11.6.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 132/5

Rata de schimb a monedei euro (1)

10 iunie 2009

2009/C 132/05

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,4102
JPY	yen japonez	138,03
DKK	coroana daneză	7,4462
GBP	lira sterlină	0,85830
SEK	coroana suedeză	10,7296
CHF	franc elvețian	1,5158
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,8430
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,748
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	278,17
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,6995
PLN	zlot polonez	4,4645
RON	leu românesc nou	4,1970
TRY	lira turcească	2,1698
AUD	dolar australian	1,7387
CAD	dolar canadian	1,5500
HKD	dolar Hong Kong	10,9307
NZD	dolar neozeelandez	2,2257
SGD	dolar Singapore	2,0431
KRW	won sud-coreean	1 771,60
ZAR	rand sud-african	11,3326
CNY	yuan renminbi chinezesc	9,6365
HRK	kuna croată	7,2639
IDR	rupia indoneziană	14 109,80
MYR	ringgit Malaiezia	4,9294
PHP	peso Filipine	66,846
RUB	rubla rusească	43,6320
THB	baht thailandez	48,010
BRL	real brazilian	2,7136
MXN	peso mexican	19,1153
INR	rupie indiană	66,7450

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

11.6.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 132/6

Comunicare a Comisiei de stabilire a unor orientări privind ajutoarele de stat pentru societățile de administrare a navelor

(Text cu relevanță pentru SEE)

2009/C 132/06

1. DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta comunicare abordează eligibilitatea administratorilor aspectelor tehnice și administratorilor echipajului navelor pentru reducerea impozitului pe profit sau pentru aplicarea impozitului pe tonaj în temeiul secțiunii 3.1 din Comunicarea Comisiei C(2004) 43 – Orientări comunitare privind ajutoarele de stat pentru transportul maritim (1) („Orientările”). Comunicarea nu abordează ajutoarele de stat pentru administratorii comerciali ai navelor. Prezenta comunicare se aplică serviciilor de administrare a personalului și de administrare tehnică, indiferent dacă acestea sunt furnizate aceleiași nave separat sau împreună.

2. INTRODUCERE

2.1. Contextul general

Orientările oferă posibilitatea ca societățile de administrare a navelor să poată beneficia de impozitul pe tonaj sau de alte reglementări fiscale pentru societățile maritime (secțiunea 3.1). Cu toate acestea, eligibilitatea este limitată la furnizarea colectivă de servicii de administrare tehnică și a echipajului pentru aceeași navă („administrare completă”), în timp ce activitățile care sunt furnizate separat nu sunt eligibile pentru impozitarea pe tonaj sau pentru alte reglementări fiscale.

Orientările stipulează faptul că Comisia va examina efectele Orientărilor asupra administrării navelor peste trei ani (2). Prezenta Comunicarea stabilește rezultatele proaspetei evaluări și trage concluzii privind eligibilitatea societăților de administrare a navelor pentru ajutoarele de stat.

2.2. Administrarea navelor

Societățile de administrare a navelor sunt entități care oferă o gamă largă de servicii pentru armatori, precum controale tehnice, recrutarea, formarea și administrarea echipajului și exploatarea navelor. Există trei categorii principale de servicii de administrare a navelor: administrarea echipajului, administrarea tehnică și administrarea comercială.

Administrarea echipajului constă, în special, în soluționarea tuturor aspectelor legate de echipaj, precum selectarea și angajarea navigatorilor calificați corespunzător, eliberarea de state de plată, asigurarea unui nivel adecvat de dotare cu personal al navelor, verificarea certificării navigatorilor, garantarea unei asigurări în caz de accident sau de invaliditate a navigatorilor, organizarea deplasărilor și rezolvarea problemelor legate de acordarea vizelor, soluționarea cererilor de rambursare a cheltuielilor medicale, evaluarea performanței navigatorilor și, în unele cazuri, formarea acestora. Administrarea echipajului reprezintă de departe cea mai mare parte a industriei administrării navelor la nivel global.

Administrarea tehnică constă în asigurarea navigabilității navei și respectarea deplină a cerințelor tehnice, de siguranță și de securitate. Administratorul aspectelor tehnice este, în special, responsabil de deciziile privind reparația și întreținerea unei nave. Administrarea tehnică reprezintă o parte importantă a industriei de administrare a navelor, deși mult mai mică decât administrarea echipajului.

Administrarea comercială constă în promovarea și asigurarea vânzării capacității navelor, prin navlosirea navelor, rezervări pentru marfă sau pasageri, asigurarea activităților de comercializare și numirea agenților. Administrarea comercială reprezintă o foarte mică parte a industriei de administrare a navelor. În prezent, Comisia nu dispune de informații complete privind administrarea comercială. Prin urmare, prezenta comunicare nu abordează administrarea comercială.

Ca în orice activitate maritimă, administrarea navelor este, prin natura sa, o activitate care se desfășoară la nivel mondial. În absența unei legi internaționale de reglementare a administrării navelor de către părți terțe, standardele din acest domeniu au fost stabilite în cadrul unor acorduri de drept privat (3).

În interiorul Comunității, administrarea navelor se desfășoară, în principal, în Cipru. Cu toate acestea, există societăți de administrare a navelor și în Regatul Unit, Germania, Danemarca, Belgia și Țările de Jos. În afara Comunității, societățile de administrare a navelor sunt stabilite, în special, în Hong Kong, Singapore, India, Emiratele Arabe Unite și SUA.

2.3. Reexaminarea condițiilor de eligibilitate pentru societățile de administrare a navelor

De la publicarea Orientărilor în ianuarie 2004, mai multe țări maritime au intrat în Comunitatea Europeană, printre care și Cipru, care beneficiază de cea mai mare industrie a administrării navelor din lume.

Aderarea Ciprului și lucrările sale preliminare în vederea respectării Orientărilor, precum și un studiu realizat de un consorțiu pentru administrația respectivului stat membru (4), au permis o înțelegere mai aprofundată a acestei activități și a evoluției sale. S-a atins un grad mai ridicat de conștientizare, în special în privința legăturii dintre administrarea tehnică și a echipajului pe de o parte și transportul maritim pe de altă parte, precum și în privința posibilității ca administratorii aspectelor tehnice și/sau ai echipajului să ajute la îndeplinirea obiectivelor Orientărilor.

3. EVALUAREA ELIGIBILITĂȚII SOCIETĂȚILOR DE ADMINISTRARE A NAVELOR

Spre deosebire de alte servicii legate de sectorul maritim, administrarea navelor reprezintă o activitate de bază standard a transportatorilor maritimi, de obicei furnizată intern. Administrarea navelor reprezintă una dintre cele mai caracteristice activități ale operatorilor de nave. Cu toate acestea, astăzi, în unele cazuri se efectuează externalizarea acestei activități către societăți terțe de administrarea a navelor. Datorită acestei legături dintre administrarea navelor și transportul maritim societățile terțe de administrare a navelor sunt operatori profesioniști cu aceeași experiență ca și armatorii, și, deși sunt împărțite pe specializări, acestea își desfășoară activitatea în același mediu de afaceri. Armatorii sunt singurii clienți ai societăților de administrare a navelor.

În acest context, Comisia consideră că externalizarea administrării navelor nu ar trebui să fie penalizată fiscal în privința administrării interne a navelor cât timp societățile de administrare a navelor îndeplinesc aceleași cerințe ca și cele aplicabile armatorilor și cât timp furnizarea de ajutoare pentru societățile de administrare a navelor contribuie la îndeplinirea obiectivelor Orientărilor în același fel ca și furnizarea de ajutoare pentru armatori.

În special, Comisia consideră că tocmai datorită specializării și a naturii activităților principale ale acestora, societățile de administrare a navelor pot contribui semnificativ la îndeplinirea obiectivelor Orientărilor, în special la obținerea unui „transport maritim eficace, sigur și ecologic” și la „consolidarea sistemului maritim stabilit în statele membre” (5).

4. EXTINDEREA ELIGIBILITĂȚII PENTRU AJUTOARE DE STAT LA SOCIETĂȚILE DE ADMINISTRARE A NAVELOR

Pe baza a ceea ce s-a explicat în secțiunea 3 de mai sus, Comisia va aproba, în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, scutirea de impozit pentru societățile de administrare a navelor prevăzută la secțiunea 3.1 din Orientări, cu privire la serviciile de administrare tehnică și administrare a echipajului navelor furnizate separat sau împreună, atâta timp când sunt îndeplinite condițiile prevăzute la secțiunile 5 și 6 din prezenta comunicare.

5. CONDIȚIILE DE ELIGIBILITATE APLICABILE ADMINISTRATORILOR ASPECTELOR TEHNICE ȘI ADMINISTRATORILOR ECHIPAJULUI

Pentru a fi eligibile pentru ajutoare, societățile de administrare a navelor trebuie să aibă o legătură clară cu Comunitatea și cu economia acesteia, în conformitate cu secțiunea 3.1 din Orientări. În plus, acestea trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivelor din Orientări, precum cele stabilite la secțiunea 2.2 din respectivele orientări. Administratorii aspectelor tehnice și administratorii echipajului sunt eligibili pentru ajutoarele de stat numai în cazul în care navele pe care le administrează îndeplinesc toate cerințele prevăzute la secțiunile 5.1-5.4 din prezenta comunicare. Activitățile eligibile trebuie să se desfășoare în întregime pe teritoriul Comunității.

5.1. Contribuția la economie și la ocuparea forței de muncă în cadrul Comunității

Legătura economică pe care societățile de administrare a navelor o au cu Comunitatea este dovedită prin faptul că administrarea navelor se desfășoară pe teritoriul unuia sau mai multor state membre și că, în principal, resortisanții Comunității sunt angajați în activități desfășurate pe uscat sau pe nave.

5.2. Legătura economică dintre navele administrate și Comunitate

Societățile de administrare a navelor pot beneficia de ajutoare de stat pentru navele administrate în întregime de pe teritoriul Comunității, chiar dacă serviciile de administrare sunt furnizate intern sau sunt parțial ori în întregime externalizate uneia sau mai multor societăți de administrare a navelor.

Cu toate acestea, deoarece societățile de administrare a navelor nu au control deplin asupra clienților acestora, cerința menționată anterior se consideră a fi îndeplinită dacă cel puțin două treimi din tonajul navelor administrate sunt gestionate de pe teritoriul Comunității. Tonajul corespunzător treimii rămase, care nu este gestionat în întregime de pe teritoriul Comunității nu este eligibil (6).

5.3. Respectarea standardelor internaționale și comunitare

Societățile de administrare a navelor sunt eligibile dacă totalitatea navelor și a echipajelor pe care le administrează respectă standardele internaționale și dispozițiile legislative comunitare, în special pe cele referitoare la securitatea, siguranța, formarea și certificarea navigatorilor, performanța de mediu și condițiile de muncă la bordul navei.

5.4. Cerința cu privire la ponderea pavilionului (legătura de pavilion)

Cerința cu privire la ponderea pavilionului, stabilită la paragraful al optulea din secțiunea 3.1 din Orientări, se aplică societăților de administrare a navelor. Nivelul de referință al ponderii pavilioanelor comunitare este cel din ziua publicării prezentei comunicări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pentru societățile nou înființate nivelul de referință se calculează la un an de la data la care acestea și-au început activitatea.

6. CERINȚE SUPLIMENTARE PENTRU ADMINISTRATORII ECHIPAJULUI

6.1. Formarea navigatorilor

Administratorii echipajului sunt eligibili pentru ajutoarele de stat atâta timp cât toți navigatorii care lucrează la bordul navelor administrate sunt educați, instruiți și dețin un certificat de competență în conformitate cu Convenția Organizației Maritime Internaționale privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare și de efectuare a serviciului de cart (STCW) din 1978, astfel cum a fost modificată, și și-au încheiat cu succes formarea în siguranța personală la bordul unei nave. În plus, administratorii echipajului sunt eligibili dacă îndeplinesc cerințele STCW și dispozițiile legislative ale Comunității cu privire la responsabilitățile societăților.

6.2. Condiții sociale

Pentru a fi eligibili pentru ajutoarele de stat, administratorii echipajului trebuie să se asigure că dispozițiile Convenției privind munca din domeniul maritim din 2006 a Organizației Internaționale a Muncii (7) sunt puse în aplicare de angajatorii navigatorilor pe toate navele administrate, indiferent dacă sunt armatori sau societăți de administrare a navelor. Societățile de administrare a navelor trebuie să se asigure, în special, că sunt aplicate în mod corespunzător dispozițiile Convenției privind munca din domeniul maritim referitoare la contractul de muncă al navigatorilor (8), pierderea sau naufragiul navei (9), asistența medicală (10), răspunderea armatorului inclusiv plata salariilor în caz de accident sau boală (11) și repatrierea (12).

De asemenea, administratorii echipajului trebuie să se asigure că sunt respectate în întregime standardele internaționale referitoare la orele de lucru și de odihnă prevăzute de Convenția privind munca din domeniul maritim.

În final, pentru a fi eligibili, administratorii echipajului trebuie, de asemenea, să ofere garanții financiare pentru a asigura compensarea în cazul decesului sau al unei incapacități pe termen lung a navigatorilor ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau a unui risc profesional.

7. CALCULAREA IMPOZITULUI

În cazul societăților de administrare a navelor, Comisia va aplica, de asemenea, principiul prevăzut în Orientări, conform căruia, pentru a evita denaturarea, vor fi aprobate numai acele sisteme care permit o sarcină fiscală uniformă în toate statele membre pentru aceeași activitate sau același tonaj. Aceasta înseamnă că scutirea totală sau sistemele echivalente nu vor fi aprobate (13).

Baza de impozitare pentru societățile de administrare a navelor nu poate fi, evident, aceeași ca cea aplicată pentru armatori deoarece, în ceea ce privește o anumită navă, cifra de afaceri a societăților de administrare a navelor este mult mai mică decât cea a armatorilor. Conform unui studiu menționat în secțiunea 2.3, precum și în urma notificărilor primite în trecut, baza de impozitare care trebuie aplicată societăților de administrare a navelor ar trebui să fie de aproximativ 25 % (în ceea ce privește tonajul sau profitul teoretic) din impozitul care ar trebui aplicat armatorilor pentru aceeași navă sau pentru același tonaj. Prin urmare, Comisia solicită să nu se aplice un procent mai mic de 25 % în cadrul sistemelor de impozitare pe tonaj a societăților de administrare a navelor (14).

Dacă societățile de administrare a navelor se angajează în activități care nu sunt eligibile pentru ajutoare de stat în temeiul prezentei comunicări, acestea trebuie să țină o evidență contabilă separată pentru respectivele activități.

În cazul în care societățile de administrare a navelor subcontractează o parte a activității lor unor părți terțe, acestea din urmă nu sunt eligibile pentru ajutoare de stat.

8. APLICAREA ȘI REEXAMINAREA

Comisia va aplica orientările prevăzute în prezenta comunicare din ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Ajutoarele de stat pentru societățile de administrare a navelor vor fi incluse în revizuirea generală a Orientărilor prevăzută în secțiunea 13 din respectivele Orientări.

(1) JO C 13, 17.1.2004, p. 3.

(2) A se vedea nota de subsol nr. 3 de la pagina 7 din JO C 13, 17.1.2004.

(3) Un exemplu este „BIMCO's Standard Ship Management Agreement SHIPMAN 98” (Standardul BIMCO privind acordul de administrare a navelor SHIPMAN 98) care este des utilizat în relațiile dintre societățile de administrare a navelor și armatori.

(4) Study on Ship Management in Cyprus and in the European Union (Studiu privind administrarea navelor în Cipru și în Uniunea Europeană) din 31 mai 2008, realizat pentru guvernul cipriot de un consorțiu sub conducerea Universității de Economie și Administrare a Afacerilor din Viena.

(5) Secțiunea 2.2 din Orientări.

(6) În timp ce nerespectarea regulii de două treimi nu afectează eligibilitatea societății de administrare a navelor.

(7) Trebuie de amintit faptul că partenerii sociali europeni au adoptat un acord care conține partea relevantă din Convenția privind munca din domeniul maritim din 2006, integrat în dreptul comunitar prin Directiva 2009/13/CE din 16 februarie 2009 a Consiliului de punere în aplicare a acordului încheiat între Asociația Armatorilor din Comunitatea Europeană (ECSA) și Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF) cu privire la Convenția din 2006 privind munca în domeniul maritim și de modificare a Directivei 1999/63/CE (JO L 124, 20.5.2009, p. 30).

(8) Reglementarea 2.1 și Norma A2.1 (Contractul de muncă al navigatorilor) din titlul 2 al Convenției privind munca din domeniul maritim.

(9) Ibidem, Reglementarea 2.6 și Norma A2.6 (Despăgubirea navigatorilor pentru pierderea sau naufragiul navei) din titlul 2.

(10) Ibidem, Reglementarea 4.1 și Norma A4.1 (Asistența medicală la bordul navei și la țărm – răspunderea armatorilor); Reglementarea 4.3 și Norma A4.3 (Protecția sănătății și a siguranței și prevenirea accidentelor); Reglementarea 4.4 (Accesul la serviciile sociale pentru navigatori aflate pe uscat) din titlul 4.

(11) Ibidem, Reglementarea 4.2 și Norma A4.2 (Răspunderea armatorilor) din titlul 4.

(12) Ibidem, Reglementarea 2.5 și Norma A2.5 (Repatrierea) din titlul 2.

(13) Comisia profită de ocazia oferită de prezenta comunicare pentru a sublinia că mecanismul utilizat pentru calcularea impozitului care trebuie plătit atât de societățile de administrare a navelor, cât și de armatori este irelevant în sine; în special, este irelevant dacă se aplică sau nu un sistem bazat pe profit teoretic.

(14) În cazul în care armatorul este eligibil, acestuia i se impută întregul impozit pe tonaj.

11.6.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 132/10

Cerere de propuneri pentru acțiuni indirecte în temeiul programului comunitar multianual privind protecția copiilor care utilizează internetul și alte tehnologii de comunicare („Safer Internet”)

(Text cu relevanță pentru SEE)

2009/C 132/07

În conformitate cu Decizia nr. 1351/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 de stabilire a unui program comunitar multianual privind protecția copiilor care utilizează internetul și alte tehnologii de comunicare (1) („Safer Internet”), Comisia Europeană lansează prezenta cerere de propuneri pentru acțiuni care urmează să fie finanțate în cadrul programului.

Programul „Safer Internet” se bazează pe următoarele patru acțiuni:

(a)	asigurarea sensibilizării publicului;

(b)	combaterea conținutului ilegal și a comportamentului dăunător din mediul online;

(c)	promovarea unui mediu online mai sigur;

(d)	crearea unei baze de cunoștințe.

Acest program urmează programului „Safer Internet plus” (2005-2008).

În conformitate cu articolul 3 din decizia Parlamentului European și a Consiliului, Comisia Europeană a adoptat un program de lucru (2) care să servească drept bază pentru implementarea programului în 2009. Programul de lucru conține informații suplimentare cu privire la obiectivele, prioritățile, bugetul indicativ și tipul de acțiuni menționate în prezenta cerere, precum și regulile de eligibilitate privind participarea.

Informații privind modul de elaborare și de prezentare a propunerilor și procesul de evaluare sunt disponibile în ghidul pentru candidați (3).

Această documentație, împreună cu programul de lucru și orice alte informații legate de prezenta cerere de propuneri pot fi obținute de la Comisia Europeană la următoarea adresă:

Comisia Europeană

Direcția Generală Societatea Informațională și Mass-media

Safer Internet

EUFO 1195

Rue Alcide de Gasperi

2920 Luxembourg

LUXEMBOURG

E-mail: saferinternet@ec.europa.eu

Fax +352 4301-34079

Web: http://ec.europa.eu/saferinternet

4.	Propunerile pot fi făcute pentru părțile cererii care sunt identificate mai jos. Candidații care doresc să facă propuneri pentru mai multe părți ale cererii trebuie să transmită propuneri separate pentru fiecare parte.

Bugetul total orientativ alocat pentru această cerere de propuneri este de 9,333 milioane EUR (contribuție comunitară) în cadrul bugetului pe anul 2009. Pentru a garanta obiectivul unei acoperiri totale a rețelei europene integrate de centre pentru un internet mai sigur (centre „Safer Internet”), bugetul pe anul 2009 pentru cererea de propuneri poate fi sprijinit prin credite alocate din bugetul pe anul 2010, cu condiția adoptării bugetului pentru anul 2010 de autoritatea bugetară și a disponibilității acestor credite. Dacă se decide recurgerea la un astfel de sprijin, aceasta va avea loc înaintea termenului limită aferent cererii de propuneri.

Finanțările pentru propunerile transmise ca răspuns la prezenta cerere de propuneri vor fi acordate prin intermediul unor acorduri de subvenționare.

Evaluarea propunerilor va avea ca rezultat întocmirea unei liste de propuneri care urmează să fie finanțate. Lista poate fi completată cu o listă de rezervă cu propuneri satisfăcătoare, care urmează să fie finanțate în funcție de bugetul disponibil.

Participarea la cererea de propuneri din cadrul acestui program de lucru este deschisă tuturor persoanelor juridice stabilite în statele membre. Cererea este, de asemenea, deschisă participării persoanelor juridice stabilite pe teritoriul statelor AELS care sunt părți contractante la Acordul SEE (Norvegia, Islanda și Liechtenstein).

Cererea se adresează și persoanelor juridice stabilite în alte țări, în condițiile stabilite la articolul 2 din decizia privind programul (4), în cazul în care s-a semnat un acord bilateral. În cazul în care propunerile depuse de persoane juridice din aceste țări sunt selectate pentru finanțare, acordul de subvenționare va fi semnat numai după ce vor fi luate măsurile necesare pentru ca țara respectivă să se alăture programului prin semnarea unui acord bilateral. Informații actualizate privind țările care participă la program sunt disponibile pe site-ul internet al programului: http://ec.europa.eu/saferinternet

Persoanele juridice stabilite pe teritoriile unor țări care nu fac parte din UE, altele decât cele menționate mai sus, și organizațiile internaționale pot participa la toate proiectele, însă numai cu finanțare proprie.

Persoanele juridice stabilite în Rusia pot participa la acțiunea 1.1 (centre pentru un internet mai sigur) a prezentei cereri de propuneri, în condițiile prevăzute de programul de lucru.

Partea 1: Părțile cererii de propuneri

Acțiunea 1 și acțiunea 2: ASIGURAREA SENSIBILIZĂRII PUBLICULUI ȘI COMBATEREA CONȚINUTULUI ILEGAL ȘI A COMPORTAMENTULUI DĂUNĂTOR DIN MEDIUL ONLINE

Identificator: 1.1 REȚEA INTEGRATĂ: CENTRE PENTRU UN INTERNET MAI SIGUR

Programul încurajează crearea unor centre pentru un internet mai sigur în toată Europa pentru coordonarea activităților și regruparea diverselor părți interesate, în vederea garantării luării de măsuri și a facilitării transferului de cunoștințe.

Toate centrele pentru un internet mai sigur vor organiza activități de sensibilizare a părinților, educatorilor, profesorilor și copiilor, în strânsă cooperare cu toți actorii relevanți la nivel european, regional sau local, abordând probleme legate de conținutul considerat drept inadecvat pentru copii. Este vorba, de exemplu, de xenofobie, intimidare și hărțuire, de utilizarea serviciilor „peer-to-peer”, a celor video de bandă largă, de mesajele trimise instant, de camerele de chat, de site-urile de socializare în rețea și de accesul la conținut, la comunicare și la informații interactive permise de adoptarea rapidă de către copii a internetului, a telefoniei mobile și a consolelor de jocuri. Acțiunile iau în considerare problemele conexe ale protecției consumatorilor și datelor, precum și ale securității informațiilor și rețelelor (viruși/spam-uri).

De asemenea, centrele pentru un internet mai sigur trebuie să aibă și a) linii telefonice directe la care publicul să poată semnala conținutul ilegal și b) linii de asistență telefonică la care părinții și copiii să poată obține sfaturi despre cum să reacționeze dacă se confruntă cu contacte prejudiciabile (tentative de seducție), comportament dăunător (hărțuire online), conținut dăunător sau experiențe dezagreabile sau înfricoșătoare legate de utilizarea tehnologiilor online de către aceștia.

Sarcinile centrelor pentru un internet mai sigur sunt definite mai detaliat în programul de lucru.

Finanțarea este de 50 % din costurile eligibile (și poate fi ridicată până la 75 % pentru organismele publice, IMM-uri și organizațiile non-profit).

Identificator: 1.2 REȚEA INTEGRATĂ: COORDONAREA EUROPEANĂ A CENTRELOR PENTRU UN INTERNET MAI SIGUR

Pentru a asigura o cooperare și o eficiență maxime ale acțiunilor de sensibilizare, ale liniilor telefonice directe și ale liniilor de asistență telefonică, cererea de propuneri din 2009 este deschisă și unui coordonator de rețea, în vederea furnizării sprijinului logistic și de infrastructură centrelor pentru un internet mai sigur, asigurând vizibilitatea la nivel european, buna comunicare și schimbul de experiență în așa fel încât experiența acumulată să poată fi aplicată în mod continuu.

Sarcinile coordonatorului de rețea sunt definite mai detaliat în programul de lucru. Având în vedere diversitatea sarcinilor legate de sensibilizare, de liniile telefonice directe și de liniile de asistență telefonică, în program sunt prevăzute sarcini specifice pentru fiecare componentă.

Pe lângă sarcinile specifice de coordonare ale fiecărei componente, coordonatorul de rețea:

—

va furniza un portal internet unic, complet care să ofere vizibilitate activităților legate de sensibilizare, liniilor telefonice directe și liniilor de asistență telefonică, permițând colectarea informațiilor și resurselor pertinente având un conținut cum ar fi serviciile de știri, articolele, scrisorile lunare;

—	va disemina statisticile și informațiile privind activitățile legate de sensibilizare, de liniile telefonice directe și de liniile de asistență telefonică, precum și rezultatele rețelei în toată Europa;

—	va elabora o structură de guvernanță pentru rețea;

—	va coordona la nivel european grupurile de lucru, formate din tineri, ale centrelor pentru un internet mai sigur și va organiza o reuniune paneuropeană a membrilor grupurilor de lucru ale centrelor pentru un internet mai sigur;

—	va coordona organizarea reuniunilor regionale ale centrelor pentru un internet mai sigur.

Coordonarea globală și sarcinile specifice de coordonare vor intra sub incidența unui acord de subvenționare unic.

O propunere comună poate fi realizată de maximum trei organizații diferite.

Finanțarea este de 100 % din costurile eligibile directe (așa cum sunt definite în modelul de acord de subvenționare), costurile indirecte (cheltuieli generale) nefiind incluse.

Acțiunea 3: PROMOVAREA UNUI MEDIU ONLINE MAI SIGUR

Identificator: 3.1 REȚEA TEMATICĂ: REȚEA DE ORGANIZAȚII NEGUVERNAMENTALE PENTRU PROTECȚIA COPILULUI PE INTERNET

Propunerile trebuie să se refere la instituirea unei rețele tematice a organizațiilor neguvernamentale europene care reprezintă drepturile și bunăstarea copiilor, pentru a defini o abordare concertată prin partajarea experienței și a celor mai bune practici și prin dezvoltarea strategiilor comune, în scopul de a garanta luarea în considerare a nevoilor copiilor în discuțiile despre internet și despre noile mijloace media din Europa, precum și în forurile internaționale relevante.

Finanțarea este de 100 % pentru un set redus de costuri eligibile (costuri directe de coordonare și de implementare a rețelei) pentru rețelele tematice.

Acțiunea 4: CREAREA UNEI BAZE DE CUNOȘTINȚE

10.

Identificator: 4.1 PROIECT DE APROFUNDARE A CUNOȘTINȚELOR: ABUZURI SĂVÂRȘITE ONLINE ASUPRA COPIILOR

Propunerile trebuie să se refere la un proiect de aprofundare a cunoștințelor care are ca obiectiv ameliorarea cunoștințelor cu privire la abuzurile sexuale asupra copiilor legate de activitățile online, în special tentativele de seducție online (procesul prin care o persoană se împrietenește cu un copil în scopul de a abuza sexual de acesta). De la acest proiect se așteaptă ameliorarea cunoștințelor privind acest proces, care să servească elaborării de politici, lucrărilor privind bunăstarea copiilor, acțiunilor de sensibilizare, precum și furnizării de noi subiecte pentru acțiunile și studiile viitoare. Protecția copiilor ar fi intensificată și s-ar putea formula strategii preventive mai eficace.

Proiectul poate viza abuzurile săvârșite online asupra copiilor: identificarea celor mai vulnerabile grupuri care sunt ținta abuzurilor online, impactul psihosocial asupra copiilor care au fost victime ale unor acțiuni online, de la accesarea unui conținut potențial dăunător online (cum ar fi conținuturile sexuale și/sau violente) până la abuz.

Proiectul trebuie să identifice diferențele comportamentale de utilizare în funcție de vârstă și de sex; raportul între sexualitatea tinerilor și tentativele de seducție online; realizarea profilului comportamentului online riscant al mai multor grupuri diferite de copii.

Metodologia proiectului trebuie să includă o abordare calitativă implicând copii care au fost victime ale abuzurilor online.

Finanțarea proiectelor de ameliorare a cunoștințelor este de 100 % din costurile eligibile directe (așa cum sunt definite în modelul de acord de subvenționare), costurile indirecte (cheltuieli generale) nefiind însă incluse.

Partea 2: Criteriile de evaluare

Evaluarea propunerilor se va baza pe principiile transparenței și egalității de tratament. Evaluarea va fi efectuată de Comisie cu sprijinul unor experți independenți. Fiecare propunere prezentată va fi analizată pe baza criteriilor de evaluare, care se împart în trei categorii: criterii de eligibilitate, criterii de atribuire și criterii de selecție. Numai propunerile care îndeplinesc cerințele criteriilor de eligibilitate vor fi evaluate în continuare. Descrierea acestor criterii este prezentată mai jos.

11.

Criterii de eligibilitate

În momentul primirii, toate propunerile și candidaturile vor face obiectul unui control al eligibilității, pentru a garanta că acestea respectă cerințele cererii de propuneri și ale procedurii de depunere.

Se vor efectua următoarele controale:

—	primirea propunerii de către Comisie, cel târziu la data-limită și la ora-limită de primire stabilite în cererea de propuneri;

—	caracterul complet al propunerii. Propunerile care sunt substanțial incomplete – și anume formularele nu includ suficiente informații pentru a permite identificarea partenerilor, definirea statutului lor juridic și evaluarea domeniului de aplicare al proiectului propus – vor fi excluse.

De asemenea, autorii propunerilor trebuie să certifice că nu se află în vreuna din situațiile enumerate în programul de lucru, ceea ce i-ar putea exclude de la participare.

12.

Criterii de atribuire

Pentru evaluarea comparativă a caracteristicilor propunerilor primite, fiecare modalitate de implementare a programului (rețele integrate, proiecte cu obiective bine precizate și rețele tematice) va face obiectul unui set specific de criterii de atribuire, cu ponderi specifice. Descrierea acestor criterii de atribuire este inclusă în Programul de lucru pentru „Safer Internet” 2009.

13.

Criterii de selecție

Criteriile de selecție permit garantarea faptului că autorii propunerilor dispun de resursele necesare pentru cofinanțarea proiectului, precum și de competențele și calificările profesionale necesare pentru finalizarea cu succes a activităților.

Criteriile de selecție sunt aplicate pe baza informațiilor furnizate în propunere. Dacă analiza acestor informații identifică o capacitate financiară sau o competență profesională insuficientă, este posibil să fie necesare acțiuni compensatorii, cum ar fi garanții financiare sau alte acțiuni. Propunerile reținute pentru negocieri vor face obiectul unei validări juridice și financiare oficiale, care va condiționa încheierea unui acord de subvenționare.

Descrierea criteriilor de selecție este inclusă în Programul de lucru pentru „Safer Internet” 2009.

Partea 3: Detalii administrative și termene-limită

14.

Propunerile trebuie elaborate pe baza formularelor disponibile în ghidul pentru candidați; un (1) original și cinci (5) copii trebuie trimise Comisiei pe suport de hârtie, însoțite de o copie în format electronic sau pe cd-rom, la adresa următoare:

Comisia Europeană

Direcția Generală Societatea Informațională și Mass-media

Safer Internet

Office EUFO 1194

Rue Alcide de Gasperi

2920 Luxembourg

LUXEMBOURG

15.	Termenul-limită pentru primirea tuturor propunerilor: 19 noiembrie 2009, ora 17:00 (ora Luxemburgului). Propunerile care ajung după acest termen sau sunt transmise prin fax sau prin e-mail vor fi excluse.

16.

Calendar orientativ de evaluare și selecție: evaluarea se va efectua în cursul celor două luni care urmează de la data-limită pentru prezenta cerere de propuneri. Candidații vor fi informați cu privire la rezultatul privind propunerile lor după încheierea evaluării. Datele alese pentru unele noi proiecte vor ține cont de contractele existente, care sunt valabile până la sfârșitul anului 2010 pentru unele centre pentru un internet mai sigur, în scopul asigurării utilizării celei mai eficiente a finanțării.

17.

În toată corespondența referitoare la această cerere de propuneri (de exemplu, când solicită informații sau transmit o propunere) candidații sunt rugați să indice identificatorul părții cererii de propuneri în cauză.

Prin depunerea propunerilor, candidații acceptă procedurile și condițiile descrise în prezenta cerere și în documentele la care aceasta face trimitere.

Toate propunerile primite de Comisia Europeană vor fi tratate în condiții de strictă confidențialitate.

Comisia Europeană aplică o politică a egalității de șanse și, în acest context, femeile sunt încurajate în mod special să depună propuneri sau să participe la procedura de depunere a acestora.

(1) JO L 348, 24.12.2008, p. 118.

(2) Decizia C(2009) 4023 a Comisiei din 28.5.2009, http://ec.europa.eu/saferinternet

(3) http://ec.europa.eu/saferinternet

(4) Decizia nr. 1351/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008, publicată în JO L 348, 24.12.2008, p. 118.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

11.6.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 132/19

Aviz adresat întreprinderilor care intenționează să importe sau să exporte din sau spre Uniunea Europeană în 2010 substanțe reglementate care diminuează stratul de ozon și întreprinderilor care intenționează să solicite pentru 2010 o cotă pentru aceste substanțe destinate utilizărilor analitice și de laborator

2009/C 132/12

Comisia notifică în prealabil că regulamentul se află, în prezent, în curs de revizuire și că se preconizează ca un nou regulament să fie aplicabil începând cu 1 ianuarie 2010. Prin urmare, prezentul aviz se bazează pe dispozițiile noului regulament. Mai multe informații despre modificările sistemului de acordare a autorizațiilor pentru substanțele care diminuează stratul de ozon vor fi disponibile pe site-ul web: http://ec.europa.eu/environment/ozone/ods.htm

Prezentul aviz se adresează întreprinderilor care vor face obiectul regulamentului de reformare a Regulamentului (CE) nr. 2037/2000 al Parlamentului European și al Consiliului privind substanțele care diminuează stratul de ozon (1) (regulamentul) și care intenționează să importe sau să exporte din sau spre Comunitatea Europeană oricare dintre următoarele substanțe care fac obiectul regulamentului în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 31 decembrie 2010:

Grupa I	:	CFC 11, 12, 113, 114 sau 115
Grupa II	:	alte CFC complet halogenate
Grupa III	:	haloni 1211, 1301 sau 2402
Grupa IV	:	tetraclorură de carbon
Grupa V	:	1,1,1-tricloretan
Grupa VI	:	bromură de metil
Grupa VII	:	hidrobromofluorocarburi
Grupa VIII	:	hidroclorofluorocarburi
Grupa IX	:	bromclormetan

Dibromdifluormetan (halon-1202).

II.	Ca regulă generală, se interzice importul și exportul substanțelor menționate la punctul I., cu excepția anumitor cazuri prevăzute de regulament.

III.

Importul sau exportul de substanțe scutite de interdicția generală de import sau de export necesită obținerea din partea Comisiei a unei autorizații, cu excepția cazurilor de tranzit, de depozitare temporară, de regim de antrepozit vamal sau de zonă liberă prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 450/2008, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile. De asemenea, importul sau exportul dibromdifluormetanului este scutit de cerința privind autorizarea.

IV.

Întreprinderile care doresc să importe sau să exporte în 2010 substanțe reglementate și care nu au solicitat o licență de import sau o autorizație de export în anii anteriori, trebuie să notifice Comisia, cel târziu până la 1 iulie 2009, prin depunerea formularului de înregistrare disponibil on-line la adresa: http://ec.europa.eu/environment/ozone/ods.htm După înregistrare, întreprinderile în cauză trebuie să urmeze procedura descrisă la punctul V.

Întreprinderile care au solicitat o licență de import sau o autorizație de export în anii anteriori ar trebui să completeze și să depună on-line formularul de declarație corespunzător, prin intermediul bazei de date a substanțelor care diminuează stratul de ozon – SDO – (ODS-database), disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/environment/ozone/ods.htm

În cazul declarațiilor de import, o copie a declarației finale semnată corespunzător trebuie trimisă Comisiei la adresa de mai jos după completarea declarației disponibile on-line:

European Commission

Directorate-General Environment

Unit ENV.C.4 – Industrial emissions and protection of the ozone layer

BU-1 2/147

B-1049 Brussels

Fax +32 2 2920692

E-mail: env-ods@ec.europa.eu

Comisia încurajează trimiterea prin e-mail a copiilor semnate corespunzător. O copie a declarației ar trebui trimisă, de asemenea, autorității competente din statul membru în cauză (o listă cu punctele de contact din toate statele membre este disponibilă on-line la adresa: http://ec.europa.eu/environment/ozone/ods_export.htm).

VI.	Formularele de declarație vor fi disponibile în baza de date SDO începând cu 1 iunie 2009.

VII.

Numai formularele de declarație completate corespunzător (în cazul declarațiilor de import: copiile semnate) care nu conțin greșeli și care sunt primite până la 31 iulie 2009 vor fi considerate valide de către Comisie.

Întreprinderile sunt încurajate să depună declarația cât mai curând posibil și cu suficient timp înainte de termenul limită, pentru a putea fi corectate în perioada de depunere a declarațiilor.

VIII.

Simpla depunere a unei declarații nu conferă dreptul de a efectua importuri sau exporturi.

IX.

Înainte de a efectua un import sau un export condiționat de obținerea unei autorizații (a se vedea punctul III) în 2010, întreprinderile trebuie să fi depus o declarație corespunzătoare și trebuie să solicite o autorizație din partea Comisiei utilizând formularul on-line din baza de date SDO disponibilă on-line.

X.	Pentru a verifica natura substanței și scopul importului sau al exportului descris de întreprindere în cererea de autorizare, Comisia poate cere solicitantului să trimită informații suplimentare.

XI.

Comisia va elibera o autorizație în cazul în care consideră că cererea este în conformitate cu declarația și cu cerințele juridice. Solicitantului i se va comunica prin e-mail dacă cererea i-a fost acceptată. Comisia își rezervă dreptul de a refuza acordarea unui autorizații de export în cazul în care substanța care face obiectul exportului nu corespunde descrierii, nu poate fi utilizată în scopurile autorizate sau nu poate fi exportată în conformitate cu regulamentul.

Comisia poate respinge cererea de obținere a unei autorizații de export în cazul în care autoritățile competente din țara importatoare au informat Comisia că importul substanței reglementate în cauză ar avea un impact negativ asupra implementării măsurilor de reglementare luate de țara importatoare pentru a se conforma obligațiilor asumate în temeiul protocolului sau ar avea drept efect o depășire a limitelor cantitative fixate în temeiul protocolului în țara respectivă.

XII.

Importurile pentru libera circulație în Comunitate sunt supuse unor limite cantitative stabilite de Comisie pe baza declarațiilor de import pentru substanțele reglementate, pentru următoarele utilizări:

(a)	utilizări analitice și de laborator (supuse unei cote de producție/import și unei limitări cantitative; a se vedea punctul XV de mai jos)

(b)	utilizări critice (haloni)

(c)	utilizări ca intermediari de sinteză

(d)	utilizări ca agenți de prelucrare.

XIII.

Cerințele de export vor fi supuse modificărilor începând cu 1.1.2010, inclusiv în următoarele domenii:

(a)	exporturile pentru cerințele interne de bază nu vor mai fi posibile deoarece acest regim încetează odată cu Protocolul de la Montreal

(b)

exporturile de substanțe reglementate (cu excepția celor din grupa VIII) pentru utilizări de laborator către țările care fac obiectul articolului 5 din Protocolul de la Montreal sunt încadrate în prezent în regimul cerințelor interne de bază din cadrul Protocolului de la Montreal, care încetează la 31 decembrie 2009. În așteptarea unei decizii pe care părțile trebuie să o ia la următoarele reuniuni, respectivele exporturi ar trebui să fie declarate, în prezent, ca exporturi pentru „utilizări analitice sau de laborator”. Din cauza posibilelor adaptări necesare ale sistemului de acordare a autorizațiilor, eliberarea respectivelor autorizații de export ar putea fi întârziată până la începutul anului 2010

(c)	toate autorizațiile de export vor fi supuse autorizării pe transport.

XIV.

Solicitări de cotă pentru 2010 pentru substanțele prevăzute la punctul I destinate utilizărilor analitice și de laborator.

Condițiile pentru producția, importul și introducerea pe piață a substanțelor care diminuează stratul de ozon destinate utilizărilor analitice și de laborator se vor schimba conform noului regulament și se vor aplica și hidroclorofluorocarburilor destinate respectivelor utilizări. Cota alocată producătorilor și importatorilor sau furnizorilor de astfel de substanțe pe care le achiziționează de la producători și importatori va fi supusă unor limitări cantitative.

Se preconizează că procedura de depunere a declarațiilor nu va diferi semnificativ față de anii precedenți.

Cu toate acestea, declarația finală și procedura de alocare a cotei sunt în curs de stabilire. Prin urmare, pentru informații actualizate întreprinderile sunt rugate să consulte în mod regulat următorul site web: http://ec.europa.eu/environment/ozone/ods.htm

(1) Adoptarea formală este prevăzută a avea loc până la jumătatea anului 2009.

11.6.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 132/22

Rectificare la Declarația Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind finanțarea proiectelor în domeniul energiei și al internetului în bandă largă, precum și a bilanțului de sănătate al PAC în cadrul Planului european de redresare economică

(Prezentul text anulează și înlocuiește textul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 108 din 12 mai 2009 )

2009/C 132/13

„ACORDUL INTERINSTITUȚIONAL DIN 17 MAI 2006 DINTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMISIE PRIVIND DISCIPLINA BUGETARĂ ȘI O BUNĂ GESTIONARE FINANCIARĂ

Declarația Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind finanțarea proiectelor în domeniul energiei și al internetului în bandă largă, precum și a bilanțului de sănătate al PAC în cadrul Planului european de redresare economică

Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit asupra finanțării, în cadrul planului european de redresare economică pentru modernizarea infrastructurilor și solidaritatea energetică, a proiectelor în domeniul energiei și al internetului în bandă largă, precum și a bilanțului de sănătate al PAC. Proiectele eligibile pentru finanțarea comunitară sunt identificate în actele legislative în cauză.

Pachetul, care vizează asigurarea unor măsuri suplimentare de stimulare a economiei și îmbunătățirea securității energetice, se ridică la 5 000 milioane EUR, la prețurile actuale:

—	3 980 milioane EUR vor fi puse la dispoziție pentru finanțarea proiectelor în domeniul energiei, în cadrul rubricii 1a din cadrul financiar: 2 000 milioane EUR în 2009 și 1 980 milioane EUR în 2010.

—	În plus, 1 020 milioane EUR vor fi puse la dispoziție, în cadrul rubricii 2, pentru dezvoltarea internetului în bandă largă în zonele rurale și pentru consolidarea operațiunilor legate de „noile provocări” definite în contextul bilanțului de sănătate.

Finanțarea sumei totale de 5 000 milioane EUR va fi asigurată în cel mai scurt timp posibil:

—

Plafonul rubricii 1a pentru 2009 se va majora cu suma de 2 000 milioane EUR, compensat cu o diminuare a plafonului rubricii 2 pentru 2009 cu aceeași sumă, în conformitate cu punctele 21-23 din Acordul interinstituional (IIA) din 17 mai 2006. În plus, în bugetul pentru exercițiul financiar 2009 se vor adăuga 600 milioane EUR la dezvoltarea rurală pentru finanțarea internetului în bandă largă și pentru consolidarea operațiunilor legate de „noile provocări”. Cadrul financiar multianual va fi revizuit și, în același timp, bugetul pentru exercițiul financiar 2009 va fi modificat în consecință, pe baza propunerii modificate a Comisiei și a proiectului preliminar de buget rectificativ nr. 4 la bugetul pentru exercițiul financiar 2009.

—

Finanțarea sumei restante (2 400 milioane EUR) va fi asigurată printr-un mecanism de compensare în cadrul concilierii procedurii bugetare pentru 2010 prin utilizarea tuturor mijloacelor bugetare prevăzute în cadrul său legal, urmând să fie completată, după caz, cel târziu în cadrul concilierii procedurii bugetare pentru 2011:

—	Parlamentul European, Consiliul și Comisia vor examina toate resursele disponibile care ar putea asigura compensarea fondurilor.

—	Înainte de a se lua în considerare utilizarea sumei disponibile în cadrul rubricii 2, 420 milioane EUR vor fi puse la dispoziție pentru finanțarea internetului în bandă largă și pentru consolidarea operațiunilor legate de „noile provocări” definite în contextul bilanțului de sănătate în 2010.

—

Pentru compensarea sumei de 1 980 milioane EUR, vor fi utilizate marjele rămase sub plafoanele din 2009 și marjele disponibile pentru 2010 (cu respectarea deplină a punctului 13 din IIA) și, după caz, toate celelalte disponibilități financiare, inclusiv marjele disponibile pentru 2011. Mecanismul de compensare nu va aduce atingere pachetelor financiare ale programelor convenite în comun și procedurii bugetare anuale.

Nu se depășește plafonul global al cadrului financiar 2007-2013.”

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2009.132.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 132

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 52 11 iunie 2009

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	RECOMANDĂRI
	Banca Centrală Europeană
2009/C 132/01	Recomandarea băncii centrale europene din 5 iunie 2009 către Consiliul Uniunii Europene cu privire la auditorii externi ai Banka Slovenije (BCE/2009/12)	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2009/C 132/02	Decizia Consiliului din 4 iunie 2009 de numire a unui membru olandez în cadrul Comitetului Regiunilor	2

2009/C 132/03	Decizia Consiliului din 4 iunie 2009 de numire a unui supleant UK în cadrul Comitetului Regiunilor	3

2009/C 132/04	Decizia Consiliului din 4 iunie 2009 de numire a unui membru britanic în cadrul Comitetului Regiunilor	4

	Comisie
2009/C 132/05	Rata de schimb a monedei euro	5

2009/C 132/06	Comunicare a Comisiei de stabilire a unor orientări privind ajutoarele de stat pentru societățile de administrare a navelor ( 1 )	6

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisie
2009/C 132/07	Cerere de propuneri pentru acțiuni indirecte în temeiul programului comunitar multianual privind protecția copiilor care utilizează internetul și alte tehnologii de comunicare (Safer Internet) ( 1 )	10

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisie
2009/C 132/08	Notificare prealabilă a unei concentrări – (Cazul COMP/M.5476 – PFIZER/WYETH) ( 1 )	15

2009/C 132/09	Notificare prealabilă a unei concentrări – (Cazul COMP/M.5553 – Perdigão/Sadia) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	16

2009/C 132/10	Notificare prealabilă a unei concentrări – (Cazul COMP/M.5548 – Barclays/RBS/Hillary) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	17

2009/C 132/11	Notificare prealabilă a unei concentrări – (Cazul COMP/M.5505 – Celesio/pharmexx) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	18

	ALTE ACTE
	Comisie
2009/C 132/12	Aviz adresat întreprinderilor care intenționează să importe sau să exporte din sau spre Uniunea Europeană în 2010 substanțe reglementate care diminuează stratul de ozon și întreprinderilor care intenționează să solicite pentru 2010 o cotă pentru aceste substanțe destinate utilizărilor analitice și de laborator	19

	Rectificări
2009/C 132/13	Rectificare la Declarația Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind finanțarea proiectelor în domeniul energiei și al internetului în bandă largă, precum și a bilanțului de sănătate al PAC în cadrul Planului european de redresare economică (Prezentul text anulează și înlocuiește textul publicat în JO C 108 din 12 mai 2009)	22