8.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/1

(1)

Tranziția către o economie bazată pe cunoaștere (Consiliul European de la Lisabona din 2000) necesită modernizarea și îmbunătățirea continuă a sistemelor de educație și formare profesională („EFP”) ca răspuns la schimbările rapide din economie și societate, astfel încât acestea să ajute la creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă și a incluziunii sociale și la îmbunătățirea accesului tuturor la învățarea de-a lungul vieții, inclusiv al persoanelor dezavantajate.

(2)

Consiliul European de la Barcelona din 2002 a stabilit drept obiectiv transformarea sistemelor europene de educație și formare în referințe mondiale de calitate până în 2010.

(3)

Liniile directoare integrate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă 2005-2008 din cadrul procesului de la Lisabona solicită statelor membre dezvoltarea unor sisteme de învățare de-a lungul vieții accesibile, care să răspundă necesităților în schimbare ale unei economii și societăți bazate pe cunoaștere. Adaptarea și dezvoltarea capacităților sistemelor de educație și formare sunt necesare pentru îmbunătățirea relevanței lor pe piața muncii. Obiectivele stabilite în politica de educație și formare profesională trebuie, prin urmare, să le completeze treptat pe cele ale politicii economice și ale politicii privind piața muncii pentru a putea combina coeziunea socială și competitivitatea.

(4)

Ca urmare a Rezoluției Consiliului din 19 decembrie 2002 privind promovarea intensificării cooperării europene din domeniul educației și al formării profesionale (4) („Procesul de la Copenhaga”) și ca rezultat al lucrărilor de cooperare dintre Comisie, statele membre, partenerii sociali, statele SEE-AELS și statele candidate privind prioritatea asigurării calității, a fost dezvoltat un Cadru comun pentru asigurarea calității („CCAC”), avându-se în vedere experiența existentă și „bunele practici” din diferitele țări participante.

(5)

Conform raportului interimar comun din 2004 al Consiliului și al Comisiei trimis Consiliului European privind programul de lucru Educație și Formare 2010 (5), CCAC pentru EFP (ca parte integrantă a măsurilor luate pentru a da curs Declarației de la Copenhaga) și dezvoltarea unui „set aprobat de standarde, proceduri și linii directoare pentru asigurarea calității” (6) (împreună cu Procesul de la Bologna și ca parte a programului de lucru privind obiectivele sistemelor educaționale și de formare profesională) ar trebui să constituie principala prioritate pentru Europa.

(6)

Consiliul Educație din mai 2004 (7) a aprobat abordarea CCAC și a invitat statele membre și Comisia, în cadrul competențelor respective, la promovarea acestuia pe bază de voluntariat, împreună cu părțile interesate relevante.

(7)

Rețeaua europeană de asigurare a calității în educație și formare profesională (8) a oferit o platformă europeană care a permis luarea unor măsuri corespunzătoare pentru a da curs Concluziilor Consiliului din 2004 și Comunicatului de la Helsinki și a facilitat cooperarea durabilă între țări.

(8)

În 2006, Comunicatul de la Helsinki a subliniat necesitatea unei viitoare dezvoltări și puneri în aplicare a instrumentelor europene comune vizate în EFP, prin stabilirea principiilor care stau la baza CCAC, astfel cum sunt menționate în Concluziile Consiliului din mai 2004 privind asigurarea calității în educație și formare profesională, pentru promovarea unei culturi a îmbunătățirii calității și a unei participări mai largi la Rețeaua europeană de asigurare a calității în educație și formare profesională.

(9)

Prezenta recomandare stabilește un Cadru european de referință pentru asigurarea calității („cadrul”) ca instrument de referință pentru susținerea statelor membre în promovarea și monitorizarea îmbunătățirii continue a sistemelor EFP bazate pe referințe europene comune care se bazează pe și dezvoltă CCAC. Cadrul trebuie să contribuie la îmbunătățirea calității în EFP și la creșterea transparenței și coerenței dezvoltării politicilor de EFP la nivelul statelor membre, promovând astfel încrederea reciprocă, mobilitatea forței de muncă și a cursanților și învățarea de-a lungul vieții.

(10)

Cadrul ar trebui să conțină un ciclu de asigurare și îmbunătățire a calității planificării, punerii în aplicare, evaluării și reexaminării/revizuirii EFP, susținut de criterii de calitate comune, descriptori indicativi și indicatori. Procesele de monitorizare, incluzând o combinație între mecanismele interne și externe de evaluare trebuie definite de statele membre în mod corespunzător pentru a identifica punctele forte ale sistemului, ale proceselor și ale procedurilor și domeniile care necesită îmbunătățiri. Cadrul ar trebui să includă utilizarea instrumentelor de măsură pentru furnizarea dovezilor eficacității.

(11)

Cadrul ar trebui aplicat la nivelul sistemului EFP, al furnizorilor EFP și la nivelul acordării calificărilor. Acesta furnizează o abordare sistemică a calității, acoperind și interrelaționând nivelurile importante și actorii. Cadrul ar trebui să pună serios accentul pe monitorizarea și îmbunătățirea calității, prin combinarea evaluării interne și externe, a reexaminării și a proceselor pentru îmbunătățire, susținută de măsurare și analiză calitativă. Cadrul ar trebui să constituie o bază pentru dezvoltarea viitoare prin cooperarea la nivel european, național, regional și local.

(12)

Prin furnizarea unor mijloace concrete pentru susținerea unei evaluări și a unei culturi a îmbunătățirii calității la toate nivelurile, prezenta recomandare contribuie la utilizarea unor politici și practici bazate pe dovezi ca fundament pentru politici mai eficiente și mai echitabile, în conformitate cu Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre din 2006 privind eficiența și echitatea în sistemele europene de educație și formare profesională (9).

(13)

Prezenta recomandare asigură un cadru pentru identificarea celor mai bune practici, precum și pentru susținerea și folosirea în comun a acestora, nu numai la nivel național, ci și la nivel local și regional, în toate rețelele relevante, inclusiv în Rețeaua europeană de asigurare a calității în educație și formare profesională.

(14)

Prezenta recomandare ține seama de „Principiile comune pentru asigurarea calității în educație și formare” incluse în anexa III la Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind instituirea Cadrului european de calificări pentru învățarea de-a lungul vieții (10) (denumit în continuare CEC). Prin urmare, cadrul ar trebui să susțină punerea în aplicare a CEC, în special calitatea certificării rezultatelor învățării. Acesta ar trebui să susțină, de asemenea, punerea în aplicare a altor instrumente europene precum Sistemul european de credite pentru EFP și Principiile europene comune pentru identificarea și validarea învățării non-formale și informale.

(15)

Având în vedere caracterul său neobligatoriu, prezenta recomandare respectă principiul subsidiarității menționat la articolul 5 din tratat, obiectivul acesteia fiind de a susține și completa acțiunile statelor membre prin facilitatea cooperării viitoare între acestea pentru intensificarea transparenței EFP și pentru promovarea mobilității și învățării de-a lungul vieții. Recomandarea ar trebui pusă în aplicare în conformitate cu legislația și practica națională. Prezenta recomandare respectă principiul proporționalității menționat la articolul 5 din tratat deoarece nu înlocuiește și nu definește sistemele naționale de asigurare a calității. Cadrul nu prevede un anumit sistem de asigurare a calității sau o anumită abordare, însă prevede principii comune, criterii calitative, descriptori indicativi și indicatori care pot facilita evaluarea și îmbunătățirea sistemelor existente și furnizarea de EFP.

(16)

Indicatorii de referință propuși în anexa II sunt destinați să sprijine evaluarea și îmbunătățirea calității sistemelor și/sau a furnizorilor EFP, în conformitate cu legislația și practica naționale, și să constituie un „set de instrumente” dintre care diverșii utilizatori pot selecta indicatorii pe care îi consideră cei mai relevanți pentru cerințele sistemului lor de asigurare a calității. În ceea ce privește natura și scopul lor, acești indicatori ar trebui diferențiați de indicatorii și criteriile de referință cuprinse în Concluziile Consiliului din 25 mai 2007 privind un cadru coerent de indicatori și criterii de referință în vederea monitorizării progresului spre realizarea obiectivelor de la Lisabona din domeniul educației și al formării (11).

(17)

Dacă va fi folosit și dezvoltat de către statele membre, cadrul le-ar putea ajuta să își îmbunătățească și să-și dezvolte în continuare sistemele EFP, să sprijine strategiile de învățare de-a lungul vieții, să continue integrarea pe piața europeană a muncii și punerea în aplicare a CEC și să promoveze o cultură a îmbunătățirii calității la toate nivelurile, respectând totodată diversitatea amplă a sistemelor naționale de educație.

(18)

Prezenta recomandare ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de educație și de formare, la creșterea eficienței formării încercând să împiedice absolvirile fără obținerea unei calificări, la îmbunătățirea relației dintre educație, formare și obținerea unui loc de muncă, la extinderea legăturilor dintre educația formală, non-formală și informală și la dezvoltarea acordării de calificări pe baza experienței acumulate,

1.

să utilizeze și să dezvolte Cadrul european de referință pentru asigurarea calității („cadrul”), criteriile de calitate, descriptorii indicativi și indicatorii de referință astfel cum sunt stabiliți și descriși în anexele I și II, să perfecționeze și să dezvolte în continuare sistemele de EFP, să susțină strategiile de învățare de-a lungul vieții și punerea în aplicare a CEC și a Cartei europene a calității pentru mobilitate și să promoveze o cultură a îmbunătățirii calității și a inovării la toate nivelurile. Ar trebui acordată mai multă atenție trecerii de la EFP la învățământul superior;

2.

să planifice, fiecare în parte, în termen de 18 iunie 2011, o abordare destinată îmbunătățirii sistemelor de asigurare a calității la nivel național, după caz, și utilizării în modul cel mai eficient a cadrului prin implicarea partenerilor sociali, a autorităților regionale și locale și a altor părți interesate relevante în conformitate cu legislația și practicile naționale;

3.

să participe activ la rețeaua Cadrului european de referință pentru asigurarea calității („rețeaua cadrului”) ca bază a dezvoltării viitoare a principiilor comune, a criteriilor și a indicatorilor de referință, a liniilor directoare și a instrumentelor pentru îmbunătățirea calității în EFP în mod corespunzător la nivel național, regional și local;

4.

să înființeze, în cazul în care acesta nu există încă, un punct național de referință pentru asigurarea calității în EFP, care să fie legat de structurile și cerințele specifice fiecărui stat membru și care, în conformitate cu practica națională, să reunească organismele relevante existente și să implice partenerii sociali și toate părțile interesate în cauză la nivel național și regional, pentru asigurarea continuării inițiativelor. Punctele de referință ar trebui:

5.

să realizeze o reexaminare a procesului de punere în aplicare din patru în patru ani – această reexaminare ar trebui să fie inclusă în fiecare al doilea raport național de progrese elaborat în contextul viitorului cadru strategic pentru cooperarea la nivel european în domeniul educației și formării – pe baza criteriilor de referință care vor fi definite în cadrul rețelei cadrului și în cooperare cu Comisia și statele membre,

1.

de a susține statele membre în îndeplinirea sarcinilor menționate mai sus, în special prin facilitarea cooperării și a învățării reciproce, a testării și a dezvoltării materialului orientativ și prin furnizarea informațiilor referitoare la dezvoltarea calității în EFP în rândul statelor membre;

2.

de a promova și de a participa împreună cu statele membre la rețeaua cadrului , contribuind la dezvoltarea politicii în acest domeniu prin intermediul unor propuneri și inițiative concrete, după caz;

3.

de a asigura monitorizarea punerii în aplicare a prezentei recomandări, prin prezentarea unui raport adresat Parlamentului European și Consiliului din patru în patru ani, asupra experienței câștigate și a implicațiilor pentru viitor, incluzând o reexaminare a prezentei recomandări, dacă aceasta este necesară, realizată în cooperare cu statele membre și cu implicarea diverselor părți interesate;

4.

de a realiza, pe baza raportului respectiv și în cooperare cu statele membre, o evaluare a punerii în aplicare a prezentei recomandări și, în cazul în care este necesar, o revizuire a acesteia.

8.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/11

(1)

Dezvoltarea și recunoașterea cunoștințelor, abilităților și competențelor cetățenilor sunt fundamentale pentru dezvoltarea personală și profesională a acestora, precum și pentru competitivitatea, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială în Comunitate. În acest sens, acestea ar trebui să faciliteze mobilitatea transnațională a lucrătorilor și a celor care învață și să contribuie la respectarea cerințelor cererii și ofertei pe piața europeană a muncii. Participarea tuturor la învățarea de-a lungul vieții nelimitată, precum și transferul, recunoașterea și acumularea rezultatelor învățării dobândite de o persoană în contexte formale, non-formale și informale ar trebui în consecință promovate și îmbunătățite la nivel comunitar.

(2)

Consiliul European de la Lisabona din 2000 a ajuns la concluzia că sporirea transparenței calificărilor trebuie să constituie una dintre componentele principale necesare pentru adaptarea sistemelor educaționale și de formare profesională din Comunitate la cererile societății cunoașterii. În plus, Consiliul European de la Barcelona din 2002 a subliniat importanța îmbunătățirii transparenței și a metodelor de recunoaștere în domeniul educației și formării profesionale („EFP”).

(3)

Sistemele de EFP, unul dintre principalele domenii ale învățării de-a lungul vieții, sunt direct legate de învățământul general și superior, precum și de politicile sociale și de ocupare a forței de muncă ale fiecărui stat membru. Prin impactul lor transsectorial acestea promovează nu numai competitivitatea economiei europene și acoperirea necesităților pieței muncii, ci și coeziunea socială, egalitatea, participarea și implicarea cetățenilor.

(4)

Rezoluția Consiliului din 19 decembrie 2002 privind promovarea intensificării cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale (4) („Procesul Copenhaga”) și Raportul comun intermediar adoptat în 2004 al Consiliului și Comisiei privind punerea în aplicare a programului de lucru Educație și Formare 2010 (5) subliniază importanța unui sistem de credite pentru EFP, în timp ce Raportul comun al Consiliului și Comisiei din 2008 (6) subliniază necesitatea intensificării eforturilor în vederea îmbunătățirii calității și atractivității EFP.

(5)

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului la 15 noiembrie 2004 privind viitoarele priorități ale intensificării cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale au acordat prioritate dezvoltării și punerii în aplicare a unui sistem european de credite pentru EFP pentru a permite celor care învață să acumuleze rezultatele învățării dobândite prin parcursurile proprii de învățare în momentul trecerii de la un sistem de formare profesională la altul.

(6)

Scopul prezentei recomandări este de a institui un sistem european de credite pentru educație și formare profesională („SECEFP”) care vizează facilitarea transferului, recunoașterii și acumulării rezultatelor evaluate ale învățării persoanelor care doresc să obțină o calificare. Acest aspect va îmbunătăți modul în care sunt înțelese în general rezultatele învățării cetățenilor, transparența acestora, mobilitatea transnațională și transferabilitatea lor între statele membre și, dacă este cazul, în interiorul acestora, într-un spațiu al învățării de-a lungul vieții nelimitate, precum și mobilitatea și transferabilitatea calificărilor la nivel național între diversele sectoare ale economiei și în interiorul pieței muncii; de asemenea, acest sistem va contribui la dezvoltarea și extinderea cooperării europene în domeniul educației și formării.

(7)

ECEFP se bazează pe principiile și specificațiile tehnice stabilite în anexa II. Mai mult, sistemul trebuie să fie confirmat de principiile comune pentru asigurarea calității prezentate în Concluziile Consiliului din 28 mai 2004 privind asigurarea calității în educație și formare profesională și în Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 [privind stabilirea Cadrului european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională] (7).

(8)

ECEFP este aplicabil tuturor rezultatelor învățării care ar trebui, în principiu, să poată fi dobândite prin intermediul diferitelor trasee educaționale și de învățare la toate nivelurile Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții („CEC”) și apoi transferate și recunoscute. Prin urmare, prezenta recomandare contribuie la obiectivele mai generale de promovare a învățării de-a lungul vieții și de creștere a ocupării, a deschiderii față de mobilitate și a includerii sociale a lucrătorilor și a celor care învață. Aceasta facilitează mai ales dezvoltarea unor trasee de învățare flexibile și individualizate și recunoașterea rezultatelor învățării dobândite prin învățarea non-formală și informală.

(9)

Principiile transparente pentru asigurarea calității, schimbul de informații și dezvoltarea parteneriatelor între instituțiile competente pentru calificări, furnizorii de EFP și alte părți interesate trebuie să contribuie la construirea încrederii reciproce și să faciliteze punerea în aplicare a prezentei recomandări.

(10)

Prezenta recomandare ar trebui să faciliteze compatibilitatea, comparabilitatea și complementaritatea sistemelor de credite utilizate în EFP și Sistemul european de credite transferabile („SECT”) utilizat în învățământul superior și ar trebui, prin urmare, să contribuie la o permeabilitate mai ridicată între nivelurile educaționale și de formare, în conformitate cu legislația și practicile naționale.

(11)

Validarea rezultatelor evaluate ale învățării non-formale și informale ar trebui promovată în conformitate cu Concluziile Consiliului din 28 mai 2004 privind principiile europene comune pentru identificarea și validarea învățării non-formale și informale.

(12)

Prezenta recomandare completează Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (8), prin care se recomandă ca statele membre să promoveze corelarea între CEC și sistemele europene existente sau viitoare pentru transferul și acumularea de credite în învățământul superior și în EFP. În timp ce principalul obiectiv al CEC este de a îmbunătăți transparența, comparabilitatea și portabilitatea calificărilor obținute, scopul SECEFP este să faciliteze transferul, recunoașterea și acumularea rezultatelor învățării indivizilor pentru obținerea unei calificări.

(13)

Prezenta recomandare ține seama de Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 de instituire a unui cadru comunitar unic pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass) (9) și Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind mobilitatea transnațională în Comunitate în scopurile educației și formării: Carta europeană a calității pentru mobilitate (10).

(14)

Prezenta recomandare ar trebui să faciliteze implicarea autorităților locale și regionale competente în procesul de apropiere a cadrelor și sistemelor naționale de calificări sau a altor tipuri de cadre și sisteme cu SECEFP, după caz.

(15)

Prezenta recomandare nu ar trebui să aducă atingere Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (11), care conferă drepturi și obligații atât autorităților naționale, cât și migranților. Utilizarea SECEFP nu ar trebui să afecteze accesul la piața muncii în care calificările profesionale au fost recunoscute în conformitate cu Directiva 2005/36/CE. Mai mult, SECEFP nu implică pentru cetățeni niciun drept nou de obținere automată a recunoașterii rezultatelor învățării sau a punctelor de credit.

(16)

Introducerea și punerea în aplicare a SECEFP sunt voluntare, în conformitate cu articolele 149 și 150 din tratat, și, prin urmare, pot fi realizate doar în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative existente la nivel național

(17)

Deoarece obiectivele prezentei recomandări, și anume sprijinirea și completarea activităților statelor membre, facilitarea cooperării între acestea, sporirea transparenței și promovarea mobilității și a învățării de-a lungul vieții, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunității, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezenta recomandare nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii acestor obiective, deoarece nu înlocuiește sau definește sistemele naționale de calificări și/sau calificările și/sau sistemele naționale de credite, nu prevede rezultate specifice ale învățării sau competențele unui individ și nu vizează sau necesită nici fragmentarea, nici armonizarea sistemelor de calificări,

1.

să promoveze Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională („SECEFP”) astfel cum este stabilit în anexele I și II, la toate nivelurile CEC pentru calificările din EFP, pentru a facilita mobilitatea transnațională și recunoașterea rezultatelor învățării în EFP și în cadrul învățării nelimitate pe tot parcursul vieții;

2.

să creeze condițiile necesare și să adopte măsurile corespunzătoare, astfel încât, începând cu 2012 – în conformitate cu legislația și practicile naționale și pe baza experimentării și a testărilor – SECEFP să poată fi aplicat treptat calificărilor din EFP de la toate nivelurile CEC în scopul transferului, recunoașterii și acumulării rezultatelor învățării indivizilor dobândite în contexte formale și, după caz, în contexte non-formale și informale;

3.

să susțină dezvoltarea parteneriatelor și a rețelelor naționale și europene care implică instituțiile și autoritățile competente în domeniul calificărilor și al diplomelor, furnizorii de EFP, partenerii sociali și alți actori relevanți, consacrate experimentării, punerii în aplicare și promovării sistemului SECEFP;

4.

să se asigure că părțile interesate și indivizii din domeniul EFP au acces la informații și consiliere pentru utilizarea SECEFP și să faciliteze, în același timp, schimbul de informații între statele membre. În plus, statele membre trebuie să se asigure că utilizarea SECEFP pentru calificări este făcută publică în mod corespunzător de către autoritățile competente și că documentele „Europass” asociate emise de autoritățile competente conțin informații relevante explicite;

5.

să aplice, în conformitate cu legislația și practicile naționale, principiile comune pentru asigurarea calității în EFP prevăzute în Concluziile Consiliului din 28 mai 2004 privind asigurarea calității în educație și formare profesională în momentul utilizării SECEFP, în special în raport cu evaluarea, validarea și recunoașterea rezultatelor învățării;

6.

să se asigure că există mecanisme de coordonare și monitorizare la nivelurile corespunzătoare, în conformitate cu legislația, structurile și cerințele fiecărui stat membru pentru a garanta calitatea, transparența și coerența inițiativelor întreprinse pentru punerea în aplicare a SECEFP,

1.

de susținere a statelor membre în îndeplinirea sarcinilor menționate la punctele 1-6 și în utilizarea principiilor și specificațiilor tehnice ale SECEFP stabilite în anexa II, în special prin facilitarea testării, cooperării, învățării reciproce, promovării și lansării de acțiuni de informare și de consultare, precum și de asigurare a accesului la informații pentru toți cetățenii interesați;

2.

de elaborare a unor ghiduri și instrumente pentru utilizatori, precum și de adaptare a documentelor Europass corespunzătoare, în colaborare cu statele membre și cu experții și utilizatorii naționali și europeni; dezvoltare a unei expertize pentru creșterea compatibilității și a complementarității între SECEFP și SECT utilizat în învățământul superior, în colaborare cu experți și utilizatori EFP și din domeniul învățământului superior de la nivel european și național; și de furnizare periodică a informațiilor asupra evoluției SECEFP;

3.

de promovare și participare, alături de statele membre, în cadrul unei rețele europene pentru SECEFP care să implice părțile interesate și instituțiile naționale competente în EFP profesională în scopul diseminării și susținerii SECEFP în cadrul statelor membre și în scopul constituirii unei platforme durabile pentru schimbul de informații și de experiență între statele membre; creare, în interiorul acestei rețele, a unui grup de utilizatori ai SECEFP pentru a contribui la actualizarea ghidului utilizatorilor și la calitatea și coerența generală a procesului de cooperare pentru punerea în aplicare a SECEFP;

4.

de monitorizare și continuare a acțiunilor întreprinse, inclusiv a rezultatelor experimentărilor și testărilor, și, după evaluarea acțiunii întreprinse în cooperare cu statele membre, de raportare, până la 18 iunie 2014, către Parlamentul European și Consiliu asupra experienței câștigate și asupra implicațiilor pentru viitor, inclusiv, dacă este cazul, o reexaminare și adaptare a prezentei recomandări, care să cuprindă o actualizare a anexelor tehnice și a materialului informativ, în colaborare cu statele membre.

8.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/19

8.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/20

8.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/21

—

EIBURS, programul BEI de finanțare a cercetării universitare (the EIB University Research Sponsorship Programme);

—

STAREBEI (STAges de REcherche BEI), un program de finanțare a tinerilor cercetători care lucrează în cadrul unor proiecte comune BEI-universități, și

—

Rețelele universitare BEI, un mecanism de cooperare pentru rețelele universitare cu relevanță deosebită în sprijinirea obiectivelor Grupului BEI.

—

Costurile și beneficiile protejării ecosistemelor în contextul schimbărilor climatice, recunoscând necesitatea abordării amenințărilor existente în vederea creșterii rezistenței la impactul exercitat de schimbările climatice și rolul jucat de ecosistemele sănătoase (precum și valoarea acestora), atât în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, cât și în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice;

—

Utilizarea unor abordări bazate pe piață în vederea protejării și îmbunătățirii serviciilor ecosistemice, pe baza experienței privind piața carbonului.

EIB-Universities Research Action

100, boulevard Konrad Adenauer

2950 Luxembourg

LUXEMBOURG

8.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/23

—

EPSO/AST/100/09 – Asistenți de cetățenie bulgară (BG)

—

EPSO/AST/101/09 – Asistenți de cetățenie română (RO)

8.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/24

1.

La date de 30 iunie 2009, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderea Platinum Equity LLC („Platinum”, SUA) dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din regulamentul Consiliului, controlul asupra unor părți ale întreprinderii Delphi Corporation („Delphi”, SUA), prin achiziționare de acțiuni și active.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea nu se ia o decizie finală în această privință.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 2 2964301 sau 2967244) sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.5570 – Platinum/Delphi, la următoarea adresă: