30.12.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 322/1

Cod de conduită revizuit pentru punerea în aplicare efectivă a Convenției privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate

2009/C 322/01

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

AVÂND ÎN VEDERE Convenția din 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate („Convenția de arbitraj”),

RECUNOSCÂND necesitatea, atât pentru statele membre în calitate de state contractante la Convenția de arbitraj, cât și pentru contribuabili, de a avea norme mai detaliate pentru a pune în aplicare în mod eficient Convenția de arbitraj,

LUÂND ACT DE Comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2009 privind lucrările Forumului mixt al UE pentru prețurile de transfer (FMPT) în perioada martie 2007-martie 2009, pe baza rapoartelor FMPT cu privire la sancțiuni și prețuri de transfer și pe baza interpretării unor dispoziții ale Convenției de arbitraj,

SUBLINIIND că prezentul cod de conduită reprezintă un angajament politic și nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor statelor membre sau domeniilor de competență respective ale statelor membre și ale Uniunii Europene care decurg din Tratatul privind Uniunea Europeană și din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

RECUNOSCÂND că punerea în aplicare a prezentului cod de conduită nu ar trebui să împiedice găsirea de soluții la un nivel mai global,

LUÂND ACT DE concluziile raportului FMPT cu privire la sancțiuni,

ADOPTĂ URMĂTORUL COD DE CONDUITĂ REVIZUIT:

Fără a aduce atingere domeniilor de competență respective ale statelor membre și ale Uniunii Europene, prezentul cod de conduită revizuit vizează punerea în aplicare a Convenției de arbitraj și anumite chestiuni conexe legate de procedurile de acord amiabil în temeiul tratatelor privind dubla impunere încheiate între statele membre.

1. Domeniul de aplicare a Convenției de arbitraj

1.1. Cazuri triunghiulare de prețuri de transfer la nivelul UE

(a)

În sensul prezentului cod de conduită, un caz triunghiular la nivelul UE este o situație în care, în prima etapă a procedurii Convenției de arbitraj, două autorități competente ale UE care aplică principiul valorii de piață nu pot soluționa pe deplin o problemă de dublă impunere rezultând dintr-un caz de prețuri de transfer, deoarece o întreprindere afiliată situată într-un alt stat membru (în alte state membre) și identificată de ambele autorități competente ale UE (pe baza unor probe fondate pe o analiză de comparabilitate care include o analiză funcțională și alte elemente factuale conexe) a avut o influență semnificativă contribuind la un rezultat care nu respectă principiul valorii de piață într-o serie de tranzacții relevante sau de relații comerciale/financiare și este recunoscută ca atare de către contribuabilul care a suferit dubla impunere și care a solicitat aplicarea dispozițiilor Convenției de arbitraj.

(b)	Domeniul de aplicare a Convenției de arbitraj include toate tranzacțiile UE implicate în cazuri triunghiulare între state membre.

1.2. Capitalizare redusă (1)

Convenția de arbitraj se referă în mod clar la profiturile care rezultă în urma relațiilor comerciale și financiare, însă nu caută să facă distincția între aceste tipuri specifice de profit. Prin urmare, ajustările profiturilor obținute în urma relațiilor financiare, inclusiv împrumuturi și termenii acestora și care respectă principiul valorii de piață urmează să fie considerate ca intrând în domeniul de aplicare a Convenției de arbitraj.

2. Admisibilitatea unui caz

Pe baza articolului 18 din Convenția de arbitraj, statelor membre li se recomandă să considere că un caz intră în domeniul de aplicare a Convenției de arbitraj atunci când cererea este prezentată în timp util după data intrării în vigoare a aderării unui nou stat membru la Convenția de arbitraj, chiar dacă ajustarea se aplică la anii fiscali precedenți.

3. Sancțiuni severe

Deoarece articolul 8 alineatul (1) prevede flexibilitatea în refuzul de a acorda accesul la Convenția de arbitraj din cauza impunerii unei sancțiuni severe și dată fiind experiența practică dobândită din 1995, statelor membre li se recomandă să își clarifice sau să își revizuiască declarațiile unilaterale din anexa la Convenția de arbitraj pentru a ilustra mai bine faptul că o sancțiune severă ar trebui aplicată doar în cazuri excepționale, cum ar fi frauda.

4. Momentul începerii perioadei de trei ani [termen pentru prezentarea cererii în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Convenția de arbitraj]

Data „primului aviz de impozitare sau a măsurii echivalente care generează sau poate genera o dublă impunere în sensul articolului 1 din Convenția de arbitraj, ca urmare a unei ajustări a prețurilor de transfer” (2) se consideră a fi momentul în care începe să curgă perioada de trei ani.

În ceea ce privește cazurile înaintate în materie de prețuri de transfer, se recomandă statelor membre să aplice și această definiție pentru stabilirea perioadei de trei ani, astfel cum se prevede la articolul 25 alineatul (1) din Convenția-model a OCDE în domeniul fiscal privind veniturile și capitalul și pusă în aplicare în cadrul convențiilor privind dubla impunere încheiate între statele membre.

5. Momentul de începere a perioadei de doi ani [articolul 7 alineatul (1) din Convenția de arbitraj]

(a)

În sensul articolului 7 alineatul (1) din Convenția de arbitraj, se consideră că un caz a fost prezentat în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) atunci când contribuabilul oferă următoarele elemente:

(i)	identificarea (nume, adresă, număr de identificare fiscală) întreprinderii din statul membru care prezintă o cerere și a celorlalte părți la tranzacțiile relevante;

(ii)	informații privind faptele și circumstanțele relevante în cazul respectiv (inclusiv informații privind relațiile dintre întreprindere și celelalte părți la tranzacțiile relevante);

(iii)

identificarea perioadelor fiscale vizate;

(iv)	copii ale avizelor de impozitare, ale raportului de audit fiscal sau ale unui document echivalent care a generat dubla impunere pretinsă;

(v)	informații privind toate acțiunile în justiție și litigiile inițiate de întreprindere sau de celelalte părți la tranzacțiile relevante și orice hotărâre judecătorească privind cazul;

(vi)	prezentarea de către întreprindere a motivelor pe baza cărora consideră că principiile menționate la articolul 4 din Convenția de arbitraj nu au fost respectate;

(vii)

o declarație prin care întreprinderea se angajează să răspundă cât mai complet și mai rapid posibil tuturor cererilor rezonabile și corespunzătoare formulate de o autoritate competentă și să pună la dispoziția autorităților competente documentele necesare; și

(viii)

orice informație suplimentară specifică solicitată de autoritatea competentă în termen de două luni de la primirea cererii contribuabilului.

(b)

Se consideră că perioada de doi ani începe cel târziu la următoarele date:

(i)	data avizului de impozitare – și anume data deciziei finale luate de administrația fiscală privind veniturile suplimentare – sau a oricărei măsuri echivalente;

(ii)	data la care autoritatea competentă primește cererea și minimul de informații menționate la punctul 5 litera (a).

6. Proceduri de acord amiabil prevăzute de Convenția de arbitraj

6.1. Dispoziții generale

(a)	În conformitate cu orientările OCDE, se aplică principiul valorii de piață, independent de consecințele fiscale imediate pe care acesta ar putea să le aibă pentru oricare dintre statele membre.

(b)	Cazurile se vor soluționa cât mai rapid posibil ținându-se seama de complexitatea problemelor pe care le pune fiecare caz în parte.

(c)	Toate mijloacele adecvate care permit obținerea unui acord amiabil cât mai rapid posibil, inclusiv reuniunile directe cu partenerii, vor fi luate în considerare. Dacă este cazul, întreprinderea va fi invitată să își prezinte punctul de vedere în fața autorității sale competente.

(d)

Luând în considerare dispozițiile prezentului cod de conduită, un acord amiabil ar trebui încheiat în termen de doi ani de la data la care cazul respectiv a fost înaintat pentru prima dată uneia dintre autoritățile competente, în conformitate cu punctul 5 litera (b) din prezentul cod de conduită. Totuși, se admite că în anumite situații (de exemplu, atunci când soluționarea cazului este iminentă, când tranzacțiile sunt extrem de complexe sau când există cazuri triunghiulare), poate fi oportună aplicarea articolului 7 alineatul (4) din Convenția de arbitraj (care prevede prelungirea termenelor) pentru a se conveni asupra unei scurte prelungiri.

(e)	Procedura de acord amiabil nu ar trebui să impună costuri aferente respectării legislației necorespunzătoare sau excesive solicitantului sau oricărei alte persoane implicate.

6.2. Cazuri triunghiulare de prețuri de transfer la nivelul UE

(a)

De îndată ce autoritățile competente din statele membre au convenit să considere cazul în discuție drept un caz triunghiular la nivelul UE, acestea ar trebui să invite neîntârziat cealaltă autoritate competentă (celelalte autorități competente) să ia parte la proceduri și la discuții în calitate de observator(i) sau de parte activ implicată (părți activ implicate) și să decidă împreună cu privire la abordarea pe care o consideră adecvată. Astfel, toate informațiile ar trebui puse la dispoziția celeilalte (celorlalte) autorități competente din UE, de pildă prin schimburi de informații. Cealaltă autoritate competentă (celelalte autorități competente) ar trebui invitată (invitate) să stabilească implicarea reală sau posibilă a contribuabilului (contribuabililor) „lor”.

(b)

Autoritățile competente implicate în soluționarea dublei impuneri rezultate din cazurile triunghiulare la nivelul UE în cadrul Convenției de arbitraj pot adopta unul dintre demersurile următoare:

(i)	autoritățile competente pot decide să adopte o abordare multilaterală (participarea imediată și deplină a tuturor autorităților competente implicate); sau

(ii)

autoritățile competente pot decide să inițieze o procedură bilaterală, în care cele două părți sunt autoritățile competente care au identificat (pe baza unei analize de comparabilitate care include o analiză funcțională și alte elemente factuale conexe) întreprinderea afiliată, situată într-un alt stat membru, care a jucat un rol semnificativ în obținerea unui rezultat care nu respectă principiul valorii de piață într-o serie de tranzacții relevante sau de relații comerciale/financiare, și autoritățile în cauză ar trebui să invite cealaltă autoritate competentă (celelalte autorități competente) din UE să participe în calitate de observator(i) la discuțiile purtate în cadrul procedurii de acord amiabil; sau

(iii)

autoritățile competente pot decide să inițieze mai multe proceduri bilaterale în paralel și ar trebui să invite cealaltă autoritate competentă (celelalte autorități competente) din UE să participe în calitate de observator(i) la discuțiile purtate în cadrul procedurii de acord amiabil.

Statelor membre li se recomandă să aplice procedura multilaterală pentru a soluționa astfel de cazuri de dublă impunere. Demersul ar trebui însă să fie întotdeauna convenit între toate autoritățile competente, pe baza faptelor și circumstanțelor specifice fiecărui caz. Dacă nu e posibilă o procedură multilaterală și sunt inițiate două (sau mai multe) proceduri bilaterale, toate autoritățile competente ar trebui să fie implicate în prima etapă a procedurii Convenției de arbitraj fie ca state contractuale ale Convenției de arbitraj inițiale, fie ca observatori.

(c)

Statutul de observator se poate transforma în cel de parte implicată în funcție de evoluția discuțiilor și de probele prezentate. Dacă cealaltă autoritate competentă (celelalte autorități competente) dorește (doresc) să participe la a doua etapă (arbitrajul), aceasta (acestea) trebuie să devină parte implicată (părți implicate).

Faptul că cealaltă autoritate competentă (celelalte autorități competente) deține (dețin) pe durata tuturor discuțiilor statutul de observator nu are consecințe asupra aplicării dispozițiile Convenției de arbitraj (de exemplu, chestiuni legate de calendar și de procedură).

Participarea în calitate de observator nu obligă cealaltă autoritate competentă (celelalte autorități competente) la rezultatul final al procedurii Convenției de arbitraj.

În cadrul procedurii, toate schimburile de informații trebuie să respecte cerințele și procedurile legale și administrative normale.

(d)

Contribuabilul (contribuabilii) ar trebui să informeze în cel mai scurt timp administrația fiscală (administrațiile fiscale) implicată (implicate) cu privire la faptul că o altă parte (alte părți) ar putea fi implicată (implicate) în cazul respectiv. Respectiva notificare ar trebui să fie urmată fără întârziere de prezentarea tuturor faptelor relevante și a documentației aferente. Această abordare va contribui nu numai la o soluționare mai rapidă, ci și la evitarea situației în care problemele legate de dubla impunere nu vor putea fi rezolvate din cauza termenelor procedurale diferite între state membre.

6.3. Funcționare practică și transparență

(a)

Pentru a reduce la minimum costurile și întârzierile datorate traducerii, procedura de acord amiabil și în special schimbul de documente de poziție ar trebui să se desfășoare într-o limbă de lucru comună sau într-un mod cu efect echivalent, în cazul în care autoritățile competente ajung la un acord la nivel bilateral (sau multilateral).

(b)	Întreprinderea care solicită procedura de acord amiabil este informată de autoritatea competentă căreia i-a adresat cererea cu privire la orice evoluții importante care o vizează pe tot parcursul procedurii.

(c)	Se asigură confidențialitatea informațiilor privind orice persoană protejată în cadrul unei convenții fiscale bilaterale sau în temeiul legislației unui stat membru.

(d)

Autoritatea competentă confirmă primirea unei cereri adresate de un contribuabil de a iniția o procedură de acord amiabil în termen de o lună de la primirea cererii și informează simultan autoritatea competentă (autoritățile competente) din celălalt stat membru (celelalte state membre) implicat(e) în respectivul caz, anexând o copie a cererii contribuabilului.

(e)

În cazul în care autoritatea competentă consideră că întreprinderea nu a trimis minimul de informații necesare inițierii unei proceduri de acord amiabil, menționate la punctul 5 litera (a), aceasta invită întreprinderea, în termen de două luni de la primirea cererii, să îi furnizeze informațiile suplimentare specifice de care are nevoie.

(f)

Statele membre se angajează ca autoritatea competentă să răspundă întreprinderii solicitante în una din următoarele forme:

(i)	în cazul în care autoritatea competentă nu consideră că profiturile întreprinderii sunt incluse sau este probabil să fie incluse în profiturile unei întreprinderi dintr-un alt stat membru, aceasta informează întreprinderea în acest sens și o invită să prezinte eventualele sale observații;

(ii)

în cazul în care autoritatea competentă consideră că cererea este întemeiată și că este în măsură să găsească o soluție satisfăcătoare, aceasta informează întreprinderea în acest sens și efectuează ajustările necesare sau autorizează scutirile pe care le consideră justificate în cel mai scurt timp posibil;

(iii)

în cazul în care autoritatea competentă consideră că cererea este întemeiată, dar că nu este în măsură să găsească o soluție satisfăcătoare, aceasta informează întreprinderea în legătură cu eforturile sale de a rezolva cazul prin intermediul unui acord amiabil cu autoritatea competentă din oricare alt stat membru implicat.

(g)

În cazul în care o autoritate competentă consideră că o cerere este întemeiată, ea ar trebui să inițieze o procedură de acord amiabil, informând autoritatea competentă din celălalt stat membru (celelalte state membre) cu privire la decizia sa și să anexeze o copie a informațiilor menționate la punctul (5) litera (a) din prezentul cod de conduită. În același timp, aceasta informează persoana care a invocat Convenția de arbitraj cu privire la faptul că a inițiat procedura de acord amiabil. Autoritatea competentă care inițiază procedura de acord amiabil indică de asemenea – pe baza informațiilor de care dispune – autorității competente (autorităților competente) din celălalt stat membru (celelalte state membre) și persoanei care a depus cererea dacă solicitarea a fost prezentată în termenele prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Convenția de arbitraj și precizează data de la care începe perioada de doi ani menționată la articolul 7 alineatul (1) din Convenția de arbitraj.

6.4. Schimb de documente de poziție

(a)

Atunci când a fost inițiată o procedură de acord amiabil, statele membre se angajează ca autoritatea competentă din statul în care s-a efectuat sau se intenționează efectuarea unei evaluări fiscale, constituită dintr-o decizie finală a administrației fiscale privind veniturile sau dintr-o măsură echivalentă, și care cuprinde o ajustare care generează sau poate genera o dublă impunere în sensul articolului 1 din Convenția de arbitraj, să transmită un document de poziție autorității competente (autorităților competente) din celălalt stat membru (celelalte state membre) implicat(e) în cauză, care prezintă:

(i)	cazul prezentat de solicitant;

(ii)	punctul său de vedere privind temeiul cazului, de pildă motivele pentru care aceasta consideră că există dubla impunere sau că există riscul unei duble impuneri;

(iii)

modul în care ar putea fi soluționat cazul în vederea eliminării dublei impuneri, precum și o prezentare completă a propunerii.

(b)	Documentul de poziție include o justificare completă a evaluării sau a ajustării și este însoțit de o serie de documente de bază care susțin poziția adoptată de autoritatea competentă, precum și de o listă a tuturor celorlalte documente utilizate pentru ajustare.

(c)

Documentul de poziție este transmis poziție autorității competente (autorităților competente) din celălalt stat membru (celelalte state membre) implicat(e) în respectivul caz cât mai rapid posibil, avându-se în vedere complexitatea cazului și cel târziu în termen de patru luni de la cea mai recentă dintre următoarele date:

(i)	data avizului de impozitare, adică a deciziei finale luate de administrația fiscală privind veniturile suplimentare, sau a oricărei măsuri echivalente;

(ii)	data la care autoritatea competentă primește cererea și minimul de informații menționate la punctul 5 litera (a).

(d)

Statele membre se angajează ca, în cazul în care autoritatea competentă din statul în care nu s-a efectuat sau nu există intenția de a se efectua o evaluare fiscală sau o măsură echivalentă, fapt care generează sau poate genera o dublă impunere în sensul articolului 1 din Convenția de arbitraj ca urmare, de exemplu, a unei ajustări a prețurilor de transfer, primește un document de poziție din partea unei alte autorități competente, autoritatea competentă să răspundă cât mai rapid posibil, luând în considerare complexitatea cazului respectiv și cel târziu în termen de șase luni de la primirea documentului de poziție.

(e)

Răspunsul ar trebui să fie sub una dintre următoarele două forme:

(i)

dacă autoritatea competentă consideră că a existat o dublă impunere sau că există riscul unei duble impuneri și este de acord cu soluția propusă în documentul de poziție, aceasta informează cealaltă autoritate competentă (celelalte autorități competente) cu privire la acestea și efectuează aceste ajustări sau scutiri cât mai rapid posibil;

(ii)

dacă autoritatea competentă nu consideră că a existat o dublă impunere sau că există riscul unei duble impuneri sau nu este de acord cu soluția propusă în documentul de poziție, aceasta transmite celeilalte (celorlalte) autorități competente un răspuns în care precizează motivele dezacordului său și propune un calendar orientativ pentru examinarea cazului, luând în considerare complexitatea sa. Propunerea include, atunci când este cazul, o dată pentru o reuniune directă cu partenerii, care ar trebui să aibă loc cel mai târziu în termen de 18 luni de la cea mai recentă dintre următoarele date:

(aa)	data avizului de impozitare, adică a deciziei finale luate de administrația fiscală privind veniturile suplimentare, sau a oricărei măsuri echivalente;

(bb)	data la care autoritatea competentă primește cererea și minimul de informații menționate la punctul 5 litera (a).

(f)

Statele membre efectuează de asemenea toate demersurile necesare pentru accelerarea, pe cât posibil, a tuturor procedurilor. În această privință, statele contractante ar trebui să ia în considerare organizarea periodică, cel puțin o dată pe an, a unor reuniuni ale autorităților competente pentru a discuta cu privire la procedurile de acord amiabil aflate în curs (cu condiția ca numărul cazurilor să justifice aceste reuniuni periodice).

6.5. Tratate privind dubla impunere între statele membre

În ceea ce privește cererile prezentate în domeniul prețurilor de transfer, se recomandă statelor membre să aplice dispozițiile punctelor 1, 2 și 3 și procedurilor de acord amiabil inițiate în conformitate cu dispozițiile articolului 25 alineatul (1) din Convenția-model a OCDE în domeniul fiscal privind veniturile și capitalul, implementate în tratatele privind dubla impunere încheiate între statele membre.

7. Procedurile din a doua etapă a Convenției de arbitraj

7.1. Lista persoanelor independente

(a)

Statele membre se angajează să comunice fără întârziere Secretarului General al Consiliului numele celor cinci persoane independente desemnate care pot face parte din Comisia consultativă menționată la articolul 7 alineatul (1) din Convenția de arbitraj, precum și să comunice, în aceleași condiții, orice modificare adusă listei.

(b)	Atunci când comunică numele persoanelor independente desemnate Secretarului General al Consiliului, statele membre anexează un curriculum vitae al acestor persoane, care ar trebui să indice, printre altele, experiența acestora în domeniul juridic, fiscal și în special al prețurilor de transfer.

(c)	Statele membre pot indica de asemenea pe lista lor persoanele independente desemnate care îndeplinesc cerințele pentru a fi alese în funcția de președinte.

(d)	În fiecare an, Secretarul General al Consiliului invită statele membre să confirme numele persoanelor independente desemnate și/sau să precizeze numele înlocuitorilor acestora.

(e)	Lista completă a persoanelor independente desemnate se publică pe pagina de internet a Consiliului.

(f)	Persoanele independente desemnate nu trebuie neapărat să fie resortisanți sau rezidenți ai statului care îi desemnează, însă trebuie să fie resortisanți ai unui stat membru și rezidenți pe teritoriul unui stat căruia i se aplică Convenția de arbitraj.

(g)	Autorităților competente li se recomandă să convină asupra unei declarații de acceptare și a unei declarații de independență pentru respectivul dosar, care trebuie semnate de persoanele independente desemnate.

7.2. Instituirea Comisiei consultative

(a)

Cu excepția cazului în care statele contractante în cauză convin altfel, statul membru care a emis primul aviz de impozitare, și anume decizia finală luată de administrația fiscală privind veniturile suplimentare sau orice altă măsură echivalentă care generează sau poate genera o dublă impunere în sensul articolului 1 din Convenția de arbitraj, ia inițiativa de a institui Comisia consultativă și organizează reuniunile acesteia de comun acord cu celălalt stat membru (celelalte state membre).

(b)

Autoritățile competente ar trebui să instituie Comisia consultativă cel târziu în termen de 6 luni de la încheierea perioadei menționate la articolul 7 din Convenția de arbitraj. Atunci când o autoritate competentă nu face acest lucru, o altă autoritate competentă implicată în respectivul caz are dreptul de a lua inițiativa.

(c)

Comisia consultativă este compusă în principiu din două persoane independente desemnate, pe lângă președintele comisiei și reprezentanții autorităților competente. Atunci când apar cazuri triunghiulare și urmează să fie instituită o comisie consultativă în cadrul abordării multilaterale, statele membre vor ține seama de cerințele articolului 11 alineatul (2) din Convenția de arbitraj, introducând la nevoie norme de procedură suplimentare, pentru a garanta capacitatea Comisiei consultative și a președintelui acesteia de a adopta un aviz cu majoritate simplă a membrilor.

(d)

Comisia consultativă este asistată de un secretariat al cărui sediu este pus la dispoziție de statul membru care a inițiat instituirea comisiei consultative, cu excepția cazului în care statele membre în cauză decid altfel. Din motive de independență, acest secretariat funcționează sub supravegherea președintelui comisiei consultative. Membrii secretariatului sunt ținuți să respecte dispozițiile privind confidențialitatea prevăzute la articolul 9 alineatul (6) din Convenția de arbitraj.

(e)	Locul în care se reunește Comisia consultativă și locul în care este emis avizul pot fi stabilite anticipat de autoritățile competente din statele membre implicate.

(f)	Statele membre furnizează Comisiei consultative, înainte de prima sa reuniune, toate documentele și informațiile relevante și în special toate documentele, rapoartele, corespondența și concluziile utilizate în cadrul procedurii de acord amiabil.

7.3. Funcționarea Comisiei consultative

(a)	Se consideră că un caz a fost înaintat Comisiei consultative la data la care președintele confirmă că toți membrii comisiei au primit toate documentele și informațiile relevante menționate la punctul 7.2 litera (f).

(b)	Lucrările Comisiei consultative se desfășoară în limba sau limbile oficiale ale statelor membre implicate în cauză, cu excepția cazului în care autoritățile competente decid altfel de comun acord, luând în considerare preferințele Comisiei consultative.

(c)	Comisia consultativă poate solicita ca partea de la care provine o declarație sau un document să pună la dispoziția comisiei o traducere a acestora în limba sau limbile în care se desfășoară lucrările.

(d)

În conformitate cu articolul 10 din Convenția de arbitraj, Comisia consultativă poate solicita statelor membre și în special statului membru care a emis primul aviz de impozitare, și anume decizia finală luată de administrația fiscală privind veniturile suplimentare sau orice altă măsură echivalentă care generează sau poate genera o dublă impunere în sensul articolului 1 al Convenției de arbitraj, să se prezinte în fața Comisiei consultative.

(e)	Cheltuielile de procedură ale Comisiei consultative, care sunt repartizate în mod egal între statele membre implicate, constau din costurile administrative ale Comisiei consultative, precum și din onorariile și cheltuielile persoanelor independente desemnate.

(f)

Cu excepția cazului în care autoritățile competente din statele membre în cauză decid altfel:

(i)	rambursarea cheltuielilor efectuate de persoanele independente desemnate este limitată la nivelul rambursărilor acordate în mod normal funcționarilor de rang înalt ai statului membru care a inițiat instituirea Comisiei consultative;

(ii)	onorariul persoanelor independente desemnate este stabilit la 1 000 EUR pe persoană și pe zi de reuniune a Comisiei consultative, iar președintele primește un onorariu cu 10 % mai mare decât cel acordat celorlalte persoane independente desemnate.

(g)	Plata efectivă a cheltuielilor de procedură ale Comisiei consultative este efectuată de către statul membru care a luat inițiativa instituirii comisiei, cu excepția cazului în care autoritățile competente din statele membre implicate decid altfel.

7.4. Avizul Comisiei consultative

Statele membre preconizează că avizul va cuprinde următoarele elemente:

(a)	numele membrilor Comisiei consultative;

(b)

cererea; cererea include:

(i)	numele și adresa întreprinderilor în cauză;

(ii)	autoritățile competente implicate;

(iii)

o descriere a faptelor și a circumstanțelor litigiului;

(iv)	o declarație clară privind ceea ce se solicită;

(c)	un rezumat succint al procedurii;

(d)	argumentele și metodele pe care se bazează decizia din aviz;

(e)

avizul;

(f)	locul în care este emis avizul;

(g)	data la care este emis avizul;

(h)	semnăturile membrilor Comisiei consultative.

Decizia autorităților competente și avizul Comisiei consultative se comunică după cum urmează:

(i)	odată ce decizia a fost luată, autoritatea competentă care a fost sesizată cu privire la acest caz trimite o copie a deciziei autorităților competente și a avizului Comisiei consultative fiecăreia dintre întreprinderile implicate;

(ii)

autoritățile competente din statele membre pot conveni ca decizia și avizul să poată fi publicate integral. Acestea pot conveni de asemenea să le publice fără a fi menționate numele întreprinderilor implicate și eliminând orice alte informații care ar putea dezvălui identitatea întreprinderilor respective. În ambele cazuri este necesar acordul întreprinderilor și înainte de orice publicare întreprinderile în cauză trebuie să fi comunicat în scris autorității competente căreia i-a fost prezentat cazul că nu se opun publicării deciziei și avizului;

(iii)

avizul Comisiei consultative este redactat în trei exemplare originale (sau mai multe, în cazurile triunghiulare), dintre care unul este trimis fiecărei autorități competente din statele membre implicate, iar unul este trimis spre arhivare Secretariatului General al Consiliului. Dacă se ajunge la un acord cu privire la publicarea avizului, acesta din urmă este făcut public în limba (limbile) originale pe pagina de internet a Comisiei.

8. Perceperea taxelor și plata dobânzilor pe durata procedurilor de soluționare a litigiilor transfrontaliere

(a)

Se recomandă statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că suspendarea perceperii taxelor pe perioada procedurilor de soluționare a litigiilor transfrontaliere inițiate în cadrul Convenției de arbitraj poate fi obținută de întreprinderile implicate în astfel de proceduri, în aceleași condiții ca cele implicate într-o cale de atac internă sau într-o procedură jurisdicțională internă, chiar dacă aceste măsuri pot implica modificări ale legislației în anumite state membre. Statelor membre li se recomandă să extindă aceste măsuri la procedurile de soluționare a litigiilor transfrontaliere inițiate în cadrul convențiilor privind dubla impunere încheiate între statele membre.

(b)

Dat fiind că pe durata negocierilor din cadrul procedurii de acord amiabil și a perioadei necesare pentru încheierea acesteia un contribuabil nu ar trebui să fie afectat de existența unor abordări diferite ale plății dobânzilor și rambursărilor, statelor membre li se recomandă să aplice una dintre următoarele măsuri:

(i)	rambursarea taxei în vederea unei perceperi ulterioare și plata acesteia fără dobânzi; sau

(ii)	rambursarea taxei în vederea unei perceperi ulterioare și plata acesteia cu dobândă; sau

(iii)

abordarea fiecărui caz în parte în ceea ce privește plata sau rambursarea dobânzilor (eventual în cursul procedurii de acord amiabil).

9. Aderarea noilor state membre la Convenția de arbitraj

Statele membre vor depune eforturi pentru semnarea și ratificarea Convențiilor de aderare a noilor state membre la Convenția de arbitraj cât mai rapid posibil și, în orice caz, cel târziu în termen de doi ani de la aderarea acestora la UE.

10. Dispoziții finale

Pentru a asigura aplicarea uniformă și efectivă a prezentului cod de conduită, statele membre sunt invitate să prezinte Comisiei, o dată la doi ani, un raport privind aplicarea sa practică. Pe baza acestor rapoarte, Comisia intenționează să prezinte Consiliului un raport și poate propune reexaminarea dispozițiilor prezentului cod de conduită.

(1) Rezerve: Bulgaria susține că ajustările profiturilor obținute în urma unei ajustări a prețului unui împrumut (și anume rata dobânzii) intră în domeniul de aplicare a Convenției de arbitraj. Dimpotrivă, Bulgaria consideră că Convenția de arbitraj nu acoperă cazurile de ajustări ale profiturilor obținute în urma ajustărilor cuantumului finanțării. În principiu, motivele unor astfel de ajustări se găsesc în dreptul intern al statelor membre. Aplicarea unor norme naționale diferite și absența unui set de orientări bazate pe principiul valorii de piață, internațional recunoscute, care să fie aplicabile structurii de capital a unei întreprinderi, pun sub semnul întrebării conformitatea cu principiul valorii de piață a ajustărilor profitului în urma ajustărilor cuantumului unui împrumut.

Republica Cehă nu va aplica procedura de acord amiabil prevăzută de Convenția de arbitraj în cazul în care face obiectul unor norme de combatere a practicilor abuzive în conformitate cu legislația națională.

Țările de Jos sunt de părere că o ajustare a ratei dobânzii (prețul unui împrumut), care are temeiul în legislația națională în baza principiului valorii de piață, se înscrie în domeniul de aplicare a Convenției de arbitraj. Ajustările cuantumului unui împrumut, precum și ajustările deductibilității dobânzii pe baza unei abordări de capitalizare redusă în temeiul principiului valorii de piață sau ajustările pe baza legislației de combatere a practicilor abuzive în temeiul principiului valorii de piață sunt considerate ca fiind în afara domeniului de aplicare a Convenției de arbitraj. Țările de Jos își vor menține rezerva până când se vor formula orientări de către OCDE privind modul de aplicare a principiului valorii de piață în ceea ce privește capitalizarea redusă a întreprinderilor asociate.

Grecia consideră că ajustările care intră în domeniul de aplicare a Convenției de arbitraj sunt cele privind rata dobânzii unui împrumut. Ajustările privind cuantumul unui împrumut și deductibilitatea dobânzii acumulate aferente unui împrumut nu sunt aplicabile Convenției de arbitraj, datorită limitărilor legislației naționale în vigoare.

Ungaria consideră că intră în domeniul de aplicare a Convenției de arbitraj numai acele cazuri în care dubla impunere se datorează ajustării ratei dobânzii unui împrumut și ajustarea se întemeiază pe principiul valorii de piață.

Italia consideră că Convenția de arbitraj poate fi invocată în cazul dublei impuneri generate de o ajustare a prețului unei tranzacții financiare care nu este în conformitate cu principiul valorii de piață. Pe de altă parte, aceasta nu poate fi invocată pentru soluționarea dublei impuneri decurgând din ajustări ale cuantumului împrumuturilor sau în cazul în care dubla impunere decurge din diferențele dintre normele naționale privind suma de finanțare permisă sau cele privind deductibilitatea dobânzilor.

Înțelegerea Letoniei este că Convenția de arbitraj nu poate fi invocată în cazul dublei impuneri rezultate din aplicarea legislației naționale generale privind ajustările cuantumului unui împrumut sau privind deductibilitatea plăților de dobânzi, care nu se întemeiază pe principiul valorii de piață, astfel cum se prevede în articolul 4 al Convenției de arbitraj.

În consecință, Letonia consideră că numai ajustările deducerilor de dobânzi efectuate în conformitate cu legislația națională în temeiul principiului valorii de piață, intră în domeniul de aplicare a Convenției de arbitraj.

Polonia consideră că procedura stipulată de Convenția de arbitraj poate fi aplicată numai în cazul ajustărilor de dobândă, în timp ce ajustările privind cuantumul unui împrumut nu ar trebui să facă obiectul convenției. În opinia noastră, este aproape imposibil să se definească cum trebuie să arate în realitate structura capitalului pentru a fi conformă cu principiul valorii de piață.

Portugalia consideră că Convenția de arbitraj nu poate fi invocată pentru soluționarea cazurilor de dublă impunere determinate de ajustările profiturilor rezultate fie din corecții ale cuantumului unui împrumut contractat între întreprinderile asociate, fie din plățile de dobânzi în temeiul normelor interne de combatere a practicilor abuzive. Cu toate acestea, Portugalia admite să își revizuiască poziția de îndată ce se ajunge la un consens la nivel internațional, și anume prin orientări stabilite de OCDE, în ceea ce privește aplicarea principiului valorii de piață privind cuantumul datoriilor (implicând situații de capitalizare redusă) între întreprinderile asociate.

Slovacia este de părere că o ajustare a ratei dobânzii decurgând din legislația națională în temeiul principiului valorii de piață ar trebui să facă parte din domeniul de aplicare al Convenției de arbitraj, dar ajustările de profit rezultând din aplicarea normelor de combatere a practicilor abuzive în conformitate cu legislația națională ar trebui să nu facă parte din domeniul de aplicare a Convenției de arbitraj.

(2) Rezervă: Membrul reprezentând autoritățile fiscale italiene consideră „data primului aviz de impozitare sau a măsurii echivalente ca urmare a unei ajustări a prețurilor de transfer care generează sau poate genera o dublă impunere în sensul articolului 1”, ca reprezentând momentul de începere a perioadei de trei ani, dat fiind faptul că aplicarea Convenției de arbitraj existente ar trebui să se limiteze doar la cazurile care fac obiectul unei „ajustări” a prețurilor de transfer.

30.12.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 322/14

Conferința organelor specializate în afaceri comunitare ale parlamentelor din Uniunea Europeană (COSAC)

Contribuția adusă de A XLII-A COSAC

Stockholm, 4-6 octombrie 2009

2009/C 322/04

1. Aspecte instituționale și Tratatul de la Lisabona

1.1.

Ajunsă la cea de a 20-a sa aniversare, COSAC constată cu satisfacție că a devenit un forum de cooperare parlamentară și un loc de exprimare a democrației deliberative în cadrul Uniunii Europene, oferind parlamentelor naționale mai multe posibilități de dialog cu instituțiile UE și de a propune contribuții relevante Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

1.2.

Constatând progresele realizate în ultimii cinci ani în ceea ce privește dezvoltarea cooperării dintre parlamentele naționale și instituțiile Uniunii Europene, COSAC dorește să-i mulțumească dnei Margot Wallström, vicepreședintă a Comisiei Europene, pentru activitatea sa susținută dedicată acestui scop.

1.3.

Dată fiind aprobarea Tratatului de la Lisabona de către toate camerele parlamentelor naționale din Uniunea Europeană, după deliberările și dezbaterile de rigoare, rămânând încă să fie aprobat oficial de camerele Parlamentului Irlandei, ca urmare a referendumului din 2 octombrie 2009, COSAC consideră că legitimitatea democratică a acestui proces nu poate fi pusă la îndoială și ar trebui recunoscută de toate părțile. Fără a aduce atingere cerințelor constituționale ale tuturor statelor membre, COSAC solicită ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare cât mai curând posibil.

COSAC așteaptă cu interes să coopereze cu instituțiile Uniunii Europene în forma reconstituită în conformitate cu tratatul. COSAC salută rolul consolidat al parlamentelor naționale prevăzut în tratat și subliniază importanța punerii în aplicare integrale, imediate și eficiente a noului tratat după intrarea sa în vigoare, cu respectarea termenelor prevăzute în tratate pentru ca parlamentele naționale și Parlamentul European să poată realiza o examinare completă și eficace.

1.4.

COSAC subliniază importanța instituirii unor proceduri funcționale între instituțiile Uniunii Europene și parlamentele naționale pentru verificarea respectării principiului subsidiarității, pentru controlul parlamentar al Europol și evaluarea Eurojust. În acest context, COSAC reamintește contribuția celei de a XLI-a COSAC de la Praga.

1.5.

COSAC subliniază că deschiderea și accesibilitatea rămân esențiale pentru ca cetățenii europeni să aibă sentimentul participării. O transparență mai mare în cadrul instituțiilor Uniunii Europene și al parlamentelor naționale este un element important pentru a obține acceptarea măsurilor luate de UE.

2. Criza economică și financiară

2.1.

COSAC constată că, deși există indicii încurajatoare de redresare, este necesar să se combată în continuare criza financiară și economică, garantându-se creșterea pe termen lung și potențialul de ocupare a forței de muncă. Trebuie să se atenueze efectele recesiunii actuale și să se ia măsuri care să permită o redresare rapidă și, în același timp, durabilă. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți funcționarea piețelor de credit și de capital. Pe termen lung, Europa are nevoie de o nouă strategie de creștere economică și de ocupare a forței de muncă durabile – o Strategie de la Lisabona revitalizată care să transforme Uniunea într-o economie pregătită să valorifice beneficiile globalizării și să facă față, în același timp, provocărilor sociale și de mediu aferente. Eforturile de prevenire și limitare a pierderii locurilor de muncă ar trebui să ia forma unor măsuri cu un efect pozitiv durabil asupra ocupării forței de muncă.

2.2.	COSAC sprijină răspunsul la criză prezentat de Consiliul European în concluziile reuniunii sale din iunie 2009 și salută pregătirile extinse, inclusiv summitul neoficial suplimentar din 17 septembrie 2009, pentru reuniunea G20 de la Pittsburgh din 24 septembrie 2009.

2.3.

COSAC constată cu satisfacție că pregătirile detaliate au permis Uniunii Europene să aibă un rol activ la reuniunea de la Pittsburgh. Uniunea a contribuit la obținerea unui rezultat care constituie un pas înainte în privința principalelor elemente ale unui cadru comun de reglementare și a unui sistem financiar mai durabil, inclusiv a unor măsuri de combatere a practicilor nesănătoase de acordare a bonusurilor.

2.4.	COSAC salută propunerile recente ale Comisiei referitoare la reconfigurarea supravegherii financiare europene și subliniază că încheierea ce se dorește a fi rapidă a negocierilor nu ar trebui să împiedice controlul parlamentar necesar.

2.5.

În vederea următorului Consiliu European din 29-30 octombrie 2009, COSAC își reiterează avertizarea cu privire la orice fel de protecționism economic. Deschiderea piețelor mondiale și încheierea cu succes a rundei de negocieri de la Doha alcătuiesc împreună una dintre soluțiile prin care se poate depăși criza mondială.

3. Provocarea reprezentată de schimbările climatice – calea spre Copenhaga

3.1.

COSAC își reiterează convingerea că situația economică nu trebuie să determine Uniunea Europeană să-și reducă ambițiile în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și strategia de combatere a schimbărilor climatice adoptată de Consiliul European. Acest lucru include și disponibilitatea de a sprijini corespunzător țările cel mai puțin dezvoltate în eforturile lor de a reduce emisiile de carbon și de a contribui la combaterea schimbărilor climatice. Crearea unei arhitecturi eficace și durabile de finanțare a combaterii schimbărilor climatice este esențială.

3.2.

Negocierile legate de Conferința ONU privind schimbările climatice – COP15 – de la Copenhaga din decembrie 2009 sunt extrem de complexe. COSAC salută în general consolidarea Uniunii Europene ca actor mondial și constată cu satisfacție că Uniunea se remarcă drept o parte ambițioasă, hotărâtă și influentă în cadrul negocierilor privind schimbările climatice. Rezultatul summitului de la Pittsburgh subliniază că este necesar ca Uniunea Europeană să aibă în continuare un rol de prim ordin până la Conferința privind schimbările climatice și în timpul acesteia. COSAC face apel la toate instituțiile Uniunii Europene și la statele membre să contribuie la crearea unei baze puternice pentru a sprijini acest rol de prim ordin.

4. Programul de la Stockholm

4.1.

COSAC ia act de faptul că Eurobarometrul și alte sondaje de opinie sugerează că cetățenii așteaptă inițiative europene în domeniul libertății, securității și justiției. Acest domeniu include politica privind azilul și imigrația, precum și lupta împotriva traficului de persoane și a altor infracțiuni transfrontaliere. Evidențiind faptul că cetățenii ar trebui să se afle în centrul noului program multianual, COSAC subliniază necesitatea păstrării unui echilibru între măsurile de asigurare a respectării legii și măsurile de garantare a drepturilor individuale și a statului de drept.

4.2.

COSAC observă că aceste domenii de importanță fundamentală pentru cetățenii europeni constituie nucleul responsabilității parlamentelor. COSAC subliniază importanța controlului parlamentar și a participării active în timpul negocierilor referitoare la Programul de la Stockholm și la toate părțile și elementele care vor fi decise ulterior și ia act de faptul că este prevăzut ca programul extins să fie adoptat de Consiliul European din 10-11 decembrie 2009.

5. Strategiile regionale și politica de vecinătate

5.1.

Strategia propusă pentru regiunea Mării Baltice vizează nu numai să abordeze problemele ecologice și alte probleme specifice din regiune, ci și să servească drept proiect-pilot pentru strategiile macroregionale. Modelul ar putea fi aplicat în viitor și în alte regiuni cu provocări specifice, cum ar fi regiunea dunăreană. COSAC așteaptă cu nerăbdare adoptarea programată a Strategiei pentru regiunea Mării Baltice de către Consiliul European în 29-30 octombrie 2009.

5.2.

COSAC își reiterează sprijinul pe termen lung pentru politica europeană de vecinătate, inclusiv pentru dimensiunea estică. COSAC salută reuniunea care va fi organizată de Comisia pentru afaceri externe din cadrul parlamentului suedez (Riksdag) la 21 octombrie 2009 cu privire la conturarea dimensiunii parlamentare a parteneriatului estic.

5.3.	COSAC își reiterează, de asemenea, sprijinul pentru instituirea Uniunii pentru Mediterana ca instrument esențial de asigurare a păcii, a stabilității și a securității în regiunea mediteraneeană și în Orientul Mijlociu, în special în vederea soluționării problemelor legate de imigrație și energie.

6. Extindere

6.1.

COSAC subliniază importanța strategică a procesului continuu de extindere a Uniunii Europene și salută cererea de aderare a Islandei. Recunoscând că perspectiva clară a aderării este un stimulent important de reformă, COSAC subliniază necesitatea ca Uniunea Europeană să își respecte angajamentele și principiile în vigoare din acest domeniu, în special cerința de îndeplinire a criteriilor de la Copenhaga pentru aderare. COSAC constată cu satisfacție evoluțiile pozitive recente din cadrul negocierilor de aderare aflate deja în curs de desfășurare.

30.12.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 322/19

Cerere de propuneri 2009 – Programul „Europa pentru cetățeni” (2007-2013)

Punerea în aplicare a acțiunilor programului: „Cetățeni activi pentru Europa”, „Societatea civilă activă în Europa” și „Memoria europeană activă”

2009/C 322/07

INTRODUCERE

Prezenta cerere de propuneri se bazează pe Decizia nr. 1904/2006/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire pentru perioada 2007-2013 a programului „Europa pentru cetățeni” pentru promovarea cetățeniei europene active (1). Condițiile detaliate ale prezentei cereri de propuneri pot fi găsite în Ghidul programului „Europa pentru cetățeni” publicat pe site-ul web Europa (a se vedea punctul VIII). Ghidul programului constituie parte integrantă din prezenta cerere de propuneri.

I. Obiective

Programul „Europa pentru cetățeni” are următoarele obiective specifice:

—	apropierea membrilor comunităților locale de pe întregul teritoriu al Europei pentru a împărtăși și face schimb de experiență, opinii si valori, pentru a trage învățăminte din istorie si pentru a contribui la construirea viitorului;

—	promovarea acțiunilor, a dezbaterilor si a reflecției în legătură cu cetățenia europeană si democrația, valorile comune, istoria și cultura comună, prin cooperare în cadrul organizațiilor societății civile la nivel european;

—	apropierea Europei de cetățenii săi prin promovarea valorilor si a realizărilor Europei, conservând în același timp memoria trecutului său;

—

încurajarea interacțiunii între cetățeni si organizațiile societății civile din toate țările participante, contribuind la dialogul intercultural si aducând în prim plan atât diversitatea, cât si unitatea Europei, o atenție specială fiind acordată activităților menite să dezvolte legături mai strânse între cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene cu structura sa de la 30 aprilie 2004 și cei ai statelor membre care au aderat după această dată.

II. Candidați eligibili

Programul este deschis tuturor inițiatorilor înregistrați într-una din țările participante la program, care sunt fie:

—	un organism public; fie

—	o organizație nonprofit cu statut juridic (personalitate juridică).

Fiecare acțiune a Programului vizează însă o categorie mai specifică de organizații. Eligibilitatea organizațiilor candidate este stabilită, prin urmare, în Ghidul programului în mod individual pentru fiecare măsură/sub-măsură.

Țările eligibile în cadrul acestui program sunt:

—	statele membre ale UE (2);

—

Croația;

—

Albania;

—	Fostă Republică Iugoslavă a Macedoniei (FRIM).

III. Acțiuni eligibile

Programul „Europa pentru cetățeni” sprijină proiecte de promovare a cetățeniei europene active.

Prezenta cerere de propuneri acoperă următoarele acțiuni din cadrul programului „Europa pentru cetățeni”:

Acțiunea 1 – „Cetățeni activi pentru Europa”

Măsura 1 – Înfrățirea între orașe

Această măsură vizează activitățile care implică sau promovează schimburile directe între cetățenii europeni prin participarea lor la activități de înfrățire între orașe.

Măsura 1.1 – Întruniri ale cetățenilor în contextul înfrățirii între orașe

Această măsură vizează activitățile care implică sau promovează schimburile directe între cetățenii europeni prin participarea lor la activități de înfrățire între orase. Un proiect trebuie să implice municipalitățile din cel putin 2 țări participante, din care cel putin una este un stat membru al UE. Proiectul trebuie să aibă minim 25 de participanți internaționali provenind din municipalitățile invitate, cu cel putin 5 participanți din fiecare municipalitate invitată. Durata maximă a întrunirii este de 21 de zile. Subvenția maximă care va fi acordată este de 22 000 EUR per proiect. Se poate aplica o finanțare maximă de 40 000 EUR per proiect dacă cel puțin 10 orașe participă la proiect. Subvenția minimă acordată este de 2 500 EUR.

Subvențiile pentru întrunirile cetățenilor organizate în contextul înfrățirii între orase vizează cofinanțarea costurilor de organizare ale orașului-gazdă si a cheltuielilor de deplasare ale participanților invitati. Calculul subvențiilor se bazează pe sume forfetare.

Măsura 1.2 – Rețele de orașe înfrățite

Această măsură sprijină dezvoltarea de rețele create pe baza legăturilor de înfrățire între orașe, care sunt importante pentru că asigură o cooperare structurată, intensă și multilaterală între municipalități și deci contribuie la maximizarea impactului Programului. Un proiect trebuie să prevadă cel puțin 3 evenimente. Acesta trebuie să implice municipalități din cel puțin 4 țări participante, din care cel puțin una este un stat membru al UE. Proiectul trebuie să aibă minim 30 de participanți internaționali provenind din municipalitățile invitate. Durata maximă a proiectului este de 24 de luni; durata maximă a fiecărui eveniment este de 21 de zile.

Suma maximă eligibilă pentru un proiect din cadrul acestei măsuri este de 150 000 EUR. Suma minimă eligibilă este de 10 000 EUR. Calculul subvențiilor se bazează pe sume forfetare.

Măsura 2 – „Proiecte cetățenești” și „Măsuri de sprijin”

Măsura 2.1 – Proiecte cetățenești

Această măsură abordează o problemă majoră a Uniunii Europene din ziua de astăzi: cum se poate reduce distanta dintre cetățeni si Uniunea Europeană. Aceasta vizează explorarea metodologiilor originale și inovatoare în măsură să încurajeze participarea cetățenilor și stimularea dialogului dintre cetățenii europeni și instituțiile Uniunii Europene.

Un proiect trebuie să implice cel puțin 5 țări participante, din care cel puțin una este un stat membru al UE. Un proiect trebuie să implice cel putin 200 de participanți. Durata maximă a proiectului este de 12 luni.

Valoarea subvenției va fi calculată pe baza unui buget estimativ detaliat si echilibrat, fiind exprimată în euro. Subvenția acordată nu poate depăși 60 % din valoarea totală a costurilor eligibile ale proiectului. Subvenția minimă va fi de 100 000 EUR. Subvenția maximă eligibilă pentru un proiect din cadrul acestei măsuri este de 250 000 EUR.

Măsura 2.2 – Măsuri de sprijin

Această măsură reprezintă un instrument de dezvoltare a calității proiectelor prezentate în cadrul Acțiunii 1 – „Cetățeni activi pentru Europa”. Aceasta sprijină schimbul de experiență, de expertiză si bune practici, precum si activitățile care pot conduce la stabilirea de retele si parteneriate de lungă durată.

Un proiect trebuie să implice cel puțin 2 țări participante, din care cel puțin una este un stat membru al UE. Durata maximă este de 12 luni. Trebuie prevăzute cel puțin 2 evenimente per proiect.

Valoarea subvenției va fi calculată pe baza unui buget estimativ detaliat și echilibrat, fiind exprimată în euro. Subvenția acordată nu poate depăși un procent maxim de 80 % din costurile eligibile ale acțiunii în cauză. Subvenția minimă eligibilă este de 30 000 EUR. Subvenția maximă eligibilă pentru un proiect din cadrul acestei măsuri este de 100 000 EUR.

Acțiunea 2 – „Societatea civilă activă în Europa”

Măsura 3 – Sprijin pentru proiectele inițiate de organizațiile societății civile

Scopul acestei măsuri este de a sprijini proiecte concrete promovate de organizații ale societății civile care aparțin diferitelor țări participante. Aceste proiecte ar trebui să sporească sensibilizarea publicului cu privire la probleme de interes european si să contribuie la încurajarea înțelegerii reciproce a diferitelor culturi și identificarea valorilor comune prin cooperare la nivel european.

Un proiect trebuie să implice cel putin 2 țări participante, din care cel putin una este un stat membru al UE. Durata maximă a proiectelor este de 12 luni.

Subvenția poate fi calculată în functie de două metode diferite care corespund unor abordări diferite si cărora li se aplică reguli specifice:

(a)	buget bazat pe sume forfetare pentru „proiecte de evenimente”;

(b)	buget bazat pe costuri reale pentru „proiectele de productie si realizare”: Subvenția solicitată în cazul respectiv nu poate depăși 60 % din costurile eligibile ale acțiunii în cauză. Subvenția maximă este de 55 000 EUR. Subvenția minimă eligibilă este de 10 000 EUR.

Acțiunea 4 „Memoria europeană activă”

Scopul proiectelor sprijinite în cadrul acestei acțiuni este de a păstra vie amintirea victimelor nazismului si stalinismului si de îmbunătăți gradul de cunoaștere si înțelegere al generațiilor prezente si viitoare cu privire la ce s-a întâmplat în lagăre și în alte locuri de exterminare în masă a civililor și de ce.

Durata maximă a proiectului este de 12 luni.

Subvenția poate fi calculată în funcție de două metode diferite:

(a)	buget bazat pe sume forfetare pentru „proiecte de evenimente”;

(b)	buget bazat pe costuri reale pentru „proiectele de productie si realizare”: Subvenția solicitată în cazul respectiv nu poate depăși 60 % din costurile eligibile ale acțiunii în cauză. Subvenția maximă este de 55 000 EUR. Subvenția minimă eligibilă este de 10 000 EUR.

IV. Criterii de acordare

Criterii calitative (80 % din punctele disponibile);

—	relevanța proiectului pentru obiectivele și prioritățile programului (25 %);

—	pertinența proiectului și metodelor propuse (25 %);

—	impactul (15 %);

—	vizibilitatea și urmărirea (15 %).

Criterii cantitative (20 % din punctele disponibile):

—	impactul geografic (10 %);

—	grupul țintă (10 %).

V. Buget

Bugetul prevăzut pe 2010 pentru următoarele acțiuni

Acțiunea 1 Măsura 1.1	Întruniri ale cetățenilor în contextul înfrățirii între orașe	7 000 000 EUR
Acțiunea 1 Măsura 1.2	Crearea de rețele tematice între orașele înfrățite	5 165 000 EUR
Acțiunea 1 Măsura 2.1	Proiecte cetățenești	1 500 000 EUR
Acțiunea 1 Măsura 2.2	Măsuri de sprijin	1 535 000 EUR
Acțiunea 2 Măsura 3	Sprijin pentru proiectele inițiate de organizațiile societății civile	3 400 000 EUR
Acțiunea 4	Memoria europeană activă	1 800 000 EUR

VI. Termene-limită pentru depunerea candidaturilor

Acțiuni		Termen-limită de depunere
Acțiunea 1 Măsura 1.1	Întruniri ale cetățenilor în contextul înfrățirii între orașe	1 februarie 1 iunie 1 septembrie
Acțiunea 1 Măsura 1.2	Crearea de rețele tematice între orașele înfrățite	1 februarie 1 septembrie
Acțiunea 1 Măsura 2.1	Proiecte cetățenești	1 iunie
Acțiunea 1 Măsura 2.2	Măsuri de sprijin	1 iunie
Acțiunea 2 Măsura 3	Sprijin pentru proiectele inițiate de organizațiile societății civile	15 februarie
Acțiunea 4	Memoria europeană activă	30 aprilie

Nu se va acorda nicio prelungire dacă termenul-limită de depunere cade la sfârșit de săptămână sau într-o zi de sărbătoare legală în tara candidatului, iar candidații trebuie să tină seama de acest lucru atunci când își planifică depunerea propunerilor.

Candidaturile trebuie trimise la următoarea adresă:

EACEA

Unit P7 Citizenship

Applications — ‘Town Twinning Citizens’ Meetings’

Avenue du Bourget, 1 (BOUR 01/17)

1140 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Vor fi luate în considerare doar propunerile trimise utilizându-se formularul de cerere oficial completat în mod corespunzător și semnat de persoana împuternicită să încheie un angajament legal în numele candidatului.

Candidaturile trimise prin fax sau direct prin poștă electronică nu vor fi examinate.

VII. Informații suplimentare

Condițiile detaliate pentru prezentarea propunerilor de proiecte si formularele de cerere pot fi găsite în Ghidul programului „Europa pentru cetățeni” de pe următoarele site-uri web:

Direcția Generală Educație și Cultură:

http://ec.europa.eu/citizenship/index_en.html

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură:

http://eacea.ec.europa.eu/citizenship/index_en.htm

(1) JO L 378, 27.12.2006, p. 32.

(2) Cele 27 de state membre ale UE sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit.

30.12.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 322/23

Aviz de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de carbură de tungsten și de carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză

2009/C 322/08

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (1) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de carbură de tungsten, de carbură de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică și de carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (2) (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

1. Cererea de reexaminare

Cererea a fost depusă la 30 septembrie 2009 de către Asociația Europeană a Metalelor (Eurometaux) (denumită în continuare „solicitantul”) în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 50 %, din producția comunitară de carbură de tungsten, carbură de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică și carbură de tungsten topită.

2. Produsul

Produsul reexaminat este reprezentat de carbura de tungsten, carbura de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică și carbura de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul în cauză”), încadrat în prezent la codurile NC 2849 90 30 și ex 3824 30 00.

3. Măsurile existente

Măsurile aflate în vigoare în prezent constau într-o taxă antidumping definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 2268/2004 al Consiliului (3), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1275/2005 al Consiliului (4).

4. Motivele reexaminării

Cererea se bazează pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și reapariția prejudiciului cauzat industriei comunitare.

Având în vedere dispozițiile articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, solicitantul a stabilit valoarea normală pentru Republica Populară Chineză pe baza prețului de vânzare dintr-o țară cu o economie de piață corespunzătoare, menționată la punctul 5.1 litera (d). Afirmația privind continuarea dumpingului se bazează pe o comparație a valorii normale, determinată după cum se menționează în teza anterioară, cu elementele de probă ale prețurilor de export ale produsului în cauză practicate la exportul către Comunitate.

Calculată astfel, marja de dumping este semnificativă.

Solicitantul invocă în continuare probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil. În acest sens, solicitantul prezintă elemente de probă conform cărora, dacă s-ar permite expirarea măsurilor, nivelul actual al importurilor produsului în cauză riscă să crească din cauza existenței unei capacități neutilizate în țara în cauză.

Solicitantul afirmă că înlăturarea prejudiciului se datorează în principal existenței măsurilor și că, dacă s-ar permite încetarea acestor măsuri, orice nou import substanțial la prețuri de dumping din țara în cauză ar avea ca efect probabil reapariția prejudiciului pentru industria comunitară.

5. Procedura

Constatând, în urma consultării Comitetului consultativ, că există probe suficiente care să justifice deschiderea unei proceduri de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia deschide o reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

5.1. Procedura de constatare a dumpingului și a prejudiciului

Ancheta va stabili dacă expirarea măsurilor ar putea sau nu să ducă la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului.

(a) Eșantionare

Având în vedere numărul aparent ridicat al părților implicate în această procedură, Comisia poate decide să recurgă la tehnica de eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(i) Eșantionarea exportatorilor/producătorilor din Republica Populară Chineză

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să determine componența eșantionului, toți exportatorii/producătorii sau reprezentanții care acționează în numele lor sunt invitați să se facă cunoscuți, contactând Comisia și furnizând următoarele informații privind societatea sau societățile lor, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) subpunctul (i) și în formatele prevăzute la punctul 7:

—	numele, adresa, adresa de e-mail, numerele de telefon și de fax și persoana de contact;

—	cifra de afaceri, exprimată în moneda națională, și volumul vânzărilor, exprimat în tone, ale produsului în cauză vândut la export către Comunitate, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2009, pentru fiecare dintre cele 27 de state membre luate separat și în total;

—	cifra de afaceri, exprimată în moneda națională, și volumul vânzărilor, exprimat în tone, ale produsului în cauză pe piața internă în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2009;

—	cifra de afaceri, exprimată în moneda națională, și volumul, exprimat în tone, pentru produsul în cauză vândut pe piața altor țări terțe, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2009;

—	descrierea exactă a activităților la scară mondială ale societății în legătură cu produsul în cauză;

—	denumirile și descrierea exactă a activităților tuturor societăților afiliate (5) care participă la producerea și/sau vânzarea produsului în cauză (la export și/sau pe piața internă);

—	orice altă informație relevantă care ar putea ajuta Comisia la selectarea eșantionului.

Prin comunicarea informațiilor de mai sus, societatea își exprimă acordul cu privire la eventuala sa includere în eșantion. Dacă societatea este selectată pentru a face parte din eșantion, aceasta va trebui să răspundă la un chestionar și să accepte o verificare a răspunsurilor sale la fața locului. Dacă societatea afirmă că nu este de acord cu o eventuală includere a sa în eșantion, se va considera că aceasta nu a cooperat la anchetă. Consecințele lipsei de cooperare sunt prevăzute la punctul 8 de mai jos.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru determinarea componenței eșantionului de exportatori/producători, Comisia va contacta, de asemenea, autoritățile din Republica Populară Chineză, precum și orice asociație de exportatori/producători cunoscută.

(ii) Eșantionarea importatorilor

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să determine componența eșantionului, toți importatorii sau reprezentanții care acționează în numele lor sunt invitați să se facă cunoscuți Comisiei și să furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) subpunctul (i) și în formatele prevăzute la punctul 7:

—	numele, adresa, adresa de e-mail, numerele de telefon și de fax și persoana de contact;

—	descrierea exactă a activităților societății în legătură cu produsul în cauză;

—	volumul, exprimat în tone, precum și valoarea, exprimată în EUR, ale importurilor și ale revânzărilor produsului în cauză importat, originar din Republica Populară Chineză, efectuate pe piața Comunității în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2009;

—	denumirea și descrierea exactă a activităților tuturor societăților afiliate (6) care participă la producerea și/sau vânzarea produsului în cauză;

—	orice altă informație relevantă care ar putea ajuta Comisia la selectarea eșantionului.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru selectarea eșantionului de importatori, Comisia va contacta, de asemenea, orice asociație de importatori cunoscută.

(iii) Selectarea finală a eșantioanelor

Toate părțile interesate care doresc să furnizeze informații relevante pentru selectarea eșantioanelor trebuie să facă acest lucru în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) subpunctul (ii).

Comisia intenționează să determine componența definitivă a eșantioanelor după consultarea părților în cauză care și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantion.

Societățile incluse în eșantioane trebuie să răspundă la un chestionar în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) subpunctul (iii) și trebuie să coopereze în cadrul anchetei.

În cazul unei cooperări insuficiente, Comisia își poate stabili concluziile pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) și cu articolul 18 din regulamentul de bază. O concluzie bazată pe datele disponibile poate fi mai puțin avantajoasă pentru partea în cauză, astfel cum se explică la punctul 8.

(b) Chestionare

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru anchetă, Comisia va trimite chestionare industriei comunitare, precum și oricărei asociații cunoscute de producători din Comunitate, exportatorilor/producătorilor din Republica Populară Chineză incluși în eșantion, oricărei asociații cunoscute de exportatori/producători, importatorilor incluși în eșantion, oricărei asociații de importatori cunoscute, precum și autorităților din țara exportatoare în cauză.

Toate părțile interesate sunt invitate prin prezentul aviz să își prezinte punctele de vedere, să comunice și alte informații pe lângă răspunsurile date în chestionar și să aducă probe pentru susținerea acestora. Aceste informații, precum și elementele de probă, trebuie să parvină Comisiei în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) subpunctul (ii).

De asemenea, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să înainteze o cerere din care să reiasă că au motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate. Această cerere trebuie să fie făcută în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) subpunctul (iii).

(d) Alegerea țării cu economie de piață

În ancheta precedentă, Statele Unite ale Americii au fost utilizate în calitate de țară cu economie de piață corespunzătoare în vederea stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză. Comisia intenționează să utilizeze din nou Statele Unite ale Americii în acest scop. Părțile interesate sunt invitate, prin prezentul aviz, să își prezinte observațiile privind relevanța acestei țări, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (c).

5.2. Procedura de evaluare a interesului Comunității

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază și dacă se confirmă continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului, se va hotărî dacă menținerea măsurilor antidumping nu ar fi împotriva interesului comunitar. Din acest motiv, Comisia poate trimite chestionare producătorilor cunoscuți din industria comunitară, importatorilor, asociațiilor lor reprezentative, utilizatorilor reprezentativi și organizațiilor de consumatori reprezentative. Aceste părți, inclusiv cele necunoscute de Comisie, pot să se facă cunoscute Comisiei și să transmită informații în termenele generale prevăzute la punctul 6 litera (a) subpunctul (ii), cu condiția de a demonstra existența unei legături obiective între activitatea lor și produsul în cauză. Părțile care au acționat în conformitate cu teza anterioară pot solicita să fie audiate, menționând motivele specifice care justifică audierea, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) subpunctul (iii). Trebuie menționat că orice informație transmisă în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază va fi luată în considerare numai dacă se bazează pe date concrete, existente în momentul transmiterii informațiilor.

6. Termenele

(a) Termenele generale

(i) Pentru părți, în vederea solicitării unui chestionar

Toate părțile interesate care nu au cooperat la ancheta în urma căreia au fost instituite măsurile care fac obiectul prezentei reexaminări ar trebui să solicite un chestionar sau alte formulare de cerere în cel mai scurt timp și nu mai târziu de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(ii) Pentru ca părțile să se facă cunoscute, să transmită răspunsurile la chestionar și orice altă informație

Pentru ca demersurile părților interesate să fie luate în considerare în timpul anchetei, acestea trebuie să se prezinte contactând Comisia, să își prezinte punctul de vedere și să depună răspunsurile la chestionar sau orice altă informație în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care există o indicație contrară. Se atrage atenția asupra faptului că majoritatea drepturilor procedurale prevăzute în regulamentul de bază pot fi exercitate numai dacă părțile s-au făcut cunoscute în termenul menționat anterior.

Societățile incluse într-un eșantion trebuie să transmită răspunsurile la chestionar în termenul stabilit la punctul 6 litera (b) subpunctul (iii).

(iii) Audierile

Toate părțile interesate pot, de asemenea, să solicite audierea de către Comisie în același termen de 37 de zile.

(b) Termenul specific privind eșantionarea

(i)

Informațiile menționate la punctul 5.1 litera (a) subpunctele (i) și (ii) ar trebui să parvină Comisiei în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deoarece Comisia intenționează să consulte părțile în cauză care și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantion cu privire la compoziția definitivă a eșantionului în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(ii)	Toate celelalte informații relevante pentru selecționarea eșantionului, în conformitate cu punctul 5.1 litera (a) subpunctul (iii), trebuie să parvină Comisiei în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(iii)

Răspunsurile la chestionar ale părților incluse în eșantion trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data notificării privind includerea lor în eșantion.

Părțile implicate în anchetă pot prezenta, dacă doresc, observații privind oportunitatea alegerii Statelor Unite ale Americii ca țară cu economie de piață, astfel cum se menționează la punctul 5.1 litera (d), în vederea stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză. Aceste observații trebuie să parvină Comisiei în termen de 10 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

7. Observațiile în scris, răspunsurile la chestionar și corespondența

Toate observațiile și cererile părților interesate trebuie prezentate în scris (nu în format electronic, cu excepția cazului în care se prevede altfel) și trebuie să menționeze numele, adresa, adresa de e-mail, numerele de telefon și de fax ale părții interesate. Toate observațiile prezentate în scris, inclusiv informațiile solicitate în prezentul aviz, răspunsurile la chestionar și corespondența părților interesate, furnizate cu titlu confidențial, trebuie să poarte mențiunea „Acces limitat (7)” și să fie însoțite, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, de o versiune neconfidențială purtând mențiunea „Versiune destinată consultării de către părțile interesate”.

Adresa Comisiei pentru corespondență este următoarea:

European Commission

Directorate-General for Trade

Directorate H

Office: N-105 04/92

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Fax +32 22956505

8. Lipsa cooperării

Dacă o parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili, pe baza datelor disponibile, concluzii pozitive sau negative, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

Dacă se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile nu sunt luate în considerare și se pot utiliza datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Dacă o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și se utilizează datele disponibile, este posibil ca situația care rezultă să fie mai puțin favorabilă acelei părți decât în cazul în care aceasta ar fi cooperat.

9. Calendarul anchetei

În conformitate cu articolul 11 alineatul (5) din regulamentul de bază, ancheta trebuie încheiată în termen de 15 luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

10. Posibilitatea de a solicita o reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază

Având în vedere că prezenta reexaminare se deschide în conformitate cu dispozițiile articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, concluziile sale nu vor conduce la modificarea nivelului măsurilor în vigoare, dar vor conduce la abrogarea sau menținerea măsurilor respective în conformitate cu articolul 11 alineatul (6) din regulamentul de bază.

Dacă una dintre părțile implicate în procedură consideră că este justificată reexaminarea nivelului marjelor de dumping constatate la ancheta inițială pentru a permite posibilitatea de modificare (creștere sau diminuare) a nivelului măsurilor, partea în cauză poate solicita o reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

Părțile care doresc să solicite o astfel de reexaminare, care s-ar desfășura independent de reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor menționată în prezentul aviz, pot contacta Comisia la adresa de mai sus.

11. Prelucrarea datelor cu caracter personal

Se menționează că toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi utilizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (8).

12. Consilierul-auditor

De asemenea, se menționează faptul că, dacă părțile interesate consideră că întâmpină dificultăți în exercitarea dreptului lor la apărare, acestea pot solicita intervenția consilierului-auditor din cadrul Direcției Generale Comerț. Acesta acționează în calitate de intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei, oferind, dacă este necesar, mediere privind aspectele de procedură care aduc atingere apărării intereselor părților respective în cadrul prezentei proceduri, în special cu privire la aspecte legate de accesul la dosar, confidențialitate, prelungirea termenelor și examinarea opiniilor exprimate în scris și/sau oral. Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate sunt rugate să consulte paginile de internet de pe site-ul Direcției Generale Comerț dedicate consilierului-auditor (http://ec.europa.eu/trade).

(1) JO C 115, 20.5.2009, p. 18.

(2) JO L 56, 6.3.1996, p. 1.

(3) JO L 395, 31.12.2004, p. 56.

(4) JO L 202, 3.8.2005, p. 1.

(5) În ceea ce privește sensul expresiei „societăți afiliate”, a se vedea articolul 143 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).

(6) A se vedea nota de subsol nr. 5.

(7) Aceasta înseamnă că documentul este destinat exclusiv utilizării interne. Documentul este protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43). El este un document confidențial în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și al articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping).

(8) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

30.12.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 322/28

AJUTOARE DE STAT – ITALIA

Ajutoare de stat C 35/09 (ex NN 77/B/01) – Măsuri în favoarea ocupării forței de muncă în sectoarele pescuitului și acvaculturii

Invitație pentru prezentarea observațiilor în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

2009/C 322/09

Prin scrisoarea din data de 19 noiembrie 2009, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Comisia a comunicat Italiei decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE privind măsura menționată anterior.

Părțile interesate pot prezenta eventuale observații în termen de o lună de la data publicării prezentului rezumat și a scrisorii care urmează acestuia, la următoarea adresă:

European Commission

Directorate General for Fisheries

DG MARE/F4 ‘Legal Issues’

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Fax +32 22951942

Aceste observații vor fi comunicate Italiei. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.

REZUMAT

În 2001, Italia a notificat Comisiei o schemă de ajutoare regionale aplicată în Sardinia. Legea regională care constituie baza legală a respectivei scheme de ajutoare a abrogat, în fapt, o lege din 1984 prin care fusese instituită o precedentă schemă de ajutoare regionale. Deoarece sus-numita lege nu fusese notificată Comisiei, ajutoarele acordate conform acesteia trebuie considerate ajutoare ilegale, în sensul Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 (în prezent articolul 88) din Tratatul CE (1).

La examinarea ajutoarelor acordate sectoarelor pescuitului și acvaculturii se aplică dispoziții diferite de cele aplicate în cazul celorlalte sectoare. Din acest motiv, se impune efectuarea unei analize separate.

Ajutoarele instituite prin această schemă ar fi putut fi acordate începând din 1984. Ținând însă cont de faptul că termenul de prescripție pentru recuperarea ajutoarele este de 10 ani, Comisia consideră că este inutilă examinarea unui ajutor acordat cu mai mult de 10 ani înainte de demararea oricărei acțiuni în materie din partea Comisiei. Din aceste motive, analiza măsurii se referă la ajutoarele acordate din 1991 până la sfârșitul perioadei de aplicare a acestei scheme, în 1999.

Scopul măsurii era acordarea de ajutoare în favoarea ocupării forței de muncă în Sardinia. Practic însă ajutoarele au fost acordate pentru construirea de nave de pescuit și înființarea de întreprinderi de acvacultură.

Au fost acordate următoarele ajutoare:

—	ajutor direct de 60 % pentru navele de pescuit, sau 80 % pentru întreprinderile de acvacultură;

—	acoperirea costului dobânzilor la împrumuturile contractate pentru plata soldului;

—	acoperirea parțială a costurilor operaționale pe durata primilor ani.

Măsura a fost evaluată în lumina orientărilor privind examinarea ajutoarelor de stat pentru sectoarele pescuitului și acvaculturii aplicabile la momentul acordării ajutoarelor. Astfel, s-a ținut cont de orientările anilor 1988, 1992, 1994 și 1997. Pe baza acestor orientări, care se referă la regulamentul Consiliului privind intervențiile structurale ale Comunității în sectorul pescuitului în vigoare la acea dată, Comisia exprimă serioase îndoieli în privința compatibilității acestei măsuri, întrucât este vorba de ajutoare pentru investiții a căror valoare depășește 60 % din valoarea investiției și ajutoare privind costurile operaționale.

Dacă procedura se va încheia cu o decizie negativă a Comisiei, aceasta va decide recuperarea ajutorului de către Italia, prin aplicarea articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999. Comisia invită însă Italia, împreună cu părțile interesate, să formuleze orice fel de observații care, în lumina jurisprudenței Curții Europene de Justiție, ar putea fi utile pentru evaluarea posibilelor implicații pe care întârzierea în examinarea acestei măsuri le-ar putea avea asupra recuperării ajutoarelor incompatibile.

TEXTUL SCRISORII

„La Commissione, dopo aver esaminato le informazioni fornite dalle autorità italiane sulle misure in oggetto, comunica al governo dell'Italia la propria decisione di avviare il procedimento d'indagine formale previsto all'articolo 93 (ora articolo 88), paragrafo 2, del trattato CE e al regolamento (CE) n. 659/1999 del Consiglio, del 22 marzo 1999, recante modalità di applicazione dell'articolo 93 del trattato CE (2).

1. PROCEDIMENTO

Con lettera del 10 agosto 2001, l'Italia ha notificato alla Commissione un progetto di regime di aiuti a finalità regionale da attuare nella regione Sardegna. Questo regime di aiuti era stato protocollato come nuovo aiuto con il numero N 569/01.

Esaminando il regime di aiuti di cui sopra, la Commissione ha constatato che la legge n. 201/2001 del 7 agosto 2001 della regione Sardegna, che istituiva questo regime di aiuti, ha abrogato la legge regionale n. 28 del 7 giugno 1984; la legge del 1984, tuttavia, non è mai stata notificata alla Commissione. Gli aiuti concessi in applicazione della suddetta legge regionale dovevano quindi essere considerati aiuti illegali ai sensi dell'articolo 1, lettera f), del regolamento (CE) n. 659/1999. La Commissione li ha protocollati come tali il 16 agosto 2001.

La Commissione ha effettuato l'esame di questo regime di aiuti illegale protocollato con il numero NN 77/01. La Commissione, considerate le caratteristiche del regime di aiuti in questione e dato che le disposizioni applicabili all'analisi degli aiuti concessi al settore dell'agricoltura, così come al settore della pesca e dell'acquacoltura, sono diverse da quelle degli aiuti concessi alle imprese degli altri settori di attività economica, ha quindi ritenuto necessario effettuare un esame specifico per questi due settori particolari. Per tale motivo la Commissione ha infine protocollato questo regime di aiuti con tre numeri distinti, in base ai settori di attività economica cui si applica il regime: n. 77/B/01 per il settore della pesca e dell'acquacoltura, n. 77/C/01 per il settore dell'agricoltura e n. 77/A/01 per tutti gli altri settori d'attività.

Con lettera C(2001) 3464 def. del 13 novembre 2001, la Commissione ha informato l'Italia che il regime di aiuti NN 77/A/01 era compatibile con il mercato comune per gli aiuti concessi alle imprese dei settori economici diversi da quello dell'agricoltura o della pesca e dell'acquacoltura (regime di aiuti analizzato infine con il numero NN 77/B/01).

Quanto all'applicazione del suddetto regime di aiuti al settore della pesca e dell'acquacoltura, è stato protocollato con il numero NN 77/B/01: questo regime di aiuti costituisce l'oggetto della presente lettera.

Con lettera del 10 dicembre 2001 la Commissione ha chiesto informazioni supplementari all'Italia, la quale ha trasmesso le sue risposte con lettera del 4 giugno 2003. Successivamente, il 6 novembre 2003, presso gli uffici della Commissione si è tenuta una riunione di lavoro con le autorità regionali della Sardegna, su richiesta di queste ultime, per esaminare le informazioni che le stesse dovevano trasmettere alla Commissione.

Nel mese di maggio 2004 le autorità della Sardegna hanno allora trasmesso direttamente e in modo informale alcune informazioni complementari alla Commissione. Poiché queste informazioni non sono state oggetto di trasmissione formale da parte dell'Italia, la Commissione ha invitato l'Italia a notificare in tempi brevi la sua autorizzazione a inserire tali informazioni nel fascicolo, comunicandole che, in assenza di risposta nei tempi stabiliti, avrebbe provveduto a farlo. Dal momento che l'Italia non ha risposto alla lettera, la Commissione ha inserito queste informazioni nel fascicolo.

Le autorità italiane hanno successivamente trasmesso ulteriori informazioni complementari con lettere del 12 gennaio e del 28 febbraio 2005.

2. DESCRIZIONE

Periodo di esame degli aiuti

Dal momento che la legge regionale che istituisce questi aiuti è del 1984, gli aiuti concessi in applicazione della legge in questione possono risalire fino al 1984. Questo regime di aiuti è stato in vigore fino al 31 dicembre 1999.

Il regolamento (CE) n. 659/1999 del Consiglio recante modalità di applicazione dell'articolo 93 del trattato CE (3) non indica un termine per l'esame degli aiuti illegali ai sensi dell'articolo 1, lettera f), ovvero gli aiuti cui è stata data esecuzione senza che la Commissione abbia potuto pronunciarsi sulla compatibilità con il mercato comune. Tuttavia l'articolo 15 del suddetto regolamento stabilisce che i poteri della Commissione per quanto riguarda il recupero degli aiuti sono soggetti ad un periodo limite di dieci anni e che questo periodo limite inizia il giorno in cui l'aiuto illegale viene concesso al beneficiario ed è interrotto da qualsiasi azione intrapresa dalla Commissione. La Commissione non ritiene quindi opportuno esaminare gli aiuti che beneficiano di questa prescrizione, vale a dire concessi oltre dieci anni prima di qualsiasi azione intrapresa al riguardo dalla Commissione.

La Commissione considera che questo periodo sia stato interrotto il 16 agosto 2001, quando la Commissione ha accertato l'esistenza degli aiuti illegali concessi in applicazione della legge del 7 giugno 1984 e li ha protocollati. Di conseguenza, la prescrizione si applica agli aiuti concessi ai beneficiari prima del 16 agosto 1991. Nel suo esame la Commissione prende quindi in considerazione gli aiuti concessi a decorrere da questa data fino al 31 dicembre 1999, termine di attuazione del regime di aiuti.

Oggetto degli aiuti

Questo regime di aiuti aveva per oggetto gli aiuti a favore delle piccole e medie imprese (4) della Sardegna. L'obiettivo dichiarato di questo regime era promuovere la creazione e lo sviluppo dell'occupazione a favore dei giovani tra i 18 e i 35 anni, delle donne e delle categorie sociali svantaggiate attraverso misure di sviluppo regionale. In pratica, per il settore della pesca e dell'acquacoltura, questi aiuti sono stati concessi sotto forma di aiuti agli investimenti, accompagnati da aiuti al funzionamento connessi agli investimenti effettuati.

L'Italia ha fornito informazioni dettagliate sugli aiuti che sono stati concessi in applicazione del suddetto regime nel periodo 1991-1999 a favore della pesca e dell'acquacoltura. In totale sono state adottate 32 decisioni di concessione di aiuti: 13 a favore della pesca e 19 a favore dell'acquacoltura.

Aiuti a favore della pesca

Gli aiuti concessi a favore della pesca sono legati in pratica alla costruzione di pescherecci.

Tali aiuti sono stati concessi nelle seguenti forme:

—	aiuto diretto agli investimenti, compreso lo studio di fattibilità del progetto, corrispondente al 60 % del costo;

—	aiuto corrispondente all'assunzione a carico degli interessi sui prestiti effettuati per il pagamento del saldo; questi interessi sono stati calcolati a partire da un periodo uniforme di preammortamento di 18 mesi, seguito da 18 rate semestrali di ammortamento a un tasso di interesse del 7,5 %;

—	aiuto per l'assunzione parziale dei costi operativi durante i primi anni.

L'importo complessivo di questi aiuti, che ammonta a 11 111 999 035 ITL, pari a circa 5,7 milioni EUR, può essere così ripartito: 9 786 117 284 ITL, pari a circa 5 milioni EUR, per aiuti agli investimenti e l'assunzione a carico degli interessi e 1 325 881 751 ITL, ossia circa 0,7 milioni EUR, per l'assunzione dei costi operativi durante i primi anni.

Aiuti a favore dell'acquacoltura

Gli aiuti concessi a favore dell'acquacoltura sono connessi alla costruzione di impianti di acquacoltura.

Tali aiuti sono stati concessi nelle stesse forme di quelli destinati al settore della pesca, ossia:

—	aiuto diretto agli investimenti, compreso lo studio di fattibilità del progetto, corrispondente all'80 % del costo;

—	aiuto corrispondente all'assunzione a carico degli interessi sui prestiti effettuati per il pagamento del saldo; questi interessi sono stati calcolati a partire da un periodo uniforme di preammortamento di 18 mesi, seguito da 18 rate semestrali di ammortamento;

—	aiuto per l'assunzione parziale dei costi operativi durante i primi anni.

L'importo complessivo di questi aiuti, che ammonta a 30 379 121 874 ITL, pari a circa 15,7 milioni EUR, può essere così ripartito: 28 330 582 621 ITL, pari a circa 14,6 milioni EUR, per aiuti agli investimenti e l'assunzione a carico degli interessi e 2 048 539 253 ITL, ossia circa 1,1 milioni EUR, per l'assunzione dei costi operativi durante i primi anni.

3. VALUTAZIONE

Esistenza di aiuti di Stato

L'articolo 87, paragrafo 1, del trattato CE prevede che “salvo deroghe contemplate dal presente trattato, sono incompatibili con il mercato comune, nella misura in cui incidano sugli scambi tra Stati membri, gli aiuti concessi dagli Stati, ovvero mediante risorse statali, sotto qualsiasi forma che, favorendo talune imprese o talune produzioni, falsino o minaccino di falsare la concorrenza”.

Gli aiuti esaminati nella presente decisione sono stati concessi mediante fondi pubblici messi a disposizione dalla regione Sardegna. Si tratta pertanto di risorse statali.

Questi aiuti hanno conferito un vantaggio finanziario a imprese operanti nel settore della pesca e dell'acquacoltura e hanno rafforzato la loro posizione sul mercato comunitario rispetto alle imprese degli altri Stati membri. Poiché il commercio intracomunitario dei prodotti della pesca e dell'acquacoltura è significativo, questo vantaggio finanziario ha inciso sugli scambi tra gli Stati membri e ha falsato o minacciato di falsare la concorrenza sul mercato interno tra le imprese di pesca e di acquacoltura.

Questi aiuti costituiscono pertanto aiuti di Stato ai sensi dell'articolo 87 del trattato. Dal momento che gli aiuti sono stati concessi senza che la Commissione abbia potuto pronunciarsi sulla loro compatibilità con il mercato comune, si tratta di aiuti illegali ai sensi dell'articolo 1, lettera f), del regolamento (CE) n. 659/1999.

Tale regime di aiuti può essere ritenuto compatibile con il mercato comune solo se beneficia di una delle deroghe previste dal trattato.

Compatibilità con il mercato comune

Poiché questi aiuti favoriscono alcune imprese del settore della pesca e dell'acquacoltura, la loro compatibilità con il mercato comune deve essere valutata alla luce degli orientamenti per l'esame degli aiuti di Stato nel settore della pesca e dell'acquacoltura.

Conformemente al paragrafo 5.3 degli orientamenti adottati nel 2008 e applicabili a decorrere dal 1o aprile 2008 (5), gli aiuti illegali sono valutati alla luce degli orientamenti applicabili al momento dell'entrata in vigore dell'atto amministrativo che istituisce l'aiuto. Poiché gli aiuti esaminati sono stati concessi tra il 1991 e il 1999, è opportuno valutarli alla luce degli orientamenti applicabili al momento della loro concessione. Sono quindi gli orientamenti di seguito indicati ad essere applicabili: orientamenti 1988 (6) applicabili agli aiuti concessi fino al 17 giugno 1992, orientamenti 1992 (7) applicabili agli aiuti concessi fino al 17 settembre 1994, orientamenti 1994 (8) per gli aiuti concessi fino al 27 marzo 1997 e orientamenti 1997 (9) per quelli concessi fino al 1999.

Tutti questi orientamenti contengono disposizioni costanti in merito agli aiuti del presente regime:

—	gli aiuti agli investimenti per la costruzione di pescherecci o per la costruzione di impianti di acquacoltura sono compatibili con il mercato comune solo se viene rispettata la percentuale di aiuto definita dai regolamenti relativi alle azioni strutturali della Comunità nel settore della pesca;

—	gli aiuti al funzionamento sono di norma incompatibili con il mercato comune; possono essere considerati compatibili solo se legati a un piano di ristrutturazione ritenuto compatibile con il mercato comune.

Aiuti agli investimenti per la costruzione di pescherecci

I regolamenti relativi alle azioni strutturali prevedevano una percentuale massima di aiuto del 60 %: regolamento (CEE) n. 4028/86 modificato dal regolamento (CEE) n. 3944/90 del 20 dicembre 1990 (10) nell'allegato II, paragrafo 1; regolamento (CE) n. 3699/93 del 21 dicembre 1993 (11) nell'allegato IV, paragrafo 2.1 e regolamento (CE) n. 2468/98 del 3 novembre 1998 (12) nell'allegato III, paragrafo 2.1. La percentuale di aiuto diretto concessa dall'Italia al settore della pesca per questi investimenti, pari al 60 % del costo, è quindi conforme a quanto era possibile concedere in applicazione dei suddetti regolamenti.

Tuttavia a questo 60 % si aggiunge l'aiuto corrispondente all'assunzione a carico degli interessi sui prestiti effettuati per il pagamento del saldo. L'aiuto concesso per questi investimenti ha quindi superato la percentuale massima del 60 % ed è pertanto incompatibile con il mercato comune.

L'aiuto in questione potrebbe indubbiamente anche essere considerato un aiuto autonomo, ovvero non legato a questo investimento ma in tal caso dovrebbe, per natura, essere esaminato come aiuto al funzionamento. L'aiuto in questione non è però connesso a un piano di ristrutturazione e non può quindi essere giustificato dall'esistenza di un piano del genere. Per questo motivo se fosse valutato come aiuto autonomo, dovrebbe essere considerato incompatibile.

Ne consegue che l'aiuto concesso dalla regione Sardegna per la costruzione di pescherecci sembra non poter essere ritenuto compatibile con il mercato comune per quanto riguarda l'assunzione a carico degli interessi che determinano un'intensità di aiuto superiore al 60 %.

Aiuti agli investimenti per la costruzione di impianti di acquacoltura

I medesimi regolamenti, negli stessi allegati e paragrafi, prevedevano una percentuale massima di aiuto del 60 % anche per gli investimenti nel settore dell'acquacoltura.

Poiché l'aiuto diretto concesso dalla regione Sardegna ha rappresentato l'80 % del costo dell'investimento, sembra che non possa essere ritenuto compatibile con il mercato comune per la parte che supera il 60 %.

D'altra parte, il ragionamento precedentemente espresso in merito alla compatibilità dell'assunzione a carico degli interessi per quanto riguarda l'investimento nei pescherecci può essere applicato in termini identici agli investimenti nel settore dell'acquacoltura.

Ne consegue che l'aiuto concesso dalla regione Sardegna per la costruzione di impianti di acquacoltura sembra non poter essere ritenuto compatibile con il mercato comune per quanto riguarda la parte dell'aiuto diretto superiore al massimale del 60 % e l'assunzione a carico degli interessi.

Aiuti per l'assunzione dei costi operativi

Conformemente a quanto precede, in base al principio definito dagli orientamenti successivi applicabili, secondo cui gli aiuti al funzionamento sono di norma incompatibili e che possono essere considerati compatibili con il mercato comune solo nella misura in cui sono legati a un piano di ristrutturazione anch'esso ritenuto compatibile con il mercato comune, questo aiuto sembra, ad un primo esame, incompatibile con il mercato comune. Non sembra che ci siano state circostanze particolari tali da giustificare la concessione di simili aiuti.

4. CONCLUSIONI

In questa fase della valutazione preliminare prevista all'articolo 6 del regolamento (CE) n. 659/1999, esistono seri dubbi circa la compatibilità di queste misure di aiuto con il mercato comune, sia per quanto riguarda gli aiuti agli investimenti per la parte dell'aiuto superiore al massimale del 60 % del costo dell'investimento, sia per quanto riguarda l'aiuto per l'assunzione dei costi operativi.

Alla luce delle considerazioni che precedono, la Commissione, nell'ambito del procedimento previsto all'articolo 88, paragrafo 2, del trattato CE, invita l'Italia a presentarle le sue osservazioni e a fornirle tutte le informazioni utili e necessarie per valutare l'aiuto in questione nel termine di un mese a decorrere dal ricevimento della presente lettera. La Commissione invita le autorità italiane a trasmettere immediatamente una copia della presente lettera ai potenziali beneficiari dell'aiuto. La Commissione chiede inoltre informazioni relative all'importo dell'aiuto concesso ai beneficiari del regime.

La Commissione ha altresì invitato l'Italia e i terzi interessati a presentare osservazioni e a fornire qualsiasi elemento utile per stabilire, alla luce dell'articolo 14, paragrafo 1, del regolamento (CE) n. 659/1999 e della giurisprudenza della Corte di giustizia (13), le potenziali implicazioni del ritardo accumulato nell'esame di questo regime di aiuti in merito all'eventuale recupero degli aiuti incompatibili.

Con la presente la Commissione comunica al governo italiano che informerà gli interessati mediante pubblicazione della presente lettera e di una sintesi della stessa nella Gazzetta ufficiale delle Comunità europee. Informerà inoltre gli interessati nei paesi EFTA firmatari dell'accordo SEE tramite pubblicazione di una comunicazione nel supplemento SEE della Gazzetta ufficiale delle Comunità europee e l'Autorità di vigilanza EFTA mediante invio di una copia della presente. Tutti i summenzionati interessati saranno invitati a trasmettere le loro osservazioni entro il termine di un mese a decorrere dalla data di detta pubblicazione.”

(1) JO L 83, 27.3.1999, p. 1.

(2) GU L 83 del 27.3.1999, pag. 1.

(3) GU L 83 del 27.3.1999, pag. 1.

(4) Si tratta di piccole e medie imprese definite secondo i criteri del fatturato e del numero di posti di lavoro. Le autorità italiane hanno dichiarato che questo regime è sempre stato destinato a imprese molto piccole nei confronti delle quali la definizione di cui alla raccomandazione della Commissione del 3 aprile 1996 (GU L 107 del 30.4.1996, pag. 4) è sempre stata rispettata.

(5) GU C 84 del 3.4.2008, pag. 10.

(6) GU C 313 dell'8.12.1988, pag. 21.

(7) GU C 152 del 17.6.1992, pag. 2.

(8) GU C 260 del 17.9.1994, pag. 3.

(9) GU C 100 del 27.3.1997, pag. 12.

(10) GU L 380 del 31.12.1990, pag. 1.

(11) GU L 346 del 31.12.1993, pag. 1.

(12) GU L 312 del 20.11.1998, pag. 19.

(13) In particolare la sentenza della Corte del 24 settembre 2002 pronunciata nelle cause riunite C-74/00P e C-75/00P, Falck e Acciaierie di Bolzano/Commissione, Racc. 2002, pag. I-7869.

30.12.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 322/33

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2009/C 322/10

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

Cerere de modificare în conformitate cu articolul 9

„PROSCIUTTO TOSCANO”

NR. CE: IT-PDO-0217-1494-10.06.2005

IGP ( ) DOP ( X )

1. Rubrica din caietul de sarcini afectată de modificare:

—		Denumirea produsului
—		Descrierea produsului
—		Aria geografică
—		Dovada originii
—		Metoda de obținere
—		Legătura
—		Etichetare
—		Cerințe naționale
—		Altele (de precizat)

2. Tipul modificării:

—		Modificare a documentului unic sau a fișei-rezumat
—		Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrate, pentru care nu s-a publicat nici documentul unic, nici fișa-rezumat
—		Modificare a caietului de sarcini care nu generează nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]
—		Modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

3. Modificare (modificări):

3.1. Descrierea produsului:

Sunt precizate mai detaliat caracteristicile chimice și chimico-fizice ale produsului finit și sunt definite, având în vedere dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 510/2006, modalitățile de ambalare a acestuia.

Sunt descrise mai detaliat caracteristicile materiei prime, pentru a evidenția elementele care trebuie controlate de către structura de control.

Este reglementată aplicarea unui sigiliu metalic pe pulpe, înainte de începerea prelucrării lor, cu scopul de a garanta identificarea acestora și deci trasabilitatea produsului.

În ceea ce privește operațiunea de finisare, se stabilesc mai exact marginile proeminente ale părții cărnoase în raport cu capul femurului, cu scopul de a obține jamboane care să aibă o formă finală armonioasă și uniformă și să poată fi identificate în mod clar de consumator.

Este prevăzută marcarea prin foc a produsului finit, ca garanție suplimentară privind originea și trasabilitatea produsului.

3.2. Metodă de obținere:

Este oportun de specificat că operațiunile de feliere și ambalare trebuie să fie efectuate în aria de producție, cu scopul de a păstra reputația denumirii, garantând, în afară de autenticitatea produsului, păstrarea calităților și caracteristicilor acestuia. „Prosciutto Toscano” este apreciat de către consumator pentru faptul că este „bine maturat”, compact și nu are linii de desprindere a straturilor musculare, are o valoare a umidității bine definită, astfel încât să rezulte o felie consistentă și nu una flască. Pentru consumatorul final, aceste caracteristici trebuie să fie conforme celor arătate mai sus pentru toate tipurile de „Prosciutto Toscano” comercializate, adică produsul destinat consumului după feliere și ambalare trebuie să aibă aceleași caracteristici ca produsul obținut prin tăierea unui jambon întreg. De aceea, cu scopul de a garanta consumatorului același nivel calitativ, metoda de producție a „Prosciutto Toscano” prevede, în cazul pulpelor destinate felierii și ambalării, încă două luni de maturare.

Posibilitatea păstrării pulpelor destinate felierii sau porționării în bucăți dezosate pentru perioade de timp nespecificate în condiții ambientale diferite de cele prevăzute ar putea duce la dobândirea unor caracteristici contrare celor pentru care este cunoscut „Prosciutto Toscano”, cum ar fi formarea unor mucegaiuri anormale, degradarea anormală a proteinelor și, în consecință, variația indicelui proteolizei sau râncezirea părții adipoase, astfel încât să se genereze mirosuri și gusturi diferite de cele apreciate de-a lungul timpului de către consumatori. De fapt, râncezirea, care este favorizată de acțiunea comună a mai multor factori ambientali și de păstrare, printre care expunerea la temperaturi înalte și viteza de mișcare a aerului în spațiile de maturare, duce la o alterare gravă a masei grase, care poate suferi o îngălbenire, o înrăutățire a consistenței sale și în care se pot genera compuși organici volatili responsabili pentru miros și râncezeală. Aceste alterări pot determina modificări semnificative ale caracteristicilor „Prosciutto Toscano” referitoare la culoarea grăsimii, densitate și aderența la suprafața musculară. Mai mult, expunerea la aer a porțiunii cărnoase și a feliei, înainte de ambalare, poate provoca o oxidare puternică a suprafeței comestibile, având drept consecințe înnegrirea cărnii, uscarea porțiunii de la suprafață a masei musculare expuse sau o carne flască dacă produsul este expus la umiditate excesivă.

3.3. Etichetare:

Se inserează partea care se referă la aplicarea însemnului pe materiile prime și jamboanele care respectă caracteristicile prevăzute în caietul de sarcini cu scopul de a garanta trasabilitatea și controlul de-a lungul întregii filiere.

FIȘĂ-REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„PROSCIUTTO TOSCANO”

NR. CE: IT-PDO-0217-1494-10.06.2005

IGP ( ) DOP ( X )

Această fișă-rezumat prezintă în scop informativ principalele elemente ale caietului de sarcini.

1. Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Ministerul Politicilor Agricole și Forestiere

Adresă:

Via XX Settembre 20

00187 Roma RM

ITALIA

Tel.

+39 0646655104

Fax

+39 0646655306

E-mail:

saco7@politicheagricole.gov.it

2. Grup:

Denumire:

Consorzio Prosciutto Toscano

Adresă:

Via G. Marignolli 21/23

50127 Firenze FI

ITALIA

Tel.

+39 0553215115

Fax

+39 0553215115

E-mail:

—

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) altele ( )

3. Tip de produs:

Clasa 1.2.

Produse pe bază de carne

4. Caiet de sarcini:

[sinteza cerințelor conform articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire:

„Prosciutto Toscano”

4.2. Descriere:

La momentul introducerii pe piață, „Prosciutto Toscano” prezintă următoarele caracteristici fizice, organoleptice, chimice și chimico-fizice: forma este rotunjită în formă de arc spre vârf prin prezența unei margini cărnoase care nu poate depăși cu mai mult de 8 cm capul femurului; greutatea se încadrează între 8 și 9 kg și, în orice caz, nu este niciodată inferioară valorii de 7,5 kg; la feliere, culoarea pulpei variază de la roșu aprins la roșu deschis, cu foarte puțină grăsime intramusculară; grăsime subcutanată de culoare alb pur cu puține vinișoare trandafirii, compactă, fără linii de desprindere a straturilor și bine prinsă de suprafața musculară de sub ea.

Gustul este delicat și savuros atât cât trebuie, iar aroma parfumată este o caracteristică datorată metodelor tradiționale de prelucrare și maturare.

Caracteristicile chimice și chimico-fizice sunt după cum urmează:

Sare (exprimat în NaCl)	%	max. 8,3
Umiditate mușchi	%	max. 61,0
Indice proteoliză	%	max. 30,0
Total nitrați și nitriți	max. 95 p.p.m.

4.3. Aria geografică:

Crescătoriile de porci destinate producției de „Prosciutto Toscano” trebuie să fie situate pe teritoriul regiunilor Lombardia, Emilia Romagna, Marche, Umbria, Lazio, Toscana.

„Prosciutto Toscano” este prelucrat, feliat și ambalat în aria de producție tradițională care cuprinde întregul teritoriu al regiunii Toscana.

4.4. Dovada originii:

Trasabilitatea este garantată de controlul efectuat de organismul de control de-a lungul întregii filiere, cu respectarea Regulamentului (CE) nr. 510/2006.

4.5. Metoda de obținere:

Metoda de producție prevede, printre altele, că porcii născuți, crescuți și sacrificați în regiunile menționate la punctul 4.3 trebuie să aibă o greutate minimă de 160 kg, plus sau minus 10 %, cu o vârstă de minimum 9 luni. „Prosciutto Toscano” este obținut din pulpele proaspete ale porcilor grei aparținând raselor pure sau derivate din rasele tradiționale de bază, Large White și Landrace.

Imediat după sacrificare, pulpele separate de carcase sunt refrigerate pentru o perioadă de minimum 24 de ore la o temperatură cuprinsă între – 2 și + 2 °C. Ulterior, se trece la finisare. Greutatea pulpei proaspete finisate nu trebuie să fie mai mică de 11,8 kg.

Înainte de a începe prelucrarea, producătorul, după ce verifică dacă pulpele corespund caracteristicilor impuse, aplică pe fiecare pulpă un sigiliu metalic ce constă într-o plăcuță circulară din inox pe care apar în relief sigla „P.T.” și data de începere a prelucrării exprimată prin lună (indicată cu numere romane) și an (indicat prin ultimele două cifre cu numere arabe). Sigiliul este proiectat în așa fel încât, aplicat cu aparatul de sigilare corespunzător, să nu poată fi îndepărtat.

Prelucrarea pulpelor începe cu procesul de sărare, care trebuie să fie efectuat în cel mult 120 de ore de la sacrificare. Sărarea se face prin metoda „uscată”, folosind sare, piper și arome naturale de origine vegetală. După sărare, pulpele sunt lăsate să se odihnească pentru o perioadă suficientă ca să garanteze o deshidratare bună și uniformă înainte de spălare. Spălarea se face cu apă călduță, fără substanțe dezinfectante. Apoi, pulpele sunt uscate în spații speciale și trebuie să fie supuse unor condiții de temperatură și umiditate controlate. În ultima fază a prelucrării se trece la tratarea cu grăsime, care constă în îmbrăcarea superficială a părții descoperite a pulpei cu o pastă formată exclusiv din grăsime (osânză), făină de grâu sau orez, sare și piper și arome naturale de origine vegetală. Faza de maturare se desfășoară în spații amenajate anume pentru a favoriza un schimb adecvat de aer la o temperatură cuprinsă între 12 și 25 °C. În timpul acestei perioade sunt permise ventilația, expunerea la lumină și la umiditate naturală, ținând cont de factorii climatici prezenți în aria de producție. Perioada de maturare, de la sărare până la comercializare, nu trebuie să fie mai scurtă de 10 luni în cazul jamboanelor cu o greutate cuprinsă între 7,5 și 8,5 kg și de 12 luni în cazul jamboanelor cu o greutate mai mare de 8,5 kg.

„Prosciutto Toscano” destinat felierii trebuie maturat o perioadă mai îndelungată decât cea indicată anterior, respectiv încă două luni, deci cel puțin 12 luni, dacă are o greutate cuprinsă între 7,5 și 8,5 kg și cel puțin 14 luni dacă greutatea sa depășește 8,5 kg.

După încheierea procesului de maturare, producătorul, în prezența reprezentantului organismului de control, aplică pe jamboanele care corespund caracteristicilor prevăzute un însemn aplicat cu fierul roșu cu mențiunea „PROSCIUTTO TOSCANO DOP”. Pentru a asigura trasabilitatea diferitelor faze ale procesului de producție, însemnul poate fi completat prin prezența altor două cifre care să identifice eventualii alți operatori implicați ulterior în filiera de producție.

Felierea jamboanelor „Prosciutto Toscano” și ambalarea feliilor trebuie realizate după încheierea fazei de maturare, în aria de producție indicată la punctul 4.3, cu scopul de a garanta respectarea diferitelor durate de maturare prevăzute pentru produsul feliat și menținerea caracteristicilor referitoare la umiditate și la aspectul porțiunii musculare și grase ale feliei descrise la punctul 4.2. Posibilitatea păstrării pulpelor destinate felierii sau porționării în bucăți dezosate pentru perioade de timp nespecificate în condiții ambientale diferite de cele prevăzute ar putea duce la dobândirea unor caracteristici contrare celor pentru care este cunoscut „Prosciutto Toscano”, cum ar fi formarea unor mucegaiuri anormale, degradarea anormală a proteinelor și, în consecință, variația indicelui proteolizei sau râncezirea părții adipoase, astfel încât să se genereze mirosuri și gusturi diferite de cele apreciate de-a lungul timpului de către consumatori. Mai mult, expunerea la aer a porțiunii cărnoase și a feliei, înainte de ambalare, poate provoca o oxidare puternică a suprafeței comestibile, având drept consecințe înnegrirea cărnii, uscarea porțiunii de la suprafață a masei musculare expuse sau o carne flască dacă produsul este expus la umiditate excesivă.

4.6. Legătură:

Calitățile produsului cu denumire de origine depind de condițiile ambientale și de factorii naturali și umani. În special, caracteristicile materiei prime este specifică macrozonei geografice delimitate. În zona de aprovizionare cu materia primă, evoluția zootehniei este legată de prezența a numeroase culturi cerealiere și de sistemele de prelucrare care au determinat o vocație deosebită pentru creșterea porcinelor.

Prelucrarea localizată a „Prosciutto Toscano” își are justificarea în condițiile microzonei delimitate la punctul 4.3. Regiunea Toscana, prin formele și caracteristicile sale geografice, este ideală pentru producția de jambon de calitate. Și clima, foarte diferită de aceea a regiunilor limitrofe, este în mod special indicată pentru maturarea optimă a produsului. Așadar, o climă ideală pentru a favoriza crearea unui raport benefic între mediu și produsele tipice ale regiunii, care face posibilă maturarea lentă și sănătoasă a acestora: să ne gândim la vin, la ulei, la brânză și, nu în ultimul rând, la jambon.

Factorii ambientali sunt strâns legați de caracteristicile ariei de producției unde predomină văile răcoroase și bogate în cursuri de apă și zonele colinare cu vegetație forestieră care își pun amprenta în mod decisiv asupra climei și asupra caracteristicilor produsului finit. Toate acestea, luate împreună, „materie primă-produs-denumire”, sunt legate de evoluția socioeconomică specifică a acestei zone.

4.7. Organism de control:

Nume:

INEQ — Istituto Nord Est Qualità

Adresă:

Via Rodeano 71

33038 S. Daniele del Friuli UD

ITALIA

Tel.

+39 0432940349

Fax

+39 0432943357

E-mail:

info@ineq.it

4.8. Etichetare:

Denumirea de origine protejată „Prosciutto Toscano” trebuie să figureze pe etichetă cu caractere clare și indelebile, care se disting ușor de orice altă mențiune de pe etichetă și trebuie să fie imediat urmată de mențiunea „Denominazione di Origine Protetta” (denumire de origine protejată) sau de sigla „D.O.P.”. Este interzisă adăugarea oricărei alte calificări care nu este prevăzută în mod expres. Cu toate acestea, este permisă utilizarea indicațiilor care fac trimitere la nume sau denumiri de societăți sau mărci private, cu condiția ca acestea nu aibă un sens laudativ și să nu inducă în eroare cumpărătorul, precum și a eventualelor denumiri ale fermelor de porcine de la care provine produsul, cu condiția ca materia primă să provină în totalitate de la aceste crescătorii. „Prosciutto Toscano” poate fi introdus pe piață în decursul unei perioade de maxim 30 de luni de la începerea prelucrării pulpelor proaspete. „Prosciutto Toscano” poate fi comercializat și dezosat, porționat, adică tăiat în bucăți cu greutăți și forme variabile, sau feliat. Toate tipurile de produs menționate trebuie comercializate după ambalarea în recipiente adecvate sau ambalaje pentru alimente, sigilate corespunzător. În faza de prelucrare a jamboanelor întregi dezosate, însemnul aplicat cu fierul roșu trebuie să rămână vizibil. Dacă se trece la porționarea jambonului, pe fiecare bucată trebuie să fie prezent și vizibil însemnul sus menționat, aplicat cu fierul roșu. În cazul în care acest însemn nu a fost aplicat pe diferitele părți ale jambonului care urmează a fi porționat, la încheierea fazei de maturare, producătorul trebuie să aplice acest marcaj înainte de a începe porționarea, în prezența reprezentantului organismului de control.

30.12.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 322/39

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2009/C 322/11

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„GENISSE FLEUR D’AUBRAC”

NR. CE: FR-PGI-005-0257-15.10.2002

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire:

„Génisse Fleur d’Aubrac”

2. Statul membru sau țara terță:

Franța

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tipul produsului:

Clasa 1.1.

Carne (și organe comestibile) proaspete

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

„Génisse Fleur d’Aubrac” este o junincă (femelă care încă nu a fătat) rezultată din încrucișarea unei femele din rasa Aubrac și a unui mascul din rasa Charolais, sacrificată la o vârstă cuprinsă între 24 și 42 de luni.

Principalele caracteristici ale carcaselor sunt următoarele:

—	greutate minimă de 280 kg;

—	conformație: E, U și R din grila EUROP;

—	gradul de acoperire cu grăsime: clasele 2 și 3 din grila EUROP;

—	pH ≤ 6, în primele 24 de ore după sacrificare, în marele dorsal, la nivelul celei de a treisprezecea vertebre lombare;

—	perioadă minimă de maturare: 7 zile după sacrificare;

—	lipsa defectelor exterioare: defecte de îndepărtare a grăsimii exterioare, urme de hipodermoză, hematoame.

Carnea de „Génisse Fleur d’Aubrac” este de culoare roșu aprins. Aceasta este relativ slabă și brăzdată cu ușoare vine de grăsime.

Carnea se comercializează în carcase și semicarcase (proaspătă), tranșată în bucăți de dimensiune medie (proaspătă), mușchi/gata pentru tranșat (proaspătă sau congelată), mușchi/tranșată (congelată) și în unități de vânzare către consumator (proaspătă sau congelată).

3.3. Materii prime:

Nu este cazul.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

De la naștere până la înțărcare

Vițeii sunt alăptați în grajd și pe pășune. Din momentul în care sunt scoși la pășunat, aceștia pasc în mod liber. Înțărcarea este de tip natural și nu poate interveni la mai puțin de 6 luni de la naștere. Alăptarea artificială este interzisă. Atunci când condițiile climatice impun acest lucru, crescătorul poate distribui un supliment alimentar concentrat cu câteva luni înainte de înțărcare.

De la înțărcare până la definitivarea creșterii

Cea mai mare parte a alimentației trebuie să provină din resursele furajere de pe exploatație, cu excepția cazului în care survin condiții climatice extraordinare (secetă etc.). Furajele sunt compuse din:

—	specii vegetale spontane, anuale și/sau perene;

—	pășuni temporare pe bază de graminee, leguminoase sau ambele;

—	pășuni permanente și naturale.

Furajele pot fi consumate sub formă de nutrețuri verzi (iarbă), sub formă de hrană uscată (fân) și/sau conservate în condiții de umiditate (însilozare). Distribuirea suplimentului alimentar însoțește rația a cărei bază rămân furajele de pe exploatație.

Suplimentul alimentar concentrat, furnizat de un producător de hrană pentru animale sau fabricat pe exploatație, este compus exclusiv din: cereale/tărâțe sau subproduse de cereale/semințe oleaginoase/produse și subproduse de semințe oleaginoase (turte)/produse și subproduse de semințe de leguminoase/pulpă provenită din tuberculi, rădăcini sau fructe/melasă/lucernă deshidratată/lactate/uleiuri și grăsimi vegetale/minerale (carbonați, fosfați, sare, magneziu)/levuri și derivați de levuri. Este permisă exclusiv utilizarea aditivilor care respectă legislația.

Începând cu vârsta de 18 luni este interzis porumbul sub toate formele sale.

Definitivarea creșterii

Creșterea se încheie cu o perioadă de definitivare în grajd sau pe pășune, cu o durată minimă de 4 luni. Junincile beneficiază de un supliment alimentar care însoțește rația a cărei bază rămân furajele de pe exploatație. Acest supliment alimentar concentrat, furnizat de către un producător de hrană pentru animale sau fabricat pe exploatație, este compus exclusiv pe baza listei pozitive prevăzute în faza cuprinsă între înțărcare și definitivarea creșterii și nu trebuie să depășească 400 kg pe animal. Începând cu vârsta de 18 luni este interzis porumbul sub toate formele sale.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

„Génisses Fleur d’Aubrac” se nasc, sunt crescute și îngrășate în aria indicației geografice protejate „Génisse Fleur d’Aubrac”. Sediul social al exploatației de creștere, precum și ansamblul clădirilor și izlazurilor, inclusiv al celor situate pe teritoriul de transhumanță (utilizate pentru creșterea „Génisses Fleur d’Aubrac”) trebuie să fie situate în aria IGP.

„Génisses Fleur d’Aubrac” sunt crescute de un singur crescător de la naștere până la sacrificare sau pot fi transferate unui alt crescător o singură dată. Ultimul crescător trebuie să țină animalul cel puțin 4 luni.

„Génisses Fleur d’Aubrac” sunt sacrificate în aria IGP. Durata transportului junincilor (eventualele opriri sunt excluse) nu trebuie să depășească 4 ore. Această obligație se justifică prin dorința de a ține seama de bunăstarea junincilor pe durata transportului și de a nu le supune la durate de transport îndelungate, cauzatoare de stres. În fapt, stresul influențează randamentul carcaselor și calitatea cărnii. Specialiștii trebuie, prin urmare, să îl limiteze la maximum pentru a nu zădărnici toate eforturile depuse de crescători pe durata fazei de producție.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Nu este cazul.

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

Certificatele de garantare a originii (CGO) și etichetele trebuie să conțină următoarele mențiuni:

—	categorie: junincă;

—	denumirea de vânzare a produsului „Génisse Fleur d’Aubrac”;

—	datele de contact ale organismului de control;

—	logoul IGP;

—	„Génisse née de mère de race Aubrac et de père de race Charolaise” (Junincă rezultată din încrucișarea unei femele din rasa Aubrac și a unui mascul din rasa Charolais);

—	„Elevage alternant pâturage et étable” (Creștere care alternează pășunatul cu grajdul);

—	„Génisse née et élevée en Pays de l'Aubrac” (Junincă născută și crescută în regiunea Aubrac);

—	număr național de identificare a animalului.

4. Delimitare concisă a ariei geografice:

Aria IGP „Génisse Fleur d’Aubrac” cuprinde 313 comune situate în patru departamente: Aveyron, Cantal, Haute-Loire și Lozère.

Departamentul Aveyron

Cantoanele Bozouls, Campagnac, Entraygues-sur-Truyère, Espalion, Estaing, Laguiole, Laissac, Mur-de-Barrez, Pont-de-Salars, Rodez-Nord, Saint-Amans-des-Côts, Saint-Chely-d’Aubrac, Saint-Geniez-d’Olt, Sainte-Geneviève-sur-Argence, Salles-Curan, Sévérac-le-Château: toate comunele.

Cantonul Conques: comunele Conques, Saint-Félix-de-Lunel și Sénergues.

Cantonul Marcillac-Vallon: comunele Muret-le-Château și Salles-la-Source.

Cantonul Rodez-Est: comunele Rodez-Est și Sainte-Radegonde.

Cantonul Rodez-Ouest: comuna Rodez-Ouest.

Cantonul Vézins-de-Lévezou: comunele Saint-Laurent-de-Lévézou, Ségur și Vézins-de-Lévézou.

Departamentul Cantal

Cantoanele Chaudes-Aigues, Pierrefort, Ruynes-en-Margeride, Saint-Flour-Nord, Saint-Flour-Sud: toate comunele.

Cantonul Massiac: comunele Bonnac, La Chapelle-Laurent, Ferrières-Saint-Mary, Saint-Mary-le-Plain, Saint-Poncy și Valjouze.

Cantonul Murat: comuna Neussargues-Moissac.

Departamentul Haute-Loire

Cantonul Pinols: comunele Auvers, La Besseyre-Saint-Mary, Desges și Pinols.

Cantonul Saugues: comunele Chanaleilles, Croisances, Esplantas, Grèzes, Saint-Christophe-d’Allier, Saint-Vénérand, Saugues, Thoras, Vazeilles-Près-Saugues și Venteuges.

Departamentul Lozère

Cantoanele Aumont-Aubrac, Le Bleymard, Chanac, Châteauneuf-de-Randon, Fournels, Grandrieu, Langogne, Le Malzieu-Ville, Marvejols, Mende-Nord, Mende-Sud, Nasbinals, Saint-Alban-sur-Limagnole, Saint-Amans, Saint-Chély-d’Apcher și Saint-Germain-du-Teil: toate comunele.

Cantonul La Canourgue: comunele Banassac, Canilhac, La Canourgue, Saint-Saturnin și La Tieule.

Cantonul Florac: comuna Bondons.

Cantonul Massegros: comuna Recoux.

Cantonul Pont-de-Montvert: comunele Fraissinet-de-Lozère, Le Pont-de-Montvert și Saint-Maurice-de-Ventalon.

Cantonul Villefort: comunele Altier și La Bastide-Puylaurent.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Regiunea Aubrac reunește câteva mici regiuni naturale muntoase din sudul Masivului Central. Este un mediu fizic tipic alcătuit în principal din masive primare și vulcanice. Regiunea este situată în general la peste 600 de metri altitudine și este caracterizată de ierni lungi și aspre și de precipitații anuale sub formă de ploaie destul de abundente. Ea cuprinde în principal suprafețe de pășune: pășuni naturale (numite pe plan local „devèzes”), stepe și pășuni, pășuni împădurite, munți sau pășuni de vară bazaltice, granitice sau șistoase.

Altitudinea și relieful i-au determinat pe locuitorii acestor teritorii să dezvolte „economii pastorale” bazate pe ierburile de munte.

5.2. Specificitatea produsului:

Rezultată din încrucișarea unei femele din rasa Aubrac și a unui mascul din rasa Charolais, „Génisse Fleur d’Aubrac” reprezintă un produs original și unic, combinând caracteristicile optime ale unei rase robuste cu cele ale unei rase recunoscute pentru carnea sa. Este vorba despre o producție bine cunoscută de către crescătorii din regiunea Aubrac, care o practică de o perioadă îndelungată de timp. Această încrucișare pune în evidență performanțele obținute în materie de creștere și de îngrășare a junincilor care prezintă un ritm rapid de creștere și o conformație excelentă a carcasei.

Metoda de creștere a „Génisses Fleur d’Aubrac” se caracterizează prin alternanța pășunat/grajd legată de condițiile climatice specifice din regiunea Aubrac, care determină două mari faze în activitățile de creștere:

—	perioada de vară (din aprilie/mai până în noiembrie/decembrie) în timpul căreia animalele pasc în mod liber;

—	perioada de iarnă (din noiembrie/decembrie până în aprilie/mai) în timpul căreia animalele sunt ținute în grajd și sunt hrănite cu furaje din rezerve.

„Génisse Fleur d’Aubrac” produce o carne de culoare roșu aprins, relativ slabă și brăzdată de ușoare vine de grăsime.

5.3. Legătură cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

IGP „Génisse Fleur d’Aubrac” se bazează pe cunoștințele și pe reputația de care beneficiază produsul.

Secretele de producție dobândite de crescătorii „Génisses Fleur d’Aubrac” constau în instituirea unui sistem de creștere special în regiunea Aubrac, caracterizat prin utilizarea spațiilor naturale cu potențial de pășune, creșterea intensivă de cirezi de vaci care alăptează, alegerea rasei robuste Aubrac drept pivot al sistemului și eforturile de a obține produse „Génisses Fleur d’Aubrac” cu o valoare adăugată semnificativă.

Sistemul de creștere a animalelor în regiunea Aubrac se bazează pe utilizarea ierbii. În funcție de localizarea geografică a exploatațiilor, creșterea prezintă o serie de particularități:

—

la altitudine mare (aproximativ 1 000 de metri), solurile cu o compoziție predominant vulcanică și precipitațiile abundente și regulate asigură o creștere continuă a ierbii pe durata întregului sezon de pășunat. Suprafețele exploatației constau în mare parte în pășuni permanente pe care pasc animalele. De asemenea, acestea constituie o zonă importantă de pășunat pe timp de vară;

—

la altitudine medie (800-1 200 de metri), în zona numită „granitică”, care este cea mai extinsă (aproape jumătate din regiunea Aubrac), solurile sunt formate pe o arenă granitică și sunt sensibile la seceta estivală. Numeroase terenuri de pășunat și pășuni naturale („devèzes”) permit însă pășunatul animalelor pe timp de vară;

—	la altitudine mică (sub 800 de metri), pe șirurile de munți laterali ai zonei granitice, solurile sunt aride, fapt care generează un deficit semnificativ de iarbă pe timp de vară, de unde și necesitatea pășunatului animalelor la altitudine în acest anotimp.

Pe durata ciclului de producție a „Génisses Fleur d’Aubrac”, se alternează în mod obligatoriu pășunatul cu grajdul. Cea mai mare parte a alimentației provine din furajele de pe exploatație.

Ca urmare a metodelor extensive de gestionare a furajelor care favorizează pășunatul, densitatea șeptelului nu este foarte mare, însă permite valorificarea optimă a bogăției naturale a pășunilor utilizate. În general, fără alte aporturi decât cele de calcar (pH-ul scăzut al solurilor deosebit de acide), dar cu o gestionare excelentă a fertilizatorilor organici (gunoi de grajd și îngrășăminte naturale), aceasta atinge 1 unitate vită mare (UVM)/ha în zonele cu soluri bazaltice (cele mai bogate) și sunt cuprinse între 0,6-0,8 UVM/ha în zonele granitice, șistoase sau pe solurile formate din gresii roșii (un potențial natural puțin mai slab cantitativ, însă cu o bogăție calitativă egală cu a pășunilor de primăvară).

Femelele-mamă din rasa Aubrac sunt cele mai apte pentru a transforma deficiențele mediului în avantaje, datorită robusteții lor, și anume dată fiind capacitatea lor de a-și mobiliza rezervele corporale în perioadele dificile (de-a lungul iernii) și de a le reface în perioadele favorabile (pășunatul de primăvară și de vară). Acestea produc un vițel pe an, fără risc la fătat. De aproape jumătate de secol, produsele rezultate din încrucișarea cu taurii din rasa Charolais în regiunea Aubrac au făcut ca economia regiunii să se bazeze pe producția de carne de vită. Căutarea unei valori adăugate superioare a celor mai bune animale (adesea rezultatul unei selecții drastice) determină tot mai mulți crescători să se ocupe de creșterea „Génisses Fleur d’Aubrac”, care au o conformație mai bună, păstrând, în același timp, finețea structurii osoase și savoarea cărnii din rasa Aubrac.

Din antichitate, mărturiile confirmă importanța majoră a existenței unui sistem de creștere a animalelor în regiunea Aubrac, unde pășunatul de vară joacă un rol esențial. Specializate inițial în producția de brânzeturi, zonele muntoase s-au orientat treptat, pe parcursul secolului al XX-lea, spre producția extensivă de carne, însoțită, începând din anii 1960, de o extindere rapidă a încrucișării rasei locale Aubrac cu rasa Charolais, ceea ce a condus treptat la apariția „Génisse Fleur d’Aubrac”.

„Génisse Fleur d’Aubrac” este pentru prima oară citată în presă în 1991, cu ocazia unei zile festive care îi este dedicată. Primele animale sunt comercializate sub denumirea „Génisse Fleur d’Aubrac” în cursul lunii octombrie 1991. De atunci, atât în presa specializată, cât și în presa cu caracter general apar în mod periodic numeroase trimiteri la „Génisse Fleur d’Aubrac”. Le Guide des Produits du Terroir (Ghidul produselor tradiționale) – Editions du Seuil acordă în 1997 Label Excellence Terroir (o etichetă de excelență a produselor tradiționale) Asociației produselor din regiunea Aubrac (Association des Produits de l’Aubrac) și crescătorilor de „Génisse Fleur d'Aubrac”. La 27 mai 2002, peste 200 de persoane, specialiști și aleși locali, s-au întrunit pentru a sărbători comercializarea exemplarului de „Génisse Fleur d’Aubrac”cu numărul 10 000, eveniment relatat în presa regională. Specialiștii participă la diferite saloane: Salon International de l’Agriculture de la Paris în martie 2004, Salon de la boucherie et du goût de la Marsilia din noiembrie 2005, Salon des produits et des filières de qualité de la Marvejols în aprilie 2006. Aceștia comunică consumatorilor informații cu privire la „Génisse Fleur d’Aubrac” prin intermediul afișelor (expuse în măcelării), al broșurilor publicitare și al listelor cu punctele de vânzare (distribuite cu ocazia târgurilor, a saloanelor, a diverselor evenimente etc.). De mai mulți ani, „Génisse Fleur d’Aubrac” este celebrată cu ocazia concursurilor și a altor manifestări anuale: Fête de la Transhumance, Festival du bœuf gras organizat de Paște în Laguiole (Aveyron).

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

https://www.inao.gouv.fr/fichier/CDCAnnexesGenisseFleurdAubrac.doc

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2009.322.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 322

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 52 30 decembrie 2009

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2009/C 322/01	Cod de conduită revizuit pentru punerea în aplicare efectivă a Convenției privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate	1

	Comisie
2009/C 322/02	Note explicative la Nomenclatura combinată a Comunităților Europene	11

2009/C 322/03	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5421 – Panasonic/Sanyo) ( 1 )	13

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Parlamentul European
2009/C 322/04	Conferința organelor specializate în afaceri comunitare ale parlamentelor din Uniunea Europeană (COSAC) – Contribuția adusă de A XLII-A COSAC – Stockholm, 4-6 octombrie 2009	14

	Comisie
2009/C 322/05	Rata de schimb a monedei euro	17

2009/C 322/06	Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei Comisiei 96/60/EC din 19 septembrie 1996 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a mașinilor combinate de spălat și uscat rufe de uz casnic(Publicarea titlurilor și referințelor standardelor armonizate sub directivă) ( 1 )	18

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,4433
JPY	yen japonez	132,44
DKK	coroana daneză	7,4415
GBP	lira sterlină	0,90270
SEK	coroana suedeză	10,3550
CHF	franc elvețian	1,4882
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,3285
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,413
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	272,54
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7092
PLN	zlot polonez	4,1463
RON	leu românesc nou	4,2157
TRY	lira turcească	2,1758
AUD	dolar australian	1,6069
CAD	dolar canadian	1,4999
HKD	dolar Hong Kong	11,1938
NZD	dolar neozeelandez	2,0057
SGD	dolar Singapore	2,0245
KRW	won sud-coreean	1 690,93
ZAR	rand sud-african	10,6927
CNY	yuan renminbi chinezesc	9,8569
HRK	kuna croată	7,3050
IDR	rupia indoneziană	13 624,39
MYR	ringgit Malaiezia	4,9541
PHP	peso Filipine	66,700
RUB	rubla rusească	43,3316
THB	baht thailandez	48,120
BRL	real brazilian	2,5034
MXN	peso mexican	18,8058
INR	rupie indiană	67,3800

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisie
2009/C 322/07	Cerere de propuneri 2009 – Programul Europa pentru cetățeni (2007-2013) – Punerea în aplicare a acțiunilor programului: Cetățeni activi pentru Europa, Societatea civilă activă în Europa și Memoria europeană activă	19

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
	Comisie
2009/C 322/08	Aviz de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de carbură de tungsten și de carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză	23

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisie
2009/C 322/09	Ajutoare de stat – Italia – Ajutoare de stat C 35/09 (ex NN 77/B/01) – Măsuri în favoarea ocupării forței de muncă în sectoarele pescuitului și acvaculturii – Invitație pentru prezentarea observațiilor în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE ( 1 )	28

	ALTE ACTE
	Comisie
2009/C 322/10	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	33

2009/C 322/11	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	39