COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

24.2.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 46/1

Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE

Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții

(Text cu relevanță pentru SEE)

2010/C 46/01

Data adoptării deciziei

2.7.2009

Numărul de referință al ajutorului

N 335/09

Stat membru

Irlanda

Regiune

IE012 — Midland; IE013 — West; IE023 — Mid-West

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Modification of the scheme N 751/07 — Mid-Shannon Corridor Tourism Infrastructure Scheme

Temei legal

Chapter 12 of Part 10 of the Taxes Consolidation Act 1997 (as amended by section 29 of the Finance Act 2007 and section 27 of the Finance Act 2008 and section 7 of the Finance Act 2009)

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Obiectiv

Dezvoltare regională

Forma de ajutor

Avantaj fiscal

Buget

Buget global: 30-50 milioane EUR

Valoare

12,08 %

Durată (perioadă)

Până la 31.5.2013

Sectoare economice

Hoteluri și restaurante (turism), Activități de recreație, culturale și sportive, Tranzacții imobiliare

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Department of Arts, Sport and Tourism

23 Kildare Street

Dublin 2

IRELAND

Alte informații

—

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_ro.htm

Data adoptării deciziei

18.11.2009

Numărul de referință al ajutorului

N 428/09

Stat membru

Regatul Unit

Regiune

—

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Restructuring of Lloyds Banking Group

Temei legal

The common law powers of the HM Government

Tipul măsurii

Ajutor individual

Obiectiv

Ajutoare destinate remedierii unei situații de perturbare gravă a economiei

Forma de ajutor

Alte forme de aport de capital

Buget

Buget global: 20 600 milioane GBP

Valoare

—

Durată (perioadă)

Până la 31.12.2013

Sectoare economice

Intermediere financiară

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

UK Treasury

1 Horseguard Road

London

SW1A 2HQ

UNITED KINGDOM

Alte informații

—

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_ro.htm

Data adoptării deciziei

13.11.2009

Numărul de referință al ajutorului

N 478/09

Stat membru

România

Regiune

—

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Individual State Guarantee for Ford Romania SA

Temei legal

Ministry of Public Finance Order No 138/2009 for the approval of the procedures on Government public debt concentration by issuing of State guarantees

Tipul măsurii

Ajutor individual

Obiectiv

Ajutoare destinate remedierii unei situații de perturbare gravă a economiei

Forma de ajutor

Garanție

Buget

Buget global: 400 milioane EUR

Valoare

—

Durată (perioadă)

2009-2014

Sectoare economice

Autovehicule

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Ministry of Public Finance

Str. Apolodor nr. 17, sector 5

București

ROMÂNIA

Alte informații

—

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_ro.htm

24.2.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 46/4

Autorizarea ajutoarelor de stat în conformitate cu dispozițiile articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții

2010/C 46/02

Data adoptării deciziei

15.1.2010

Numărul de referință al ajutorului

N 343/09

Stat membru

Spania

Regiune

Andalucía

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Ayudas destinadas a la reconversión des plantaciones de determinados cítricos

Temei legal

Orden del 2 enero de la Consejeria de Agricultura y Pesca por la que se establecen las bases reguladoras para la concesión de ayudas destinadas a la reconversión de plantaciones de determinados cítricos, prevista en el Real decreto 1799/2008, de 3 de octubre, y se efectúa convocatoria para el año 2009.

REAL DECRETO 1799/2008, de 3 de noviembre, por el que se establecen las bases reguladoras para la concesión de ayudas destinadas a la reconversión de plantaciones de determinados cítricos

Tipul măsurii

Schemă de ajutoare

Obiectiv

Ajutor pentru investiții

Forma de ajutor

Subvenție directă

Buget

Buget total: 8 370 000 EUR

Valoare

—	50 % din investițiile eligibile în zonele defavorizate sau în zonele menționate la articolul 36 litera (a) punctele (i), (ii) și (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, așa cum au fost delimitate de către statele membre în conformitate cu articolele 50 și 94 din respectivul regulament;

—	40 % din investițiile eligibile în alte regiuni;

—

60 % din investițiile eligibile în zonele defavorizate sau în zonele menționate la articolul 36 litera (a) punctele (i), (ii) și (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, așa cum au fost delimitate de către statele membre în conformitate cu articolele 50 și 94 din respectivul regulament, și 50 % din investițiile eligibile în alte regiuni, în cazul investițiilor făcute de agricultorii tineri la mai puțin de 5 ani de la instalare.

Durată (perioadă)

2010-2013

Sectoare economice

Agricultură

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Junta de Andalucía

Plaza de la Contratación, 3

41071 Sevilla

Andalucía

ESPAÑA

Alte informații

—

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_ro.htm

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

24.2.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 46/7

Rata de schimb a monedei euro (1)

23 februarie 2010

2010/C 46/07

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3577
JPY	yen japonez	123,19
DKK	coroana daneză	7,4434
GBP	lira sterlină	0,88020
SEK	coroana suedeză	9,7913
CHF	franc elvețian	1,4667
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,0210
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,805
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	269,80
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7093
PLN	zlot polonez	3,9703
RON	leu românesc nou	4,1241
TRY	lira turcească	2,0849
AUD	dolar australian	1,5070
CAD	dolar canadian	1,4172
HKD	dolar Hong Kong	10,5382
NZD	dolar neozeelandez	1,9383
SGD	dolar Singapore	1,9125
KRW	won sud-coreean	1 559,06
ZAR	rand sud-african	10,4380
CNY	yuan renminbi chinezesc	9,2686
HRK	kuna croată	7,2870
IDR	rupia indoneziană	12 625,71
MYR	ringgit Malaiezia	4,6060
PHP	peso Filipine	62,516
RUB	rubla rusească	40,7940
THB	baht thailandez	44,906
BRL	real brazilian	2,4692
MXN	peso mexican	17,4186
INR	rupie indiană	62,7460

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

24.2.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 46/8

CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE AL EUROPOL

REGULAMENT DE PROCEDURĂ

2010/C 46/08

CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE,

având în vedere Decizia Consiliului 2009/371/JHA din 6 aprilie 2009 (1) privind înființarea Oficiului European de Poliție (denumită în continuare „Decizia Europol”), în special articolul 37 alineatul (9),

întrucât:

(1)	Conducerea Europol ar trebui îmbunătățită prin proceduri simplificate, printr-o descriere mai generală a sarcinilor Consiliului de administrație și prin stabilirea unei reguli comune, conform căreia toate deciziile se adoptă cu o majoritate de două treimi (2).

(2)	Consiliul de administrație răspunde de îndeplinirea oricărei sarcini care i se încredințează de către Consiliu, în special în cadrul dispozițiilor de punere în aplicare a Deciziei Europol (3).

(3)	Consiliului de administrație îi revine atribuția de a-și stabili propriul regulament de procedură (4),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT DE PROCEDURĂ:

Articolul 1

Componența Consiliului de administrație

(1) Consiliul de administrație este compus din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și un reprezentant al Comisiei. Fiecare membru al Consiliului de administrație poate fi reprezentat de un supleant. Directorul participă la reuniunile Consiliului de administrație, fără drept de vot.

(2) În conformitate cu articolul 37 alineatul (1) din Decizia Europol, membrii titulari sau supleanți ai Consiliului de administrație (denumiți în continuare „membri”) sunt învestiți cu autoritatea necesară în domeniile care intră în competența Consiliului de administrație.

(3) Membrii și directorul pot fi însoțiți la reuniunile Consiliului de administrație de către experți; președintele Consiliului de administrație poate stabili numărul maxim al acestora.

(4) Statele membre și Comisia informează secretarul Consiliului de administrație cu privire la numirea și la încetarea atribuțiilor unui membru. Secretarul are responsabilitatea de a actualiza lista de membri și de a o pune la dispoziția Consiliului de administrație și a Europol.

Articolul 2

Președintele Consiliului de administrație

(1) Președintele Consiliului de administrație sau, în cazul în care acesta nu își poate îndeplini îndatoririle, vicepreședintele asigură punerea în aplicare a articolului 37 alineatul (3) din Decizia Europol.

(2) Fiecare nou președinte supervizează documentația Consiliului de administrație, întocmind în acest scop un document care se înaintează Consiliului spre aprobare la prima ședință ordinară.

Articolul 3

Secretariatul Consiliului de administrație

Președintele și Consiliul de administrație sunt asistați de un secretariat. Consiliul de administrație are responsabilitatea conducerii secretariatului și a personalului acestuia. În scopul garantării independenței sale, secretariatul răspunde numai față de Consiliul de administrație.

Articolul 4

Activitatea Consiliului de administrație

(1) Consiliul de administrație se întrunește cel puțin de două ori pe an și hotărăște cu o majoritate de două treimi din membrii săi, cu excepția unor dispoziții contrare în Decizia Europol.

(2) Atunci când consideră că situația impune acest lucru, președintele poate să convoace o reuniune a Consiliului de administrație, fie din proprie inițiativă, fie la inițiativa unei treimi din membrii Consiliului. În cazul în care se solicită o reuniune de către un membru sau de către director, președintele îi consultă pe ceilalți membri și, dacă o treime dintre aceștia sunt de acord, convoacă reuniunea.

În situațiile menționate în prezentul alineat, președintele trebuie să convoace reuniunea în termen de treizeci de zile de la primirea solicitării.

(3) Consiliul de administrație poate să invite persoane cu competență deosebită în chestiunile ce urmează a fi analizate să ia cuvântul în legătură cu un anumit punct de pe ordinea de zi.

(4) Consiliul de administrație poate să înființeze grupuri de lucru în legătură cu orice subiect care se înscrie în competența sa. Grupurile de lucru sunt reglementate de următoarele dispoziții:

(a)	Consiliul de administrație definește clar scopul și sarcinile acestora;

(b)	membrii Consiliului de administrație au posibilitatea de a fi reprezentați în cadrul grupurilor de lucru. Reprezentanții se angajează să participe în mod activ la grupurile de lucru.

(c)	Europol este invitat să participe la reuniunile grupurilor de lucru;

(d)	la reuniunile grupurilor de lucru pot fi invitați să participe experți;

(e)	costurile de participare la reuniunile grupurilor de lucru se suportă de către statele membre participante.

În plus, grupurile de lucru ale Consiliului de administrație:

(f)	sunt prezidate de un membru al Consiliului de administrație sau de un expert de înalt nivel desemnat de Consiliul de administrație;

(g)	discută și elaborează propuneri ce urmează a fi prezentate Consiliului de administrație;

(h)	își desfășoară activitatea pe baza unei informări orale sau a unei documentații depuse cel târziu cu două săptămâni înaintea reuniunii, cu excepția cazului în care președintele decide altfel din motive de urgență;

(i)	își desfășoară reuniunile în conformitate cu regimul lingvistic instituit de practica actuală;

(j)	raportează Consiliului de administrație prin președinții lor, atunci când este necesar;

(k)	sunt asistate de secretariatul Consiliului de administrație;

(l)	se dizolvă după ce își îndeplinesc sarcinile. În cazul în care grupurile de lucru dispun de un mandat pe termen lung, necesitatea continuării lor se evaluează anual de către Consiliul de administrație.

(5) Atunci când președintele Consiliului de administrație consideră că situația impune acest lucru, acesta poate să solicite Consiliului de administrație să ia o decizie sau să își exprime punctul de vedere în legătură cu un anumit subiect, prin proceduri scrise. Aceste proceduri au o durată standard de paisprezece zile, cu excepția cazului în care președintele decide altfel din motive de urgență.

Articolul 5

Ordinea de zi

(1) Președintele Consiliului de administrație întocmește proiectul de ordine de zi pentru fiecare reuniune. Proiectul de ordine de zi se transmite tuturor membrilor și directorului, de către secretarul Consiliului de administrație, cu cel puțin paisprezece zile înaintea reuniunii. Atunci când se convoacă o reuniune extraordinară, proiectul de ordine de zi se comunică în cursul săptămânii anterioare celei în care are loc reuniunea.

(2) Proiectul de ordine de zi cuprinde punctele solicitate de un membru sau de director, cu condiția ca documentele relevante să fie puse la dispoziția președintelui cu cel puțin șaisprezece zile înaintea reuniunii.

(3) În proiectul de ordine de zi pot fi incluse numai subiectele pentru care documentele relevante au fost transmise membrilor și directorului cel târziu la data la care se comunică proiectul de ordine de zi, cu excepția cazului în care președintele decide altfel din motive de urgență.

(4) Consiliul de administrație adoptă ordinea de zi la începutul ședinței.

Articolul 6

Deliberările Consiliului de administrație

(1) Prezența a trei sferturi din membri constituie cvorum. În absența cvorumului, președintele închide ședința și convoacă o altă reuniune cât mai curând posibil. La a doua reuniune cvorumul se constituie din două treimi din membri.

(2) Președintele conduce ședința acordând prioritate membrilor care doresc să ridice o problemă de procedură sau o chestiune preliminară.

(3) Consiliul ia decizii pe baza documentelor întocmite în conformitate cu articolul 2 din „decizia statelor membre privind utilizarea internă a limbilor”.

Articolul 7

Votul în cadrul reuniunilor Consiliului de administrație

(1) Fiecare membru dispune de un vot. În absența unui membru titular, supleantul are dreptul de a vota.

(2) Consiliul de administrație procedează la vot la inițiativa președintelui, care supune la vot o chestiune și la solicitarea unuia dintre membrii Consiliului de administrație, cu condiția să fie de acord două treimi din membrii acestuia.

(3) Pentru fiecare decizie adoptată de Consiliul de administrație se precizează distribuția voturilor. Decizia este însoțită de o notă care consemnează opiniile minorității, în cazul în care aceasta solicită acest lucru. Voturile se exprimă prin ridicarea mâinii sau prin apel nominal dacă rezultatul obținut în urma ridicării mâinii este contestat.

(4) Pentru decizii și numiri se folosește votul secret, la cererea unuia dintre membri, sau dacă președintele hotărăște astfel. Atunci când are loc un scrutin secret, președintele numără voturile asistat de alți doi membri și anunță imediat rezultatele. Președintele poate permite oricărui membru să prezinte pe scurt motivul pentru care a votat într-un anumit fel.

Articolul 8

Adoptarea acordurilor

(1) Deciziile sau acordurile adoptate de Consiliul de administrație precizează distribuția voturilor exprimate, cu excepția cazului în care votul a fost secret în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (4) din prezentul regulament.

(2) Moțiunile referitoare la înaintarea unei chestiuni pentru a fi aprobată de către Consiliul de administrație se supun la vot înainte de a se proceda la analizarea fondului chestiunii respective.

(3) Moțiunile referitoare la mai multe chestiuni trebuie înaintate separat, dacă se solicită acest lucru.

(4) Atunci când mai multe moțiuni se referă la aceeași chestiune, se votează în primul rând cea mai cuprinzătoare dintre acestea. În cazul unor amendamente, se votează în primul rând cel care modifică în cea mai mare măsură textul de bază. În cazul unui amendament la un amendament, se votează în primul rând cel mai cuprinzător dintre acestea. Votul final se exprimă cu privire la acea versiune a textului care a rezultat din voturile precedente.

Articolul 9

Procesul-verbal al reuniunilor

(1) Proiectul de proces-verbal al reuniunilor Consiliului de administrație se redactează de către secretariat sub responsabilitatea președintelui și cuprinde:

—	un raport asupra discuțiilor;

—	deciziile adoptate de Consiliul de administrație, cu precizarea modului în care au fost distribuite voturile la fiecare scrutin;

—	o listă cu persoanele prezente.

(2) Consiliul de administrație aprobă proiectul de proces-verbal în ședința următoare. Proiectul de proces-verbal se înaintează Consiliului de administrație spre aprobare numai dacă a fost transmis membrilor cu cel puțin patru săptămâni înaintea reuniunii. Proiectul de proces-verbal se transmite și directorului.

(3) În cazul în care proiectul de proces-verbal nu a fost transmis la timp, aprobarea lui poate fi amânată până la reuniunea următoare. Atunci când există un interval lung între cele două reuniuni, membrii își pot depune observațiile sau își pot exprima acordul prin procedură scrisă.

(4) Propunerile de amendamente la proiectul de proces-verbal se depun în scris la secretariat înainte de începutul ședinței la care urmează să se aprobe proiectul de proces-verbal.

(5) După aprobare, procesul-verbal se semnează de președinte și de secretarul Consiliului de administrație.

Articolul 10

Corespondența

Corespondența adresată Consiliului de administrație se transmite la sediul Europol în atenția președintelui Consiliului de administrație și se gestionează de către secretar.

Articolul 11

Cheltuieli pentru participarea la Consiliul de administrație

(1) Europol suportă cheltuielile de călătorie pentru membrii Consiliului de administrație care reprezintă un stat membru și pentru cel mult doi experți per delegație. Fiecare delegație plătește cheltuielile de cazare ale membrilor și experților săi. Pentru alți experți cheltuielile se suportă de către delegația respectivă.

(2) Europol suportă cheltuielile experților invitați pentru a oferi consiliere Consiliului de administrație, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din prezentul regulament de procedură.

Articolul 12

Intrarea în vigoare a regulamentului de procedură

Prezentul regulament intră în vigoare la data aplicării Deciziei Europol.

Articolul 13

Revizuirea regulamentului de procedură

În cazul în care se revizuiește prezentul regulament, secretarul transmite versiunea actualizată tuturor membrilor și directorului. Noul regulament intră în vigoare în ziua următoare aprobării lui.

Adoptat la Haga, 30 decembrie 2009.

Pentru Consiliul de administrație

Președinte

Sören CLERTON

(1) JO L 121, 15.5.2009, p. 37.

(2) Considerentul (19) din preambulul Deciziei Europol.

(3) Articolul 37 alineatul (9) litera (h) din Decizia Europol.

(4) Articolul 37 alineatul (9) litera (i) din Decizia Europol.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

24.2.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 46/12

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul COMP/M.5809 – Mitsubishi/JGC/Ebara/EES)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

2010/C 46/10

La data de 17 februarie 2010, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderile Mitsubishi Corporation („Mitsubishi”, Japonia), JGC Corporation („JGC”, Japonia) și Ebara Corporation („Ebara”, Japan) vor dobândi, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Ebara Engineering Service Co. Ltd („EES”, Japonia), prin vânzare și achiziționare de acțiuni.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—	în cazul întreprinderii Mitsubishi: conglomerat cu activități la nivel mondial într-o serie de sectoare, inclusiv energie, metale, echipamente, produse chimice, produse alimentare și mărfuri de uz general;

—	în cazul întreprinderii JGC: proiectare, construcție și exploatare de instalații industriale și rafinării;

—	în cazul întreprinderii Ebara: echipamente pentru transferul fluidelor (pompe, compresoare etc.), structuri de mediu și echipament conex (tratarea apelor reziduale și a deșeurilor solide etc.) și aparatură de precizie pentru industria semiconductoarelor;

—	în cazul întreprinderii EES: proiectare, construcție și exploatare de instalații de tratare a apelor reziduale și furnizare de servicii conexe.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.5809 – Mitsubishi/JGC/Ebara/EES, la următoarea adresă:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

J-70

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”].

(2) JO C 56, 5.3.2005, p. 32 („Comunicarea privind o procedură simplificată”).

24.2.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 46/13

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2010/C 46/11

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„BRUNA BÖNOR FRÅN ÖLAND”

NR. CE: SE-PGI-0005-0692-03.04.2008

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire:

„Bruna bönor från Öland”

2. Statul membru sau țara terță:

Regatului Suediei

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tip de produs:

Clasa 1.6:

Fructe, legume și cereale, în stare naturală sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Produsul constă din semințele uscate ale fasolei maro (Phaseolus vulgaris L.) aparținând soiurilor Bonita, Karin, Katja și Stella I.

Gustul boabelor de fasole poate fi descris după cum urmează:

Bonita are un miros delicat, ușor dulce-acrișor. Gustul este suav și desăvârșit, cu aromă distinctă de fasole care amintește de cartoful fiert. Textura boabelor este fermă, ceea ce le conferă rezistență la mestecare.

După gătire, boabele tind să devină păstoase/făinoase. Pe o scară de la 1 la 10, 1 punct însemnând că nicio boabă nu devine păstoasă după gătire, iar 10 însemnând că toate boabele devin păstoase după gătire, acestui soi i se acordă 8 puncte. Bonita este de culoare maro deschis, prezentând a doua cea mai deschisă nuanță dintre cele patru soiuri.

Karin are un miros delicat, ușor dulce-acrișor. Gustul este foarte fin, neutru și subtil, cu o ușoară aromă de cartof fiert. Are o textură moale și este ușor de mestecat.

După gătire, boabele tind să devină păstoase/făinoase. Acestui soi i se acordă 10 puncte din 10. Karin este de culoare maro foarte deschis, având cea mai deschisă nuanță dintre cele patru soiuri.

Katja are un miros delicat, ușor dulce-acrișor. Prezintă o aromă foarte pronunțată de fasole, o consistență plăcută și desăvârșită și o ușoară aciditate. Textura boabelor este fermă, ceea ce le conferă rezistență la mestecare.

După gătire, boabele nu tind să devină păstoase/făinoase. Acestui soi i se acordă 2 puncte din 10. Karin are o culoare distinctivă maro castaniu, fiind cea mai colorată dintre cele patru soiuri.

Stella I are un miros delicat, ușor dulce-acrișor. Are un pronunțat gust cremos, cu aromă fină de fasole care amintește de cartoful fiert. Textura boabelor este moale, ceea ce le conferă o oarecare rezistență la mestecare – mai mare decât cea a soiurilor Karin sau Bonita, dar mai mică decât cea a soiului Katja.

Tendința acestor boabe de a deveni păstoase/făinoase după gătire este moderată. Acestui soi i se acordă 7 puncte din 10. Stella I are o culoare distinctivă maro deschis, fiind a doua cea mai colorată dintre cele patru soiuri.

Culoarea boabelor poate fi descrisă ca gălbui-maro uniform, cu o situare aproximativă pe scara internațională a culorilor la S 4050-Y20R, S 4050-Y30R, S 3060-Y20R, S3060-Y30R, S 2060-Y20R și S 2060-Y30R.

În stare uscată, toate cele patru soiuri au, în general, un conținut de proteine brute de 19-21 %. Conținutul de calciu variază între 0,08 % și 0,12 %, conținutul de fosfor se încadrează între 0,4 % și 0,55 %, iar conținutul de magneziu între 0,1 % și 0,2 %.

Toate soiurile au semințe scurte, ovoidale sau eliptice, cu o lungime de 1,5-2 ori mai mare decât lățimea și umflate. Lungimea semințelor variază între 8 și 15 mm.

Conținutul de apă al boabelor trebuie să fie de minimum 9 %.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele transformate):

Nu se aplică.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

Nu se aplică.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Cultivarea și uscarea prin lăsarea plantelor în brazde pe câmp, pe viță de vie, pe suporții pentru uscat fânul sau uscarea în cuptoare trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată. Uscarea prin metodele enumerate mai sus reprezintă o intervenție umană care necesită cunoștințe practice solide despre efectul acestor metode asupra lotului de boabe în cauză.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Nu se aplică.

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

Nu se aplică.

4. Scurtă descriere a ariei geografice:

„Bruna bönor från Öland” se produce în aria delimitată de localitățile Mörbylånga și Borgholm, de pe insula Öland, aflată în Marea Baltică, nu departe de coasta estică a Suediei continentale.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

În general, toamna și iarna sunt blânde în Öland. Vara este foarte însorită, cu o temperatură medie de 17 °C. Precipitațiile anuale se încadrează între 400 și 500 mm.

Solul insulei Öland este format mai ales din nisip și nisip fin, fiind deosebit de potrivit pentru cultivarea fasolei maro. Se spune că fasolea de cea mai bună calitate se obține prin cultivarea pe teren nisipos, pentru că acesta este mai cald decât argila și nu reține la fel de multă apă toamna. Solurile care rețin multă apă toamna generează un risc crescut ca boabele de fasole să fie afectate de boli fungice cauzate de contactul frecvent cu solul din timpul recoltării. Uscarea prin lăsarea plantelor în brazde pe câmp, pe viță de vie, pe suporții pentru uscat fânul sau uscarea în cuptoare reprezintă o influență umană care necesită cunoștințe practice solide despre efectul acestor metode asupra lotului de boabe în cauză.

În literatura de specialitate referitoare la cultivarea semințelor de plante agricole (Nilsson-Leissner; Weibull & Nordén, 1950) se precizează că fasolea maro are nevoie de un sol afânat și cald. Condițiile optime sunt: pământ nisipos cu drenaj foarte bun și cu o valoare pH ridicată, plante bune și lipsa buruienilor. De asemenea, în literatura de specialitate se menționează că fasolea maro poate rezista la secetă, dar este foarte sensibilă la înghețurile nocturne și, pentru a fi de foarte bună calitate, are nevoie de vreme uscată și caldă în timpul maturării.

Sunt puține zone în Suedia care îndeplinesc aceste criterii: sezon de cultivare îndelungat, cu primăvară timpurie, precipitații reduse în perioada de creștere, toamnă blândă și multe ore de expunere la soare. Insula Öland este considerată aria care îndeplinește cel mai bine aceste criterii.

5.2. Specificitatea produsului:

Spre deosebire de alte soiuri de culoare maro, de alte proveniențe, „Bruna böner från Öland” are o nuanță uniformă și distinctivă, gălbui-maro, cu o situare aproximativă pe scara internațională a culorilor la S 4050-Y20R, S 4050-Y30R, S 3060-Y20R, S 3060-Y30R, S 2060-Y20R și S 2060-Y30R. Culoarea tipică depinde atât de soi, cât și de uscarea uniformă a bobului.

Toate soiurile au semințe scurte, ovoidale sau eliptice, cu o lungime de 1,5-2 ori mai mare decât lățimea și umflate. Lungimea semințelor variază între 8 și 15 mm. În această arie geografică nu se mai cultivă niciun alt soi de fasole de culoare maro.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Pentru a-și dobândi culoarea caracteristică gălbui-maro, fasolea „Bruna böner från Öland” are nevoie de soare, și de precipitații moderate toamna, în perioada de maturare. Perioadele ploioase frecvente din prima jumătate a lunii septembrie dau boabelor de fasole o nuanță de gri, mai închisă, reduc durata de păstrare a acestora și generează infecții fungice.

Sunt puține zone în Suedia în care sunt satisfăcute aceste criterii: sezon de cultivare îndelungat, cu primăvară timpurie, precipitații reduse în perioada de creștere, toamnă blândă, cu puține precipitații și multe ore de expunere la soare. Insula Öland este considerată aria care îndeplinește cel mai bine aceste criterii.

Pentru a ajunge la nivelul calitativ optim, boabele trebuie, de asemenea, să fie uscate prin expunere în rânduri pe câmp, pe viță de vie, pe suporții pentru uscat fânul sau în cuptoare. Aceste activități presupun o intervenție umană care influențează calitatea produsului și care necesită cunoștințe practice solide pentru evaluarea calității boabelor. Cunoașterea metodelor de uscare pe câmp constituie o tradiție transmisă de agricultori din generație în generație prin viu grai. Dacă este necesar, boabele pot fi uscate și mai mult în uscătoare pentru leguminoase.

Există dovezi scrise privind tradiția neîntreruptă a cultivării fasolei maro în Öland din anul 1883. Soiurile în cauză, descrise mai sus, sunt cultivate în Öland încă de la introducerea lor pe piață.

O dovadă a aprecierii soiurilor „Bruna böner från Öland” în întreaga țară este faptul că, în cadrul unor expoziții naționale și regionale, Asociația cultivatorilor de semințe din Suedia a acordat diverse premii cultivatorilor de „Bruna böner från Öland”. Nu există informații privind eventuale premii acordate altor soiuri de „fasole maro” de Asociația cultivatorilor de semințe din Suedia.

În cadrul expozițiilor naționale de semințe organizate de Asociația cultivatorilor de semințe din Suedia în perioada 1930-1950, au fost evaluate diverse semințe din toate părțile Suediei. Frații Petersson, cultivatori de semințe din Lilla Frö, Öland, au câștigat premii pentru fasole maro în 1937, 1942 și 1950.

În fiecare an, Öland organizează un festival al recoltei (în general, în ultimul sfârșit de săptămână din septembrie), precum și o „Zi a fasolei maro” (în a doua jumătate a lunii septembrie). Cu aceste ocazii, se expun și se laudă virtuțile boabelor de fasole maro și au loc demonstrații publice de noi rețete pe baza acestui produs. De zece ani este disponibilă o colecție de rețete pe bază de fasole maro elaborată de locuitorii din Öland și din regiune.

La 10 noiembrie 2006, comitetul Slow Food Svenska Ark a inclus fasolea „Bruna böner från Öland” pe lista de arome care merită păstrate la nivel național și internațional.

La nivelul comerțului cu amănuntul, „Bruna böner från Öland” se vinde la un preț cu cel puțin 10 % mai mare decât cel al altor soiuri de fasole (de exemplu, albă, borlotti și roșie). În Suedia se cultivă doar fasole maro la scară comercială. Prețul obținut de cultivatorii suedezi de „Bruna böner från Öland” este cu până la 50 % mai mare decât prețul boabelor de import cu aceleași utilizări.

În concluzie, cererea privind IGP se bazează atât pe climatul deosebit de favorabil de care are nevoie acest tip de fasole, cât și pe foarte buna reputație a acestui produs la vânzarea cu amănuntul.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

http://www.slv.se/upload/dokument/remisser/remisser_2007/Ansokan_Bruna_%20bonor_fran_%20Oland_webbversion.pdf

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

24.2.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 46/17

2010/C 46/12

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„DRESDNER CHRISTSTOLLEN/DRESDNER STOLLEN/DRESDNER WEIHNACHTSSTOLLEN”

NR. CE: DE-PGI-0005-0704-17.06.2008

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire:

„Dresdner Christstollen/Dresdner Stollen/Dresdner Weihnachtsstollen”

2. Statul membru sau țara terță:

Germania

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tip de produs:

Clasa 2.4.

Produse de patiserie

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Produsele numite „Dresdner Stollen”, „Dresdner Weihnachtsstollen” sau „Dresdner Christstollen” (în continuare denumite „Stollen”) sunt un chec dospit consistent cu conținut ridicat de fructe și unt, care este produs, în principal, din luna august până în luna ianuarie. Formate manual, produsele „Stollen” sunt tăiate, respectiv rupte sau rulate, respectiv bătute în formă de pâine și se coc în stare liberă, nu puse în forme pentru prăjituri. Greutatea minimă a acestora este de 500 g.

Produsele „Stollen” trebuie să conțină cel puțin următoarele ingrediente: făină de grâu de tipul 405 sau 550, lapte integral sau lapte praf integral, zahăr tos, unt proaspăt sau concentrat, coajă de portocale și/sau de lămâie confiată, stafide, migdale dulci și amare, coajă de lămâie, sare de bucătărie, zahăr pudră, mirodenii.

Nu sunt permise următoarele ingrediente:

Arome artificiale, aditivi adăugați direct, margarină.

Produsele trebuie să conțină ingredientele de mai jos în cantitățile următoare exprimate în procente din cantitatea de făină folosită:

Unt proaspăt sau cantitatea corespunzătoare de unt concentrat: 50 %

Stafide: 65 %

Coajă de lămâie și/sau de portocale confiată: 20 %

Migdale dulci și amare: 15 %

Produsele „Stollen” prezintă o formă exterioară simetrică, sunt potrivit rumenite și sunt acoperite cu un strat de unt și unul de zahăr uniforme. Prezintă o coajă bine aerisită cu fructe repartizate uniform. Produsele „Stollen” au un miros și un gust caracteristic, aromat și intens.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

—

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

—

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Întregul proces de fabricație al produselor „Stollen” are loc în aria geografică definită.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Ambalarea și etichetarea produselor „Stollen” trebuie să aibă loc imediat după ce au fost fabricate, cel mai târziu înainte de transportul, respectiv vânzarea acestora de către producător, în scopul de a evita – în special la suprafața exterioară acoperită cu unt și zahăr a acestora – contaminarea bacteriană și orice alt efect advers.

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

Eticheta, amplasată pe suprafața superioară vizibilă a ambalajului, trebuie să conțină mențiunile „Dresdner Stollen”, „Dresdner Weihnachtsstollen” sau „Dresdner Christstollen” drept inscripție dominantă.

Producătorul înscrie numele său, respectiv al firmei sale pe suprafața vizibilă a ambalajului, efectul vizual al acestora trebuind să fie mai discret în raport cu cel al mențiunilor „Dresdner Stollen”, „Dresdner Weihnachtsstollen” sau „Dresdner Christstollen”.

În afară de numele producătorului, pe ambalaj mai poate figura numele unei persoane, respectiv al unei firme care acționează ca distribuitor, cu condiția ca această calitate să fie explicit menționată. Datele privind distribuitorul nu pot figura decât pe fața laterală îngustă sau pe suprafața inferioară a ambalajului. Datele privind distribuitorul nu trebuie să fie mai vizibile decât cele ale producătorului.

Sigla de calitate a solicitantului, reprodusă mai jos, însoțită de numărul de control individual atribuit producătorului, este aplicată pe fața superioară vizibilă a ambalajului.

4. Descriere concisă a ariei geografice:

Aria geografică de origine are o dezvoltare istorică și se limitează la orașul Dresda, capitală de land, precum și la următoarele localități învecinate care împreună definesc marea regiune a orașului Dresda:

Moritzburg, Radebeul, Arnsdorf, Ottendorf-Okrilla, Radeburg, Coswig, Pirna, Wachau, Freital, Radeberg, Weinböhla, Heidenau.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Tradiția fabricării produselor „Stollen” în zona geografică poate fi atestată încă din secolul XV. Târgul de Crăciun din Dresda numit „Dresdner Striezelmarkt”, menționat pentru prima dată la 1434, acordă deja produselor denumirea de Striezel. Într-un document din 1530, aflat la arhivele primăriei din Dresda, produsele „Stollen” au fost denumite „Christstollen”. De o notorietate specială s-a bucurat așa-numita „scrisoare a untului” a Papei Inocențiu al VIII-lea (1432-1492), trimisă în jur de 1490. Prin această scrisoare, brutarilor din Dresda le este ridicată interdicția, decretată de papă începând cu 1450, de a folosi untul în perioada de Advent, pe atunci socotită perioadă de post. Începând cu 1727, produsul „Dresdner Stollen” a fost servit în perioada de Crăciun la Curtea saxonă a lui August cel Puternic. Acesta a comandat brutarilor din Dresda, pentru cei 24 000 de invitați la parada militară „Zeithainer Lustlager”, un „Stollen uriaș” de 1,8 tone. De atunci, brutarii și cofetarii din aria geografică au perpetuat și supravegheat tradiția fabricării produsului „Stollen” de înaltă calitate; rețetele tradiționale – unele datând încă din Evul Mediu – sunt transmise din generație în generație în cadrul diferitelor întreprinderi.

5.2. Specificitatea produsului:

Specificitățile produsului „Dresdner Stollen” sunt legate de renumele și calitatea acestuia. Renumele deosebit este susținut, nu în ultimul rând, de vânzările mondiale anuale de circa 2 milioane de produse „Stollen” fabricate în aria geografică, fapt confirmat și de avizele anexate la prezentul anunț, în special de cel al Asociației cofetarilor, de cel al Ministerului Mediului și Agriculturii din landul Saxa și de cel al Camerei de Comerț din Dresda. Calitatea deosebită a produselor „Dresdner Stollen” este rezultatul unor cerințe de calitate devenite norme de mulți ani, dar practicate dintotdeauna, care sunt verificate prin proceduri interne de control. Având în vedere calitatea lor deosebită, produsele „Dresdner Stollen” sunt considerate drept produse de clasă, teste independente (de exemplu, cele efectuate de „Stiftung Warentest”) plasându-le într-o categorie aparte. Un sondaj de opinie efectuat în 1993 a arătat că peste 60 % din cei monitorizați consideră mențiunea „Dresdner Stollen” drept o denumire de origine a produselor. În anul 2002, Curtea Federală de Justiție a Germaniei a confirmat caracterul de origine geografică a denumirii „Dresdner Stollen”.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Renumele și calitatea produselor „Stollen” fabricate în aria geografică sunt legate de vechile lor rădăcini istorice, de exclusivitatea de care au beneficiat de timpuriu datorită scrisorii papale a untului și de tradiția fabricării în zona geografică a produselor „Stollen” la un nivel înalt de calitate, menținut și controlat în mod continuu.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

Markenblatt Heft 22 din 30.5.2008, partea 7c, p. 40330

(http://publikationen.dpma.de/DPMApublikationen/dld_gd_file.do?id=541)

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2010.046.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 46

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 53 24 februarie 2010

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2010/C 046/01	Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE – Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții ( 1 )	1

2010/C 046/02	Autorizarea ajutoarelor de stat în conformitate cu dispozițiile articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene – Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții	4

2010/C 046/03	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5637 – TPG/IMS Health) ( 1 )	5

2010/C 046/04	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5749 – Glencore/Chemoil Energy) ( 1 )	5

2010/C 046/05	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5657 – ENBW Kraftwerke/Evonik Power Minerals/JV) ( 1 )	6

2010/C 046/06	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5770 – CD&R/BCA) ( 1 )	6

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2010/C 046/07	Rata de schimb a monedei euro	7

	Europol
2010/C 046/08	Consiliul de administrație al Europol – Regulament de procedură	8

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2010/C 046/09	Notificare prealabilă a unei concentrări [Cazul COMP/M.5812 – Société Lyonnaise des Eaux/Sociétés de distribution d’eau et d’assainissement (II)] ( 1 )	11

2010/C 046/10	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5809 – Mitsubishi/JGC/Ebara/EES) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	12

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2010/C 046/11	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	13

2010/C 046/12	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	17