18.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/1

(1)

La 7 iulie 2009, Consiliul a examinat programul de stabilitate actualizat al Belgiei pentru perioada 2008-2013.

(2)

În 2008, degradarea continuă a economiei belgiene s-a intensificat ca urmare a crizei economice și financiare mondiale. Mai concret, declinul comerțului mondial, scăderea încrederii, efectele asupra veniturilor și înăsprirea condițiilor de creditare au condus la o contractare semnificativă a economiei în ultimul trimestru din 2008 și în primul trimestru din 2009. Pentru anul 2009 în ansamblu, se preconizează că PIB-ul va scădea considerabil. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2009, aceasta va determina o creștere dramatică a ratei șomajului, care va depăși nivelul de 10 % în 2010. În aceste condiții, principalele obiective strategice sunt revenirea la funcționarea normală a sectorului financiar, reinstaurarea încrederii în vederea susținerii cererii interne și îmbunătățirea competitivității. Declinul economic va avea un puternic efect negativ asupra finanțelor publice, în condițiile în care se estimează că deficitul public va crește de la 1,2 % din PIB în 2008 la peste 6 % din PIB în 2010, conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2009. Această situație a fost generată atât de funcționarea normală a stabilizatorilor automați, cât și de impactul planurilor de redresare adoptate de guvernul federal și de guvernele regionale la sfârșitul anului 2008 (0,5 % din PIB în 2009 și 0,4 % din PIB în 2010). Aceste planuri vin în completarea altor măsuri reprezentând aproximativ 0,4 % din PIB, care au fost deja incluse în bugetul pe 2009. Principalele măsuri din planurile de redresare sunt reducerea impozitelor pe veniturile salariale, reducerea ratei TVA pentru construcțiile rezidențiale, devansarea investițiilor publice și injectarea de lichidități în întreprinderi. Guvernul a implementat un număr limitat de reforme structurale, printre altele în vederea îmbunătățirii funcționării pieței muncii.

(3)

Scenariul macroeconomic aflat la baza programului prevede că, după o creștere de 1,1 % în 2008, PIB-ul real va scădea cu 1,9 % în 2009, după care va crește din nou cu o rată de 0,6 % în 2010 și cu o rată medie de aproximativ 2¼ % în restul perioadei analizate de program. Evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent (2), acest scenariu pare să fie extrem de favorabil. Previziunile referitoare la creștere pentru 2009 și 2010 par a fi destul de optimiste, având în vedere degradarea rapidă a mediului internațional, creșterea estimată a PIB-ului de – 3,1 % față de anul anterior în primul trimestru al anului 2009 și indicatorii legați de gradul scăzut de încredere, încă persistent.

(4)

Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2009, PIB-ul se va contracta cu 3,5 % în 2009 și cu 0,2 % în 2010. Estimările referitoare la evoluția creșterii pe termen mediu pot fi și ele considerate optimiste în comparație cu cifrele considerabil mai mici legate de creșterea potențială medie, ambele fiind recalculate pe baza informațiilor din program și în cadrul previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2009. Cifrele previzionate de program cu privire la inflație, de 0,7 % în 2009 și 1,8 % în 2010, par să fie relativ mari, dar pot fi totuși considerate realiste.

(5)

În 2008, deficitul public s-a situat la 1,2 % din PIB, în contextul unei ținte bugetare echilibrate stabilite în actualizarea anterioară a programului de stabilitate. Veniturile au fost cu 0,4 % din PIB sub nivelul așteptat, în timp ce cheltuielile au depășit așteptările cu 0,8 % din PIB. Cele mai slabe rezultate s-au înregistrat cu privire la creșterea nominală a PIB, mai mică decât se estimase (2,9 % comparativ cu nivelul de 4,6 % previzionat în actualizarea programului din aprilie 2008) și la plata accelerată a facturilor din sectorul public la sfârșitul anului, în contextul planurilor de redresare.

(6)

Programul actualizat stabilește ca obiectiv pentru 2009 un deficit de 3,4 % din PIB, comparativ cu nivelul de 4,5 % estimat în previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2009. Deteriorarea deficitului din 2009 reflectă impactul stabilizatorilor automați (aproximativ 2½ % din PIB), al măsurilor expansioniste incluse în bugetul pe 2009 (0,4 % din PIB) și al pachetului de măsuri de stimulare fiscală introduse de guvernul federal și de guvernele regionale (0,5 % din PIB). Se preconizează că deficitul structural (și anume soldul ajustat ciclic exceptând măsurile one-off și alte măsuri temporare), pe baza informațiilor furnizate în programul de stabilitate actualizat, recalculat de serviciile Comisiei conform metodologiei stabilite de comun acord, va crește la 2½ % din PIB în 2009, față de 2 % în 2008. Potrivit estimărilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2009, soldul structural va cunoaște în 2009 o evoluție și mai defavorabilă (cifrată la 1 punct procentual). Astfel, orientarea fiscală pentru 2009 poate fi considerată expansionistă, conform Planului european de redresare economică (PERE). În afară de măsurile de impulsionare fiscală asociate PERE (0,5 % din PIB), expansiunea fiscală se explică și prin măsurile luate anterior în scopul creșterii puterii de cumpărare a gospodăriilor (0,4 % din PIB). Prin urmare, impactul net se situează la aproximativ 0,9 % din PIB.

(7)

Programul nu prezintă o strategie bugetară pe termen mediu bine fundamentată și nu respectă o serie de cerințe importante din Pactul de stabilitate și de creștere. La articolul 3 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului se prevede obligativitatea unei evaluări cantitative detaliate a „măsurilor bugetare și a altor măsuri de politică economică” luate. Mai mult, codul de conduită face în mod explicit trimitere la necesitatea de a include informații referitoare la ponderea veniturilor și a cheltuielilor și la componentele acestora identificate separat, precum și o repartiție pe subsectoare ale administrației. Aceste informații nu au fost însă furnizate. Programul include o strategie bugetară caracterizată de deficite globale în scădere începând cu anul 2011, însă nu oferă informații legate de măsurile prevăzute în vederea atingerii obiectivelor, nici de evoluția preconizată a componentelor generale de venituri și cheltuieli sau de țintele propuse pentru diferitele niveluri ale administrației. Se estimează că deficitul global va crește în continuare la 4 % în 2010, după care va scădea la 1,5 % până la finalul perioadei analizate în program. Soldul primar urmează în linii mari aceeași tendință. Conform estimărilor, deficitul structural recalculat se va deteriora în 2010 cu încă 0,2 puncte procentuale, după care va cunoaște o îmbunătățire treptată, în special în 2012 și 2013. Conform programului, obiectivul pe termen mediu (și anume un excedent de 0,5 % din PIB ajustat ciclic, excluzând măsurile one-off și alte măsuri temporare) nu va fi îndeplinit pe parcursul perioadei analizate. Potrivit programului, realizarea acestor obiective în materie de deficit va necesita măsuri corectoare, mai ales având în vedere faptul că măsurile adoptate în anii anteriori și măsurile de stimulare fiscală continuă să aibă un efect expansionist în cea mai mare parte a perioadei acoperite de program. Programul actualizat prevede un nivel al datoriei publice de 89,6 % din PIB în 2008, față de 84 % în 2007. Pe lângă accentuarea deficitului și declinul creșterii PIB, la mărirea ponderii datoriei contribuie și o semnificativă ajustare stoc-flux, care reflectă în principal operațiunile de salvare a băncilor (6 % din PIB). Programul estimează că ponderea datoriei în PIB va crește în continuare la 95 % în 2010, iar în 2011 se va stabiliza pentru ca ulterior să scadă. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2009, ponderea datoriei va atinge aproximativ 96 % din PIB în 2009 și va depăși puțin 100 % din PIB în 2010, diferența față de programul de stabilitate actualizat fiind explicată de cifrele divergente referitoare la creșterea economică și la deficitul bugetar.

(8)

Lipsa din program a unor informații esențiale, precum și nerespectarea mai multor puncte din codul de conduită, după cum s-a menționat anterior, face dificilă evaluarea programului, însă este clar că țintele bugetare sunt supuse unor riscuri semnificative de degradare pe parcursul întregii perioade acoperite de program. În primul rând, mediul macroeconomic va fi probabil mai defavorabil decât se prevăzuse în program, pe parcursul întregii perioade analizate. În al doilea rând, obiectivele (structurale) pot fi atinse numai dacă se iau măsuri suplimentare de proporții. Programul nu furnizează însă informații cu privire la astfel de măsuri, nici în legătură cu evoluția preconizată a componentelor generale ale veniturilor și cheltuielilor care stau la baza obiectivelor, astfel că acestea din urmă nu sunt în mod evident susținute de o strategie bugetară pe termen mediu. Faptul că măsurile cu caracter permanent din programul de redresare nu sunt contrabalansate de economii viitoare constituie un risc suplimentar și nu respectă liniile directoare din Planul european de redresare economică adoptat de Consiliul European la 11 decembrie 2008. În plus, autoritățile belgiene au un istoric eterogen în realizarea țintelor bugetare (a se vedea considerentul 9). În fine, guvernul a oferit garanții considerabile sectorului bancar, care ar putea antrena deficite și datorii viitoare în măsura în care sunt utilizate. Având în vedere riscurile semnificative de deteriorare legate de țintele bugetare, evoluția ponderii datoriei ar putea fi, de asemenea, mai puțin favorabilă decât s-a prevăzut în program.

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației se situează peste media din UE, în principal ca urmare a unei creșteri relativ accentuate în deceniile următoare a cheltuielilor cu pensiile, ca pondere din PIB. Această situație reflectă printre altele faptul că Belgia nu a realizat suficiente reforme ale sistemului de pensii pentru a mări vârsta efectivă de pensionare și a reduce costurile. Poziția bugetară din 2008 estimată în program s-a înrăutățit comparativ cu poziția inițială estimată în programul precedent, diminuând ușor efectul moderator al poziției bugetare inițiale asupra decalajului privind sustenabilitatea. În cazul în care s-ar lua drept punct de plecare poziția bugetară pentru 2009 estimată în previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2009, decalajul privind sustenabilitatea ar crește în mod semnificativ. Mai mult, nivelul actual al datoriei publice brute raportat la PIB depășește cu mult valoarea de referință din tratat. Reforma pieței muncii și a sistemului de asigurări sociale ar mări creșterea potențială și, alături de excedentele primare ridicate, ar contribui la reducerea riscurilor care amenință sustenabilitatea finanțelor publice, situate în prezent la un nivel mediu. Reacția politică la criza financiară ar putea conduce la o creștere a ponderii datoriei mai accentuată decât se prevăzuse în program, în condițiile în care costurile nu sunt recuperate în viitor.

(10)

Până în 2007, Belgia a reușit să mențină bugete în general echilibrate (3). Cu toate acestea, țintele bugetare au fost în mod repetat relaxate în actualizările consecutive ale programului de stabilitate, chiar și în condiții macroeconomice relativ favorabile. În plus, aceste rezultate au fost în parte obținute prin măsuri one-off cu efect de scădere a deficitului, care afectează bugetele viitoare, și în contextul scăderii cheltuielilor cu dobânzile. În condițiile actuale, în care se impun eforturi de consolidare mai substanțiale pentru a corecta măsurile de stimulare și a readuce datoria pe o traiectorie descrescătoare, ar putea fi necesar un cadru bugetar mai restrictiv, care să includă în special plafoane de cheltuieli multianuale obligatorii și acorduri bugetare între diferitele niveluri ale administrației, precum și instituirea unor mecanisme de aplicare care să asigure respectarea țintelor bugetare.

(11)

Ca răspuns la criza financiară, guvernul belgian a adoptat o serie de măsuri care garantează stabilitatea sectorului financiar. În primul rând, a injectat capital în patru mari instituții financiare, în proporție de aproximativ 6 % din PIB. În al doilea rând, a oferit garanții pentru anumite portofolii de active cu grad de risc deținute de bănci cu importanță sistemică. În al treilea rând, guvernul a mai garantat, la cerere și în anumite condiții, datoriile wholesale și interbancare emise de bănci. Aceste garanții, reprezentând peste o treime din PIB, se acordă în schimbul unui tarif și au impact asupra deficitului numai dacă sunt utilizate. În fine, guvernul belgian a garantat toate depozitele bancare private de până la 100 000 EUR, precum și anumite produse de asigurări, tot în schimbul unui tarif.

(12)

Ca răspuns la criza economică, Belgia a adoptat un set de măsuri de redresare. Pachetul de măsuri al guvernului federal, cu un impact bugetar de 0,5 % din PIB în 2009 și 0,4 % din PIB în 2010, are ca obiectiv (i) să ofere corporațiilor sprijin (sub formă de lichidități) prin plata mai rapidă a facturilor administrației publice și prin facilități de plată, (ii) să asigure puterea de cumpărare a gospodăriilor prin ajutoare de șomaj mai ridicate, (iii) să sprijine ocuparea forței de muncă prin reducerea impozitelor pe veniturile salariale și (iv) să stimuleze investițiile prin reducerea orientată a ratei TVA pentru construcțiile rezidențiale și prin investiții publice suplimentare, în principal în infrastructură. Pachetele de măsuri ale guvernelor regionale se concentrează pe asigurarea accesului corporațiilor la finanțare, în special în cazul IMM-urilor și al întreprinderilor noi (start-up), precum și pe accelerarea investițiilor publice. Având în vedere marja de manevră fiscală limitată, pachetul de măsuri de stimulare pare să fie un răspuns adecvat în contextul încetinirii economice. Majoritatea măsurilor sunt în general conforme cu PERE, iar pachetul în ansamblu este echilibrat sub raportul venituri-cheltuieli. Cu toate acestea, reducerea impozitelor pe veniturile salariale, de care beneficiază în mare parte toți salariații, și subvenția pentru încălzire, oferită tuturor gospodăriilor, nu par suficient de orientate. În plus, o parte a măsurilor de stimulare, inclusiv pachetele pentru investiții și reducerile costurilor cu forța de muncă, ar putea interveni prea târziu pentru a mai putea amortiza impactul imediat al crizei. În fine, nu se prevăd măsuri compensatorii, nici măcar în anii următori, pentru măsurile de stimulare cu caracter permanent (0,1 % din PIB în 2009 și 0,3 % din PIB în 2010), mai ales în ceea ce privește reducerea impozitelor pe veniturile salariale. Pachetul include măsuri structurale limitate, cum ar fi îmbunătățirea politicilor active privind piața muncii, o nouă reducere a impozitelor pe veniturile salariale și sprijin pentru cercetare și dezvoltare, fapt care ar trebui să atenueze oarecum reducerea creșterii potențiale și astfel să soluționeze, alături de reformele legate de piața produselor, problemele economiei pe termen lung. Aceste măsuri sunt legate de programul de reforme structurale de la Lisabona și de recomandările specifice adresate de către Comisie la 28 ianuarie 2009 fiecărui stat membru în cadrul Strategiei de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și adoptate de Consiliu la 28 aprilie. Măsurile structurale din pachetele de măsuri de redresare sunt binevenite, dar nu par suficient de cuprinzătoare pentru a soluționa eficient problemele pe termen lung, de exemplu în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice și eficiența pieței muncii.

(13)

Orientarea fiscală, măsurată pe baza evoluției soldului structural și luând în calcul riscurile la care sunt expuse previziunile bugetare, este expansionistă în 2009, conform PERE. Aceasta reflectă parțial reacția guvernului belgian la PERE. Ulterior, programul prevede o orientare fiscală în general neutră pentru 2010 și 2011 și o orientare restrictivă începând cu 2012. Cu toate că evaluarea orientării fiscale după 2010 a fost compromisă substanțial deoarece programul nu furniza informațiile necesare, se pare că există riscuri semnificative de deteriorare care planează asupra țintelor bugetare, determinate, printre altele, de faptul că aceste ținte nu sunt sprijinite de o strategie bugetară pe termen mediu în sensul Pactului de stabilitate și de creștere. Ca urmare, orientarea fiscală ar putea rămâne expansionistă până în 2011, pentru ca ulterior să devină în cel mai bun caz neutră. Programul prevede o revenire a deficitului global sub valoarea de referință abia în 2012. Mai mult, o astfel de evoluție nu pare adecvată având în vedere riscurile legate de sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, printre care se numără nivelul extrem de ridicat al datoriei publice care nu se va apropia de valoarea de referință pe parcursul întregii perioade analizate, precum și datoriile contingente considerabile generate de măsurile de stabilizare a sistemului financiar.

(14)

În ceea ce privește datele necesare specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul actualizat prezintă omisiuni semnificative în privința datelor obligatorii și a celor opționale (4), în ciuda faptului că programul a fost prezentat cu patru luni mai târziu față de termenul inițial. Aceste lacune au afectat considerabil posibilitatea Consiliului de a evalua programul, în special strategia bugetară pe termen mediu.

(15)

Concluzia generală este că finanțele publice din Belgia, care pornesc de la o poziție relativ nefavorabilă având în vedere ponderea foarte mare a datoriei publice, vor fi afectate de încetinirea economică. Orientarea fiscală pentru 2009 este în mod adecvat expansionistă, în conformitate cu PERE. Ea reflectă mai ales măsurile de stimulare fiscală, a căror amploare a fost limitată dat fiind nivelul ridicat al datoriei. Deficitul bugetului general va depăși în 2009 valoarea de referință de 3 % din PIB. În același timp, se estimează că ponderea datoriei publice brute în PIB, care a început să crească din nou în 2008 ca urmare a măsurilor de stabilizare a sistemului financiar, își va continua evoluția ascendentă. Această schimbare apare după o scădere impresionantă, de la 134 % în 1993 la 84 % în 2007. Strategia de consolidare din programul actualizat vizează reducerea treptată a deficitelor globale și astfel garantarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice. Lipsa din program a unor informații esențiale, cum ar fi ponderea veniturilor și cheltuielilor, a afectat serios posibilitatea de a evalua credibilitatea țintelor referitoare la deficit și la datorie. Lipsa unor măsuri care să stea la baza atingerii acestor ținte sugerează că ele nu sunt sprijinite de o strategie bugetară pe termen mediu bine articulată în sensul Pactului de stabilitate și de creștere. Strategia este în mod evident supusă unui risc considerabil de deteriorare pe parcursul întregii perioade analizate, care rezultă din ipotezele macroeconomice favorabile și din lipsa măsurilor subiacente. De asemenea, având în vedere dinamica datoriei și sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung, strategia este lipsită de ambiție în sensul corectării decisive a deficitului în condițiile redresării economice.

(i)

să prezinte, până cel târziu la 20 septembrie, o completare a programului care să includă o strategie bugetară pe termen mediu bine fundamentată și să respecte cerințele în materie de furnizare a datelor conform codului de conduită, în special în ceea ce privește datele obligatorii;

(ii)

să implementeze măsurile de stimulare conform PERE astfel cum s-a stabilit, evitând o nouă deteriorare a soldului structural în 2009, să reia consolidarea fiscală începând din 2010, când se așteaptă ca economia să se redreseze, și să accelereze eforturile de consolidare structurală în 2011;

(iii)

să amelioreze calitatea finanțelor publice prin adoptarea unui cadru bugetar mai restrictiv, care să includă plafoane de cheltuieli multianuale obligatorii și acorduri bugetare între diferitele niveluri ale administrației, inclusiv prin instituirea unor mecanisme de aplicare care să asigure respectarea țintelor bugetare;

(iv)

pe lângă eforturile de consolidare bugetară, să realizeze reforme structurale ale sistemului de asigurări sociale, ale pieței muncii și ale piețelor de produse pentru a stimula creșterea potențială, pentru a îmbunătăți ocuparea forței de muncă și pentru a reduce impactul bugetar al îmbătrânirii populației, în scopul ameliorării sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.

18.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/7

(1)

La 7 iulie 2009, Consiliul a examinat programul de stabilitate actualizat al Austriei pentru perioada 2008-2013.

(2)

Impactul direct al crizei financiare mondiale asupra economiei Austriei a fost relativ limitat, cu toate că sectorul financiar a fost afectat de scăderea masivă a profitului în special din activitățile externe din 2008 ale băncilor din Europa Centrală și de Est. Având o economie de dimensiuni reduse, puternic orientată către export, Austria este afectată de recesiunea mondială mai ales prin reducerea schimburilor comerciale internaționale, care se manifestă în 2009 prin scăderea cererii externe. Se estimează că sectorul de fabricație va avea cel mai mult de suferit, deoarece se prevede o scădere semnificativă a exporturilor de mărfuri, fapt care determină în același timp și scăderea investițiilor private în mijloace fixe. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2009, PIB-ul real se va contracta cu 4 % în 2009, după care în 2010 va urma o stagnare. Până în prezent creșterea șomajului a fost ținută sub control prin reducerea orelor suplimentare și a timpului de lucru însă, în pragul recesiunii economice, rata șomajului urmează să crească dramatic, potrivit estimărilor, de la 3,8 % în 2008 la 7 % în 2010. Ca urmare, pierderile considerabile de venituri la bugetul general și cheltuielile suplimentare determinate de stabilizatorii automați (estimate la 2 ¼ % din PIB în 2009) și de măsurile discreționare (estimate la 1 ¼ % din PIB în 2009), destinate să susțină activitatea economică și veniturile gospodăriilor și să ajute la stabilizarea piețelor financiare vor avea efecte serioase asupra finanțelor publice ale Austriei.

(3)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului de stabilitate din aprilie 2009 preconizează o diminuare a creșterii PIB-ului real de la 1,8 % în 2008 la - 2,2 % în 2009, urmată de o redresare până la o medie de 1,6 % până la finalul perioadei analizate, în 2013. Evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent (2), acest scenariu pare a se baza pe ipoteze de creștere extrem de favorabile. În speță, sunt considerate categoric optimiste ipotezele din program referitoare la exporturi și la formarea brută de capital fix în 2009. Începând cu 2010, se întrevede o redresare accelerată, care va readuce chiar din 2011 creșterea PIB-ului real la adevăratul său potențial. Prognozele din program cu privire la inflație, de 0,6 % în 2009 și 1,1 % în 2010, par a fi realiste.

(4)

În 2008, deficitul public de 0,4 % din PIB a fost ușor mai redus comparativ cu ținta de 0,6 % din PIB stabilită în actualizarea anterioară a programului de stabilitate. Veniturile mai mari decât se anticipase s-au datorat în principal efectului de reportare din 2007. Aceste venituri suplimentare au compensat extrem de mult costul noilor măsuri strategice luate pentru a diminua scăderea puterii de cumpărare a gospodăriilor ca urmare a creșterii inflației; printre aceste măsuri s-au numărat reducerea contribuțiilor la asigurările sociale pentru persoanele cu venituri mici și creșterea prestațiilor sociale, precum și creșterea cheltuielilor cu pensiile și cu primele pentru acoperirea costurilor energetice. În consecință, raportul cheltuieli-PIB a fost cu aproximativ ½ de punct procentual peste așteptări. În linii mari, în 2008 echilibrul bugetar a fost afectat doar într-o măsură moderată de schimbările dramatice din mediul economic. Diminuarea veniturilor și măsurile de stabilizare ale guvernului își vor face în general simțite efectele începând abia din 2009.

(5)

Programul de stabilitate actualizat are ca obiectiv în 2009 un deficit al bugetului general de 3,5 % din PIB, față de un deficit estimat la 4,2 % din PIB în previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2009. Pentru a corecta situația, guvernul a luat măsuri fiscale discreționare considerabile, reprezentând aproximativ 1,4-1,7 % din PIB (3). Unele dintre aceste măsuri au fost deja luate în 2008 cu scopul de a proteja puterea de cumpărare a gospodăriilor în contextul creșterii inflației și se vor aplica în mare parte și în 2009 și 2010 (0,4 % din PIB). Pe lângă măsurile discreționare, vor interveni și stabilizatorii automați, generând un efect expansionist de 1 % și ¼ % din PIB (4) în 2009 și, respectiv, 2010. De asemenea, accelerarea proiectelor de construcții extrabugetare de către întreprinderile de stat ar putea reprezenta încă ¼ % din PIB. Având în vedere declinul soldului structural, orientarea fiscală este expansionistă.

(6)

Obiectivul pe termen mediu al Austriei (OTM) este cel al unui buget echilibrat și face parte dintr-o strategie bugetară mai amplă, bazată pe trei piloni, care include și scheme de investiții publice și reforme structurale în administrația publică. Conform estimărilor din programul actualizat, deficitul bugetar va crește în continuare în 2010 până la 4,7 % din PIB și va rămâne la acest nivel până în 2012. În 2013, deficitul se va reduce ușor, până la 3,9 % din PIB. Ca atare, OTM nu va fi atins în perioada acoperită de program. Ca urmare a măsurilor de stimulare fiscală luate în contextul crizei, raportul cheltuieli-PIB va crește în perioada 2008-2010 cu 2,6 puncte procentuale. În același timp, se estimează că raportul venituri-PIB se va reduce cu 1,7 puncte procentuale ca urmare a măsurilor discreționare de reducere a impozitelor și a erodării ciclice a bazei fiscale. Se estimează că deficitul structural (altfel spus, soldul ajustat ciclic, exceptând măsurile one-off și alte măsuri temporare, recalculat de serviciile Comisiei pe baza informațiilor din program utilizând metodologia stabilită de comun acord) va crește la 3 % din PIB în 2009 și ulterior, până la aproximativ 4 % în perioada 2010-2012. O mare parte a măsurilor incluse în programul de redresare vor avea caracter permanent, astfel că reversibilitatea politicilor adoptate ca răspuns la criză nu este garantată. Față de 62,5 % din PIB în 2008, se estimează că ponderea datoriei publice brute va crește până în 2013 cu 16 puncte procentuale. Pe lângă accentuarea deficitului bugetar și declinul creșterii PIB, la mărirea ponderii datoriei contribuie și o ajustare stoc-flux semnificativă, care reflectă din plin măsurile de stabilizare a sectorului financiar.

(7)

Rezultatele bugetare sunt expuse unor riscuri semnificative de deteriorare. În primul rând, ipotezele de creștere deosebit de favorabile ale scenariului macroeconomic subiacent sunt marcate de incertitudini cu privire la durata, amploarea și impactul macroeconomic al crizei financiare. Așadar, prognozele referitoare la venituri par optimiste. În plus, intervențiile guvernului în sectorul financiar și pe piața financiară antrenează, la rândul lor, riscul unui deficit și/sau al unui nivel al datoriei mai ridicat decât cel(e) prevăzut(e) în program.

(8)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației din Austria este mai scăzut decât media din UE, fiind preconizată doar o creștere ușoară, pe termen lung, a cheltuielilor din sistemul de pensii ca procent din PIB. Poziția bugetară din 2008 estimată în program, s-a înrăutățit comparativ cu poziția inițială din programul precedent, accentuând impactul bugetar negativ al îmbătrânirii populației asupra sustenabilității fiscale. În cazul în care s-ar lua drept punct de plecare poziția bugetară pentru 2009 estimată în previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2009, decalajul privind sustenabilitatea ar crește în mod semnificativ. Pe lângă aceasta, nivelul actual al datoriei publice brute depășește valoarea de referință din tratat. Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice ar fi în continuare subminată dacă s-ar materializa riscurile sus-menționate generate de schemele de stabilizare a sectorului financiar, în măsura în care costurile sprijinului public nu ar fi recuperate în viitor. Realizarea unor excedente primare ridicate pe termen mediu, precum și măsuri de creștere a vârstei efective de pensionare, ar contribui la limitarea riscurilor în sfera sustenabilității finanțelor publice, care se situează în prezent la un nivel mediu.

(9)

În ciuda unei calități generale bune a finanțelor publice și a normelor fiscale, cadrul bugetar instituțional al Austriei poate fi îmbunătățit. Relațiile fiscale federale ale Austriei (guvernate de Legea egalizării fiscale 2008-2013 și de Pactul național de stabilitate 2008) sunt complexe și netransparente din cauza suprapunerii responsabilităților, coadministrării și cofinanțării la toate cele trei niveluri de guvernare. S-ar impune utilizarea posibilităților existente de îmbunătățire a eficienței în anumite domenii ale cheltuielilor publice, în special în sănătate și învățământ. În acest context, actualizarea din 2009 a programului menționează formarea de grupuri de lucru care să pregătească noi reforme ale legii egalizării fiscale și ale sistemului de sănătate și asistență pentru persoanele în vârstă. Cu toate acestea, nu se așteaptă propuneri tangibile înainte de 2011. La nivel federal, Austria s-a lansat într-un proces amplu de reformă a legislației fiscale prin intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2009, a unui nou cadru multianual de cheltuieli cu plafoane fixe stabilite pentru patru ani consecutivi (Legea federală privind cadrul fiscal – Bundesfinanzrahmengesetz). Se preconizează că această lege va contribui la evitarea cheltuielilor prociclice și va spori eficiența stabilizatorilor automați. Începând cu 2013, se prevăd introducerea unui proces bugetar bazat pe rezultate și modernizarea sistemului contabil al finanțelor publice.

(10)

Pentru a stabiliza piețele financiare, autoritățile austriece au adoptat o serie de măsuri, printre care se numără garantarea depozitelor bancare ale persoanelor fizice (neplafonată până la sfârșitul anului 2009 și ulterior în limita a 100 000 EUR; pentru depozitele întreprinderilor mici și mijlocii, plafonul este de 50 000 EUR). S-au acordat și alte facilități de economisire pentru gospodăriile individuale, prin intermediul caselor de economii și al asociațiilor de credit (Bausparförderung), cu scopul de a proteja finanțarea locuinței prin credite ipotecare. Pentru împrumuturile interbancare și emisiunile de obligațiuni de către nou-înființata Bancă austriacă de compensare (OeCAG), precum și pentru emisiunile de efecte comerciale de către băncile comerciale, guvernul austriac a oferit garanții de până la 75 de miliarde EUR (27 % din PIB). În fine, guvernul a alocat până la 15 miliarde EUR (5½ % din PIB) pentru injecții de capital în beneficiul instituțiilor financiare, din care 6,4 miliarde EUR au fost convenite până la jumătatea lunii mai, însă doar 4,7 miliarde au fost solicitate efectiv.

(11)

Având în vedere poziția bugetară aproape de echilibru din 2008, precum și absența dezechilibrelor externe, măsurile de stimulare fiscală adoptate de guvernul austriac pentru 2009 și 2010 sunt considerate a fi un răspuns adecvat la situația de încetinire a creșterii economice. În conformitate cu Planul european de redresare economică adoptat în decembrie de Consiliul European, măsurile de recuperare adoptate de Austria au fost introduse la timp, o mare parte a acestora intrând în vigoare în primul trimestru din 2009. Măsurile legate de piața muncii vizează reducerea disponibilizărilor și îmbunătățirea formării profesionale. Sprijinirea întreprinderilor care se confruntă cu restricții de creditare se face în principal din resurse extrabugetare, sub formă de garanții și împrumuturi subvenționate. Măsurile de stimulare se traduc prin susținerea veniturilor private, facilitățile fiscale (1 până la 1½ % din PIB) dominând cheltuielile suplimentare (aproximativ ½ % din PIB). Impactul bugetar net al măsurilor fiscale este estimat la 1,4 % și 1,7 % din PIB în 2009 și, respectiv, 2010. Deoarece cea mai mare parte a măsurilor de redresare vor avea caracter permanent (85 %), reversibilitatea măsurilor de stimulare fiscală reprezintă un motiv de îngrijorare. Cu toate că reducerea impozitelor directe și a contribuțiilor sociale (în special pentru grupurile cu venituri mici) concordă cu obiectivul pe termen lung al guvernului de a reduce sarcina fiscală ridicată asupra veniturilor salariale și de a stimula mai mult încadrarea în muncă, se impune soluționarea decalajului la nivelul finanțelor publice, având în vedere că programul de stabilitate actualizat nu prevede nicio consolidare importantă înainte de 2013. O parte dintre măsurile de stimulare sunt legate de programul de reformă pe termen mediu și de recomandările adresate de către Comisie la 28 ianuarie 2009 fiecărui stat membru în cadrul Strategiei de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și aprobate de Consiliul European de primăvară la 19 martie. Acestea vizează sporirea potențialului de creștere (investiții în infrastructură, precum și cercetare și dezvoltare) și abordează provocări pe termen lung, cum ar fi schimbările climatice, cu accent pe eficiența energetică și pe reducerea emisiilor de CO2.

(12)

În urma expansiunii din 2009 și 2010, se consideră că orientarea fiscală este în general neutră pentru ultimii ani ai perioadei analizate, deoarece se preconizează că soldul structural va suferi doar o modificare ușoară în perioada 2011-2012 și se va îmbunătăți cu ½ % din PIB în 2013. Se preconizează că, în perioada 2009-2013, deficitul va depăși considerabil valoarea de referință de 3 % din PIB, iar consolidarea va fi reluată doar la sfârșitul perioadei analizate în program. Programul anunță că „guvernul austriac va lua măsurile necesare pentru a realiza o corecție până în 2012” pentru a evita perpetuarea depășirii valorii de referință de 3 % din PIB. Totuși, nu se definește nicio acțiune clară menită să asigure reducerea deficitului până în 2013. În mod similar, se estimează că ponderea datoriei va depăși valoarea de referință din tratat pe parcursul perioadei acoperite de program, tendința de creștere reflectând orientarea expansionistă din 2009 și 2010 și efectele bugetare ale măsurilor de stabilizare întreprinse.

(13)

În ceea ce privește cerințele referitoare la date specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și de convergență, programul furnizează majoritatea datelor obligatorii și prezintă o serie de lacune în privința datelor opționale (5).

(i)

să implementeze politica fiscală pentru 2009 și 2010 așa cum a fost planificată, inclusiv măsurile de stimulare prevăzute care corespund PERE și în cadrul PSC, să inverseze stimularea fiscală, pentru a sprijini consolidarea fiscală semnificativă în direcția OTM, începând cu 2011 cel târziu;

(ii)

să concretizeze măsurile considerate necesare pentru a atinge un deficit public sub valoarea de referință de 3 % din PIB;

(iii)

să îmbunătățească în continuare cadrul bugetar în vederea întăririi disciplinei fiscale la toate nivelurile administrației printr-o mai mare transparență și răspundere, în special prin alinierea responsabilităților legislative, administrative și de finanțare între diferitele niveluri ale administrației.

18.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/12

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32009M5517. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

18.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/13

18.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/14

1.

Comitetul consultativ este de acord cu poziția Comisiei potrivit căreia principiile de stabilire a prețurilor WSPP reflectă în mod adecvat raționamentul care stă la baza Deciziei din 24 martie 2004 în cazul COMP/C-3/37.792 și, prin urmare, poate servi ca fundament pentru evaluarea caracterului rezonabil al sistemelor de remunerare stabilite de Microsoft în sensul acestei decizii.

2.

Comitetul consultativ este de acord cu poziția Comisiei potrivit căreia interpretarea deciziei cu privire la cele trei criterii cuprinse în principiile de stabilire a prețurilor WSPP (și anume cele privind propria creație a Microsoft, inovarea și comparația cu tehnologiile similare) reflectă în mod adecvat valoarea pentru utilizatori a informațiilor Microsoft privind interoperabilitatea, cu excluderea valorii strategice care rezultă din puterea comercială a Microsoft pe piața sistemelor de operare pentru PC-uri sau pe piața sistemelor de operare tip server pentru grupuri de lucru.

3.

Comitetul consultativ este de acord cu poziția Comisiei potrivit căreia sistemele de remunerare ale Microsoft pentru acordul care exclude brevetele („No Patent Agreement”) anterioare datei de 22 octombrie 2007 nu erau rezonabile, în sensul articolului 5 litera (a) din decizia din 24 martie 2004 în cazul COMP/C-3/37.792.

4.

Comitetul consultativ este de acord cu poziția Comisiei potrivit căreia aceasta poate, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, să fixeze cuantumul definitiv al daunei cominatorii, ca urmare a nerespectării de către Microsoft a articolului 5 litera (a) din decizia din 24 martie 2004.

5.

Comitetul consultativ este de acord cu „perioada relevantă” de nerespectare vizată de decizie.

6.

Comitetul consultativ recomandă publicarea avizului său în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

18.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/15

1.

Comitetul consultativ este de acord cu poziția Comisiei potrivit căreia cuantumul definitiv al daunei cominatorii impuse Microsoft pentru nerespectarea obligației de a pune informațiile privind interoperabilitatea la dispoziția întreprinderilor interesate în condiții rezonabile și nediscriminatorii, în conformitate cu articolul 5 litera (a) din Decizia 2007/53/CE a Comisiei din 24 martie 2004.

2.

Comitetul consultativ recomandă publicarea avizului său în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

18.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/16

18.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/20

1.

La 24 martie 2004, Comisia a adoptat o decizie (2007/53/CE) în cadrul unei proceduri inițiate în temeiul articolului 82 din Tratatul CE (Cazul COMP/C-3/37.792) adresată corporației Microsoft („Microsoft”) (2). În această decizie (denumită în continuare „decizia”), Comisia a stabilit, printre altele, că Microsoft a încălcat dispozițiile articolului 82 din Tratatul CE (denumit în continuare „articolul 82 CE”) și ale articolului 54 din Acordul privind Spațiul Economic European (denumit în continuare „articolul 54 SEE”) refuzând, din octombrie 1998 și până la data adoptării deciziei, să dezvăluie anumite „informații privind interoperabilitatea” (3) firmelor care comercializează produse pentru sistemele de operare tip server pentru grupuri de lucru, astfel încât acestea să poate elabora și distribui produse interoperabile.

2.

Articolul 5 literele (a) și (c) din dispozitivul deciziei prevede:

3.

Deoarece Microsoft a continuat să nu îndeplinească obligațiile ce îi revin în virtutea dispozițiilor deciziei la mai mult de un an de la adoptarea acesteia, la data de 10 noiembrie 2005, Comisia a adoptat o decizie care impune corporației Microsoft o penalitate cu titlu cominatoriu în temeiul articolului 24 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 [„decizia în temeiul articolului 24 alineatul (1)”]. Articolul 1 din decizia în temeiul articolului 24 alineatul (1) prevede:

„Corporația Microsoft ia toate măsurile pentru ca, până la data de 15 decembrie 2005, să îndeplinească integral obligațiile stabilite la articolul 5 literele (a) și (c) din Decizia C(2004) 900 a Comisiei din 24 martie 2004.

În cazul neîndeplinirii obligațiilor, se va impune corporației Microsoft plata unei penalități cu titlu cominatoriu de 2 milioane EUR pe zi, calculată de la data respectivă.”

4.

Decizia adoptată în temeiul articolului 24 alineatul (1) a identificat inițial două aspecte ale neîndeplinirii de către Microsoft a obligațiilor impuse la articolul 5 literele (a) și (c) din decizia adoptată în 2004. În primul rând, Microsoft nu a oferit documentația tehnică exactă și completă care să conțină informațiile privind interoperabilitatea. În al doilea rând, nivelurile prețurilor percepute de Microsoft la momentul respectiv pentru accesul la informațiile privind interoperabilitatea sau folosirea acestora nu au fost considerate rezonabile.

5.

În urma adoptării deciziei în temeiul articolului 24 alineatul (1), Microsoft a oferit o descriere tehnică revizuită a protocoalelor relevante pentru comunicarea dintre PC-urile Windows și serverele pentru grupuri de lucru (denumită în continuare „documentația tehnică”) (4). Analiza diferitelor versiuni ale documentațiilor tehnice oferite de Microsoft a condus la concluzia că această documentație încă nu oferă informații exacte și complete privind interoperabilitatea pentru întreprinderile interesate, astfel cum impune decizia din 2004.

6.

La 12 iulie 2006, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, Comisia a adoptat o decizie care stabilește cuantumului definitiv al penalității cu titlu cominatoriu impuse prin decizia adoptată în temeiul articolului 24 alineatul (1) la 280,5 milioane EUR, pentru perioada 16 decembrie 2005-20 iunie 2006, în ceea ce privește primul aspect al nerespectării obligațiilor identificate în decizia adoptată în temeiul articolului 24 alineatul (1), și anume obligația Microsoft de a oferi o documentație tehnică exactă și completă care să conțină informațiile privind interoperabilitatea.

7.

De asemenea, decizia din 12 iulie 2006 a modificat articolul 1 al deciziei adoptate în temeiul articolului 24 alineatul (1), majorând penalitatea cu titlu cominatoriu impusă companiei Microsoft la 3 milioane de EUR pe zi, începând cu 1 august 2006, ca urmare a nerespectării obligațiilor prevăzute la articolul 5 literele (a) și (c) din decizia din 2004.

8.

În timp ce activitățile pentru elaborarea documentației tehnice au continuat, Comisia a abordat al doilea aspect al nerespectării obligațiilor prevăzute de decizia adoptată în temeiul articolului 24 alineatul (1), și anume nerespectarea de către Microsoft a obligației de a pune la dispoziție în termeni rezonabili informațiile cu privire la interoperabilitate.

9.

În răspuns la o comunicare a obiecțiilor care i-a fost adresată la 1 martie 2007, Microsoft a prezentat, la 21 mai 2007, o versiune revizuită a acordurilor privind programul de protocoale tip server pentru grupuri de lucru („WSPP”) care reglementează accesul la informațiile privind interoperabilitatea și folosirea acestora. Aceste acorduri cuprindeau un tabel cu redevențe al căror cuantumuri erau inferioare celor propuse anterior. Microsoft a declarat că va aplica aceste tarife mai scăzute în mod retroactiv, de la data adoptării deciziei din 2004. Microsoft a prezentat cu diferite ocazii anterioare versiuni revizuite ale sistemelor de remunerare WSSP, prima datând din 29 octombrie 2004, și a redus, de asemenea, de mai multe ori, cotele de remunerare.

10.

La 1 martie 2007, o comunicare a obiecțiilor a fost adresată Microsoft (denumită în continuare „comunicarea obiecțiilor”), care prezenta concluzia preliminară conform căreia Microsoft nu își respecta încă obligația de a pune la dispoziție informațiile privind interoperabilitatea în termeni rezonabili și nediscriminatorii.

11.

La 23 aprilie 2007 Microsoft a prezentat răspunsul său la comunicarea obiecțiilor și a refuzat posibilitatea unei audieri orale.

12.

La 21 mai 2007, Microsoft a prezentat versiune revizuită a acordurilor privind programul de protocoale tip server pentru grupuri de lucru („WSPP”) care reglementează accesul la informațiile privind interoperabilitatea și folosirea acestora. Aceste acorduri au inclus un tabel revizuit de redevențe (denumit în continuare „sistemul de remunerare din 21 mai 2007”). Microsoft a declarat că „va aplica oficial aceste tarife scăzute” în mod retroactiv, de la data adoptării deciziei. Microsoft a prezentat cu diferite ocazii anterioare versiuni revizuite ale sistemelor de remunerare WSPP, prima datând din 29 octombrie 2004 și, cu diferite ocazii, în urma unor discuții, a redus cotele de remunerare. Toate aceste sisteme de remunerare au trebuit să fie considerate nerezonabile, în lumina criteriilor de stabilire a prețurilor care stau la baza deciziei, astfel cum rezultă din principiile de tarifare WSPP convenite cu Microsoft. Aceste principii au la bază trei criterii pentru a ilustra valoarea pe care o prezintă pentru utilizatori informațiile Microsoft privind interoperabilitatea, cu excluderea „valorii strategice” care rezultă din puterea comercială a Microsoft pe piața sistemelor de operare pentru PC-uri sau pe piața sistemelor de operare tip server pentru grupuri de lucru (și anume, creația și inovația proprie Microsoft și comparația cu tehnologii similare).

13.

La 24 iulie 2007, o expunere a faptelor a fost comunicată Microsoft, aceasta evaluând revizuirile sistemului de remunerare a Microsoft introduse după adoptarea comunicării obiecțiilor și a invitat întreprinderea să formuleze observații, pe care aceasta le-a prezentat la 31 august 2007.

14.

La 22 octombrie 2007, Microsoft a introdus un nou sistem de remunerare pentru acordurile WSPP. Acest nou sistem prevede un acord care exclude brevetele („No Patent Agreement”) în temeiul căruia accesul la informațiile privind interoperabilitatea și folosirea acestora sunt permise după efectuarea unei plăți unice de 10 000 de EUR. Un acord privind brevetele, care oferă o licență pentru acele informații parțiale privind interoperabilitatea pe care Microsoft le consideră a fi protejate de brevete, este disponibil fie la nivel mondial, în schimbul unei redevențe de 0,4 % din veniturile nete obținute de titularul licenței, fie în schimbul unei sume fracționate de 0,25 % în SEE și de 3,87 % în restul lumii. La momentul adoptării deciziei din 27 februarie 2008, Comisia a considerat că sistemul de remunerare din 22 octombrie 2007 nu mai dă naștere la obiecții în ceea ce privește caracterul rezonabil și nediscriminatoriu al cotelor de remunerare.

15.

Microsoft este un producător de programe informatice cu sediul în Redmond, statul Washington, SUA. Cifra de afaceri a Microsoft pentru anul fiscal iulie 2006-iunie 2007 a fost de 51 120 milioane de dolari. Microsoft are 78 500 angajați la nivel mondial. Microsoft este prezentă în toată țările din Spațiul Economic European.

16.

Produsele vizate de prezenta procedură sunt „sistemele de operare Windows tip server pentru grupuri de lucru” astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (9) din decizie.

17.

Astfel cum este menționat la considerentul 1003 din decizie, obiectivul deciziei „este de a garanta concurenților Microsoft posibilitatea de a crea produse interoperabile cu arhitectura domeniului Windows susținută în mod natural în sistemul de operare Windows dominant pentru PC-uri client și, prin urmare, de a concura în mod viabil cu sistemul de operare tip server pentru grupuri de lucru al Microsoft”.

18.

Astfel cum este menționat la considerentul 1008 din decizie, „obligația pentru Microsoft de a pune condiții rezonabile și nediscriminatorii se aplică, în special, […] (ii) oricărei remunerații pe care Microsoft ar putea să o solicite pentru furnizarea acestor informații; o asemenea remunerație nu ar trebui să reflecte „valoarea strategică”care rezultă din puterea comercială a Microsoft pe piața sistemelor de operare pentru PC-uri sau pe piața sistemelor de operare tip server pentru grupuri de lucru”.

19.

Decizia din februarie 2008 evaluează respectarea de către Microsoft a articolului 5 litera (a) din decizie, în baza unei analize a acordurilor WSPP revizuite, astfel cum au fost trimise de Microsoft la 21 mai 2007, împreună cu sistemul de remunerare corespunzător. Întrucât acest sistem de remunerare are în vedere cote de remunerare inferioare celor din versiunile anterioare ale acordurilor WSPP, evaluarea este aplicabilă, a fortiori, sistemelor de remunerare ale acestor versiuni anterioare. Sistemul prevede plata unei cote de 0,5 % din veniturile nete ale beneficiarului, pentru toate protocoalele care fac obiectul acordurilor WSPP care exclud brevetele, și de 0,7 % din veniturile nete ale beneficiarului pentru toate licențele privind protocoalele WSPP, în cadrul acordului WSPP privind brevetele.

20.

Decizia din februarie 2008 se concentrează pe obligația care revine Microsoft în temeiul articolului 5 punctul (a) din decizia din 2004 de a face disponibile informațiile privind interoperabilitatea care nu sunt brevetate, în schimbul unei remunerații rezonabile.

21.

În decizia sa din februarie 2008, Comisia subliniază faptul că principiile pentru stabilirea prețurilor WSPP iau în considerare raționamentul deciziei din 2004, astfel cum rezultă din considerentele 1003 și 1008 (ii). Decizia din 27 februarie 2008 concluzionează că, în absența elementelor de probă convingătoare privind caracterul inovator al cvasi-totalității tehnologiilor nebrevetate ale Microsoft privind protocoalele, care sunt prezentate în documentația tehnică a informațiilor privind interoperabilitatea și ținând cont de evaluarea pe piață a tehnologiilor comparabile (a se vedea rezumatul principiilor de stabilire a prețurilor WSPP enunțate anterior la alineatul 12), sistemele de remunerare ale Microsoft anterioare datei de 22 octombrie 2007 trebuie considerate nerezonabile, în conformitate cu articolul 5 litera (a) din decizie. Această evaluare este susținută de rapoartele mandatarului însărcinat cu monitorizarea, precum și de către experții tehnici TAEUS.

22.

Decizia din februarie 2008 are în vedere perioada cuprinsă între 21 iunie 2006 și 21 octombrie 2007 (denumită în continuare „perioada de referință”).

23.

Decizia din 27 februarie 2008 stabilește la 899 milioane de EUR cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu impusă Microsoft pentru perioada de referință.

24.

În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, în cazul în care întreprinderea vizată a îndeplinit obligația pe care penalitatea cu titlu cominatoriu era menită s-o pună în aplicare, Comisia poate stabili cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu la un nivel mai scăzut decât cel rezultând din decizia originală.

25.

În momentul calculării cuantumului definitiv al penalității cu titlu cominatoriu, printre altele, au fost luate în considerare următoarele elemente:

26.

Pentru perioada cuprinsă între 21 iunie 2006 și 21 octombrie 2007, cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu impuse Microsoft prin Decizia C(2005) 4420 final a Comisiei din 10 noiembrie 2005 pentru nerespectarea obligației de a pune informațiile privind interoperabilitatea la dispoziția oricăror întreprinderi care sunt interesate, în termeni rezonabili și nediscriminatorii, în conformitate cu articolul 5 litera (a) din decizia Comisiei, este fixat la 899 milioane de EUR, prin decizia din februarie 2008.

18.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/24

MANIL V.

Rue du Tambour 2

6838 Corbion

BELGIQUE/BELGIË

TABACS COUVERT

Rue des Abattis 49

6838 Corbion

BELGIQUE/BELGIË

TABAC MARTIN

Rue de France 176

5550 Bohan

BELGIQUE/BELGIË

BELFEPAC nv

R. Klingstraat 110

8940 Wervik

BELGIQUE/BELGIË

VEYS TABAK nv

Repetstraat 110

8940 Wervik

BELGIQUE/BELGIË

MASQUELIN J.

Wahistraat 146

8930 Menen

BELGIQUE/BELGIË

VANDERCRUYSSEN P.

Kaaistraat 6

9800 Deinze

BELGIQUE/BELGIË

NOLLET bvba

Lagestraat 9

8610 Wevelgem

BELGIQUE/BELGIË

„Asenovgrad — Tabak“ AD

Street „Aleksandar Stamboliyski“ 22

4230 Asenovgrad

BULGARIA

„Blagoevgrad BT“ AD

Street Pokrovnishko Shosse 1

2700 Blagoevgrad

BULGARIA

„Missirian Bulgaria“ AD

Blvd. „Madara“ 25, entr. A, app. 36

9700 Shumen

BULGARIA

„Topolovgrad — BT“ AD

Street „Hristo Botev“ 10

8760 Topolovgrad

BULGARIA

„Bulgartabak Holding“ AD

Street „Graf Ignatiev“ 62

1000 Sofia

BULGARIA

„Pleven — BT“ AD

District Pleven

5850 Yasen

BULGARIA

„Cigarette factory“ EAD

Street „Avksentiy Veleshki“ 23

4000 Plovdiv

BULGARIA

„Gotse Delchev — Tabak“ AD

Street „Tsaritsa Yoana“ 12

2900 Gotse Delchev

BULGARIA

„Dulovo — BT“ AD

„Zona Sever“ 1

7650 Dulovo

BULGARIA

„Dupnitsa — Tabak“ AD

Street „Yahinsko Shose“ 1

2600 Dupnitsa

BULGARIA

„Kardzhali — Tabak“ AD

Street „Republikanska“ 1

6600 Kardzhali

BULGARIA

„Pazardzhik — BT“ AD

Street „Dr. Nikola Lambrev“ 24

4400 Pazardzhik

BULGARIA

„Parvomay — BT“ AD

Street „Omurtag“ 1

4270 Parvomay

BULGARIA

„Sandanski — BT“ AD

Street „Svoboda“ 38

2800 Sandanski

BULGARIA

„Smolyan Tabak“ AD

Street „Trakiya“ 1

4701 Smolyan

BULGARIA

„Yambol — Tabak“ AD

Street „Yambolen“ 7

8600 Yambol

BULGARIA

„Isperih — BT“ AD

Street „Vasil Levski“ 3

7400 Isperih

BULGARIA

VK „Mladost-95“

Street „9-ti septembri“ 2

6800 Momchilgrad

BULGARIA

ZPK „Tyutyun“

Stara Zagora District

6295 Glavan

BULGARIA

„Alliance One Tobacco Bulgaria“ EOOD

Blvd. Saedinenie 62

6300 Haskovo

BULGARIA

„Nord Tabak — Nikotiana“ AD

Blvd. „Madara“ 25, entr. A, 3rd floor, app. 18

9700 Shumen

BULGARIA

„Mehanika“ AD

Street „P. Tsikalov“ 10

4550 Peshtera

BULGARIA

„Leaf Tobacco — A. Mihaylidis“ AD

Promishlena zona 1

2800 Sandanski

BULGARIA

„Trakia — tabak“ EOOD

Street George Papazov 7

8600 Yambol

BULGARIA

„Socotab — Bulgaria“ EOOD

Street Saborna 2A

1000 Sofia

BULGARIA

ET „Zaara — Yancho Ivanov“

Street „Aleksandar Ekzarh“ 7, ap. 4, 4th floor

6000 Stara Zagora

BULGARIA

„Sofia — BT“ AD

Ovcha kupel

Blvd. „Tsar Boris III“ 134

1618 Sofia

BULGARIA

„Balgarski tyutyuni“ AD

Street „Yaldaram“ 1

6850 Dzhebel

BULGARIA

ET „Prominvest — Milcho Yanudov“

Industrial zone, Zelendolsko shosse

P.O. Box 119

Blagoevgrad District

2700 Blagoevgrad

BULGARIA

ET „Nesho Miranov“

Vratsa District

Street „Vasil Levski“ 90

3200 Byala Slatina

BULGARIA

ET „Barbaros — Myumyun Ahmed“

Street „Sini vrah“ 40

4230 Asenovgrad

BULGARIA

ET „Nuri Hadzhiyusein“

Asenovgrad district

4264 Zlatovrah

BULGARIA

„Slantse — K. Belchev“ OOD

Street „Hristo Botev“ 117, vh. G, et. 5, ap. 10

6000 Stara Zagora

BULGARIA

Tyutyuneva kooperatsiya „Zlaten list“

Street „Polkovnik Drangov“ 10

2850 Petrich

BULGARIA

„Prominvest“ EOOD

Street „T. Aleksandrov“ 16

2700 Blagoevgrad

BULGARIA

ET „Mitko Chaushev — Virzhiniya 94“

Municipality Parvomay

4280 Dalbok Izvor

BULGARIA

„Valtabak“ EOOD

Maritza municipality

Plovdiv district

Tobacco storehouse or Tyutyuneva baza

4173 Manole

BULGARIA

ET „Tobacco Trade — Rashko Mechtanov“

Pazardzhik District

Street Vtora 9

4452 Krali Marko

BULGARIA

„Silvarsan Bulgaria“ EOOD

ploshtad „Gradska Bolnitsa“ 1

Biznestsentar-21 vek

et. 4, ofis-apartament 3

6300 Haskovo

BULGARIA

„Slantse Stara Zagora — BT“ AD

Street „Stamo Pulev“ 1

6000 Stara Zagora

BULGARIA

„Shumen BT“ AD

Street „Madara“ 38

9700 Shumen

BULGARIA

„Dzambaz“ OOD

District Yambol, Straldzha municipality

Street P. Penev 2A

8690 Zimnica

BULGARIA

„Tobacco Leaf House“ OOD

Blvd. „Hristo Botev“ 92 V, sector C, et. 3

4000 Plovdiv

BULGARIA

ALLIANCE ONE ROTAG AG

Hardeckstraße 2a

76185 Karlsruhe

DEUTSCHLAND

JAKOB METZ KG

Hauptstraße 75

76863 Herxheim-Hayna

DEUTSCHLAND

AGROEXPANSIÓN, S.A.

C/Suero de Quiñones, 42, 2a planta

28002 Madrid

ESPAÑA

COMPAÑÍA ESPAÑOLA DE TABACO EN RAMA S.A. (CETARSA)

Avda. de las Angustias, no 20

10300 Navalmoral de la Mata (Cáceres)

ESPAÑA

WORLD WIDE TOBACCO ESPAÑA, SA

Paseo de la Castellana, 110, piso 12

28046 Madrid

ESPAÑA

UNION DES COOPÉRATIVES AGRICOLES DES PLANTEURS DE TABAC (UCAPT)

Z.I. de Madrazès

24200 Sarlat

FRANCE

Tiberina Tabacchi SRL

Località San Croce 45

52037 Sansepolcro

ITALIA

Tabacchi Poiana — Società Cooperativa Agricola a mutualità prevalente

Largo Europa 101

36026 Pojana Maggiore

ITALIA

Contab sud SRL

Via Dominutti 20

37135 Verona

ITALIA

CO.VE.TAB. Cooperativa Veneta Tabacchi Società Cooperativa Agricola

Via XXV Aprile 17/b

37053 Cerea

ITALIA

MELLA SRL.

Via Signoria 2

35010 San Giorgio delle Pertiche

ITALIA

Consorzio Tabacchicoltori Monte Grappa di Bassano del Grappa

Via Divisione Julia 2

36061 Bassano del Grappa

ITALIA

Cooperativa Tabacchi Verona Società Agricola

Via Canove 15

37056 Salizzole

ITALIA

A.T.I. SRL

Corso Trieste 24

81100 Caserta

ITALIA

Manifatture Sigaro Toscano SRL

L.go Toniolo 6

00186 Roma

ITALIA

CECAS — Coop.va Agr.

Contrada Olivola

82100 Benevento

ITALIA

CO.SV.A.S.C. ARL

Via Macchioni 7

83025 Montoro Inferiore

ITALIA

Comatab SRL

Via Torre 1

83012 Cervinara

ITALIA

Cons. Bright Italia S.C. ARL

Via G. Garibaldi 87

06034 Foligno

ITALIA

PROTAB S.C. ARL

Fraz. Cerbara Via C. Marx 4

06012 Città di Castello

ITALIA

COOP. Agricola Int. Prov. le. — C.A.I.

Via Paduli — Buonalbergo

82020 Paduli

ITALIA

Deltafina SPA

Via Monte Fiorino 4

05919 Orvieto Scalo

ITALIA

Domenico De Lucia SPA

Via Maddaloni 3

81027 San Felice a Cancello

ITALIA

Eurotabac S.C. ARL

C. da Mascanfroni

82100 Benevento

ITALIA

MPM Tabacchi Sud SRL

Via Giardino 9

82010 San Nicola Manfredi

ITALIA

Phonix International Tobacco SRL

Fraz S.M. Ingrisone V. Capocas

82010 San Nicola Manfredi

ITALIA

TAB Trade SRL

Via S. Gioacchino 52

80011 Acerra

ITALIA

SA. Tab. Sannio Tabacchi

C. da Festola

82010 San Leucio del Sannio

ITALIA

SACIT SUD SRL

Contrada San Giovanni

82018 San Giorgio del Sannio

ITALIA

Tobacco Products and Blenders SR

Piazza Euclide 2

00197 Roma

ITALIA

USAG TABACCHI SRL

Piazza Vanvitelli 33

81100 Caserta

ITALIA

Trestina AZ Tab.

Via Fortebraccio 32

06018 Città di Castello

ITALIA

Alliance One Rotag AG

Hardeckstrasse 2a

76185 Karlsruhe

ÖSTERREICH

Universal Leaf Tobacco Poland Sp. z o.o.

Street Przemysłowa 20

28-300 Jędrzejów

POLSKA/POLAND

FTK Spółka z o.o.

Street Leśna 2

22-300 Krasnystaw

POLSKA/POLAND

Philip Morris Polska Tobacco Sp. z o.o.

Jana Pawła II 196

31-982 Kraków

POLSKA/POLAND

Luxor Sp. z o.o.

Mała Wieś 10

05-622 Belsk Duży

POLSKA/POLAND

Tabak Polen Sp. z o.o.

Al. Solidarności 129/131

00-898 Warszawa

POLSKA/POLAND

Fábrica de Tabaco Estrela

Empresa Madeirense — Tabacos S.A.

Rua de Santa Catarina

9500-240 Ponta Delgada

PORTUGAL

SC Integrado SRL

Street Aleea Trandafirilor nr. 1

Zimnicea, jud. Teleorman

ROMÂNIA

SC Investrom Farm SRL

B-dul Burebista 4, Bl. D3, Sc. 3, Et. 07, ap. 99

Sector 3, București

ROMÂNIA

Ult Hungary ZRT

Dugonics u. 2. sz.

4400 Nyíregyháza

MAGYARORSZÁG/HUNGARY

SC Itália Tobacco Production SRL

Comuna Mogoșoaia nr. 42 B

Judetul Ilfov

ROMÂNIA

Doffer Dohanyfermentalo Hungaria SA – sucursula Arad România

Street Calea Vanatori nr. 55/c

Judetul Arad

ROMÂNIA

Aris Tobacco spol. s r. o.

Kálnická cesta 8

934 01 Levice

SLOVENSKO/SLOVAKIA

18.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/29

Agentschap voor Landbouw en Visserij

Markt en Inkomensbeheer

Ellipsgebouw 3de verdieping

Koning Albert II-laan 35 bus 41

1030 Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Service public de Wallonie

Direction générale de l'Agriculture, des Ressources naturelles et de l'Environnement

Département des aides

Direction des Surfaces agricoles

Chaussée de Louvain 14

5000 Namur

BELGIQUE/BELGIË

Tobacco Fund Regional Unit

bul. Bulgaria 14, office 504

4700 Smolyan

BULGARIA

Tobacco Fund Regional Unit

Street Vasil Levski 67, et. 1, st. 9

7400 Isperih

BULGARIA

Tobacco Fund Regional Unit

Street Petar Beron 2

8500 Aytos

BULGARIA

Tobacco Fund Regional Unit

Street Tsar Osvoboditel 4, office 2

6300 Haskovo

BULGARIA

Tobacco Fund Regional Unit

Street Hristo Botev 15

2900 Gotse Delchev

BULGARIA

Tobacco Fund Regional Unit

Street Minyorska 1

6600 Kardzhali

BULGARIA

Tobacco Fund Regional Unit

(Institute on tobacco and tobacco products)

4108 Markovo

BULGARIA

Hauptzollamt Hamburg-Jonas

Süderstraße 63

20097 Hamburg

DEUTSCHLAND

Junta de Castilla y León

Consejería de Agricultura y Ganadería

Dirección General de Política Agraria Comunitaria

C/Rigoberto Cortejoso, 14, 3a planta

47014 Valladolid

ESPAÑA

Junta de Extremadura

Consejería de Agricultura y Desarrollo Rural

Dirección General de Política Agraria Comunitaria

Avenida de Portugal s/n

06800 Mérida

ESPAÑA

Agence Unique de Paiement

12 rue Henri Rol-Tanguy-TSA 10001

93555 Montreuil-sous-Bois Cedex

FRANCE

AGEA

Via Torino 45

00184 Roma

ITALIA

AVEPA

Centro Tommaseo

Via N. Tommaseo 67 C

35131 Padova

ITALIA

ARTEA

Via San Donato 42/1

50127 Firenze

ITALIA

Hauptzollamt Hamburg-Jonas

Süderstraße 63

20097 Hamburg

DEUTSCHLAND

Agencja Rynku Rolnego

ul. Nowy Świat 6/12

00-400 Warszawa

POLSKA/POLAND

IFAP

Instituto de Financiamento da Agricultura e Pescas

Rua Fernando Curado Ribeiro n.o 4 G

1600 Lisboa

PORTUGAL

DADR Alba

Str. Vasile Goldiș nr. 8B

Alba-Iulia

ROMÂNIA

DADR Arad

Str. Cloșca nr. 46

Arad

ROMÂNIA

DADR Argeș

Str. Armand Călinescu nr. 44

Pitești

ROMÂNIA

DADR Bihor

Str. Dimitrie Cantemir nr. 24-26

Oradea

ROMÂNIA

DADR Bistrița Năsăud

Str. Piața Petru Rareș nr. 2

Bistrița

ROMÂNIA

DADR Botoșani

Str. Calea Națională nr. 81

Botoșani

ROMÂNIA

DADR Brăila

Str. Călărași nr. 58

Brăila

ROMÂNIA

DADR Buzău

Str. Victoriei nr. 1

Buzău

ROMÂNIA

DADR Caraș Severin

Str. Piața Republicii nr. 28

Reșița

ROMÂNIA

DADR Călărași

Str. Prel. București nr. 26 B1.D3

Călărași

ROMÂNIA

DADR Cluj

Str. Piața Avram Iancu nr. 15

Cluj

ROMÂNIA

DADR Constanța

Str. Revoluția din 22 dec. 1989 nr. 17-19

Constanța

ROMÂNIA

DADR Dâmbovița

Str. Tudor Vladimirescu nr. 175

Târgoviște

ROMÂNIA

DADR Dolj

Str. Păltiniș nr. 2

Craiova

ROMÂNIA

DADR Galați

Str. Domnească nr. 96

Galați

ROMÂNIA

DADR Giurgiu

Str. Ghizdarului nr. 2

Giurgiu

ROMÂNIA

DADR Gorj

Str. Victoriei nr. 2

Târgu Jiu

ROMÂNIA

DADR Ialomița

Str. B-dul Chimiei nr. 19

Slobozia

ROMÂNIA

DADR Iași

Str. Ștefan cel Mare nr. 47-49

Iași

ROMÂNIA

DADR Mehedinți

Str. Crișan nr. 87

Turnu Severin

ROMÂNIA

DADR Mureș

Str. B-dul Gheorghe Doja nr. 9

Târgu Mureș

ROMÂNIA

DADR Olt

Str. Arcului nr. 20

Slatina

ROMÂNIA

DADR Prahova

Str. Anton Pann nr. 7

Ploiești

ROMÂNIA

DADR Satu Mare

Str. 1 Decembrie 1918 nr. 15

Satu Mare

ROMÂNIA

DADR Teleorman

Str. C. Brâncoveanu nr. 73

Alexandria

ROMÂNIA

DADR Timiș

Str. Libertății nr. 1

Timișoara

ROMÂNIA

DADR Tulcea

Str. Mahmudiei nr. 10bis

Tulcea

ROMÂNIA

DADR Vaslui

Str. Eternității nr. 1

Vaslui

ROMÂNIA

DADR Vrancea

Str. Republicii nr. 5

Focșani

ROMÂNIA

DADR Ilfov

Șos. Berceni nr. 104

București

ROMÂNIA

Pôdohospodárska platobná agentúra

Dobrovičova 12

815 26 Bratislava

SLOVENSKO/SLOVAKIA

18.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/32

1.

La data de 9 iulie 2009, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderile Barclays Group („Barclays”, Regatul Unit) și CNP Assurances („CNP”, Franța), dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din regulamentul Consiliului, controlul în comun asupra întreprinderii Barclays Vida y Pensiones Compañía de Seguros S.A. („BVP”, Spania), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 2 2964301 sau 2967244) sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.5572 – Barclays/CNP/Barclays Vida y Pensiones, la următoarea adresă:

18.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/33