ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2009.246.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 246 |
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 52 |
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
I Rezoluții, recomandări și avize |
|
|
AVIZE |
|
|
Banca Centrală Europeană |
|
2009/C 246/01 |
||
|
II Comunicări |
|
|
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Comisie |
|
2009/C 246/02 |
Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE – Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții ( 1 ) |
|
2009/C 246/03 |
Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE – Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții ( 1 ) |
|
2009/C 246/04 |
Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5530 – Glaxo Smith Kline/Stiefel Laboratories) ( 1 ) |
|
|
IV Informări |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Comisie |
|
2009/C 246/05 |
||
|
V Anunțuri |
|
|
PROCEDURI ADMINISTRATIVE |
|
|
Banca Europeană de Investiții |
|
2009/C 246/06 |
||
|
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI |
|
|
Comisie |
|
2009/C 246/07 |
Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5616 – SG Vetri/Zignago Vetro/Ardagh Glass/Ecosud) ( 1 ) |
|
2009/C 246/08 |
||
|
ALTE ACTE |
|
|
Comisie |
|
2009/C 246/09 |
||
|
Rectificări |
|
2009/C 246/10 |
||
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
|
I Rezoluții, recomandări și avize
AVIZE
Banca Centrală Europeană
14.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 246/1 |
AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 29 septembrie 2009
cu privire la o propunere de regulament privind introducerea euro
(versiune codificată)
(CON/2009/76)
2009/C 246/01
Introducere și temei juridic
La 15 iulie 2009, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene o solicitare de aviz cu privire la o propunere de regulament al Consiliului privind introducerea euro (versiune codificată) (1) (denumit în continuare „regulament propus”).
Competența BCE de a adopta un aviz se întemeiază pe articolul 123 alineatul (4) a treia teză din Tratatul de instituire a Comunității Europene. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură (regulamentul intern) al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.
BCE consideră binevenită, în general, codificarea acquis-ului comunitar și, în special, în domeniul uniunii economice și monetare, care contribuie la crearea unui cadru juridic clar, eficient și transparent.
Un proiect de propunere specific este prevăzut în anexă, fiind însoțit de un text explicativ în acest sens.
Adoptat la Frankfurt pe Main, 29 septembrie 2009.
Președintele BCE
Jean-Claude TRICHET
(1) COM(2009) 323 final.
ANEXĂ
Propuneri de redactare
Textul propus de Comisie |
|
Modificarea 1 Dispoziție finală |
|
„Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre, în conformitate cu articolul 249 din tratat, sub rezerva Protocolului privind anumite dispoziții referitoare la Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Protocolul privind anumite dispoziții referitoare la Danemarca și a articolului 122 alineatul (1) din tratat.” |
„Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre, în conformitate cu articolul 249 din tratat, sub rezerva Protocolului privind anumite dispoziții referitoare la Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Protocolul privind anumite dispoziții referitoare la Danemarca și a articolului 122 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Europene.” |
Explicație Formularea propusă respectă recomandările din ghidul Modele de acte redactate în cadrul Consiliului Uniunii Europene (doc. SN 1315/1/08 Rev 1, pagina 3), disponibil, în limba engleză, la adresa http://ec.europa.eu, conform căruia „Această formulare se introduce în locul formulării obișnuite atunci când regulamentul nu este aplicabil tuturor statelor membre sau în toate statele membre (de exemplu, statele membre care nu participă la euro…)”. |
(1) Pasajele tăiate în cuprinsul textului arată că BCE propune eliminarea textului.
(2) Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată că BCE propune inserarea unui text nou.
II Comunicări
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
Comisie
14.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 246/3 |
Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE
Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții
(Text cu relevanță pentru SEE)
2009/C 246/02
Data adoptării deciziei |
11.9.2009 |
||||
Numărul de referință al ajutorului |
N 175/09 |
||||
Stat membru |
Bulgaria |
||||
Regiune |
Întreg teritoriul Bulgariei |
||||
Titlu (și/sau numele beneficiarului) |
N 175/09 (ex PN 132/08) — България — Средства от републиканския бюджет под формата на капиталови трансфери за модернизация на подвижен железопътен състав за пътнически превози за „БДЖ“ ЕАД |
||||
Temei legal |
Закон за държавния бюджет на Р.България за 2009 г. — § 7 от преходните и заключителни разпоредби; Постановление № 11 от 20 януари 2009 година за разходване на средствата от резерва за непредвидени и неотложни разходи в частта за допълнителни фискални мерки по чл. 1, ал. 2, т. 4.3 от Закона за държавния бюджет на Република България; Решение на НС от 19 февруари 2009 г. по доклада на Временната анкетна комисия за проучване на обстоятелствата за трагичния инцидент влака София — Кардам на 28 февруари 2008 г., както и на нормативната уредба, свързана с безопасността на железопътния транспорт. |
||||
Tipul măsurii |
Ajutor individual ad-hoc |
||||
Obiectiv |
Dezvoltare regională |
||||
Forma de ajutor |
Subvenție directă pentru reabilitarea, reciclarea și modernizarea materialului rulant de cale ferată |
||||
Buget |
45 000 000 BGN (22 725 500 EUR) |
||||
Valoare |
50 % |
||||
Durată (perioadă) |
Până la 31 decembrie 2009 |
||||
Sectoare economice |
Transport feroviar |
||||
Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului |
|
||||
Alte informații |
— |
Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:
http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_ro.htm
Data adoptării deciziei |
10.9.2009 |
Numărul de referință al ajutorului |
N 184/09 |
Stat membru |
Germania |
Regiune |
— |
Titlu (și/sau numele beneficiarului) |
Richtlinie zur Förderung des Neu- und Ausbaus sowie der Reaktivierung von privaten Gleisanschlüssen |
Temei legal |
Richtlinie zur Förderung des Neu- und Ausbaus sowie der Reaktivierung von privaten Gleisanschlüssen auf der Grundlage der Allgemeinen Verwaltungsvorschriften (VV-BHO) zu §§ 23, 44 Bundeshaushaltsordnung (BHO) |
Tipul măsurii |
Schemă de ajutoare |
Obiectiv |
Acordarea de finanțare pentru construirea, extinderea și repunerea în exploatare a unor linii de cale ferată private, pentru a crește traficul feroviar de marfă în scopul favorizării transferului unei părți a traficului de marfă de la transportul rutier la transportul feroviar |
Forma de ajutor |
Subvenție directă |
Buget |
32 milioane EUR pe an, bugetul total fiind de 96 milioane EUR |
Valoare |
50 % |
Durată (perioadă) |
1 septembrie 2009-31 august 2012 |
Sectoare economice |
Transport feroviar |
Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului |
— |
Alte informații |
— |
Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:
http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_ro.htm
14.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 246/5 |
Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE
Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții
(Text cu relevanță pentru SEE)
2009/C 246/03
Data adoptării deciziei |
27.5.2009 |
||||
Numărul de referință al ajutorului |
N 471/05 |
||||
Stat membru |
Italia |
||||
Regiune |
Abruzzo |
||||
Titlu (și/sau numele beneficiarului) |
Risarcimento dei danni subiti dagli acquacoltori |
||||
Temei legal |
Legge finanziaria regionale n. 6/2005 |
||||
Tipul măsurii |
Sistem de ajutoare |
||||
Obiectiv |
Compensație pentru daune |
||||
Forma de ajutor |
Subvenție directă |
||||
Buget |
9 600 EUR |
||||
Valoare |
40 % |
||||
Durată (perioadă) |
Un singur exercițiu financiar |
||||
Sectoare economice |
Acvacultură |
||||
Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului |
|
||||
Alte informații |
— |
Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:
http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_ro.htm
14.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 246/6 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.5530 – Glaxo Smith Kline/Stiefel Laboratories)
(Text cu relevanță pentru SEE)
2009/C 246/04
La data de 17 iulie 2009, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale, |
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32009M5530. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. |
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
Comisie
14.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 246/7 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
13 octombrie 2009
2009/C 246/05
1 euro =
|
Moneda |
Rata de schimb |
USD |
dolar american |
1,4864 |
JPY |
yen japonez |
133,02 |
DKK |
coroana daneză |
7,4441 |
GBP |
lira sterlină |
0,94080 |
SEK |
coroana suedeză |
10,3390 |
CHF |
franc elvețian |
1,5170 |
ISK |
coroana islandeză |
|
NOK |
coroana norvegiană |
8,3280 |
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
CZK |
coroana cehă |
25,923 |
EEK |
coroana estoniană |
15,6466 |
HUF |
forint maghiar |
268,79 |
LTL |
litas lituanian |
3,4528 |
LVL |
lats leton |
0,7090 |
PLN |
zlot polonez |
4,2330 |
RON |
leu românesc nou |
4,2960 |
TRY |
lira turcească |
2,1660 |
AUD |
dolar australian |
1,6341 |
CAD |
dolar canadian |
1,5308 |
HKD |
dolar Hong Kong |
11,5198 |
NZD |
dolar neozeelandez |
2,0118 |
SGD |
dolar Singapore |
2,0753 |
KRW |
won sud-coreean |
1 736,20 |
ZAR |
rand sud-african |
10,8834 |
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
10,1469 |
HRK |
kuna croată |
7,2540 |
IDR |
rupia indoneziană |
14 039,86 |
MYR |
ringgit Malaiezia |
5,0411 |
PHP |
peso Filipine |
69,055 |
RUB |
rubla rusească |
43,8885 |
THB |
baht thailandez |
49,490 |
BRL |
real brazilian |
2,5738 |
MXN |
peso mexican |
19,5910 |
INR |
rupie indiană |
68,8870 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
V Anunțuri
PROCEDURI ADMINISTRATIVE
Banca Europeană de Investiții
14.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 246/8 |
Cerere de propuneri
Banca Europeană de Investiții propune o nouă finanțare EIBURS în cadrul acțiunii Cercetare universitară
2009/C 246/06
Banca Europeană de Investiții își desfășoară majoritatea relațiilor instituționale cu universitățile prin intermediul acțiunii Cercetare universitară, compusă din trei programe diferite:
— |
EIBURS, programul BEI de finanțare a cercetării universitare (the EIB University Research Sponsorship Programme); |
— |
STAREBEI (STAges de REcherche BEI), un program de finanțare a tinerilor cercetători care lucrează în cadrul unor proiecte comune BEI-universități; și |
— |
Rețelele universitare BEI, un mecanism de cooperare pentru rețelele universitare cu relevanță deosebită în sprijinirea obiectivelor Grupului BEI. |
EIBURS oferă subvenții centrelor de cercetare universitare implicate în subiecte și teme de cercetare de interes major pentru bancă. Finanțările BEI, de până la 100 000 EUR pe an pe o perioadă de trei ani, sunt acordate, printr-o procedură de selecție, facultăților sau centrelor de cercetare interesate asociate universităților din Uniunea Europeană, din statele în curs de aderare sau din statele aderente, care au o competență recunoscută în domeniile selectate de către BEI, pentru ca acestea să-și poată extinde activitățile în aceste domenii. Propunerea câștigătoare va atrage după sine desfășurarea unor activități variate (cercetare, organizarea de cursuri și seminarii, reuniuni, difuzarea rezultatelor etc.), care vor face obiectul unui acord contractual cu banca.
Pentru anul universitar 2009-2010, în cadrul programului EIBURS a fost selectată o nouă direcție de cercetare:
— Fonduri de dezvoltare urbană în Europa: oportunități, structuri, operațiuni
Inițiativa Comisiei Europene și a BEI, Sprijin european comun pentru investiții durabile în zone urbane (JESSICA), are scopul de a promova fondurile de dezvoltare urbană (FDU-uri), respectiv instrumentele de inginerie financiară care sprijină investițiile în dezvoltarea urbană durabilă. JESSICA răspunde nevoii de asistență în ceea ce privește renovarea și transformarea orașelor europene și vizează deficitul de fonduri de investiții pentru PPP-urile și proiectele care corespund criteriilor de dezvoltare urbană durabilă și integrată.
Inițiativa este destinată să susțină creșterea unui nou segment pe piața europeană a fondurilor de investiții, constituit din instrumente de investiții specializate în identificarea patrimoniului urban durabil și realizarea de investiții în această direcție, venind în sprijinul operatorilor implicați în transformarea urbană, capabili să obțină rezultate în domeniul dezvoltării urbane durabile. Acest segment emergent al pieței fondurilor prezintă asemănări cu instrumentele existente, precum fondurile pentru infrastructură, fondurile imobiliare și fondurile etice, dar combină câteva din caracteristicile lor în structuri organizatorice noi care se bazează pe moduri de guvernare, aptitudini profesionale și abilități analitice și de interconectare specifice.
Programul de cercetare propus trebuie să se concentreze asupra acestui segment emergent și să descrie formele acestuia în diferite țări și regiuni din Europa. Programul trebuie să prezinte situația actuală și dezbaterile privind FDU-urile, contribuind la asigurarea legăturii dintre comunitatea profesională și cea academică. De asemenea, acesta trebuie să țină cont de procesele de dezvoltare urbană din Europa și de impactul pe termen mediu și lung al acestora asupra cererii de bunuri și servicii urbane, precum și asupra investițiilor necesare asociate. Unul din obiectivele cheie ale programului constă în furnizarea către FDU-uri, ca investitori în dezvoltarea urbană durabilă, a unei mai bune înțelegeri a riscurilor și oportunităților asociate investițiilor pe termen lung în orașele europene. Propunerea câștigătoare va trebui să demonstreze capacitatea de a combina competențele de cercetare, experiența și resursele de date ale candidatului cu documentația vastă pusă la dispoziție prin studiile demarate de BEI în cadrul inițiativei JESSICA.
Se așteaptă ca programul de cercetare propus să se materializeze, între altele, prin:
— |
lucrări care se vor publica în reviste academice și de specialitate; |
— |
modele organizatorice/operaționale pentru FDU-uri, inclusiv structuri juridice, principii și criterii de performanță, metode și elemente de referință pentru evaluarea și gestionarea portofoliilor de active; |
— |
module de formare profesională pentru investitorii pe termen lung, inclusiv specialiști și profesioniști angajați în proiecte și operațiuni urbane de tipul FDU-urilor și în activități de asistență tehnică/consiliere și structurare financiară. |
Termenul de prezentare a propunerilor este 30 noiembrie 2009. Propunerile depuse după acest termen nu vor fi luate în considerare. Propunerile se vor trimite pe adresa:
EIB-Universities Research Action |
100, boulevard Konrad Adenauer |
2950 Luxembourg |
LUXEMBOURG |
For the attention of Ms Luisa Ferreira, Co-ordinator.
Pentru informații mai detaliate cu privire la procesul de selecție EIBURS și celelalte programe și mecanisme, vizitați http://www.eib.org/universities
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Comisie
14.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 246/10 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.5616 – SG Vetri/Zignago Vetro/Ardagh Glass/Ecosud)
(Text cu relevanță pentru SEE)
2009/C 246/07
1. |
La data de 5 octombrie 2009, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1) prin care întreprinderile Saint-Gobain Vetri S.p.A („Vetri”, Italia) aparținând grupului Saint-Gobain, Franța, Zignago Vetro S.p.A.(„Zignago”, Italia) și Ardagh Glass s.r.l. („Ardagh”, Italia) aparținând grupului Irish Ardagh Glass dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din regulamentul Consiliului, controlul în comun asupra întreprinderii Ecosud s.r.l. („Ecosud”, Italia) prin achiziționare de acțiuni, constituind o nouă companie care este o asociație în participațiune. |
2. |
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
|
3. |
În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea nu se ia o decizie finală în această privință. |
4. |
Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301 sau 22967244) sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.5616 – SG Vetri/Zignago Vetro/Ardagh Glass/Ecosud, la următoarea adresă:
|
14.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 246/11 |
Comunicare din partea ministrului afacerilor economice al Regatului Țărilor de Jos în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor
2009/C 246/08
Prin prezenta, ministrul afacerilor economice notifică primirea unei cereri de autorizare pentru prospectarea hidrocarburilor într-o parte din sectorul F13, așa cum figurează acesta pe harta din anexa 3 la Regulamentul privind industria minieră [Mijnbouwregeling (Staatscourant nr. 245 din 2002)], parte care va fi denumită subsectorul F13b.
În temeiul directivei menționate în introducere și al articolului 15 din Legea minelor [Mijnbouwwet (Staatsblad nr. 542 din 2002)], ministrul afacerilor economice invită prin prezenta părțile interesate să depună o cerere concurentă de autorizare pentru prospectarea hidrocarburilor în subsectorul F13b al platformei continentale olandeze.
Subsectorul F13b este delimitat de paralelele dintre perechile de puncte A-B și C-D, de meridianele dintre perechile de puncte B-C și A-E și de arcul dintre punctele D și E.
Coordonatele acestor puncte sunt:
Punctul |
° |
′ |
″ E |
° |
′ |
″ N |
A |
4 |
0 |
0,000 |
54 |
20 |
0,000 |
B |
4 |
20 |
0,000 |
54 |
20 |
0,000 |
C |
4 |
20 |
0,000 |
54 |
10 |
0,000 |
D |
4 |
1 |
23,000 |
54 |
10 |
0,000 |
E |
4 |
0 |
0,000 |
54 |
12 |
58,000 |
Coordonatele geografice prin care se indică poziția punctelor sus-menționate sunt calculate în conformitate cu Sistemul de Referință Terestru European.
Subsectorul F13b are o suprafață de 398,7 km2.
Ministrul afacerilor economice reprezintă autoritatea competentă pentru acordarea de autorizații. Criteriile, condițiile și cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (1) și (2) și la articolul 6 alineatul (2) din directiva menționată anterior sunt transpuse în Legea minelor [Mijnbouwwet (Staatsblad nr. 542 din 2002)].
Cererile pot fi depuse în termen de 13 săptămâni de la publicarea prezentei invitații în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și trebuie trimise la adresa:
De Minister van Economische Zaken |
ter attentie van J. C. De Groot, directeur Energiemarkt |
ALP/562 |
Bezuidenhoutseweg 30 |
Postbus 20101 |
2500 EC Den Haag |
NEDERLAND |
Cererile primite după expirarea acestui termen nu vor fi luate în considerație.
Decizia cu privire la cererile depuse va fi luată în termen de cel mult douăsprezece luni de la expirarea acestui termen.
Informații suplimentare se pot obține de la dl E. J. Hoppel la numărul de telefon: +31 703797088.
ALTE ACTE
Comisie
14.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 246/12 |
Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare
2009/C 246/09
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.
DOCUMENT UNIC
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
„DARJEELING”
NR. CE: IN-PGI-0005-0659-12.11.2007
IGP ( X ) DOP ( )
1. Denumire:
„Darjeeling”
2. Statul membru sau țara terță:
India
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:
3.1. Tip de produs:
Clasa 1.8: |
Alte produse din anexa I la tratat. |
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:
Denumirea botanică a plantei de ceai Darjeeling este Camellia sinensis M Kuntz. Planta de ceai Darjeeling este un arbust peren robust, cu mai multe tulpini, având creștere lentă, care, dacă este lăsat să se dezvolte, poate ajunge până la 2,5 m înălțime. Planta de ceai Darjeeling ajunge la maturitate și poate fi exploatată în mod rentabil în 6-8 ani, având o durată de exploatare de peste 100 de ani dacă se aplică practici agricole adecvate. Aceasta rezistă la ierni grele, la secete prelungite și la altitudinile mari din regiunea Darjeeling. Frunzele sale verzi sunt mici, lucioase, de culoare verde strălucitor, și sunt adesea acoperite cu un puf argintiu și au muguri lungi. Productivitatea plantei de ceai Darjeeling este mai mică decât în toate celelalte regiuni în care se cultivă ceai, de aceea producerea și recoltarea sunt costisitoare. Productivitatea scăzută este determinată de altitudinile mari din zona geografică respectivă și de condițiile climatice deosebite. Planta de ceai Darjeeling a fost cultivată pentru întâia oară la începutul anilor 1800. Cu timpul, aceasta s-a adaptat la mediul natural și a căpătat caracteristicile proprii, mai precis caracterul unic al ceaiului Darjeeling menționat de degustători de ceai renumiți și de consumatori.
Culoarea infuziei de frunze de ceai Darjeeling variază de la galben deschis până la culoarea intensă a chihlimbarului. Se spune că infuzia prezintă grade extrem de variate de strălucire, intensitate și consistență. Aroma emanată de infuzie are o savoare cu gust și gust persistent complex și plăcut, prezentând caracteristici de aromă, buchet și miros plăcut. Proprietățile organoleptice ale infuziei de frunze de ceai Darjeeling sunt caracterizate de obicei prin atributele suav, fin, complet, delicat, matur, dulce, intens, sec și proaspăt.
Printre substanțele chimice prezente în ceaiul Darjeeling în concentrații foarte mari se numără oxidul de linalool I, II, III și IV, linaloolul, geraniolul, salicilatul de metil, alcoolul benzilic, 2-feniletanolul, dihidroactinidiolidul, acidul hexanoic, acidul cis-3-hexanoic, acidul trans-2-hexanoic, acidul trans-geranic, 3,7-dimetil-1,5,7-octatrienă-3-ol (cuantificabil procentual ca 0,36 % până la 1,24 %) și 2,6-dimetil-3,7-octadienă-2,6-diol (cuantificat procentual ca 3,36 % până la 9,99 %). Ultimele două componente sunt prezente în concentrații foarte mari (până la 1,24 % și, respectiv, 9,99 %).
Gustul deosebit al ceaiului Darjeeling este rezultatul direct al combinației dintre genele plantei, originare din regiunea Darjeeling, compoziția chimică a solului bogat în minerale, cantitățile abundente de ploi înregistrate în dealurile Darjeeling (până la 4 000 mm pe an), altitudine (altitudinea cea mai mare este de 2 250 m, iar cea mai scăzută, de 600 m) și variația unică a temperaturii (între 5 și 30 °C). Efectele condițiilor agroclimatice, inclusiv lumina, temperatura, umiditatea, precipitațiile sub formă de ploi etc., joacă un rol important în producerea metaboliților secundari care sporesc calitatea ceaiului Darjeeling. S-a observat că unele culturi de ceai din alte regiuni ale țării, cu condiții agroclimatice diferite, nu produc aroma/gustul unic al ceaiului Darjeeling.
Industria de fabricare a ceaiului Darjeeling respectă o serie de practici agricole bine stabilite, care au fost dezvoltate și utilizate timp de mai mult de 150 de ani pentru a stimula creșterea mugurilor, menținând în același timp arbuștii la înălțimi mici, astfel încât culesul să se poată face cu mâna. Pentru un kilogram de ceai preparat sunt necesari aproximativ 20 000 de muguri culeși individual cu mâna. Aceasta sugerează intensitatea efortului uman necesar pentru producerea ceaiului.
Ceaiul Darjeeling este prelucrat exclusiv după metoda tradițională consacrată, în cadrul căreia efortul uman și priceperea/cunoștințele tradiționale sunt prezente în fiecare etapă și care este cunoscută drept stilul de fabricare Darjeeling.
Există trei categorii diferite (în funcție de dimensiuni) de ceai Darjeeling, denumite în mod tradițional „frunze întregi”, „bucăți de frunze” și „frunze mărunțite”.
3.3. Materii prime:
Nu se aplică.
3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):
Nu se aplică.
3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:
Recoltarea frunzelor de ceai Darjeeling începe la sfârșitul lunii februarie-începutul lunii martie și se încheie la mijlocul lunii noiembrie, în funcție de condițiile meteorologice și de temperatura aerului; lunile reci de iarnă din decembrie până în februarie reprezintă o perioadă de inactivitate. Un arbust de ceai Darjeeling produce numai 50-100 g de ceai pe an. Recoltarea frunzelor de ceai Darjeeling necesită o pricepere/tehnică specială, care constituie cunoștințe tradiționale, transmise din generație în generație. Recoltarea este realizată în principal de către femei foarte calificate, întrucât frunzele verzi trebuie mânuite cu grijă pentru a le păstra calitățile.
După recoltare, frunzele de ceai Darjeeling sunt prelucrate după metoda tradițională consacrată, numai în stilul specific de fabricare Darjeeling și exclusiv în fabricile situate în cadrul plantațiilor specificate din aria delimitată de cultivare a arbustului de ceai Darjeeling. Priceperea/cunoștințele tradiționale sunt transmise din generație în generație și sunt utilizate în fiecare etapă de procesare. Sensibilitatea inerentă a frunzelor verzi culese cu grijă necesită o prelucrare atentă. Deși diferitele categorii de frunze implică variații complexe ale procesului de prelucrare, etapele parcurse sunt aceleași.
Prelucrarea frunzelor de ceai Darjeeling este realizată numai în fabricile situate în cadrul plantațiilor de arbuști de ceai notificate. Uscarea, sortarea, clasarea și ambalarea ceaiului Darjeeling se desfășoară exclusiv în fabricile din cadrul plantațiilor de ceai notificate. Este important de precizat că întregul proces de procesare are loc în cadrul plantațiilor de ceai.
Prin urmare, toate etapele fabricării ceaiului (recoltarea, uscarea și procesarea) se desfășoară în ariile delimitate.
După ce frunzele ajung în fabrică, acestea sunt „lăsate la ofilit”. Obiectivul procesului de „ofilire” constă în eliminarea lentă a umidității din frunzele verzi, într-un interval de 14-16 ore. Frunza se micșorează și devine moale, astfel încât poate fi răsucită și rulată mecanic. De asemenea, caracteristicile infuziei încep să se dezvolte în urma modificărilor fizice și chimice ale structurii frunzei.
Frunzele verzi sunt separate și repartizate uniform pe grilaje din plasă de sârmă, așezate peste „cuve” special fabricate care seamănă cu niște cutii din lemn foarte lungi. Fiecare cuvă constituie o cameră de aerare care permite aerului uscat proaspăt să pătrundă în mod regulat printre frunzele verzi până se ajunge la gradul de „ofilire” dorit. În cadrul acestui proces, se evaporă aproximativ 75 % din conținutul de apă al frunzei verzi proaspete.
Frunzele ofilite sunt scoase apoi din cuve și sunt introduse în mașinile de rulat care, supunând frunza ofilită la o mișcare de rulare sub presiune, răsucesc frunza, rup celulele și eliberează sucurile naturale, favorizând oxidarea și accelerând pigmentarea. Presiunile aplicate și etapele de rulare sunt supravegheate cu atenție pentru a asigura aplicarea metodei optime, fără efectul dăunător al supraîncălzirii.
Ulterior, frunzele sunt întinse în straturi subțiri într-o cameră răcoroasă, bine ventilată pentru a oxida (fermenta) ușor. Această etapă, în care flavanolii se combină cu oxigenul din aer, durează două până la patru ore, depinzând, în principal, de temperatura ambiantă și de umiditatea relativă. Un producător de ceai cu experiență analizează la intervale de timp regulate dezvoltarea calităților produsului în funcție de mirosul emanat treptat de frunză. Această analiză senzorială este critică pentru calitatea infuziei. Pentru vizitatori, parfumul floral bogat degajat dintr-o cameră de rulare și fermentare (oxidare) a ceaiului Darjeeling este amețitor și cu siguranță de neuitat.
După fermentarea (oxidarea) optimă, frunza oxidată este supusă uscării prin aer fierbinte pentru a opri procesul de fermentare (oxidare) prin dezactivarea enzimelor și pentru a elimina aproape toată umezeala rămasă în frunză. Uscătorul de ceai este o cameră în care frunzele fermentate (oxidate) sunt expuse la aer fierbinte uscat la temperaturi reglate, variate în diferite părți ale sălii, timp de 20-30 de minute. O bună uscare reduce conținutul de umiditate din produsul final la mai puțin de 2 %, producând frunze de ceai uscate și fragile, care sunt apoi clasate în funcție de mărime cu ajutorul unor site vibratoare. În final, categoriile rezultate sunt ambalate în loturi în pachete căptușite cu folie de aluminiu menite să păstreze prospețimea și calitatea ceaiului pentru mult timp.
După clasarea finală, se atribuie denumiri în funcție de dimensiunile clasei. Există, astfel, trei categorii:
(a) |
frunze întregi – FTGOP – Fine Tippy Golden Flowery Orange Pekoe; |
(b) |
bucăți de frunze – TGBOP – Tippy Golden Broken Orange Pekoe; |
(c) |
frunze mărunțite – GOF – Golden Orange Fannings. |
Principala diferență dintre cele trei categorii o reprezintă dimensiunea.
„Orange Pekoe” este un termen folosit îndeosebi pentru a descrie o categorie din sistemul de clasificare a aceluiași nume utilizat pentru clasificarea ceaiurilor negre. Sistemul se bazează exclusiv pe dimensiunea frunzelor de ceai negru procesate și uscate.
Categoriile de mai sus se referă numai la dimensiunea frunzei întregi după procesare și nu la diferențe de calitate. Toate categoriile au la origine același tip de frunze verzi. Denumirile sunt folosite pentru a distinge categoriile de ceai produs în funcție de dimensiunea frunzelor de ceai după procesare.
3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:
Nu există norme specifice privind ambalarea pentru ceaiul Darjeeling.
3.7. Norme specifice privind etichetarea:
Pe fiecare pachet trebuie menționat numărul licenței producătorului/ambalatorului conform Programului de protejare a mărcii certificate Darjeeling din 1999, inițiat de Consiliul Ceaiului din India (un organism statutar constituit în temeiul Legii privind ceaiul din 1953 din India, care îi conferă dreptul de a administra producția de ceai), precum și logoul înregistrat Darjeeling (o imagine stilizată a unei femei indiene care ține în mână câteva frunze de ceai, încadrată într-un cerc). Femeia poartă un cercel rotund stilizat în ureche și o bijuterie pentru nas. Cuvântul „Darjeeling” conturează partea stângă a cercului. Toate aceste elemente combinate constituie logoul Darjeeling.
Logoul special Darjeeling, creat în 1983 și înregistrat ca marcă colectivă în India, reprezintă o normă de etichetare pentru ceaiul care a fost aprobat de către Consiliu ca îndeplinind standardele și caracteristicile ceaiului Darjeeling. De la introducerea acestuia, logoul Darjeeling a fost mereu prezent pe ambalajele din carton/cutii sub controlul Consiliului.
Consiliul Ceaiului a obținut înregistrarea logoului Darjeeling ca marcă de certificare în temeiul Legii mărcilor comerciale din India din 1958.
De asemenea, Consiliul Ceaiului a înregistrat logoul Darjeeling în temeiul noii Legi privind indicația geografică a bunurilor (Înregistrare & Protecție) din 1999.
Nu este obligatoriu ca denumirea categoriei să apară pe etichetă.
4. Delimitarea concisă a ariei geografice:
Ceaiul Darjeeling este cultivat în districtul Darjeeling, situat în statul Bengalul de Vest, India. Următoarele subdiviziuni ale districtului Darjeeling din statul Bengalul de Vest (India) au pe teritoriul lor plantații de ceai: subdiviziunea Sadar, numai regiunile deluroase din Kalimpong, inclusiv plantațiile de ceai Samabeong, Ambiok, Mission Hill, Upper Fagu și Kumai, și subdiviziunea Kurseong fără zonele din lista de jurisdicții 20, 21, 23, 24, 29, 31 și 33, inclusiv subdiviziunea Subtiguri cu plantația de ceai New Chumta, plantația de ceai Simulbari și Marionbari a Poliției din Kurseong din subdiviziunea Kurseong. Plantațiile de ceai sunt situate la altitudini între 600 și 2 250 m pe pante abrupte, care oferă o scurgere naturală ideală pentru cantitatea abundentă de ploi care se înregistrează în district.
5. Legătura cu aria geografică:
5.1. Specificitatea ariei geografice:
Plantațiile de ceai sunt situate la altitudini între 600 și 2 250 m, pe pante abrupte, care oferă o scurgere naturală ideală pentru cantitatea abundentă de ploi care se înregistrează în district. Este important de remarcat semnificația altitudinii, deoarece aceasta este importantă pentru calitatea ceaiului Darjeeling. Altitudinea, alături de alternanța dintre soare și nori, conferă caracterul unic al ceaiului Darjeeling.
Solul este bogat, iar terenul deluros oferă o scurgere naturală pentru ploile abundente înregistrate în acest district.
Datorită temperaturilor scăzute constante, viteza fotosintezei plantei de ceai Darjeeling este cu mult mai mică decât la alte plante de ceai, ceea ce împiedică creșterea frunzei verzi și crește concentrația proprietăților chimice naturale.
Aria de cultivare a plantei de ceai Darjeeling este reprezentată de cele șapte văi ale dealurilor Darjeeling, aflate exact în fața munților Himalaya și a vârfului Kanchenjunga, al treilea vârf ca înălțime din lume. Vântul rece care suflă dinspre munții Himalaya prin cele șapte văi la temperaturi variate de-a lungul anului este unul dintre factorii care conferă savoarea unică a ceaiului Darjeeling. În plus, dealurile Darjeeling sunt acoperite de ceață noaptea, ceea ce condensează moleculele de apă din aer, care se depun pe frunzele de ceai Darjeeling, umezindu-le în timpul nopții. Dealurile Darjeeling înregistrează cantități anuale de precipitații foarte mari (până la 4 000 mm, dar nu mai puțin de 2 000 mm) și doar 4 sau 5 ore de soare timp de aproximativ 180 de zile pe an. Aceste fenomene naturale contribuie în mod semnificativ la savoarea și proprietățile remarcabile ale ceaiului Darjeeling.
5.2. Specificitatea produsului:
Ceaiul Darjeeling se bucură de un renume considerabil, savoarea sa unică neputând fi obținută nicăieri altundeva în lume. Cultivați în regiunea muntoasă Darjeeling de peste 150 de ani, arbuștii se hrănesc din alternanța dintre ploaie, soare și ceață fină, încărcată de umezeală. Lucrătorii care recoltează frunzele de ceai culeg doar cele mai fine două frunze și mugurele, pentru a păstra savoarea specifică. Înzestrat cu aceste calități naturale, simplul fapt că numai 9-10 milioane de kilograme de ceai Darjeeling sunt produse anual de districtul Darjeeling l-a transformat într-un produs exclusiv și căutat. Este un produs de lux de nișă. Respectarea standardelor de calitate ridicate determină o productivitate extrem de scăzută. Producătorii de ceai Darjeeling fac toate eforturile pentru a asigura cele mai înalte standarde de calitate, în ciuda costurilor mari implicate. Știința recoltării frunzelor de ceai stăpânită de generații succesive din nord are o valoare artistică. Elementul uman este prezent în mai multe etape din procesul de producere a ceaiului (astfel cum s-a explicat anterior).
Ceaiul Darjeeling este prelucrat numai după metoda tradițională consacrată, în cadrul căreia efortul uman și priceperea/cunoștințele tradiționale sunt prezente în fiecare etapă.
5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului:
Condițiile geografice și agroclimatice: Datorită combinației unice și complexe de condiții agroclimatice prezente în regiunea care cuprinde toate cele 87 de plantații de ceai din districtul Darjeeling, precum și normelor consiliului cu privire la procesul de fabricare, ceaiul produs în această regiune prezintă caracteristici organoleptice distincte și naturale în ceea ce privește gustul, aroma și consistența, care au câștigat aprecierea și recunoașterea consumatorilor experimentați din toată lumea și au transformat ceaiul Darjeeling într-un produs de lux de nișă.
Topografia: Plantațiile de ceai Darjeeling sunt situate la altitudini între 600 și 2 250 de metri, pe pante abrupte care oferă o scurgere naturală ideală pentru cantitatea abundentă de ploi înregistrată în district. Savoarea deosebită a ceaiului Darjeeling este rezultatul unei combinații dintre genele plantei, compoziția chimică a solului, altitudine, temperatură și ploi care este specifică dealurilor Darjeeling. Industria de fabricare a ceaiului Darjeeling aplică o serie de practici agricole bine stabilite, care au fost dezvoltate și folosite timp de mai bine de 150 de ani pentru a stimula creșterea mugurilor, menținând în același timp arbuștii la o înălțime mică, astfel încât recoltarea să se poate face manual.
Recoltarea: Un arbust de ceai Darjeeling produce numai 100 g de ceai pe an (districtul Darjeeling produce anual între 9 și 10 milioane de kilograme de ceai Darjeeling). Fiecare kilogram de ceai fin este produs din peste 20 000 de muguri culeși individual cu mâna. Acest fapt sugerează intensitatea efortului uman implicat în fabricarea acestui ceai.
Alți factori: Factori istorici, tradiționali, culturali și sociali, dar și un caracter unic și o reputație deosebită se leagă de numele „Darjeeling”. Într-adevăr, ceaiul produs în regiunea Darjeeling, având caracteristicile deosebite menționate, este de mult timp cunoscut de către comercianții și consumatorii din India și din străinătate sub denumirea de ceai Darjeeling, dobândind astfel o reputație considerabilă atât pe plan național, cât și pe plan internațional. Orice comerciant sau consumator din India sau din străinătate care comandă ceai Darjeeling, care vede reclama acestui ceai sau îl găsește scos la vânzare sub această denumire se așteaptă ca ceaiul comandat, promovat sau oferit spre vânzare să fie ceaiul cultivat și produs în regiunea menționată anterior din districtul Darjeeling și să aibă caracteristicile deosebite precizate. De aceea, denumirea „Darjeeling” atribuită ceaiului produs în districtul Darjeeling din statul Bengalul de Vest a dobândit unicitate și o reputație deosebită în percepția publică atunci când este utilizată pentru a desemna ceaiul produs în regiunea sus-menționată din acest district, astfel încât dreptul de a o atribui ceaiului în cauză face parte din reputația specifică a tuturor celor care sunt asociați în mod justificat cu regiunea respectivă. Prețul ceaiului Darjeeling este, de asemenea, mai mare decât al altor ceaiuri din India sau de pe piața mondială. Cu alte cuvinte, atunci când se referă la ceai, denumirea „Darjeeling” se califică drept indicație geografică în India.
Trimitere la publicarea caietului de sarcini:
http://ec.europa.eu/agriculture/quality/door/appliedName.html?denominationId=10087
Rectificări
14.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 246/17 |
Rectificare la avizele Comisiei în cadrul articolului 17 alineatul (5) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru („Directiva privind timpul de lucru”)
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 245 din 13 octombrie 2009 )
2009/C 246/10
Textele documentelor 2009/C 245/01, 2009/C 245/02 și 2009/C 245/03, care au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 245 din 13 octombrie 2009 la paginile 1, 6 și 10, trebuie considerate nule și neavenite.