică, miros distinctiv de hamei de Žatec cu aromă fină.

Gust: amăreală de intensitate moderată-medie, asprime ușoară-moderată, gust mediu-puternic, pătrunzător, cu gust rezidual dulceag.

Bere blondă de tip lager cu fermentație secundară

Alcool (% din volum): 4,6-5,3

Must inițial (fiert cu hamei) (%): 11,4-12,3

Amăreală (IBU): 20-24

Culoare (unități EBC): 9-13

Aromă: de intensitate medie spre puternică, miros distinctiv de hamei de Žatec cu aromă fină.

Gust: amăreală de intensitate moderată-medie, asprime ușoară-moderată, gust puternic spre foarte puternic, pătrunzător, cu gust rezidual dulceag.

Bere blondă sub presiune

Alcool (% din volum): 3,5-4,5

Must inițial (fiert cu hamei) (%): 9,5-10,1

Amăreală (IBU): 18-21

Culoare (unități EBC): 8-12

Aromă: de intensitate medie spre puternică, miros distinctiv de hamei de Žatec cu aromă fină.

Gust: amăreală de intensitate moderată-medie, asprime moderată, gust mediu, pătrunzător, cu gust rezidual dulceag.

Bere specială

Alcool (% din volum): 7,4-8,2

Must inițial (fiert cu hamei) (%): 16,0-17,0

Amăreală (IBU): 24-28

Culoare (unități EBC): 11-17

Aromă: de intensitate medie spre puternică, miros distinctiv de hamei de Žatec cu aromă fină.

Gust: amăreală de intensitate medie-puternică, asprime ușoară-moderată, gust puternic spre foarte puternic, pătrunzător, cu gust rezidual dulceag.

Bere fără alcool

Alcool (% din volum): 0,2-0,5

Must inițial (fiert cu hamei) (%): 3-4

Amăreală (IBU): 22-26

Culoare (unități EBC): 5-7

Aromă: de intensitate medie, miros distinctiv de hamei de Žatec cu aromă fină, care amintește puțin de mustul fiert cu hamei.

Gust: amăreală de intensitate medie, asprime moderată, gust subtil, pătrunzător, cu o notă de must fiert cu hamei.

Principalele materii prime utilizate la obținerea „Českobudějovické pivo” sunt apa, malțul și hameiul, la care se adaugă drojdie de bere cu fermentație joasă. Toate materiile prime principale utilizate provin din ariile geografice specificate și au caracteristicile specificate.

5. Aria geografică:

Produsul este obținut, procesat și preparat în aria geografică delimitată, unde se poate obține apă din lacul subteran al bazinului České Budějovice.

Aria în care se cultivă hameiul de Žatec este aria din jurul orașului Žatec, inclusiv zonele cadastrale ale orașelor din districtele Chomutov, Kladno, Louny, Plzeň-sever, Rakovník și Rokycany.

Aria în care se cultivă orzul pentru malț se află în Moravia.

5.1. Dovada originii:

În České Budějovice se produce bere încă din vremea fondării orașului, în 1265, produsul fiind cunoscut după numele locului de origine.

Denumirea „Českobudějovické pivo” a dobândit un asemenea renume încât, în 1967, pe baza unei înregistrări naționale, a fost înregistrată în registrul OMPI al denumirilor de origine (nr. 49) sub forma „Českobudějovické pivo/Budweiser Bier/Bière de Budweis/Budweis Beer”. În același timp, a fost protejată și printr-un acord bilateral cu Portugalia.

Pentru a garanta trasabilitatea produsului, organismul de control ține registre privind entitățile inspectate, marcând producătorii și indicațiile geografice; registrele conțin informații privind producătorii, începerea producției, rezultatele inspecțiilor, măsurile impuse etc. Organismul de control desfășoară inspecții pentru a verifica dacă producătorii care utilizează indicația geografică respectă condițiile specificate în caietul de sarcini.

5.2. Metodă de obținere:

Toate etapele de producție și de prelucrare a materiilor prime și cele de preparare a berii „Českobudějovické pivo” se desfășoară exclusiv în aria geografică delimitată.

Mustul fiert cu hamei utilizat la producția de „Českobudějovické pivo” se obține exclusiv prin metoda brasajului prin decocție cu plămadă dublă, cu filtrarea deschisă a mustului și fierberea la presiune atmosferică.

Tulpina de drojdie cu fermentație joasă utilizată la fermentare a fost izolată în fabrica de bere, iar acum este produsă și păstrată acolo. Fermentarea are loc în tancuri cilindro-conice verticale, la o temperatură controlată de 6-11 °C, iar procesul de maturare se desfășoară separat de fermentare (tehnologie în două etape), exclusiv în tancuri orizontale. Perioada de maturare respectă principiile fermentației secundare la rece prelungite, la o temperatură de maximum 3 °C. După fermentația secundară, berea este filtrată, fiind apoi pusă în ambalajele pentru comercializare sau pentru transport.

Procedurile și echipamentele de producție utilizate la fabricarea berii sunt bazate pe experiența profesională și pe îndemânarea practică dobândite de generații de producători de bere, actualizate pentru a reflecta cunoștințele de fabricare moderne. La început, berea era produsă de persoane individuale, dar mai târziu au fost înființate fabrici, ceea ce a dus la concentrarea producției de bere în České Budějovice și la crearea fabricii České Budějovice. Tradiția producerii berii continuă și în prezent.

5.3. Legătură:

Popularitatea pe care și-a creat-o de-a lungul timpului și calitatea constantă garantează acum berii „Českobudějovické pivo” un loc pe piețele externe din peste 50 de țări. Grație renumelui său, „Českobudějovické pivo” se numără printre cele mai apreciate mărci de bere la nivel mondial.

Proprietățile senzoriale ale berii „Českobudějovické pivo” se datorează îndeosebi compoziției minerale a apei provenite din izvorul local, completată de influența îmbinată a caracteristicilor principalelor materii prime, a propriei tulpini de drojdie de bere, a geometriei recipientelor de producție și a succedării cu precizie a principalelor operațiuni de producție.

Producția de bere „Českobudějovické pivo” constituie o parte integrantă a orașului České Budějovice. Într-adevăr, cele mai multe enciclopedii cehe și străine asociază orașul České Budějovice cu producția de „Českobudějovické pivo”.

Pentru consumatori, tradiția este unul dintre etaloanele calității, reprezentând o valoare adăugată certă și garantând calitatea. Faptul că berea este din Českě Budějovice înseamnă că deține, mai mult ca sigur, proprietățile specifice ale berii produse în această zonă.

Încă din vremuri de mult uitate, consumatorii asociază České Budějovice cu producția de bere de bună calitate, diferită din punctul de vedere al proprietăților senzoriale de berile produse în alte zone.

5.4. Organism de control:

Denumire:

Státní zemědělská a potravinářská inspekce, inspektorát v Táboře

Adresă:

Purkyňova 2533

390 02 Tábor

ČESKÁ REPUBLIKA

Tel.

+420 381257111

Fax

—

E-mail:

—

5.5. Etichetare:

„Českobudějovické pivo” trebuie să se eticheteze în conformitate cu normele aplicabile etichetării indicațiilor geografice în general și utilizării simbolului comunitar pentru indicațiile geografice protejate în special și respectă și alte cerințe UE aplicabile privind etichetarea. În plus, etichetarea trebuie să respecte dispozițiile tratatului de aderare.

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

24.7.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 202/8

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2010/C 202/05

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„TEKOVSKÝ SALÁMOVÝ SYR”

NR. CE: SK-PGI-0005-0693-14.04.2008

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire:

„Tekovský salámový syr”

2. Statul membru sau țara terță:

Republica Slovacă

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tip de produs (a se vedea anexa II):

Categoria 1.3.

Brânzeturi

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

„Tekovský salámový syr” este o brânză naturală grasă, cu pastă semitare, maturată, afumată sau neafumată, în formă de cilindru cu lungimea de 30-32 cm și diametrul de 9-9,5 cm. Se produce prin covăsirea laptelui tratat termic și prelucrarea ulterioară a coagulului în forma tradițională de cilindru. După presare, cilindrii se despart, se prelucrează și se controlează manual. După sărare și uscare, sortimentul afumat este supus procesului de afumare.

Proprietățile organoleptice caracteristice sunt date de însăși forma de cilindru, care aduce aminte de forma salamului, în baza căreia a fost creată și răspândită denumirea; brânza are o textură moale, maleabilă și elastică, fără găuri sau cu găurele foarte mici în secțiune. Pe parcursul perioadei relativ scurte de maturare, brânza capătă un gust relativ acrișor, caracteristic, de lapte.

„Tekovský salámový syr” se comercializează ambalat în folie alimentară; greutatea cilindrelor de brânză ambalate individual este ușor diferită.

Proprietăți:

Culoare

alb-crem până la gălbui sau, în cazul sortimentelor afumate, galben-auriu;

Consistență

moale, maleabilă, elastică, compactă în secțiune, fără găuri sau, eventual, cu găurele foarte mici;

Miros și gust

puțin acrișor, de lapte, ușor aromat, moderat de sărat, tipic de fum în cazul sortimentului afumat;

Compoziție

Materie uscată	:	53,5-58,5 % din greutate;
Grăsime în substanța uscată	:	43,0-47,5 % din greutate;
Sare comestibilă	:	maximum 2,5 % din greutate;

Proprietăți microbiologice

„Tekovský salámový syr” este un produs din lapte pasteurizat cu adaos de culturi lactice pure din genurile Lactococcus sau Streptococcus.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

Brânza „Tekovský salámový syr” se produce din lapte de vacă pasteurizat, cu adăugarea unei culturi lactice. Calitatea laptelui este controlată periodic și consemnată în cadrul unității de prelucrare a laptelui, fiind monitorizați următorii parametri: substanțele inhibitoare, temperatura, aciditatea, grăsimea, greutatea specifică și substanța uscată fără grăsimi.

Determinarea numărului total de microorganisme și a numărului de celule somatice este efectuată de laboratoarele acreditate.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

—

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Calitatea produsului nu depinde de originea laptelui crud.

Întregul proces de producție se desfășoară în aria geografică delimitată, iar etapa specifică de producție este etapa a patra.

Procesul de producție:

Etapa 1

Laptele de vacă crud se pasteurizează la o temperatură de 73-79 °C.

Etapa 2

Pentru adăugarea cheagului, tăierea și scurgerea coagulului și pregătirea granulelor de brânză se utilizează procedura standard de producere a brânzeturilor naturale semitari.

Etapa 3

Amestecul de zer și granule de coagul se toarnă în formele pregătite și se presează până la obținerea consistenței dorite; timpul de presare este de circa 80 de minute.

Etapa 4

Prelucrarea ulterioară a cilindrelor de brânză presată se face în continuare manual pentru a se asigura controlul asupra calității și a formei brânzei, această etapă cuprinzând:

(a)	tăierea și separarea bucăților de brânză aflate în forme;

(b)	scoaterea din forme a cilindrilor de brânză și îndepărtarea resturilor neregulate rămase la capetele cilindrilor;

(c)	aranjarea cilindrilor preparați și verificați pe rafturi pentru sărare.

Etapa 5

Sărarea: brânza se sărează prin scufundarea în saramură timp de 24 de ore; concentrația: 16-18 °Be NaCl, aciditatea – valoarea pH: 4,6-5,3; temperatura: 12-18 °C.

Etapa 6

Uscarea brânzei la o temperatură de circa 13 °C timp de aproximativ 24 de ore.

Etapa 7

În cazul producerii sortimentului afumat:

Afumarea: brânza se afumă cu fum de rumeguș, direct și rece, cu o temperatură de circa 30-35 °C, într-o afumătoare cu circulare forțată a aerului, până la obținerea culorii galben-auriu.

Etapa 8

Maturarea: brânza se maturează pe rafturi, la o temperatură de 8-12 °C și o umiditate relativă de maximum 90 %, timp de cel puțin două săptămâni.

Etapa 9

Ambalarea: brânza se ambalează în folie alimentară. Pe ambalaj se aplică o etichetă colorată cu denumirea „Tekovský salámový syr” sau, în cazul sortimentului afumat, cu denumirea „Tekovský salámový syr údený”.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

—

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

Orice producător care produce „Tekovský salámový syr” în conformitate cu prezentul caiet de sarcini poate folosi, la etichetarea, promovarea sau comercializarea produsului, denumirea „Tekovský salámový syr”.

Etichetele aplicate pe produs trebuie conțină:

—	denumirea produsului, „Tekovský salámový syr”, amplasată vizibil;

—	cuvintele „indicație geografică protejată” sau prescurtarea „IGP” și simbolul CE asociat.

4. Delimitare concisă a ariei geografice:

Tekov este denumirea istorică a regiunii aflate în prezent pe linia care desparte regiunile administrative Nitra și Banská Bystrica.

Brânza „Tekovský salámový syr” este produsă în regiunea Tekov, care se află pe câmpiile întinse și roditoare din sudul Slovaciei de Vest, de la comunele Jur nad Hronom, Dolná Seč și Žemliare și până la poalele munților Štiavnické spre nord. În partea de est, granița o formează un șir de comune, de la Uhliská până la Demandice și de la Jabloňovice până la Krškany.

Tekov este o zonă de câmpie cu o industrie slab dezvoltată, dar cu o producție ridicată de lapte, care a început să fie prelucrat în brânză în formă de salam, iar denumirea regiunii a devenit parte integrantă a denumirii acestei brânze: „Tekovský salámový syr”. Producția a avut o importanță deosebită mai ales după Al Doilea Război Mondial, când a oferit locuri de muncă femeilor și a devenit baza subzistenței în această regiune. Denumirea a fost păstrată până în prezent, atât în cadrul comercial, cât și în limba curentă, pentru a se face referire la acest aliment. În prezent, Tekov este doar denumirea informală a regiunii, dar se folosește în continuare și este foarte bine cunoscută de toată lumea.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Tekov este o regiune preponderent de câmpie, cu o parte deluroasă în nord. Zona este cunoscută nu numai ca regiune viticolă, ci și ca regiune unde este răspândită creșterea bovinelor; aceasta este una dintre cele mai mari zone din Slovacia în care se produce lapte pentru fabricarea de brânzeturi.

Începuturile prelucrării laptelui în brânzeturi în această regiune sunt consemnate în anul 1905, când, în orașul Bátovce, a fost deschisă una dintre primele lăptării colective din Slovacia.

Totuși, brânza semitare în formă de salam a început să fie produsă mai târziu, în anul 1949, în lăptăria Tekovské Lužany. După închiderea acestei lăptării, producția acestui tip de brânză în formă de salam s-a mutat la lăptăria din Šahy și, mai târziu, la lăptăria din Levice, unde se produce și în prezent. Producția de „Tekovský salámový syr” s-a realizat și se realizează în aria geografică delimitată și depinde de capacitățile specifice și deosebite ale producătorilor. Procesul de producție, forma specifică și calitatea produsului s-au păstrat grație îndemânării, experienței și cunoștințelor dobândite de la generațiile anterioare.

5.2. Specificitatea produsului:

Produsul „Tekovský salámový syr” este special datorită formei sale neobișnuite pentru brânzeturi. O parte a procesului de producție urmează procedura standard pentru brânzeturile semitari (prepararea granulelor de coagul și presarea), însă restul procesului se bazează pe aptitudinile speciale ale producătorilor. După presare, brânza, caldă încă, este scoasă cu grijă, manual, din formă, astfel încât să se răstoarne pe partea interioară a brațului și să se evite deteriorarea formei cașcavalului; în același timp, se controlează vizual forma, iar eventualele resturi rezultate în urma presării se îndepărtează manual pentru a se păstra forma regulată, rotundă. Apoi, cu atenție, manual, brânza este așezată pe rafturi în vederea sărării.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Cererea de înregistrare a indicației geografice protejate se bazează pe forma specifică, neobișnuită pentru brânzeturi, a produsului „Tekovský salámový syr” (mai precis, forma de salam din care derivă denumirea), precum și pe reputația și calitatea acestuia.

Tekov se află în zona preponderent de șes a părții de sud-vest a Slovaciei. Zona este cunoscută pentru producția crescută de lapte de vacă, din care o parte însemnată se prelucrează în prezent pentru producția de brânză naturală semitare „Tekovský salámový syr”.

„Brânza în formă de salam ca produs aparte a fost creată de Jozef Soc, proprietarul lăptăriei și fabricii de brânzeturi din Dobrá Niva, împreună cu brânzarii Rudo Pudelka și Štefan Slančík. Formele din lemn au fost fabricate în atelierul de rotărie al lui Štefan Ľupták. În atelierul acestuia au fost fabricați și cilindrii din lemn de fag pentru maturarea brânzei în formă de salam. Presele și uneltele din metal au fost fabricate în atelierul de lăcătușerie a lui Karol Mozoľa, care se afla în vecinătatea lăptăriei și a fabricii de brânzeturi ale lui Jozef Soc. Procesul prin care se produce brânza în formă de salam a fost inventat în anul 1921.” [Ján Keresteš, Ján Selecký et al., Mliekarstvo a syrárstvo na strednom Slovensku (Industria laptelui și a brânzeturilor din Slovacia Centrală), 2003, pag. 87].

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, lăptăria și fabrica de brânză din Dobrá Niva au fost complet distruse, iar producția nu s-a mai reluat. După anul 1948, când în Republica Socialistă Cehoslovacă a avut loc naționalizarea întreprinderilor private și cooperatiste, s-au creat noi fabrici naționale de produse lactate, fiecare specializându-se într-o anumită gamă de produse; în acest context, producția de brânză în formă de salam a fost mutată la Tekovské Lužany.

„Producția de brânză semitare în formă de salam a început după Al Doilea Război Mondial în anul 1949 în lăptăria Tekovské Lužany”, afirma la 23 iunie 2008 ziarul Hospodárske noviny, într-un articol din seria Hÿadáme pôvodné slovenské výrobky (Căutăm produse slovace originale).

În consemnările istorice se menționează că, în această zonă, brânza în formă de salam s-a produs mai întâi în lăptăria din Tekovské Lužany în perioada 1949-1953, producția mutându-se apoi la o lăptărie din apropiere, la Šahy, unde a continuat până în anul 1996. După desființarea fabricii din Šahy, producția de brânză în formă de salam s-a mutat la fabrica de produse lactate Levické mliekarne din Levice, unde a început să se producă această brânză în două sortimente – afumat și neafumat. Mutarea producției de brânză în formă de salam nu a afectat negativ calitatea produsului; dimpotrivă, acesta și-a păstrat calitatea excepțională, lucru demonstrat și de obținerea premiului cel mare la concursul național privind cel mai bun produs lactat al anului 1996.

Produsul s-a fabricat neîntrerupt doar în aria geografică delimitată. Toate cele trei lăptării – Tekovské Lužany, Šahy și Levice – se află în aria geografică delimitată, Tekov. În prezent, producția de brânză este limitată la fabrica de produse lactate Levické mliekarne din Levice.

Este important faptul că, după mai multe schimbări ale locului și unităților de producție, procesul tradițional de fabricare s-a păstrat de la început până în prezent cu modificări minore. De asemenea, s-a menținut calitatea brânzei „Tekovský salámový syr”, lucru demonstrat de premiile obținute la categoria brânzeturi în cadrul concursului național Mliekarenský výrobok roka (Produsul lactat al anului), edițiile 2003 și 2006.

Regiunea Tekov își menține întâietatea în Slovacia din punctul de vedere al producției de lapte și al calității laptelui. Producătorii se preocupă să mențină calitatea superioară a produselor lor. Articolele din presă atestă, de asemenea, reputația și tradiția produsului „Tekovský salámový syr”.

„Este recunoscut de consumatori nu numai în Slovacia, ci și în Republica Cehă, ba chiar și în Bruxelles […]”, „[…] această delicatesă de brânză a contribuit la faima Slovaciei și a regiunii Tekov în străinătate […]”, menționa ziarul Nitrianske noviny la 21 mai 2007.

Brânza „Tekovský salámový syr” se bucură de un prestigiu deosebit în Slovacia, dar și în străinătate, fapt demonstrat de premiile de prestigiu obținute. Acest produs a fost prezentat în cadrul unor importante evenimente regionale și naționale (precum sărbătorirea Zilei internaționale a laptelui și a Zilelor Pohronia) și a participat la acțiuni internaționale de specialitate din cadrul IMFM 2006, precum și la diferite recepții și expoziții în Slovacia și în străinătate (la Poznań, Moscova, Londra).

„Caracterul unic al acestei brânze constă în faptul că se produce în același mod de mulți ani. Este prelucrată manual, conform tradiției de producție instituite la lăptăria din Levice” (ziarul Nitrianske noviny din 21 mai 2007).

De asemenea, „Tekovský salámový syr” este un produs unic datorită formei sale, care este neobișnuită pentru brânzeturi, și datorită păstrării metodei tradiționale de producție, bazată pe munca manuală precisă și pe controlarea meticuloasă a formei.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.upv.sk/pdf/speciftekov_ek2.pdf

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2010.202.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 202

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 53 24 iulie 2010

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2010/C 202/01	Rata de schimb a monedei euro	1

2010/C 202/02	Notificare privind implementarea acțiunii de garantare în cadrul instrumentului european de microfinanțare Progress	2

2010/C 202/03	Comunicarea Comisiei privind nivelul actual al ratelor dobânzii aplicabile recuperării ajutoarelor de stat și al ratelor de referință/scont pentru cele 27 de state membre aplicabile de la 1 august 2010[Publicată în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 (JO L 140, 30.4.2004, p. 1)]	3

	V Anunțuri
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2010/C 202/04	Publicarea fișei-rezumat a unui caiet de sarcini în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1898/2006 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	4

2010/C 202/05	Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	8