ISSN 1830-3668

doi:10.3000/18303668.C_2009.240.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 240

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 52
7 octombrie 2009


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

II   Comunicări

 

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE

 

Comisie

2009/C 240/01

Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5533 – Bertelsmann/KKR/JV) ( 1 )

1

2009/C 240/02

Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5610 – Predica/SFL/Parholding) ( 1 )

1

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisie

2009/C 240/03

Rata de schimb a monedei euro

2

 

Curtea de Conturi

2009/C 240/04

Raportul special nr. 11/2009 Sustenabilitatea proiectelor LIFE-natură și gestionarea de către Comisie a acestora

3

 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI ADMINISTRATIVE

 

Comisie

2009/C 240/05

Cerere de propuneri – EACEA/24/09 – MEDIA – Promovare/Acces pe piață

4

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE

 

Comisie

2009/C 240/06

Aviz de deschidere a unei reexaminări a măsurilor antidumping care urmează să expire privind importurile de frânghie din fibre sintetice originară din India

6

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

 

Comisie

2009/C 240/07

Ajutor de stat – Germania – Ajutor de stat C 15/09 (ex N 196/09) Hypo Real Estate – Germania – Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE ( 1 )

11

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

 


II Comunicări

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE

Comisie

7.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 240/1


Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul COMP/M.5533 – Bertelsmann/KKR/JV)

(Text cu relevanță pentru SEE)

2009/C 240/01

La data de 8 septembrie 2009, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32009M5533. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.


7.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 240/1


Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul COMP/M.5610 – Predica/SFL/Parholding)

(Text cu relevanță pentru SEE)

2009/C 240/02

La data de 29 septembrie 2009, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Prezenta decizie, care modifică și înlocuiește decizia anterioară din 24 septembrie 2009 nr. SG-Greffe(2009) D/5619 – C(2009) 7486, are la bază articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Comunicarea referitoare la decizia anterioară din 24 septembrie 2009 a fost publicată în JO C 235 din 30.9.2009.

Textul integral al deciziei este disponibil doar în franceză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate toate secretele de afaceri pe care le-ar putea conține. Acesta va fi disponibil:

la secțiunea fuziuni de pe site-ul internet Concurență al Comisiei (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul 32009M5610. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE

Comisie

7.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 240/2


Rata de schimb a monedei euro (1)

6 octombrie 2009

2009/C 240/03

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,4722

JPY

yen japonez

131,21

DKK

coroana daneză

7,4443

GBP

lira sterlină

0,92605

SEK

coroana suedeză

10,2570

CHF

franc elvețian

1,5118

ISK

coroana islandeză

 

NOK

coroana norvegiană

8,3850

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

25,539

EEK

coroana estoniană

15,6466

HUF

forint maghiar

267,03

LTL

litas lituanian

3,4528

LVL

lats leton

0,7091

PLN

zlot polonez

4,1763

RON

leu românesc nou

4,2624

TRY

lira turcească

2,1615

AUD

dolar australian

1,6574

CAD

dolar canadian

1,5648

HKD

dolar Hong Kong

11,4099

NZD

dolar neozeelandez

2,0037

SGD

dolar Singapore

2,0643

KRW

won sud-coreean

1 722,76

ZAR

rand sud-african

10,9270

CNY

yuan renminbi chinezesc

10,0497

HRK

kuna croată

7,2555

IDR

rupia indoneziană

13 861,21

MYR

ringgit Malaiezia

5,0570

PHP

peso Filipine

68,592

RUB

rubla rusească

43,9000

THB

baht thailandez

49,091

BRL

real brazilian

2,5759

MXN

peso mexican

19,9380

INR

rupie indiană

69,0760


(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


Curtea de Conturi

7.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 240/3


Raportul special nr. 11/2009 „Sustenabilitatea proiectelor LIFE-natură și gestionarea de către Comisie a acestora”

2009/C 240/04

Curtea de Conturi Europeană vă informează că s-a publicat Raportul special nr. 11/2009, intitulat „Sustenabilitatea proiectelor LIFE-natură și gestionarea de către Comisie a acestora”.

Raportul poate fi consultat sau descărcat de pe site-ul Curții de Conturi Europene: http://www.eca.europa.eu

Raportul poate fi obținut gratuit în versiune tipărită și pe CD-ROM, printr-o cerere adresată Curții de Conturi:

European Court of Auditors

Communication and Reports Unit

12, rue Alcide De Gasperi

1615 Luxembourg

LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1

E-mail: euraud@eca.europa.eu

sau completând un bon de comandă electronic pe site-ul EU-Bookshop.


V Anunțuri

PROCEDURI ADMINISTRATIVE

Comisie

7.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 240/4


CERERE DE PROPUNERI – EACEA/24/09

MEDIA – Promovare/Acces pe piață

2009/C 240/05

1.   Obiective și descriere

Prezenta cerere de propuneri este publicată în baza Deciziei nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007).

Printre obiectivele deciziei Consiliului menționate anterior se numără:

facilitarea și încurajarea promovării și circulației operelor audiovizuale și cinematografice europene în cadrul manifestărilor comerciale, al târgurilor profesionale și al festivalurilor audiovizuale în Europa și în lume, în măsura în care aceste evenimente pot juca un rol important în promovarea operelor europene și în crearea unei rețele de profesioniști;

încurajarea creării unei rețele de operatori europeni, prin susținerea acțiunilor comune întreprinse pe piața europeană și internațională de către organisme naționale de promovare, publice sau private.

2.   Candidați eligibili

Prezenta cerere de propuneri se adresează societăților europene ale căror activități contribuie la atingerea obiectivelor programului MEDIA prevăzute în decizia Consiliului.

Candidații trebuie să fie stabiliți într-una din țările următoare:

cele 27 de state membre ale Uniunii Europene;

țările care fac parte din AELS și SEE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia;

Elveția și Croația.

3.   Acțiuni eligibile

Prezenta cerere de propuneri este menită să sprijine acțiunile și activitățile care se desfășoară în țările participante la Programul MEDIA.

Obiectivul îl reprezintă sprijinirea acțiunilor care au drept scop:

îmbunătățirea circulației operelor audiovizuale europene, asigurând sectorului audiovizual european accesul la piețele profesionale europene și internaționale;

încurajarea acțiunilor comune între organismele naționale de promovare a filmelor și programelor audiovizuale.

Durata maximă a proiectelor este de 12 luni.

Activitățile trebuie demarate după 1 iunie 2010 și trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2011.

4.   Criterii de atribuire

Candidaturile/proiectele eligibile vor fi evaluate pe baza unui total de 100 de puncte în funcție de următoarele criterii:

Dimensiunea europeană a acțiunii

30 de puncte

Impactul asupra promovării și circulației operelor audiovizuale europene

30 de puncte

Calitatea și raportul cost/eficiență al planului de acțiune prezentat

25 de puncte

Aspectele inovatoare ale acțiunii

5 puncte

Promovarea operelor audiovizuale din țări europene cu capacitate scăzută de producție audiovizuală

10 puncte

5.   Buget

Bugetul estimativ total alocat cofinanțării proiectelor se ridică la 1 700 000 de euro.

Ajutorul financiar din partea Comisiei nu poate depăși 50 % din costurile totale ale acțiunii.

Agenția își rezervă posibilitatea de a nu aloca toate fondurile disponibile.

6.   Termenul de depunere

Termenele pentru depunerea candidaturilor au fost stabilite după cum urmează:

7 decembrie 2009 pentru activitățile care demarează începând cu 1 iunie 2010 și se încheie la 31 decembrie 2010, cel târziu;

30 iunie 2010 pentru activitățile anuale din 2011 și activitățile care demarează în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și 31 mai 2011.

Cererile trebuie expediate la următoarea adresă:

Agence Exécutive «Education, Audiovisuel et Culture»

Appel à propositions EACEA/24/09

Att. M. Constantin DASKALAKIS

BOUR 03/30

Avenue du Bourget 1

1040 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Vor fi acceptate numai cererile prezentate pe formularul adecvat, corect completate, datate și semnate de persoana autorizată să angajeze în mod legal organismul solicitant.

Nu vor fi acceptate cererile transmise prin fax sau prin poștă electronică.

7.   Informații complete

Ghidul detaliat destinat candidaților, precum și formularele de cerere se găsesc la adresa următoare: http://eacea.ec.europa.eu

Cererile trebuie să fie completate în mod obligatoriu pe formularul prevăzut și să conțină toate anexele și informațiile solicitate.


PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE

Comisie

7.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 240/6


Aviz de deschidere a unei reexaminări a măsurilor antidumping care urmează să expire privind importurile de frânghie din fibre sintetice originară din India

2009/C 240/06

Comisia a primit o cerere de reexaminare a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de frânghie din fibre sintetice originară din India (denumită în continuare „țara în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

1.   Cererea de reexaminare

Cererea a fost introdusă la 4 mai 2009 de către Eurocord (denumit în continuare „solicitantul”) în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 50 %, din producția comunitară totală de frânghie din fibre sintetice.

2.   Produsul

Produsul examinat este sfoară, corzi, frânghii și cabluri, împletite sau nu, și impregnate, îmbrăcate, acoperite sau învelite sau nu cu cauciuc sau material plastic din polietilenă sau polipropilenă, altele decât sfoară pentru legat sau îmbalotat, măsurând peste 50 000 decitex (5 g/m), precum și din alte fibre sintetice din nailon sau alte poliamide sau din poliesteri, măsurând peste 50 000 decitex (5 g/m), originar din India (denumite în continuare „produsul în cauză”) încadrat în prezent la codurile NC 5607 49 11, 5607 49 19, 5607 50 11 și 5607 50 19.

3.   Măsurile existente

Măsura aflată în prezent în vigoare este o taxă antidumping definitivă instituită de Regulamentul (CE) nr. 1736/2004 al Consiliului (2) privind importurile de frânghie din fibre sintetice originară din India.

4.   Motivele reexaminării

Cererea se bazează pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce, probabil, la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria comunitară.

Prezumția de reapariție a dumpingului pentru India se bazează pe comparația dintre valoarea normală, bazată pe prețurile aplicate pe piața internă din India și valoare normală construită la prețurile la export ale produsului în cauză. Având în vedere lipsa importurilor în volume importante la momentul actual în Comunitatea Europeană din India, solicitantul a utilizat prețurile de export ale Indiei către Statele Unite ale Americii.

Pe baza comparației menționate anterior, care arată existența dumpingului, solicitantul invocă faptul că există probabilitatea reapariției dumpingului provenit din India.

Solicitantul invocă în continuare probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil. În acest sens, solicitantul prezintă dovezi conform cărora, dacă s-ar permite ca aceste măsuri să expire, nivelul actual al importurilor produsului în cauză riscă să crească semnificativ din cauza unei importante părți din capacitatea de producție care nu este utilizată și a investițiilor recente în capacitatea de producție realizate de producătorii exportatori din țara în cauză.

În plus, solicitantul afirmă că situația actuală privind prejudiciul se datorează în principal existenței acestor măsuri și că, dacă s-ar permite încetarea acestor măsuri, orice reapariție a importurilor substanțiale la prețuri de dumping provenite din țara în cauză ar avea ca efect probabil reapariția unor prejudicii pentru industria comunitară.

5.   Procedura

Constatând, în urma consultării comitetului consultativ, că există probe suficiente care să justifice inițierea unei proceduri de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia inițiază o reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

5.1.    Procedura de constatare a probabilității dumpingului și a prejudiciului

Ancheta va stabili dacă expirarea măsurilor poate sau nu să ducă la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului.

(a)   Eșantionare

Având în vedere numărul aparent ridicat de părți implicate în această procedură, Comisia poate decide să recurgă la tehnica de eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(i)   Eșantionare pentru exportatorii/producătorii din India

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să determine compoziția eșantionului, toți exportatorii/producătorii sau reprezentanții acestora sunt invitați prin prezenta să se facă cunoscuți Comisiei și să îi furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor în termenul prevăzut la alineatul 6 litera (b) subpunctul (i) și sub forma prevăzută la punctul 7:

numele, adresa, adresa e-mail, numerele de telefon și de fax și persoana de contact;

cifra de afaceri, exprimată în moneda națională, și volumul, exprimat în tone, ale produsului în cauză vândut la export către Comunitate, în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 și 30 septembrie 2009, pentru fiecare dintre cele 27 de state membre luate separat și în total;

cifra de afaceri exprimată în moneda națională și volumul, exprimat în tone, al vânzărilor produsului în cauză pe piața internă în perioada 1 octombrie 2008-30 septembrie 2009;

descrierea exactă a activităților la scară mondială ale societății în legătură cu produsul în cauză;

denumirile și descrierea exactă a activităților tuturor societăților afiliate (3) care participă la producerea și/sau vânzarea produsului în cauză (la export și/sau pe piața internă);

orice alte informații relevante care ar putea ajuta Comisia la selectarea eșantionului.

Prin comunicarea informațiilor de mai sus, societatea își exprimă acordul cu privire la eventuala sa includere în eșantion. În cazul în care societatea este selectată pentru a face parte din eșantion, aceasta va trebui să răspundă la un chestionar și să accepte o verificare a răspunsurilor sale la fața locului. Dacă societatea afirmă că nu este de acord cu o eventuală includere a sa în eșantion, se va considera că aceasta nu a cooperat la anchetă. Consecințele lipsei de cooperare sunt prevăzute la punctul 8 de mai jos.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru determinarea componenței eșantionului de exportatori-producători, Comisia va contacta, de asemenea, autoritățile din țara exportatoare, precum și orice asociații de exportatori-producători cunoscute.

(ii)   Eșantionarea importatorilor

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să stabilească componența eșantionului, toți importatorii sau reprezentanții care acționează în numele lor sunt invitați să se facă cunoscuți Comisiei și să îi furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) subpunctul (i) și în formatele prevăzute la punctul 7:

numele, adresa, adresa de e-mail, numerele de telefon și de fax și persoana de contact;

descrierea exactă a activităților societății în legătură cu produsul în cauză;

volumul, exprimat în tone, precum și valoarea, exprimată în EUR, a importurilor și a revânzărilor produsului în cauză, originar din India, efectuate pe piața Comunității în perioada 1 octombrie 2008-30 septembrie 2009;

denumirea și descrierea exactă a activităților tuturor societăților afiliate (4) care participă la producerea și/sau vânzarea produsului în cauză;

orice alte informații relevante care ar putea ajuta Comisia la selectarea eșantionului.

Prin comunicarea informațiilor de mai sus, societatea își exprimă acordul cu privire la eventuala sa includere în eșantion. În cazul în care societatea este selectată pentru a face parte din eșantion, aceasta va trebui să răspundă la un chestionar și să accepte o verificare a răspunsurilor sale la fața locului. Dacă societatea afirmă că nu este de acord cu o eventuală includere a sa în eșantion, se va considera că aceasta nu a cooperat la anchetă. Consecințele lipsei de cooperare sunt prevăzute la punctul 8 de mai jos.

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru selectarea eșantionului de importatori, Comisia va contacta, de asemenea, orice asociații de importatori cunoscute.

(iii)   Eșantionarea producătorilor comunitari

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să determine componența eșantionului, toți producătorii comunitari sau reprezentanții acestora sunt invitați să se facă cunoscuți Comisiei și să îi furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) subpunctul (i) și sub forma prevăzută la punctul 7:

numele, adresa, adresa de e-mail, numerele de telefon și de fax și persoana de contact;

descrierea exactă a activităților societății la nivel mondial în legătură cu produsul în cauză în perioada 1 octombrie 2008–30 septembrie 2009;

valoarea, exprimată în EUR, a vânzărilor produsului în cauză realizate pe piața comunitară în perioada 1 octombrie 2008–30 septembrie 2009;

volumul, exprimat în tone, al vânzărilor produsului în cauză realizate pe piața comunitară în perioada 1 octombrie 2008–30 septembrie 2009;

volumul, exprimat în tone, al fabricării produsului în cauză în perioada 1 octombrie 2008–30 septembrie 2009;

volumul, exprimat în tone, al importurilor în Comunitate ale produsului similar produs în India în perioada 1 octombrie 2008–30 septembrie 2009, dacă este cazul;

denumirea și descrierea exactă a activităților tuturor societăților afiliate (5) care participă la producerea și/sau vânzarea produsului similar (fabricat în Comunitate) și ale produsului în cauză (fabricat în țara în cauză);

orice alte informații relevante care ar putea ajuta Comisia la selectarea eșantionului.

Prin comunicarea informațiilor de mai sus, societatea își exprimă acordul cu privire la eventuala sa includere în eșantion. În cazul în care societatea este selectată pentru a face parte din eșantion, aceasta va trebui să răspundă la un chestionar și să accepte o verificare a răspunsurilor sale la fața locului. Dacă societatea afirmă că nu este de acord cu o eventuală includere a sa în eșantion, se va considera că aceasta nu a cooperat la anchetă. Consecințele lipsei de cooperare sunt prevăzute la punctul 8 de mai jos.

(iv)   Selectarea finală a eșantioanelor

Toate părțile interesate care doresc să furnizeze informații relevante pentru selectarea eșantioanelor trebuie să facă acest lucru în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) subpunctul (ii).

Comisia intenționează să decidă componența definitivă a eșantioanelor după consultarea părților în cauză care și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantion.

Societățile incluse în eșantioane trebuie să răspundă la un chestionar în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) subpunctul (iii) și trebuie să coopereze în cadrul anchetei.

În cazul unei cooperări deficitare, Comisia își poate stabili concluziile pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) și cu articolul 18 din regulamentul de bază. O concluzie bazată pe datele disponibile poate fi mai puțin avantajoasă pentru partea în cauză, astfel cum se explică la punctul 8.

(b)   Chestionare

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru anchetă, Comisia va trimite chestionare producătorilor comunitari incluși în eșantion, precum și oricărei asociații cunoscute de producători din Comunitate, exportatorilor/producătorilor incluși în eșantion din India, oricărei asociații cunoscute de exportatori/producători, importatorilor incluși în eșantion, oricărei asociații cunoscute de importatori, precum și autorităților din țara exportatoare în cauză.

(c)   Colectarea informațiilor și desfășurarea audierilor

Toate părțile interesate sunt invitate prin prezentul aviz să își prezinte punctele de vedere, să comunice și alte informații pe lângă răspunsurile date în chestionar și să aducă probe pentru susținerea acestora. Aceste informații, precum și elementele de probă, trebuie să parvină Comisiei în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) subpunctul (ii).

De asemenea, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să înainteze o cerere din care să reiasă că au motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate. Această cerere trebuie să fie făcută în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) subpunctul (iii).

5.2.    Procedura de evaluare a interesului Comunității

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază și în cazul în care se confirmă continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului, se va hotărî dacă menținerea măsurilor antidumping nu ar fi împotriva interesului comunitar. Pentru acest motiv, Comisia poate trimite chestionare producătorilor cunoscuți din industria comunitară, importatorilor, asociațiilor lor reprezentative, utilizatorilor reprezentativi și organizațiilor de consumatori reprezentative. Aceste părți, inclusiv cele necunoscute de Comisie, pot să se facă cunoscute Comisiei și să-i transmită informații în termenele generale prevăzute la punctul 6 litera (a) subpunctul (ii), cu condiția să demonstreze că există o legătură obiectivă între activitatea lor și produsul în cauză. Părțile care au acționat în conformitate cu teza anterioară pot solicita să fie audiate, menționând motivele specifice care justifică audierea, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) subpunctul (iii). Trebuie menționat că orice informații transmise în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază vor fi luate în considerare numai dacă se bazează pe date concrete, existente în momentul transmiterii informațiilor.

6.   Termenele

(a)   Termenele generale

(i)   Pentru părți, în vederea solicitării unui chestionar

Toate părțile interesate care nu au cooperat la ancheta în urma căreia au fost instituite măsurile care fac obiectul prezentei reexaminări ar trebui să solicite un chestionar sau alte formulare de cerere în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 15 zile de la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(ii)   Pentru ca părțile să se facă cunoscute, să transmită răspunsurile la chestionar și orice alte informații

Pentru ca demersurile părților interesate să fie luate în considerare în timpul anchetei, acestea trebuie să se facă cunoscute contactând Comisia, să își prezinte punctul de vedere și să depună răspunsurile la chestionar sau orice altă informație în termen de 40 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Se atrage atenția asupra faptului că majoritatea drepturilor procedurale prevăzute în regulamentul de bază pot fi exercitate numai dacă părțile s-au făcut cunoscute în termenul menționat anterior.

Societățile incluse într-un eșantion trebuie să transmită răspunsurile la chestionar în termenul stabilit la punctul 6 litera (b) subpunctul (iii).

(iii)   Audierile

Toate părțile interesate pot, de asemenea, să solicite audierea de către Comisie în același termen de 40 de zile.

(b)   Termenul specific privind eșantionarea

(i)   Informațiile menționate la punctele 5.1 litera (a) subpunctul (i), 5.1 litera (a) subpunctul (ii) și 5.1 litera (a) subpunctul (iii) trebuie să parvină Comisiei în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deoarece Comisia intenționează să consulte părțile în cauză care și-au exprimat intenția de a fi incluse în eșantion în legătură cu compoziția definitivă a eșantionului în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(ii)   Orice alte informații relevante pentru stabilirea compoziției eșantionului, în conformitate cu punctul 5.1 litera (a) punctul (iv) trebuie comunicate Comisiei în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(iii)   Răspunsurile la chestionare transmise de părțile incluse în eșantion trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data notificării privind includerea acestora în eșantion, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel.

7.   Observațiile în scris, răspunsurile la chestionar și corespondența

Toate observațiile și cererile părților interesate trebuie prezentate în scris (nu în format electronic, cu excepția cazului în care se prevede altfel) și trebuie să menționeze numele, adresa, adresa de e-mail, numerele de telefon și de fax ale părții interesate. Toate observațiile prezentate în scris, inclusiv informațiile solicitate în prezentul aviz, răspunsurile la chestionar și corespondența părților interesate, furnizate cu titlu confidențial, trebuie să poarte mențiunea „Acces limitat (6) și să fie însoțite, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, de o versiune neconfidențială purtând mențiunea „Versiune destinată consultării de către părțile interesate”.

Adresa Comisiei pentru corespondență este următoarea:

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Directorate H

Birou: N105 04/92

1049 Brussels

BELGIUM

Fax +32 22956505

8.   Lipsa de cooperare

Dacă o parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili, pe baza datelor disponibile, concluzii pozitive sau negative, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

Dacă se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile nu sunt luate în considerare și se pot utiliza datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Dacă o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și se utilizează datele disponibile, este posibil ca situația care rezultă să fie mai puțin favorabilă acelei părți decât în cazul în care aceasta ar fi cooperat.

9.   Programul anchetei

În conformitate cu articolul 11 alineatul (5) din regulamentul de bază, ancheta se va finaliza în termen de 15 luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

10.   Posibilitatea de a solicita o reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază

Având în vedere că prezenta reexaminare a fost inițiată în conformitate cu dispozițiile articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, concluziile sale nu vor conduce la modificarea nivelului măsurilor în vigoare, dar vor conduce la abrogarea sau menținerea măsurilor respective în conformitate cu articolul 11 alineatul (6) din regulamentul de bază.

În cazul în care una dintre părțile implicate în procedură consideră că este justificată reexaminarea nivelului măsurilor pentru a permite o eventuală modificare (creștere sau diminuare) a nivelului măsurilor, partea în cauză poate solicita o reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

Părțile care doresc să solicite o astfel de reexaminare, care s-ar desfășura independent de reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor menționată în prezentul aviz, pot contacta Comisia la adresa de mai sus.

11.   Prelucrarea datelor cu caracter personal

Se menționează faptul că toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi utilizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (7).

12.   Consilierul-auditor

De asemenea, se menționează faptul că, în cazul în care părțile interesate consideră că întâmpină dificultăți în exercitarea dreptului lor la apărare, acestea pot solicita intervenția consilierului-auditor din cadrul DG Comerț. Acesta acționează în calitate de intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei, oferind, acolo unde este necesar, mediere privind aspectele de procedură care aduc atingere apărării intereselor părților respective în cadrul prezentei proceduri, în special cu privire la aspecte legate de accesul la dosar, confidențialitate, prelungirea termenelor și examinarea opiniilor exprimate în scris și/sau oral. Pentru mai multe informații și detalii de contact, părțile interesate sunt rugate să consulte paginile de internet de pe site-ul DG Comerț dedicate consilierului-auditor (http://ec.europa.eu/trade).


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1.

(2)  JO L 311, 8.10.2004, p. 1.

(3)  În ceea ce privește sensul expresiei „societăți afiliate”, vă rugăm să consultați articolul 143 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei, care prevede dispozițiile de punere în aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).

(4)  A se vedea nota de subsol 3.

(5)  A se vedea nota de subsol 3.

(6)  Aceasta înseamnă că documentul este destinat exclusiv utilizării interne. Documentul este protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43). El este un document confidențial în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și al articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping).

(7)  JO L 8, 12.1.2001, p. 1.


PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

Comisie

7.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 240/11


AJUTOR DE STATGERMANIA

Ajutor de stat C 15/09 (ex N 196/09) Hypo Real Estate – Germania

Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

2009/C 240/07

Prin scrisoarea din data de 24 iulie 2009, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Comisia a comunicat Germaniei decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE privind măsura menționată anterior.

Părțile interesate își pot prezenta observațiile privind măsura pentru care Comisia inițiază procedura în termen de o lună de la data publicării prezentului rezumat și a scrisorii de mai jos, la adresa:

European Commission

Directorate-General for Competition

State aid Greffe

Office: SPA3, 6/5

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Fax +32 22961242

Aceste observații vor fi comunicate Germaniei. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.

PROCEDURĂ

La data de 2 octombrie 2008 Comisia Europeană a autorizat acordarea unui ajutor de stat întreprinderii Hypo Real Estate (HRE) sub forma unei garanții de stat în valoare de 35 de miliarde EUR. Comisia a declarat măsura de ajutor compatibilă cu piața comună ca și ajutor de salvare, în conformitate cu orientările privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (denumite în continuare „Orientările privind ajutoarele pentru salvare și restructurare”), în baza articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE, pe o perioadă de șase luni sau până la prezentarea unui plan de restructurare credibil și fundamentat pentru bancă.

La data de 1 aprilie 2009 Germania a notificat un plan de restructurare pentru HRE. La data de 17 aprilie 2009, Germania a notificat măsuri suplimentare de ajutor de stat pentru HRE, în contextul restructurării.

DESCRIERE

HRE este o bancă ce are sediul în München, Germania. HRE este activă în finanțarea sectorului imobiliar comercial, sectorul public și finanțarea infrastructurii, piața capitalurilor și gestionarea de active.

HRE a întâmpinat dificultăți la sfârșitul lunii septembrie 2008, când a trebuit să facă față unui deficit de lichidități care ar fi pus banca în situație de insolvabilitate. Cum piața interbancară, folosită de bănci în vederea finanțării pe termen scurt, a fost secătuită în contextul crizei financiare (în special după prăbușirea băncii de investiție Lehman Brothers), HRE nu s-a mai putut refinanța pe termen scurt.

În acest context Germania a oferit o garanție de stat în valoare de 35 de miliarde EUR pentru a acoperi nevoile de refinanțare pe termen scurt ale HRE. În contextul restructurării, Germania a prelungit durata maximă a garanției de stat, care fusese stabilită inițial la șase luni, până la sfârșitul anului 2009.

Notificarea prezentată include măsuri suplimentare de ajutor în favoarea HRE, care constau în prelungirea garanțiilor de 52 de miliarde EUR furnizate de Fondul pentru stabilizarea pieței financiare (cunoscut sub denumirea „Sonderfonds Finanzmarktstabilisierung” sau „SoFFin”) și în achiziționarea a 20 de milioane de acțiuni HRE nou-emise de către SoFFin, la un preț de 60 de milioane EUR, de plătit întreprinderii HRE. Garanțiile SoFFin au fost acordate pe baza schemei germane de salvare a sistemului bancar, o schemă de ajutor aprobată.

Un obiectiv de bază al planului de restructurare notificat este reducerea dependenței HRE de finanțarea pe termen scurt. În acest scop, HRE intenționează să se axeze în special pe operațiuni cu obligațiuni garantate admisibile, cu o refinanțare cu același termen, prin intermediul obligațiunilor germane garantate, așa-numitele Pfandbriefe. HRE își va reduce domeniile de activitate și în viitor se va axa pe două domenii de activitate, cum ar fi finanțarea sectorului imobiliar comercial și a sectorului public. Va renunța la sectoarele de activitate „finanțarea infrastructurii și piața capitalurilor/gestionarea de active”. În plus, concentrarea pe cele două domenii esențiale de activitate va fi însoțită de diferite măsuri care vor crește eficiența și profitabilitatea acestor două domenii esențiale.

EVALUARE

În acest stadiu, Comisia consideră că măsurile notificate constituie ajutor de stat.

În opinia preliminară a Comisiei aceste măsuri de ajutor de stat ar trebui evaluate pe baza articolului 87 alineatul (3) litera (b) din Tratatul CE.

Astfel cum a stabilit Comisia în cele trei comunicări adoptate în contextul actualei crize financiare, măsurile de ajutor acordate băncilor în contextul crizei financiare actuale ar trebui evaluate în concordanță cu principiile Orientărilor privind ajutoarele pentru salvare și restructurare, luând în același timp în considerare caracteristicile speciale ale crizei sistemice de pe piețele financiare. Astfel, este posibil ca principiile Orientărilor privind ajutoarele pentru salvare și restructurare să necesite o adaptare atunci când sunt aplicate restructurării HRE în cadrul crizei actuale, evaluate pe baza articolului 87 alineatul (3) litera (b) din Tratatul CE. În acest context, o atenție deosebită trebuie acordată normelor prevăzute în Orientările privind ajutoarele pentru salvare și restructurare pentru contribuția proprie. Având în vedere că nu mai există finanțare externă pentru HRE și că cerința de 50 % prevăzută în Orientările privind ajutoarele pentru salvare și restructurare pare imposibil de realizat în contextul economic actual, Comisia acceptă că, în contextul sus-menționat, cerința de a furniza o contribuție proprie care să reprezinte o proporție predefinită din costurile de restructurare este inoportună. Mai mult, conceperea și punerea în aplicare a măsurilor destinate să limiteze denaturarea concurenței pot necesita, de asemenea, o reevaluare, în măsura în care HRE poate necesita mai mult timp pentru punerea acestora în aplicare, din cauza situației curente pe piață.

Comisia are îndoieli în ceea ce privește respectarea condițiilor prevăzute. Referitor la planul de restructurare HRE prezentat, în acest moment, Comisia nu este în măsură să ajungă la o concluzie cu privire la capacitatea acestuia de a restaura viabilitatea pe termen lung a HRE sau de a evita denaturarea nejustificată a concurenței. În acest moment Comisia nu dispune de elemente care să indice că ajutorul se va limita la minimul necesar sau că se va asigura o contribuție proprie corespunzătoare.

TEXTUL SCRISORII

„Die Kommission teilt Deutschland mit, dass sie nach Prüfung der von den deutschen Behörden zu der obengenannten Maßnahme vorgelegten Informationen entschieden hat, das Verfahren nach Artikel 88 Absatz 2 EG-Vertrag einzuleiten.

1.   VERFAHREN

(1)

Am 2. Oktober 2008 genehmigte die Europäische Kommission eine staatliche Beihilfe von 35 Mrd. EUR zugunsten der Hypo Real Estate Holding AG (1). Die Beihilfe wurde in Form einer staatlichen Garantie gewährt. Die Kommission erklärte die Maßnahme als Rettungsbeihilfe für mit dem Gemeinsamen Markt vereinbar und genehmigte sie auf der Grundlage von Artikel 87 Absatz 3 Buchstabe c EG-Vertrag und nach den Leitlinien der Gemeinschaft für staatliche Beihilfen zur Rettung und Umstrukturierung von Unternehmen in Schwierigkeiten (2) (nachstehend ‚Leitlinien für Rettungs- und Umstrukturierungsbeihilfen‘ genannt) für die Dauer von sechs Monaten bzw. bis zur Vorlage eines plausiblen und fundierten Umstrukturierungsplans für die Bank.

(2)

Am 20. März 2009 unterbreitete Hypo Real Estate (nachstehend ‚HRE‘ genannt) auf einer Sitzung mit Vertretern der Kommission, Deutschlands und der HRE Hintergrundinformationen zur Umstrukturierung. Am 26. März 2009 richtete die Kommission schriftlich Fragen an Deutschland.

(3)

Am 1. April 2009 meldete Deutschland einen Umstrukturierungsplan für die HRE an. Am 3. April 2009 wurde eine Telefonkonferenz zwischen Vertretern der Kommission und Deutschlands abgehalten. Am 9. April 2009 übermittelte Deutschland zusätzliche Informationen.

(4)

Mit Schreiben vom 17. April 2009 ergänzte Deutschland seine Anmeldung vom 1. April 2009, indem es zusätzliche Maßnahmen zugunsten der HRE anmeldete; dabei handelte es sich um die Verlängerung des staatlichen Garantierahmens von 52 Mrd. EUR und den Erwerb von 20 Millionen HRE-Aktien zu einem an die HRE zu zahlenden Preis von 60 Mio. EUR.

(5)

Am 7. Mai 2009 entschied die Kommission, hinsichtlich der relevanten Maßnahmen für Hypo Real Estate das Verfahren nach Artikel 88 Absatz 2 EG-Vertrag einzuleiten. Nachdem diese Entscheidung den deutschen Behörden zugestellt wurde, ersuchten die deutschen Behörden die Entscheidung zu ändern, da einige Teile der Entscheidung inkorrekt und nicht auf dem letzten Stand waren.

(6)

Um dies zu beheben, wurde die Entscheidung geändert. Diese Entscheidung ersetzt und annuliert also die Entscheidung vom 7. Mai 2009 (C(2009) 3712).

2.   BESCHREIBUNG

2.1   Die Begünstigte

(7)

Die HRE entstand im Oktober 2003 durch Abspaltung von Teilen des gewerblichen Immobilienfinanzierungsgeschäfts der HVB-Gruppe. 2007 übernahm sie die in Dublin ansässige DEPFA Bank plc und erweiterte ihre Geschäftsbasis um die Bereiche Public Sector Finance und Infrastructure Finance.

(8)

Die HRE besteht derzeit unter anderem aus den folgenden Haupt-Gesellschaften: Hypo Real Estate Holding AG, Hypo Real Estate Bank AG, DEPFA Bank plc und DEPFA Deutsche Pfandbriefbank AG.

(9)

Die Zentrale der HRE befindet sich in München, Deutschland. Die Geschäftstätigkeit der HRE ist gegenwärtig in drei Bereiche untergliedert: ‚Commercial Real Estate‘ (gewerbliche Immobilienfinanzierung), ‚Public Sector & Infrastructure Finance‘ (Staats- und Infrastrukturfinanzierung) und ‚Capital Markets & Asset Management‘. Sie ist in Europa, Asien sowie Nord- und Südamerika tätig. Die HRE ist einer der größten Pfandbriefemittenten (3).

(10)

Im Geschäftsbereich ‚Commercial Real Estate‘ entwickelt die HRE Finanzierungslösungen für gewerbliche Investoren, Bau- und Entwicklungsgesellschaften und Immobilienfonds. Neben der Finanzierung von Asset Deals für größere gewerblich oder wohnwirtschaftlich genutzte Portfolien finanziert die HRE auch Unternehmensübernahmen (Share Deals), bei denen Immobilienbestände im Fokus stehen. Darüber hinaus bietet sie strukturierte Finanzierungen für Public-to-Private-Takeovers sowie für Sale-and-Lease-Back-Transaktionen.

(11)

Im Geschäftsbereich ‚Public Sector & Infrastructure Finance‘ deckt die HRE den Finanzierungsbedarf des öffentlichen Sektors ab und betreut Kunden auf allen staatlichen Ebenen. Ihr Dienstleistungsangebot umfasst die Finanzierung von Budgets, die Finanzierung öffentlicher Infrastrukturprojekte, Beratung im Ratingprozess, Beratung bei der Privatisierung öffentlicher Dienstleistungen, Beratung bei der Schuldenstrukturierung, Unterstützung bei der Platzierung von Anleihen sowie Unterstützung bei der Gewährung von Kreditlinien.

(12)

Im Geschäftsbereich ‚Capital Markets & Asset Management‘ betreibt die HRE Kapitalmarktaktivitäten, insbesondere zum Management von Marktwert-, Zins-, Währungs-, Kredit- und politischen Risiken. Dabei vertreibt die HRE grundsätzlich nur solche Produkte, die das Kerngeschäft in den beiden Geschäftsbereichen ‚Commercial Real Estate‘ und ‚Public Sector & Infrastructure Finance‘ erweitern.

(13)

Ende September 2008 hatte die HRE knapp 1 900 Beschäftigte und eine Bilanzsumme von 392,5 Mrd. EUR. In den ersten neun Monaten des Jahres 2008 entstanden Verluste in Höhe von 2,9 Mrd. EUR, während 2007 noch ein Jahresgewinn von 0,5 Mrd. EUR erwirtschaftet worden war. Am 22. Dezember 2008 schied die HRE aus dem DAX aus und ist seither am MDAX notiert.

2.2   Ereignisse im Vorfeld der Maßnahme

(14)

Ende September 2008 geriet die HRE in einen existenzgefährdenden Liquiditätsengpass. Aufgrund des Austrocknens des Interbankenmarkts nach dem Zusammenbruch von Lehman Brothers konnte sich die HRE nicht mehr kurzfristig refinanzieren.

(15)

Im Gegensatz zu anderen Banken sind die Probleme der HRE keine direkte Folge ihres Engagements auf dem US-Markt für Subprime-Hypotheken, sondern auf die Tätigkeit der DEPFA Bank plc zurückzuführen. Die DEPFA Bank plc ist vorwiegend in der Staatsfinanzierung tätig, wofür sie kurzfristige Mittel auf dem Geld- bzw. Kapitalmarkt aufnimmt. Für dieses Geschäft sind niedrige Risikoprämien typisch. Kredite mit häufig langer Laufzeit wurden durch kurz- oder mittelfristige Kreditlinien refinanziert (Fristentransformation).

(16)

Als der Interbankenmarkt, auf dem die Banken kurzfristig Kapital aufnahmen, im Zuge der Finanzkrise zusammenbrach, konnte sich die DEPFA Bank plc auf den kurzfristigen Kreditmärkten nicht mehr refinanzieren. Folglich musste die HRE einspringen und den kurzfristigen Liquiditätsbedarf der DEPFA Bank plc. decken. Das Volumen der Kreditlinien mit Fälligkeit zum 30. September 2008 überforderte jedoch die HRE.

2.3   Die finanziellen Maßnahmen

(17)

In Anbetracht dieser Umstände gewährte Deutschland eine Garantie in Höhe von 35 Mrd. EUR, um den Refinanzierungsbedarf der HRE abzusichern.

(18)

Durch diese Garantie wurden eine Liquiditätskredithilfe der Deutschen Bundesbank über 20 Mrd. EUR und von der HRE begebene Inhaberschuldverschreibungen über 15 Mrd. EUR, die von einem Konsortium mehrerer deutscher Finanzinstitute übernommen wurden, abgesichert.

(19)

Diese Garantie war zunächst bis zum 31. März 2009 befristet. Im März 2009 wurde ihre Laufzeit bis zum 31. Dezember 2009 verlängert. Jener Teil der Staatsgarantie, der die Liquiditätshilfe der Deutschen Bundesbank abgedeckt hat, wurde umgewandelt in eine Staatsgarantie für von der HRE Bank ausgegebene Inhaberschuldverschreibungen. Die Garantie kann von der HRE revolvierend ausgenutzt werden. (4)

(20)

Die HRE zahlt dem Staat für die Garantie von 35 Mrd. EUR eine Garantieprämie bestehend aus einer Grundprämie und einer erfolgsabhängigen Prämie. Die Grundprämie beträgt 1 % p. a. auf den ‚First-Loss-Garantiebetrag‘ und 0,5 % p. a. auf den ‚Second-Loss-Garantiebetrag‘ (5). Die erfolgsabhängige Prämie beträgt 1,25 % p. a. auf den ‚First-Loss-Garantiebetrag‘ und 0,25 % p. a. auf den ‚Second-Loss-Garantiebetrag‘.

(21)

Die Bundesgarantie von 35 Mrd. EUR ist wie folgt besichert:

ein Konsortium aus privaten deutschen Finanzinstituten gewährt dem Bund eine Rückgarantie für 60 % für bis zu 14,2 Mrd. EUR Verlust (d. h. höchstens 8,5 Mrd. EUR).

Verpfändung der Anteile der HRE Holding an ihren Töchtern Hypo Real Estate Bank AG, DEPFA Deutsche Pfandbriefbank AG und DEPFA Bank plc sowie Verpfändung der Anteile der HRE Holding an ihrer Tochtergesellschaft DEFPA First Albany, die inzwischen veräußert wurde.

Verpfändung von Vermögenswerten mit einem Nominalwert von bis zu 60,1 Mrd. EUR.

(22)

Zusätzlich zu der Finanzierung, die durch die 35 Mrd. EUR gedeckt ist, emittierte die HRE am 19. November 2008 besicherte Bankschuldverschreibungen über 15 Mrd. EUR, die nicht durch eine staatliche Garantie, sondern ausschließlich durch Vermögenswerte der HRE besichert sind. Diese besicherten Bankschuldverschreibungen wurden von einem Konsortium aus privaten deutschen Finanzinstituten übernommen. Es handelt sich also um eine rein private Maßnahme. Die besicherte Bankschuldverschreibung hatte eine ursprüngliche Laufzeit bis 31. März 2009, wurde jedoch in der Zwischenzeit bis Ende 2009 verlängert.

(23)

Die oben beschriebenen Maßnahmen erwiesen sich rasch als unzureichend, um die Finanzierung der HRE sicherzustellen. Deshalb erhielt die HRE außerdem zwischen November 2008 und Februar 2009 auf der Grundlage des genehmigten deutschen Rettungspakets für Kreditinstitute (6) weitere Garantien von insgesamt 52 Mrd. EUR aus dem Finanzmarktstabilisierungsfonds (SoFFin). Die HRE konnte diese Garantien zur Besicherung von Schuldverschreibungen nutzen. Die Laufzeit dieser Bundesgarantien war zunächst auf Mitte April 2009 und Mitte Juni 2009 befristet.

(24)

Am 9. April 2009 verlängerte der SoFFin die Laufzeit der Garantien bis zum 19. August 2009. Da die Garantien zwischen November 2008 und Februar 2009 gewährt wurden, beträgt ihre Laufzeit bisher weniger als ein Jahr. Die HRE zahlt für die Garantien zur Besicherung von Schuldverschreibungen eine Provision von 0,5 % und für den nicht in Anspruch genommenen Teil der Garantie eine Bereitstellungsprovision von 0,1 %. Deutschland meldete diese Verlängerung der Laufzeit am 17. April 2009 bei der Kommission an.

(25)

Am 30. März 2009 übernahm SoFFin 20 Millionen neue HRE-Aktien für einen an die HRE zu zahlenden Preis von 60 Mio. EUR. Dies entspricht einer staatlichen Beteiligung an der HRE von 8,65 %. Der gezahlte Preis von 3 EUR pro Aktie entspricht ihrem Nominalwert. Deutschland meldete den Erwerb der Aktien am 17. April 2009 bei der Kommission an.

(26)

[…] (7) plant überdies eine Kapitalzuführung von […], um die Kapitalbasis der HRE zu stärken. Dies wurde jedoch noch nicht formal angemeldet.

2.4   Geplante staatliche Übernahme der HRE und Rekapitalisierung

(27)

Nach Auffassung Deutschlands handelt es sich bei der HRE um eine Systembank, deren Insolvenz die Stabilität des deutschen Bankensystems gefährden könnte. Deutschland macht geltend, dass die HRE trotz der oben beschriebenen Maßnahmen weiterhin Refinanzierungsschwierigkeiten auf dem Markt haben werde und die gesetzlichen Eigenkapitalvorschriften nicht erfülle, da ihre Kapitalquote unter 4 % gefallen ist.

(28)

Um eine Insolvenz abzuwenden, will Deutschland 100 % der HRE-Aktien übernehmen, um die Bank auf diese Weise zu stabilisieren. Zu diesem Zweck hat Deutschland Anfang April 2009 ein Gesetz erlassen, wonach der Staat befugt ist, die HRE-Anteilseigner zu enteignen, wenn es ihm nicht gelingen sollte, die Aktien zu erwerben. Die Übernahme soll in den kommenden Wochen abgeschlossen werden.

2.5   Der Umstrukturierungsplan

(29)

Der Umstrukturierungsplan basiert auf bestimmten Annahmen, insbesondere hinsichtlich einer potenziellen Beteiligung Deutschlands am HRE-Kapital (100 %-ige Beteiligung Deutschlands an der HRE, Kapitalzuführung von 10 Mrd. EUR). (8)

(30)

Dem Umstrukturierungsplan zufolge erstrecken sich die Umstrukturierungsmaßnahmen über einen Zeitraum bis […]. Hauptziel des Umstrukturierungsplans ist es, die Abhängigkeit der HRE von der kurzfristigen Refinanzierung zu reduzieren. Deshalb beabsichtigt die HRE, sich vor allem auf pfandbrieffähiges Geschäft (9) mit grundsätzlich fristenkongruenter Refinanzierung zu konzentrieren, wobei der Schwerpunkt auf einer Refinanzierung über den deutschen Pfandbrief liegen soll.

(31)

Die Geschäftstätigkeit der HRE wird reduziert und wird sich auf die zwei Kerngeschäftsfelder ‚Commercial Real Estate Finance‘ und ‚Public Sector Finance‘ konzentrieren. Das Geschäftssegment ‚Infrastructure Finance‘ und der Geschäftsbereich ‚Capital Markets/Asset Management‘ werden aufgegeben. Die im Bereich Capital Markets/Asset Management tätigen Tochtergesellschaften Collineo Asset Management und DEPFA First Albany hat die HRE bereits veräußert.

(32)

Im Bereich ‚Commercial Real Estate Finance‘ wird sich die HRE weitestgehend aus dem Development-Geschäft zurückziehen und sich auf den Bereich der ‚Investment-Loans‘ konzentrieren; das derzeitige Kreditportfolio soll im Laufe der nächsten Jahre abgebaut werden. Kredite werden nur noch für Objekte in Regionen vergeben, in denen eine Refinanzierung durch Pfandbriefe möglich ist. Ziel der HRE ist die fristenkongruente Refinanzierung der gewährten Kredite. Das Neugeschäftsvolumen wird daher wesentlich von den Refinanzierungsmöglichkeiten auf den Pfandbriefmärkten abhängen. Die HRE will überdies die Anzahl ihrer ‚Commercial Real Estate Finance‘-Standorte bis Ende 2011 von derzeit 19 auf [6—8] abbauen.

(33)

Des Weiteren plant die HRE, ihr Neugeschäft im Bereich ‚Commercial Real Estate Finance‘ von [28—40] Mrd. EUR im Jahr 2007 und [2—9] Mrd. EUR im Jahr 2008 auf [1—7] Mrd. EUR im Jahr 2009 zu reduzieren. Ab 2010 soll das Neugeschäft dann schrittweise wieder aufgebaut werden und ausgehend von [3—9] Mrd. EUR im Jahr 2010 ein Volumen von [10—20] Mrd. EUR im Jahr 2013 erreichen ([40—55] % des Volumens von 2007). Das Gesamtportfolio (Alt- und Neugeschäft) soll 2013 ein Volumen von [50—60] Mrd. EUR erreichen. Das Altportfolio betrug Schätzungen zufolge Ende 2008 [50—60] Mrd. EUR.

(34)

Auch im Bereich ‚Public Sector Finance‘ will die HRE ihr derzeitiges Kreditportfolio abbauen und mindestens [13—15] von 24 Standorten schließen. Auch in diesem Geschäftsfeld wird sich die HRE auf das pfandbrieffähige Geschäft konzentrieren. Das Neugeschäftsvolumen soll von [29—40] Mrd. EUR im Jahr 2008 auf [0—8] Mrd. EUR in den Jahren 2009 und 2010 zurückgeschraubt werden. Ab 2011 soll das Neugeschäft wieder auf [2—11] Mrd. EUR (2011) und [2—11] Mrd. EUR (2013) ausgebaut werden. Das Gesamtgeschäftsvolumen wird für 2013 mit [110—170] Mrd. EUR angesetzt. Ende 2008 lag es bei geschätzten [210—270] Mrd. EUR.

(35)

Die Fokussierung auf zwei Kerngeschäftsfelder (Commercial Real Estate Finance und Public Sector Finance) soll durch verschiedene Maßnahmen begleitet werden, um Effizienz und Rentabilität in den Kerngeschäftsfeldern zu verbessern. Vorgesehen sind unter anderem eine Vereinfachung der Konzernstruktur und eine Neuorganisation der HRE-Gruppe, eine Verschlankung der Personalstruktur (Personalabbau von 1900 Vollzeitäquivalenten auf [800—900] Vollzeitäquivalente), eine Konsolidierung der verschiedenen IT-Plattformen und der Back-Office-Infrastruktur sowie Kosteneinsparungen durch eine Vereinfachung der Geschäftsfelder sowie eine Fokussierung des Produktangebots.

(36)

Zur Deckung ihres bestehenden Liquiditätsbedarfs und zur Sicherung einer langfristigen Refinanzierung plant die HRE unter anderem folgendes: HRE beabsichtigt die Ausgabe von Schuldverschreibungen im Wert von 15 Mrd. EUR und mit einer Laufzeit von drei bis fünf Jahren, die durch zusätzliche, über SoFFin bereitzustellende Garantien des Bundes besichert wären. Außerdem ist nach Auffassung der HRE die Verlängerung der existierenden Staatsgarantien über 2009 hinaus notwendig, um die Refinanzierung der HRE zu sichern. Die HRE geht davon aus, dass die Übernahme durch den deutschen Staat sie wieder in die Lage versetzen wird, sich kurzfristig Kapital am Markt zu beschaffen, wenn auch in geringerem Umfang als früher. Deutschland erklärt, Ziel der HRE sei es, sich ab Ende 2014 wieder selbstständig auf den Kapitalmärkten refinanzieren zu können.

(37)

Durch die Umstrukturierung schrumpft die Bilanzsumme der HRE insgesamt um 25 % von 420 Mrd. EUR (2008) auf [300—350] Mrd. EUR (2013). Nach Angaben Deutschlands will die HRE ihre Bilanzsumme langfristig um [45—55] % auf rund [200—250] Mrd. EUR verringern.

(38)

Die HRE legte drei Szenarios für die künftige Entwicklung des Unternehmens bis 2016 vor (Best Case, Base Case und Stress Case). Dem Base-Case-Szenario zufolge werden sich die wichtigsten Indikatoren wie folgt entwickeln: (10)

Beträge in Mrd. EUR

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Operatives Ergebnis vor Steuern

-2,917

-0,949

-0,596

-0,332

0,138

0,294

0,432

0,519

0,658

Ergebnis vor Steuern

-2,917

-0,949

-0,596

-0,332

0,126

0,136

0,432

0,519

0,658

Ergebnis nach Steuern

-3

[-1—0]

[-1—0]

[-1—0]

[0—1]

[0—1]

[0—1]

[0—1]

[0—1]

Bilanzsumme

420

[340—400]

[340—400]

[340—400]

[320—370]

[300—350]

[300—350]

[300—340]

[300—340]

Risikogewichtete Aktiva

87

[100—140]

[50—100]

[50—100]

[50—100]

[50—100]

[50—100]

[50—100]

[50—100]

(39)

Auf der Grundlage der vorgelegten Prognosen werden für die HRE ab 2012 wieder positive Ergebnisse vor Steuern und ab [2013—2015] positive Ergebnisse nach Steuern erwartet.

(40)

Deutschland erklärt, dass die Szenarien auf realistischen Annahmen beruhen, und betont, dass die HRE selbst im Stress-Case-Szenario [2013—2014] die langfristige Rentabilität erreicht haben wird. Laut Stress-Case-Szenario wird die HRE ab [2013—2014] wieder positive Ergebnisse vor Steuern und ab [2014—2015] positive Ergebnisse nach Steuern erzielen.

(41)

Deutschland macht geltend, dass die Unterstützungsmaßnahmen auf das zur Wiederherstellung der langfristigen Rentabilität der HRE notwendige Mindestmaß begrenzt sind. In Anbetracht der begrenzten Marktstellung der HRE und der — aus Sicht von Deutschland — geplanten substanziellen Ausgleichsleistungen würden sie zu keiner unverhältnismäßigen Wettbewerbsverzerrung führen. Zudem erhielten wesentliche Wettbewerber der HRE aufgrund der derzeitigen Finanzkrise ebenfalls staatliche Beihilfen größeren Umfangs.

3.   WÜRDIGUNG DER BEIHILFE

3.1   Vorliegen einer staatlichen Beihilfe

(42)

Gemäß Artikel 87 Absatz 1 EG-Vertrag sind staatliche oder aus staatlichen Mitteln gewährte Beihilfen gleich welcher Art, die durch die Begünstigung bestimmter Unternehmen oder Produktionszweige den Wettbewerb verfälschen oder zu verfälschen drohen, mit dem Gemeinsamen Markt unvereinbar, soweit sie den Handel zwischen Mitgliedstaaten beeinträchtigen.

(43)

Die Kommission stellt fest, dass die HRE grenzüberschreitend und international tätig ist, so dass ein etwaiger aus staatlichen Mitteln gewährter Vorteil den Wettbewerb in der Kreditwirtschaft beeinträchtigen und sich auf den innergemeinschaftlichen Handel auswirken würde.

3.1.1   Staatliche Garantie über 35 Mrd. EUR

(44)

Die Kommission hat bereits in ihrer Entscheidung über die Rettungsbeihilfe nachgewiesen, dass die staatliche Garantie eine staatliche Beihilfe darstellt (11).

3.1.2   Verlängerung der SoFFin-Garantien über 52 Mrd. EUR

(45)

Die SoFFin-Garantien wurden ursprünglich im Rahmen des deutschen Rettungspakets für Finanzinstitute gewährt und stellen demzufolge eine staatliche Beihilfe dar. Die Kommission ist daher zum gegenwärtigen Zeitpunkt der Auffassung, dass auch die Verlängerung dieser Garantien als staatliche Beihilfe anzusehen ist.

3.1.3   Übernahme von 8,7 % der HRE-Aktien durch den SoFFin

(46)

Die Maßnahme wird vom SoFFin gewährt. Die Kommission hat bereits nachgewiesen, dass es sich bei einer Kapitalzufuhr dieses Fonds, den die deutsche Regierung im Rahmen des deutschen Rettungspakets einrichtete, um staatliche Beihilfen handelt (12).

(47)

Die Kommission betrachtet den Erwerb neuer Aktien als Kapitalzuführung und ist zum gegenwärtigen Zeitpunkt der Auffassung, dass diese Maßnahme der HRE einen selektiven Vorteil verschafft. Sie ermöglicht der HRE, zu günstigeren Bedingungen Kapital aufzunehmen, als ihr dies auf dem Markt möglich wäre. Angesichts der Schwierigkeiten der HRE ist zweifelhaft, ob ein privater Kapitalgeber bereit gewesen wäre, der HRE unter diesen Bedingungen Kapital zur Verfügung zu stellen. Die Kommission stellt insbesondere fest, dass der SoFFin 3 EUR pro Aktie zahlte, obwohl HRE-Aktien an der Börse zu einem deutlich niedrigeren Preis gehandelt wurden. Am 27. März 2009 notierte die Aktie bei Börsenschluss mit 1,14 EUR und am 30. März 2009 mit 1,49 EUR. Betrachtet man beispielsweise die zwei vorangegangenen Monate (26. Januar 2009 bis 26. März 2009), hatte man an der Börse Notierungen der Aktie zwischen ca. 0,60 EUR und 1,95 EUR.

(48)

Die Kommission kommt daher in dieser Phase der Untersuchung zu dem Schluss, dass die Maßnahme eine Beihilfe darstellt.

3.2   Vereinbarkeit der Beihilfe mit dem Gemeinsamen Markt

(49)

Die Verlängerung der SoFFin-Garantien über 52 Mrd. EUR ist im Rahmen des gegenwärtigen Verfahrens zu prüfen.

(50)

Auch der Erwerb neuer Aktien ist im Rahmen dieses Verfahrens zu prüfen. […]

3.2.1   Anwendung von Artikel 87 Absatz 3 Buchstabe b EG-Vertrag

(51)

Deutschland macht geltend, die Beihilfe müsse auf der Grundlage von Artikel 87 Absatz 3 Buchstabe b EG-Vertrag geprüft werden. Deutschland betrachtet die HRE aufgrund ihrer Bedeutung für den deutschen und internationalen Pfandbriefmarkt als systemrelevant. Die Unterstützungsmaßnahmen seien notwendig gewesen, um eine beträchtliche Störung des deutschen Wirtschaftslebens zu vermeiden.

(52)

Nach Artikel 87 Absatz 3 Buchstabe b EG-Vertrag ist die Kommission befugt, eine Beihilfe als mit dem Gemeinsamen Markt vereinbar zu erklären, wenn sie zur ‚Behebung einer beträchtlichen Störung im Wirtschaftsleben eines Mitgliedstaats‘ beiträgt. Die Kommission weist darauf hin, dass das Gericht erster Instanz nachdrücklich darauf hingewiesen hat, dass Artikel 87 Absatz 3 Buchstabe b EG-Vertrag restriktiv anzuwenden ist und eine etwaige Beihilfe nicht nur einem Unternehmen oder einem Wirtschaftszweig zugutekommen darf, sondern der Beseitigung einer Störung im gesamten Wirtschaftsleben eines Mitgliedstaats dienen muss (13).

(53)

Am 13. Oktober 2008 nahm die Kommission die sogenannte Bankenmitteilung (14) an. Darin hält die Kommission fest, dass angesichts des gravierenden Ausmaßes der derzeitigen Krise auf den Finanzmärkten und ihrer möglichen Auswirkungen auf die Gesamtwirtschaft der Mitgliedstaaten, für Beihilfemaßnahmen zur Bewältigung dieser Systemkrise unter den gegebenen Umständen Artikel 87 Absatz 3 Buchstabe b als Rechtsgrundlage herangezogen werden kann.

(54)

In Bezug auf die HRE stellt die Kommission fest, dass die Deutsche Bundesbank in einem Schreiben vom 1. Oktober 2008 bestätigte, dass die Unterstützungsmaßnahmen zugunsten der HRE erforderlich sind, um Schaden vom deutschen und europäischen Finanzsystem abzuwenden. Außerdem ist nach Angaben Deutschlands der deutsche Pfandbriefmarkt mit einem Volumen von rund 900 Mrd. EUR der zweitgrößte der Welt. Die HRE steht für rund ein Fünftel dieses Marktes. Ein Zusammenbruch der HRE hätte deshalb unvorhersehbare Folgen.

(55)

Außerdem hat die Kommission in ihrer Entscheidung zur Genehmigung des deutschen Rettungspakets für Finanzinstitute erachtet, dass Artikel 87 Absatz 3 Buchstabe b anwendbar ist.

(56)

Die Kommission geht daher davon aus, dass angesichts der Systemrelevanz der HRE ein Nicht-Gewährung der staatlichen Beihilfen eine beträchtliche Störung des deutschen Wirtschaftslebens zur Folge gehabt hätte. Aus den vorstehenden Erwägungen zieht die Kommission den Schluss, dass Artikel 87 Absatz 3 Buchstabe b EG-Vertrag im vorliegenden Fall anwendbar ist und die angemeldeten Beihilfemaßnahmen auf dieser Grundlage zu würdigen sind.

3.2.2   Vereinbarkeit nach Artikel 87 Absatz 3 Buchstabe b EG-Vertrag

(57)

Wie die Kommission in drei jüngst im Zusammenhang mit der derzeitigen Finanzkrise verabschiedeten Mitteilungen (15) bestätigt hat, sind staatliche Beihilfen für Banken im Kontext der gegenwärtigen Finanzkrise anhand der Grundsätze der Rettungs- und Umstrukturierungsleitlinien zu würdigen, wobei die besonderen Umstände der systemischen Krise in den Finanzmärkten berücksichtigt werden (16). Dies bedeutet, dass die Prinzipien der Rettungs- und Umstrukturierungsleitlinien im vorliegenden Fall der Umstrukturierung der HRE, die gemäß Artikel 87 Absatz 3 Buchstabe b EG-Vertrag zu prüfen ist, angepasst werden müssen. Dies gilt insbesondere für die Regeln der Rettungs- und Umstrukturierungsleitlinien zum Eigenbeitrag. Angesichts der Tatsache, dass es für HRE fast nicht möglich ist, externe Finanzierung zu erhalten, und dass das Erfordernis eines Eigenbeitrags von 50 % — wie in den Rettungs- und Umstrukturierungsleitlinien vorgesehen — in dem derzeitigen wirtschaftlichem Umfeld nicht machbar scheint, akzeptiert die Kommission, dass es für die Dauer der Finanzkrise unter Umständen nicht angemessen ist, einen Eigenbeitrag zu verlangen, der einem von vornherein festgelegten Anteil der Restrukturierungskosten entspricht. Darüber hinaus müssen auch die Natur und die Umsetzung von Maßnahmen zur Begrenzung von Wettbewerbsverzerrungen insoweit hinterfragt werden, als HRE aufgrund der derzeitigen Marktverhältnisse einen längeren Zeitraum für die Umsetzung benötigt.

(58)

Wie von der Kommission bereits bei früherer Gelegenheit festgestellt, dürfte der Umfang der zur Wiederherstellung der Rentabilität erforderlichen Umstrukturierung in direktem Verhältnis zur Reichweite und Höhe der Beihilfe einerseits und zur Tragfähigkeit (bzw. Nichttragfähigkeit) des HRE-Geschäftsmodells andererseits stehen. (17)

Wiederherstellung der langfristigen Lebensfähigkeit

(59)

Der Umstrukturierungsplan muss die Lebensfähigkeit des Unternehmens innerhalb einer angemessenen Frist wiederherstellen. Die Kommission hat Zweifel daran, dass der vorgelegte Umstrukturierungsplan die Rentabilität der HRE wiederherstellen kann. Sie hat außerdem Zweifel, ob der in dem Umstrukturierungsplan abgesteckte Zeitrahmen als angemessen angesehen werden kann, da die HRE erst wieder ab 2012 Gewinne vor Steuern und ab [2013—2014] erst wieder Gewinne nach Steuern erwartet.

(60)

Eines der Hauptprobleme der HRE ist die Refinanzierung ihrer Geschäftstätigkeit, da sie Schwierigkeiten hat, ohne staatliche Garantien auf dem Markt kurzfristige Liquidität aufzunehmen. Deshalb will sich die HRE in Zukunft auf das pfandbrieffähige Geschäft konzentrieren und sich in erster Linie über die Ausgabe von Pfandbriefen refinanzieren. Wie im Umstrukturierungsplan bereits angedeutet, könnten sich jedoch auch diverse Wettbewerber der HRE für diese Strategie entscheiden, so dass sie mit Risiken verbunden ist. Das Hauptrisiko, falls andere Wettbewerber die gleiche Strategie verfolgen, würde sein, dass die Margen gering sein werden. Außerdem scheint der Umstrukturierungsplan zu suggerieren, dass Investoren derzeit nicht in von HRE ausgegebene Pfandbriefe investieren möchten.

(61)

Die Kommission weist in diesem Zusammenhang außerdem darauf hin, dass die HRE ihrer eigenen Planung zufolge ihr künftiges Gesamtportfolio in ihren Kerngeschäftsbereichen ‚Commercial Real Estate Finance‘ und ‚Public Sector Finance‘ nicht signifikant zu reduzieren scheint. Die Aktiva in diesen Bereichen summierten sich 2008 auf [240—290] Mrd. EUR und sollen bis 2014 auf [200—260] Mrd. EUR abgebaut werden. Das Refinanzierungsvolumen scheint also hoch zu bleiben.

(62)

Zudem stellt die Kommission fest, dass die HRE mit weiteren Staats-Garantien und mit der weiteren Verlängerung der existierenden Staats-Garantien nach Mitte August 2009 und Dezember 2009 rechnet, um ihre Refinanzierung in den nächsten Jahren, und insbesondere die Refinanzierung des bestehenden Portfolios, zu sichern Die HRE rechnet außerdem mit einer staatlichen Kapitalzuführung von 10 Mrd. EUR, die die Bank nach Aussagen der HRE in die Lage versetzen soll, sich auf dem Markt kurzfristiges Kapital zu beschaffen. Diese staatlichen Maßnahmen, bei denen es sich um staatliche Beihilfen handeln dürfte, wurden noch nicht offiziell bei der Kommission angemeldet, so dass nicht klar ist, ob sie wirklich ergriffen und durchgeführt werden. Gemäß den Angaben in dem Umstrukturierungsplan scheint es, als ob die HRE nicht in der Lage wäre, ihr bestehendes Portfolio ohne diese zusätzlichen staatlichen Garantien zu refinanzieren. Die HRE geht im Übrigen davon aus, dass sie erst Ende [2013—2014] wieder in der Lage sein wird, sich eigenständig auf den Kapitalmärkten zu refinanzieren.

(63)

Zudem ist die Kommission angesichts der erheblichen finanziellen Schwierigkeiten der HRE der vorläufigen Meinung, dass die geplanten Umstrukturierungsmaßnahmen nicht weit genug gehen. Dies wird jedoch während des formalen Investigations-Verfahrens weiter untersucht. Die vorläufigen Zweifel an der Herstellung der Rentabilität werden in der Tatsache bestätigt, dass die HRE dem vorgelegten Umstrukturierungsplan zufolge erst ab [2013—2014] (Base Case) bzw. [2014—2015] (Stress Case) wieder positive Ergebnisse nach Steuern erwartet. Die Kommission ist zum gegenwärtigen Zeitpunkt der Auffassung, dass dies nicht als angemessene Frist für die Wiederherstellung der Rentabilität im Sinne der Leitlinien angesehen werden kann. Zum derzeitigen Zeitpunkt würde die Kommission eine Zeitspanne von 3—5 Jahren als angemessene Zeitspanne zur Wiederherstellung der Lebensfähigkeit ansehen.

Vermeidung unzumutbarer Wettbewerbsverfälschungen

(64)

Auch im Falle der Umstrukturierung einer Bank müssen zur Vermeidung etwaiger Wettbewerbsverzerrungen Maßnahmen getroffen werden, die im Verhältnis zu den durch die Beihilfe verursachten Verzerrungseffekten stehen.

(65)

Die Kommission hat zum gegenwärtigen Zeitpunkt Zweifel, ob die von Deutschland vorgeschlagenen Maßnahmen, d. h. die Reduzierung der Bilanzsumme, die Aufgabe eines Geschäftsbereichs und eines Geschäftssegements, die Beschränkung der Geschäftstätigkeit in den beiden neuen Kerngeschäftsfeldern ‚Commercial Real Estate Finance‘ und ‚Public Sector Finance‘ sowie die Veräußerung von zwei Tochtergesellschaften (Collineo Asset Management, DEPFA First Albany) und der beträchtliche Abbau der Geschäftspräsenz als solche Maßnahmen akzeptiert werden können, denn sie scheinen zumindest teilweise für die Wiederherstellung der Rentabilität notwendig zu sein.

(66)

Selbst wenn sie zum Teil als Maßnahmen zur Minimierung von Wettbewerbsverzerrungen akzeptiert werden könnten, würden diese Maßnahmen zusammengenommen bis [2013—2014] lediglich eine Verringerung der Bilanzsumme um 25 % bewirken, was die Kommission üblicherweise in Anbetracht des hohen Betrags als unzureichend ansehen würde (18). Zum gegenwärtigen Zeitpunkt würde die Kommission weitere Maßnahmen erwarten.

Begrenzung der Beihilfe auf das erforderliche Minimum — Eigenbeiträge

(67)

Die Kommission hat Zweifel, ob die derzeit als Umstrukturierungskosten und Eigenbeitrag geltend gemachten Beträge in ihrer Gesamtheit als solche anzusehen sind, und benötigt daher diesbezüglich weitere Informationen. Insbesondere ist sich die Kommission nicht sicher, ob der Behauptung Deutschlands gefolgt werden kann, dass Kosten aufgrund der Reduzierung der Kreditportfolios und entgangene Gewinne infolge der Aufgabe von Geschäftsbereichen und -segmenten Umstrukturierungskosten darstellen. Die Kommission hat überdies Zweifel, ob sie angesichts der gewährten Beihilfe das Argument Deutschlands akzeptieren kann, dass HRE einen großen Teil der Umstrukturierungskosten selbst trage. Die Kommission bezweifelt weiter, dass Posten wie die Deckung von Buchverlusten durch die jetzigen Anteilseigener als Eigenbeitrag zu betrachten sind. Die Kommission hat derzeit noch keine klaren Informationen über die Gesamtziffer des Eigenbeitrages.

(68)

Bislang liegen der Kommission keine Anhaltspunkte vor, die den Schluss zulassen, dass ein ausreichender Eigenbeitrag zur Umstrukturierung geleistet würde.

3.3   Schlussfolgerung

(69)

Aus den vorstehenden Erwägungen zieht die Kommission vorläufig den Schluss, dass die angemeldeten Maßnahmen […] staatliche Beihilfen darstellen. Die Kommission hat zum gegenwärtigen Zeitpunkt Zweifel, ob diese Maßnahmen nach Artikel 87 Absatz 3 EG-Vertrag als mit dem Gemeinsamen Markt vereinbar angesehen werden können.

4.   ENTSCHEIDUNG

Auf der Grundlage der oben dargelegten Erwägungen wird das Verfahren nach Artikel 88 Absatz 2 EG-Vertrag eingeleitet. Die Kommission fordert Deutschland auf, ihr zusätzlich zu den ihr bereits vorliegenden Unterlagen alle zur Beurteilung der Vereinbarkeit der Beihilfe sachdienlichen Unterlagen, Angaben und Daten zu übermitteln, und insbesondere:

Zeitplan für die Implementierung der unterschiedlichen Maßnahmen

Detaillierte Informationen über die unterschiedlichen Umstrukturierungskosten

Informationen über die Dauer der Umstrukturierungsperiode

Überblick über die vorgesehenen weiteren Staatsbeihilfe-Maßnahmen

Deutschland wird ersucht, dem potenziellen Beihilfeempfänger unverzüglich eine Kopie dieses Schreibens zuzuleiten.

Die Kommission erinnert Deutschland an die aufschiebende Wirkung von Artikel 88 Absatz 3 EG-Vertrag und verweist auf Artikel 14 der Verordnung (EG) Nr. 659/1999 des Rates, wonach alle rechtswidrigen Beihilfen vom Empfänger zurückgefordert werden können.

Die Kommission weist Deutschland darauf hin, dass sie die Beteiligten durch die Veröffentlichung dieses Schreibens und einer Zusammenfassung im Amtsblatt der Europäischen Gemeinschaften über die Beihilfesache unterrichten wird. Außerdem wird sie die Beteiligten in den EFTA-Staaten, die das EWR-Abkommen unterzeichnet haben, durch die Veröffentlichung einer Bekanntmachung in der EWR-Beilage zum Amtsblatt der Europäischen Union und die EFTA-Überwachungsbehörde durch Übermittlung einer Kopie dieses Schreibens von dem Vorgang in Kenntnis setzen. Alle Beteiligten werden aufgefordert, ihre Stellungnahme innerhalb eines Monats nach dem Datum dieser Veröffentlichung abzugeben.”


(1)  Entscheidung der Kommission vom 2.10.2008 (ABl. C 293 vom 15.11.2008, S. 1).

(2)  ABl C 244 vom 1.10.2004, S. 2.

(3)  Pfandbriefe sind eine Art gedeckte Schuldverschreibungen und werden auf zweierlei Weise gedeckt. Zusätzlich zu der Haftung durch die Bank selbst werden sie, wie im deutschen Pfandbriefgesetz festgelegt, durch spezifische Aktiva wie Hypothekendarlehen oder Kredite öffentlich-rechtlicher Kreditanstalten besichert.

(4)  Die Garantie sichert Schuldverschreibungen, die eine Laufzeit von 3 Monaten haben. Nach Ablauf der 3 Monate wird mit der selben Garantie erneut eine Inhaberschuldverschreibung gesichert, wobei die Konditionen und die Höchstsumme der Garantie stets identisch bleiben.

(5)  First-Loss-Garantiebetrag: Differenz zwischen dem Garantienominalbetrag (maximal 35 Mrd. EUR) und dem Second-Loss-Garantiebetrag (Teil des Garantienominalbetrags, der 14,2 Mrd. EUR übersteigt).

(6)  Entscheidung der Kommission vom 27. Oktober 2008 in der Sache N 512/08 — Rettungspaket für Kreditinstitute in Deutschland, ersetzt durch die Entscheidung der Kommission vom 12. Dezember 2008 in der Sache N 625/08 — Rettungspaket für Finanzinstitute in Deutschland.

(7)  Vertrauliche Informationen.

(8)  Diese Maßnahmen stellen wahrscheinlich staatliche Beihilfen dar.

(9)  Im Bereich Real Estate Finance und Public Sector Finance.

(10)  Gemäß Information der deutschen Behörden vom 29. April 2009: Die Planung basiert auf den International Financial Reporting Standards (IFRS). Der HRE-Konzern unterliegt nicht als ganzes der Besteuerung. Vielmehr werden die einzelnen rechtlichen Einheiten und deren Niederlassungen separat im jeweiligen Land zur Steuer veranlagt. Es ist daher denkbar, dass, obwohl der Konzern insgesamt einen Verlust erzielt, einzelne rechtliche Einheiten Gewinne erzielen, und daher Steuern zahlen müssen. Gemäß IFRS sind nicht nur die tatsächlichen Steuererträge und Steueraufwendungen im Konzernabschluss darzustellen, sondern auch die latenten Steuererträge und Steueraufwendungen.

(11)  Siehe Fußnote 1.

(12)  Entscheidung der Kommission vom 27. Oktober 2008 in der Sache N 512/08 — Rettungspaket für Kreditinstitute in Deutschland ersetzt durch die Entscheidung der Kommission vom 12. Dezember 2008 in der Sache N 625/08 — Rettungspaket für Finanzinstitute in Deutschland.

(13)  Vgl. grundsätzlich verbundene Rs. T-132/96 und T-143/96, Freistaat Sachsen und Volkswagen AG/Kommission, Slg. 1999, II-3663, Rdnr. 167. Angewendet in Kommissionsenscheidung im Fall C 47/1996, Crédit Lyonnais, ABl. 1998 L 221/28, Punkt 10.1, Kommissionentscheidung im Fall C 28/2002 Bankgesellschaft Berlin, ABl. 2005 L 116, S. 1, Punkte 153 ff. und Kommissionsentscheidung im Fall C 50/2006 BAWAG, noch nicht veröffentlicht, Punkte 166 ff. Vgl Kommissionentschediung vom 5. Dezember 2007 im Fall NN 70/07, Northern Rock, ABl. C 43 vom 16.2.2008, S. 1, Kommissionsentscheidung vom 30. April 2008 imn Fall NN 25/08, Rettungsbeihilfe an WestLB, ABl. C 189 vom 26.7.2008, S. 3, Kommissionsentscheidung vom 4. Juni 2008 im Fall C 9/2008 SachsenLB, noch nicht veröffentlicht.

(14)  Mitteilung der Kommission vom 13.10.2008 — Die Anwendung der Vorschriften für staatliche Beihilfen auf Maßnahmen zur Stützung von Finanzinstituten im Kontext der derzeitigen globalen Finanzkrise, (ABl. C 270, 25.10.2008, S. 8).

(15)  Siehe Mitteilung der Kommission vom 13 Oktober 2008 (Bankenmitteilung) ABl. vom 25.10.2008 C 270/8, Rdnr. 10, 32, 42; Mitteilung der Kommission zur Rekapitalisierung von Banken vom 8 Dezember 2008, ABl. vom 15.1.2009, C 10/2, Rdnr. 44., Mitteilung der Kommission zu wertgeminderten Aktiva im Bankensektor der Gemeinschaft, ABl. vom 26.3.2009, C 72/1, Rdnr. 17 und 58ff.

(16)  Siehe explizit Bankenmitteilung — Die Anwendung der Vorschriften für staatliche Beihilfen auf Maßnahmen zur Stützung von Finanzinstituten im Kontext der derzeitigen globalen Finanzkrise, (ABl. C 270, 25.10.2008, S. 8, Rdnr. 42).

(17)  Siehe Randnummer 52 der Mitteilung der Kommission über die Behandlung wertgeminderter Aktiva im Bankensektor der Gemeinschaft und Randnummer 44 der Mitteilung der Kommission — Die Rekapitalisierung von Finanzinstituten in der derzeitigen Finanzkrise: Beschränkung der Hilfen auf das erforderliche Minimum und Vorkehrungen gegen unverhältnismäßige Wettbewerbsverzerrungen.

(18)  Siehe z. B. Umstrukturierungsbeihilfe zugunsten der IKB, Entscheidung der Kommission vom 11.3.2008, noch nicht veröffentlicht.