18.4.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/1

Rata de schimb a monedei euro (1)

17 aprilie 2009

2009/C 89/01

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3058
JPY	yen japonez	129,67
DKK	coroana daneză	7,4492
GBP	lira sterlină	0,88280
SEK	coroana suedeză	11,0405
CHF	franc elvețian	1,5218
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,7440
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,797
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	293,85
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7092
PLN	zlot polonez	4,2925
RON	leu românesc nou	4,2149
TRY	lira turcească	2,1052
AUD	dolar australian	1,8125
CAD	dolar canadian	1,5815
HKD	dolar Hong Kong	10,1202
NZD	dolar neozeelandez	2,2891
SGD	dolar Singapore	1,9603
KRW	won sud-coreean	1 734,10
ZAR	rand sud-african	11,6983
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,9220
HRK	kuna croată	7,3843
IDR	rupia indoneziană	14 037,35
MYR	ringgit Malaiezia	4,7224
PHP	peso Filipine	62,370
RUB	rubla rusească	43,6835
THB	baht thailandez	46,317
BRL	real brazilian	2,8366
MXN	peso mexican	17,0616
INR	rupie indiană	65,1070

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

18.4.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/4

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2009/C 89/04

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (1) al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) nr. 510/2006 AL CONSILIULUI

„TRUSKAWKA KASZUBSKA” sau „KASZËBSKÔ MALËNA”

nr. CE: PL-PGI-0005-0593-19.03.2007

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire

„Truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna”

Denumirea „truskawka kaszubska” se utilizează mai mult în tranzacțiile comerciale, în special între cașubieni și persoanele de altă origine. Este și denumirea dată produsului când se exportă ori se vinde în alte regiuni poloneze din afara Cașubiei. Cealaltă denumire, „kaszëbskô malëna”, se folosește cel mai des în limbajul curent. Vine din limba cașubiană și deci este utilizată mai mult de locuitorii regiunii respective, cașubienii. Cele două denumiri sunt interșanjabile.

2. Statul membru sau țara terță

Polonia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

Tip de produs (în conformitate cu anexa II)

Categoria:

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale proaspete sau prelucrate

3.1. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Sub denumirea de „truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna” nu se pot comercializa decât următoarele soiuri de căpșuni cu următoarele caracteristici senzoriale:

Fructe destinate consumului direct (fructe de masă)

1. Elsanta

1.1.	Aspect și formă: fructele au cel puțin 18 mm diametru, variază ca formă de la sfero-conic la conic și sunt întregi, fără defecte, cu peduncul.

1.2.	Culoarea epidermei este roșu deschis, lucios, destul de uniform; pulpa variază de la roz pal la roșu deschis, destul de uniform în secțiune.

1.3.	Consistență: pulpa este fermă, foarte zemoasă.

1.4.	Gust și miros: dulci, aromate, echilibrate, amintind de fragi.

2. Honeoye

2.1.	Aspect și formă: fructele au cel puțin 18 mm diametru, sunt de formă conică și sfero-conică și se îngustează spre caliciu, formând un fel de gât; sunt întregi, fără defecte, cu peduncul.

2.2.	Culoarea: de la roșu intens la roșu închis, uniformă pe întreaga suprafață, cu luciu foarte pronunțat; pulpa este de un roșu deschis destul de uniform.

2.3.	Consistența: pulpa este zemoasă, foarte fermă.

2.4.	Gust și miros: dulci, aromate, echilibrate, amintind de fragi.

Ca să primească denumirea de „truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna”, căpșunile din soiurile Elsanta și Honeoye trebuie să fie de categoria I sau „extra” și să prezinte următoarele caracteristici:

—	fructul trebuie să fie de culoare roșu intens în proporție de cel puțin 80 %;

—	forma trebuie să fie regulată, fără denivelări;

—	fructele trebuie să fie ferme la atingere, fără urme de stricăciune și fără semne de boală.

Fructe destinate prelucrării

3. Senga Sengana

3.1.	Aspect și formă: fructele sunt de diferite mărimi, late și tronconice, în formă de inimă, de inimă sferică sau de rinichi sferic, întregi, fără defecte, cu sau fără peduncul.

3.2.	Culoarea: de la roșu intens la roșu închis, uniformă pe toată suprafața; pulpa este de un roșu intens destul de uniform.

3.3.	Consistența: pulpa este fermă, zemoasă sau foarte zemoasă și puțin tare.

3.4.	Gust și miros: dulci, aromate, echilibrate, amintind de fragi.

3.2. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

—

3.3. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

—

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele de producție ale căpșunilor „truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna” trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată la punctul 4. Parcelele destinate culturii trebuie să aibă soluri sărace din clasele IV, V sau VI. Fructele se culeg manual când sunt coapte, bine dezvoltate, sănătoase, proaspete, ferme, întregi, fără defecte, fără să fie storcite sau umede, curate, fără mucegai și fără urme de produse fitofarmaceutice. Căpșunii trebuie să fie plantați pe rânduri, cu intervale de 20-35 cm între plante. Distanța dintre rânduri trebuie să fie de 70-100 cm. Dacă se folosește gunoi de grajd, cantitatea nu trebuie să depășească 30 de tone la hectar. Nu se admit tehnici de cultivare, cum ar fi în special fertilizarea intensivă, care urmăresc creșterea randamentului la peste 25 de tone de căpșuni la hectar.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Căpșunile trebuie așezate pe mai multe straturi, cu grosimea totală de maximum 10 cm.

3.6. Norme specifice privind etichetarea

—

4. Delimitare concisă a ariei geografice

Căpșunile cașubiene („truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna”) se produc în districtele (powiaty) Kartuzy, Kościerzyna și Bytów, precum și în comunele Przywidz, Wejherowo, Luzino, Szemud, Linia, Łęczyce și Cewice.

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

În aria de producție a căpșunilor „truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna”, delimitată la punctul 4, condițiile de mediu sunt omogene. Din punct de vedere geografic, aria respectivă se numește „ținutul lacurilor cașubiene”, iar denumirea sa istorică este Cașubia.

Mediul natural din ținutul lacurilor cașubiene diferă de cel al zonelor învecinate prin climă, relief și tipul solurilor.

Clima este puțin mai aspră decât în zonele înconjurătoare din cauza altitudinii mari, cuprinsă între 180 și 300 de metri peste nivelul mării. Masele de aer polar continental care străbat ținutul dinspre est contribuie, de asemenea, la asprimea climei. Variațiile de temperatură din timpul anului sunt substanțial mai mari aici decât pe coastă. Precipitațiile, care ating 700 mm pe an, sunt puțin peste media națională, iar vânturile predominante sunt cele dinspre apus. Perioada de vegetație a căpșunilor, una din cele mai scurte din Polonia, este cuprinsă între 180 și 200 de zile.

În aria geografică delimitată, predomină podzolurile formate pe bază de nisip, pietriș și lut. Sunt soluri din clasele IV, V și VI, adică de tipurile cele mai puțin fertile. Solurile brune pe substrat de pietriș și argilă, ceva mai fertile decât podzolurile, au o prezență mai redusă în zonă. Terenurile alese pentru cultură au, de regulă, un pH între 5,0 și 6,0. Ținutul lacurilor cașubiene prezintă un relief postglaciar variat, caracterizat prin numeroase iazuri și salbe de lacuri. Aria de producție a căpșunilor „truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna” cuprinde 32 de comune, dintre care nu mai puțin de 21 sunt situate în zone defavorizate din aria de câmpie II, în timp ce alte 10 se situează în zona de câmpie I.

5.2. Specificitatea produsului

Aceste căpșuni au o savoare și o aromă foarte pronunțate, excepționale și intense, care constituie caracterul lor specific. Dulceața este o altă caracteristică a căpșunilor „truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna” care sunt mai dulci decât cele din alte regiuni.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Caracteristicile calitative ale căpșunilor „truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna”, descrise la punctul 5.2, sunt rezultatul condițiilor pedoclimatice menționate la punctul 5.1.

Ca o consecință a solurilor sărace și a climei aspre din ținutul lacurilor cașubiene, căpșunii înfloresc mai târziu decât în alte zone și perioada de vegetație este mai scurtă. Factorii naturali, în special clima aspră, influențează pozitiv dezvoltarea și coacerea căpșunilor, fiind însă nepotriviți pentru alte culturi, din cauza solurilor foarte sărace și a condițiilor de exploatare nefavorabile. Înclinarea pronunțată a terenului permite cultivarea căpșunilor pe pantele luminate de soare, ceea ce asigură maturarea adecvată a fructelor. Acești factori, ca și ușoara aciditate a solurilor, favorizează culturile de căpșuni.

Din punct de vedere istoric, cultura căpșunilor a fost, se spune, introdusă în Cașubia în deceniile al doilea și al treilea ale secolului XX. În perioada următoare, de peste jumătate de secol, fructele de bună calitate au fost din ce în ce mai apreciate, ceea ce a determinat extinderea culturilor care au devenit o parte integrantă a peisajului cașubian. Dată fiind abundența căpșunilor, la începutul anilor 1970, s-a decis să se organizeze o sărbătoare a culesului căpșunilor care are loc în aer liber în prima duminică din luna iulie. Sărbătoarea căpșunilor, cea mai importantă manifestare din regiune, atrage anual zeci de mii de vizitatori, iar numărul lor continuă să crească an de an. Popularitatea serbării este demonstrată și de vânzările care se înregistrează cu această ocazie: în 2005, s-au vândut într-o singură zi aproape două tone de căpșuni.

Reputația căpșunilor „truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna” este confirmată de numeroase articole și mărturii care atestă că produsul a devenit parte a culturii și identității locuitorilor din Cașubia. Presa locală publică informații importante pentru cultivatorii de căpșuni și acordă un spațiu important încercărilor lor de a-și uni eforturile pentru adoptarea unei poziții comune în ceea ce privește „truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna” și pentru luarea unor măsuri de protejare a calității, gustului și aromei specifice acestor căpșuni.

Măsurile cumpărătorilor (întreprinderi de refrigerare și de prelucrare) de a-și păstra niște rezerve pentru a cumpăra „truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna”, care apar mai târziu decât căpșunile din alte zone ale Poloniei, ilustrează de asemenea buna reputație a acestor fructe. Renumele lor este confirmat și de încercările de a vinde, sub denumirea de „truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna”, căpșuni din alte regiuni, care se coc mai devreme.

Reputația căpșunilor „truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna” și legătura lor solidă cu aria geografică delimitată la punctul 4 reies și din rezultatele sondajelor efectuate în rândul consumatorilor. Nu mai puțin de 67 % dintre persoanele întrebate cunoșteau măcar una dintre denumirile comerciale ale produsului („truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna”). Consumatorii consideră că aceste căpșuni sunt mai aromate (73 %) și mai dulci (68 %) decât altele. Circa 64 % din respondenți au fost de părere că „truskawka kaszubska” sau „kaszëbskô malëna” este un produs specific cașubian. Mai mult decât atât, locuitorii din Pomerania și Cașubia consideră că fructele cele mai tipice ale regiunii sunt căpșunile. Aproape o treime dintre cașubieni le citează ca atare în mod spontan și circa 80 % sunt conștienți de specificitatea acestui soi de căpșuni pentru regiunea lor.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

http://www.minrol.gov.pl/DesktopDefault.aspx?TabOrgId=1620&LangId=0

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

18.4.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/9

2009/C 89/05

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„MARRONI DEL MONFENERA”

Nr. CE: IT-PGI-0005-0563-8.11.2006

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire

„Marroni del Monfenera”

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs (anexa II)

Clasa 1.6.

Fructe, legume și cereale proaspete sau prelucrate.

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Marroni del Monfenera” sunt fructe în stare proaspătă provenind din ecotipul local de plante din soiul Castanea sativa Mill. var. sativa.

În momentul punerii în consum, acestea trebuie să prezinte următoarele caracteristici: sămânță: câte una pentru fiecare fruct, în general netedă sau puțin aspră; pulpă: culoare aluniu deschis spre galben pai, consistență păstoasă/făinoasă, gust dulce și plăcut; episperm: culoare alunie, structură peliculară fibroasă și rezistentă, pătrunzând foarte puțin în sămânță; pericarp: culoare maro strălucitor, cu striuri mai închise care se dezvoltă pe verticală, structură dură și rezistentă, suprafață tomentoasă cu reziduuri tomentoase de stil; hil: formă ovoidală, culoare mai deschisă decât culoarea pericarpului cu raze mai mult sau mai puțin evidente care se dezvoltă de la centru către margini; nu se extinde pe fețele laterale ale fructului; fruct: formă ovoidală cu apex puțin pronunțat, cu una din laturi în general plată, iar cealaltă foarte convexă; număr de fructe la kilogram: maximum 90. Învelișul conține maximum 3 fructe.

Pot obține IGP fructele care aparțin categoriei „extra” (dimensiunea fructului este mai mare de 3 cm; maximum 4 % în greutate fructe cu endocarpul atacat de insecte; maximum 3 % în greutate fructe prezentând rosături ale pericarpului) și categoriei I (dimensiunea fructului este de 2,8-3 cm); maximum 6 % în greutate fructe cu endocarpul afectat de insecte; maximum 5 % în greutate fructe prezentând rosături ale pericarpului).

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Nu se aplică.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Nu se aplică.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Operațiunile de recoltare, de triere, de curățare, de clasificare pe dimensiuni și de „curatura” trebuie să aibă loc în aria geografică de producție.

Produsul care nu este introdus pe piață în termen de 48 de ore de la recoltare se tratează prin „curatura”. Operațiunea constă în scufundarea „Marroni del Monfenera” în apă la temperatura ambiantă timp de maximum 9 zile. După aceea, „Marroni del Monfenera” se scot din apă și se usucă mecanic. Acest proces permite păstrarea fructelor în stare proaspătă o pe perioadă până la 3 luni.

Operațiunea de „curatura” trebuie efectuată la câteva ore de la recoltare pentru a preveni declanșarea proceselor de fermentare în interiorul mijloacelor de transport, în special în anii când recoltarea are loc în perioade cu ploaie sau atunci când temperatura este încă ridicată.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Produsul trebuie ambalat în plase pentru alimente, închise în partea superioară prin lipire la cald sau prin coasere. Ambalajele sunt de 1, 2, 3 (închise prin lipire la cald), 5 și 10 kg (închise prin coasere).

Punerea în consum nu poate avea loc înainte de 15 septembrie în fiecare an.

3.7. Norme specifice privind etichetarea

Eticheta de pe ambalaje conține obligatoriu, pe lângă simbolul grafic comunitar, mențiunea aferentă și informațiile corespunzătoare cerințelor legii, următoarele informații: „Marroni del Monfenera”, text urmat de sigla IGP, de dimensiuni mai mari față de celelalte informații pe care le conține eticheta, cum sunt numele, denumirea comercială a întreprinderii, adresa întreprinderii care a realizat ambalarea, sigla, categoria comercială corespunzătoare („extra” sau categoria I) și greutatea brută inițială.

Sigla este alcătuită din două ovale concentrice în interiorul cărora sunt reprezentate dealurile din zona Pedemontana del Grappa. Zona de câmpie de la poalele acestora este traversată de râul Piave, care segmentează sigla în două părți asimetrice. Pe malul drept și pe malul stâng al râului sunt reprezentați doi castani cu ramurile încărcate de castane. În prim plan, două capsule și zece castane așezate pe două frunze. În partea stângă, acestea depășesc puțin cadrul oval.

4. Delimitare concisă a ariei geografice

Aria geografică a „Marroni del Monfenera” cuprinde teritoriile următoarelor comune din provincia Treviso: Borso del Grappa, Crespano del Grappa, Paderno del Grappa, Possagno, Cavaso del Tomba, Pederobba, San Zenone degli Ezzelini, Fonte, Asolo, Maser, Castelcucco, Monfumo, Cornuda, Montebelluna, Caerano di San Marco, Crocetta del Montello, Volpago del Montello, Giavera del Montello, Nervesa della Battaglia.

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

Majoritatea terenurilor unde sunt produse „Marroni del Monfenera” fac parte din categoria nr. 21 din „Carta dei Suoli d’Italia” (hartă a tipologiei solurilor din Italia), definită astfel: „soluri brune acide, soluri brune levigate, soluri brune și litosoluri”. Este vorba de o combinație care este prezentă în această regiune numai pe zona orografică dreaptă a râului Piave, pe fâșia altimetrică a piemontului care ocupă o mare parte din aria geografică de producție. Aceste terenuri sunt caracterizate de o reacție de la acid la foarte acid, de un grad scăzut de saturație în baze și de un nivel ridicat de mineralizare a substanțelor organice.

Clima este de tip subalpin inferior cu un grad foarte ridicat de umiditate, fiind influențată de versanții pre-alpini, cu declivități pronunțate expuse spre sud. Datorită acestei conformații și expuneri specifice, masele de aer urcă dinspre câmpie provocând precipitații abundente, iar înghețurile de primăvară sunt limitate și drenarea apei în urma ploilor se produce repede. Ca urmare a acestui echilibru ecologic, condițiile privind terenurile și mediul înconjurător sunt deosebit de propice pentru cultivarea „Marroni del Monfenera”.

5.2. Specificitatea produsului

Caracteristicile care conferă unicitate indicației geografice protejate „Marroni del Monfenera” și care o diferențiază de alte produse aparținând aceleiași categorii de produse sunt gustul foarte dulce al pulpei, structura omogenă și compactă a fructului și consistența păstoasă și făinoasă a acestuia. Aceste caracteristici, în special gustul, sunt rezultatul compoziției chimice medii a produsului „Marroni del Monfenera”. Compararea cu compoziția chimică a castanelor, în funcție de valorile calculate de INRAN (Istituto Nazionale di Ricerca per gli alimenti e la nutrizione), pune în evidență în ceea ce privește „Marroni del Monfenera” o cantitate mai mare de carbohidrați, de lipide și de potasiu și o cantitate mai mică de sodiu.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Compoziția chimică a fructelor și, prin urmare, calitatea acestora, este legată de faptul că, fiind un arbore tipic acidofil, castanul beneficiază în interiorul ariei de cultivare a „Marroni del Monfenera” de prezența terenurilor piemontane în general acide a căror reacție este opusă în comparație cu terenurile limitrofe și care nu sunt prezente în alte piemonturi din regiunea Treviso.

Rezultă de aici, în ceea ce privește „Marroni del Monfenera”, o cantitate mai mare de potasiu și o cantitate mai mică de sodiu comparativ cu alte castane, așa cum reiese din compararea valorilor privind compoziția chimică a celor două produse, pe baza tabelurilor realizate de INRAN pentru castane.

Calitatea fructelor se datorește și faptului că abundența precipitațiilor medii anuale, care permit levigarea bazelor terenului păstrându-i aciditatea, favorizează cultura castanului; de asemenea, configurarea și expunerea specifice fâșiei piemontului reduc considerabil înghețurile de primăvară care afectează în special castanii.

Pe lângă acești factori de mediu importanți, și factorul uman joacă un rol important. „Marroni del Monfenera” este cultivat în regiune încă din Evul Mediu, fapt atestat de un document din 1351 care reglementează distribuirea recoltei între capii de familie din partea locului. Preocuparea pentru protecția culturilor de castani în aria de producție a „Marroni del Monfenera” este confirmată de asemenea prin surse notariale din secolele următoare care denunță în fața autorităților competente tăierile abuzive de castani sau prezența animalelor la pășunat în afara perioadelor admise, acest fapt compromițând recoltele de castane. Tradiția acestei culturi s-a păstrat până în zilele noastre mulțumită faptului s-au organizat numeroase manifestări, printre care târgul-expoziție „Marroni del Monfenera”, care a avut loc prima dată în 1970.

Importanța „Marroni del Monfenera” pentru economia locală, precum și renumele acestora sunt demonstrate de numeroase evenimente organizate în fiecare an. Pe de altă parte, cu ocazia celei de-a treizecea ediții a târgului-expoziție „Marroni del Monfenera”, administrația locală din comuna Pederobba, unde are loc acest eveniment, e emis o serie de cărți poștale și un timbru special.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

Administrația actuală a deschis procedura națională de opoziție, prin publicarea propunerii de recunoaștere a DOP „Marroni del Monfenera” în „Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana” nr. 276 din 26.11.2005.

Textul consolidat al caietului de sarcini poate fi consultat

—	la următoarea adresă web: www.politicheagricole.it/DocumentiPubblicazioni/Search_Documenti_Elenco.htm?txtTipoDocumento=Disciplinare%20in%20esame%20UE&txtDocArgomento=Prodotti%20di%20Qualit%E0>Prodotti%20Dop,%20Igp%20e%20Stg sau

—	accesând direct pagina principală a site-ului web al ministerului (www.politicheagricole.it) și făcând clic pe „Prodotti di Qualità” (în stânga ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE (Reg CE 510/2006)”.

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

18.4.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/13

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2009/C 89/06

FIȘĂ REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„INSALATA DI LUSIA”

Nr. CE: IT-PGI-0005-0433-22.11.2004

DOP ( ) IGP ( X )

Această fișă rezumat prezintă, cu titlu informativ, principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1. Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Ministero delle politiche agricole e forestali

Adresă:

Via XX Settembre n. 20 –

00187 Roma

ITALIA

Telefon:

+39 064819968

Fax:

+39 0642013126

E-mail:

qtc3@politicheagricole.it

2. Grup:

Denumire:

Cooperativa Ortolani di Lusia s.c.r.l.

Adresă:

Via Provvidenza, 1 –

45020 Lusia (RO)

ITALIA

Telefon:

+39 0425607069

Fax:

+39 0425667722

E-mail:

ortolani@gal.adigecolli.it

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( )

3. Tip de produs:

Clasa 1.6

Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate, enumerate în anexa II - Salată

4. Caiet de sarcini: [rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire:

„Insalata di Lusia”

4.2. Descriere:

Indicația geografică protejată „Insalata di Lusia” este rezervată exclusiv salatei „Lactuca Sativa”, cu cele două soiuri ale sale, „Cappuccia” și „Gentile”.

Tulpină: scurtă, de maximum 6 cm, foarte cărnoasă, pe care cresc frunzele.

Gust: proaspăt și crocant;

Planta: produsul cultivat în seră prezintă o structură mai compactă și un miez puțin mai deschis față de produsul cultivat în câmp deschis.

Caracteristici principale:

—	căpățână ușoară;

—	afânată, datorită lipsei fibrelor, și turgescentă și după 10-12 ore de la recoltare, lipsa fenomenului de lignificare;

—	textură crocantă a frunzelor tinere, proaspete și turgescente;

—	gust detectabil, nefiind necesară asezonarea cu clorură de sodiu.

4.3. Aria geografică:

Aria de producție include comunele enumerate în continuare, care fac parte din provinciile Rovigo și Padova:

—	Provincia Rovigo: Lusia, Badia Polesine, Lendinara, Costa di Rovigo, Fratta Polesine, Villanova del Ghebbo și Rovigo;

—	Provincia Padova: Barbona, Vescovana și Sant’Urbano.

4.4. Dovada originii:

Toate etapele procesului de producție sunt monitorizate, pentru fiecare înregistrându-se intrările și ieșirile. În acest mod, precum și prin înscrierea în registrele corespunzătoare, gestionate de organismul de control, a parcelelor cadastrale cultivate, a numelor producătorilor și ambalatorilor și prin declararea cantităților produse către organismul de control se garantează trasabilitatea produsului.

Toate persoanele fizice sau juridice înscrise în aceste registre vor fi supuse controlului efectuat de organismul de control, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini și cu planul de control respectiv.

4.5. Metoda de obținere:

Solul trebuie să conțină nisip în proporție de minimum 30 % și argilă în proporție de maximum 20 %. În plus, trebuie să dispună și de apă pentru irigații. Producția de „Insalata di Lusia” poate avea loc atât în câmp deschis, cât și sub protecție.

Pregătirea terenului include în mod obligatoriu efectuarea, cel puțin o dată pe an, a unei arături (sau a unei lucrări echivalente), pentru a îngropa resturile culturii precedente și îngrășămintele utilizate pentru fertilizarea de adâncime, la 30-40 cm.

Dată fiind dificultatea pe care o poate presupune o asemenea lucrare în spații limitate, se admite ca alternativă, în cazul culturilor în seră, săparea sau desțelenirea.

Pentru ciclurile de cultură ulterioare, sunt permise lucrările de refacere a structurii terenului și de îngropare a eventualelor resturi de cultură prin arare, săpare, prășire sau desțelenire.

După efectuarea lucrărilor menționate mai sus, așadar înainte de răsădire, urmează o frezare sau o grăpare, apoi o tăvălugire pentru mărunțirea și nivelarea solului, pentru a crea astfel condițiile optime pentru înrădăcinarea plantulelor.

Având în vedere caracteristicile fizice și agronomice ale solului din aria delimitată, nu este obligatoriu niciun fel de rotație a culturilor.

Pentru operațiunea de răsădire, se folosesc plantule cu cel puțin 3 frunze veritabile și pământ pe rădăcini. Se utilizează următoarea schemă de plantare: 30-40 cm între rânduri și 30-35 cm pe rând.

În ceea ce privește azotul, fosforul și potasiul, cantitatea de unități de fertilizatori utilizată într-un ciclu de cultură este calculată în funcție de analizele solului și nu poate depăși în niciun caz următoarele unități per hectar: azot 150, fosfor 100, potasiu 200.

Este obligatoriu să se adauge gunoi de grajd descompus sau alți compuși organici.

Utilizarea de îngrășăminte chimice azotate trebuie să aibă loc în cel puțin două etape: în cea de dinainte de răsădire nu trebuie să se depășească 50 % din cantitatea totală utilizată, în timp ce a doua etapă trebuie să aibă loc la cel târziu 15 zile după răsădire.

În ceea ce privește modul de irigare, este permisă utilizarea „furtunelor” (irigare prin picurare) sau irigarea prin aspersiune cu presiune scăzută (echipamente de irigare de mici dimensiuni), pentru a se evita compactarea solului.

Combaterea buruienilor trebuie făcută conform tehnicilor agronomice (mulcire, semănatul fals, plivire, frezare) și/sau cu ajutorul produselor chimice (erbicide). Producția unitară maximă per ciclu de producție, calculată la hectar, este de 55 de tone pentru culturile de „Cappuccia” și de 50 de tone pentru culturile de „Gentile”.

După recoltare, sunt curățate căpățânile (se elimină frunzele de la bază), care se așează apoi în recipientele utilizate pentru vânzare. Aceste două operațiuni se realizează pe câmp, pentru a se evita manipularea ulterioară care ar putea duce la o deteriorare a calității produsului.

După aceste operațiuni, produsele vor fi transportate la ferma producătorului, unde salata este spălată fără a fi scoasă din ambalaj. După spălare, se va încheia operațiunea de ambalare prin aplicarea unei folii transparente pe partea superioară a ambalajului.

Dacă o fermă individuală este asociată la o cooperativă de producători, operațiunile menționate vor putea fi efectuate la sediul cooperativei respective.

Este important ca ambalarea să se realizeze pe loc, pentru ca operațiunile de recoltare, curățare, spălare și ambalare să se facă într-un interval de timp foarte scurt, evitându-se astfel deteriorarea caracteristicilor fizice și organoleptice ale produsului. Într-adevăr, dacă „Insalata di Lusia” este supusă unor manipulări excesive și este mult timp transportată, frunzele sale își pierd turgescența și textura crocantă.

4.6. Legătură:

Consumatorii apreciază „Insalata di Lusia” pentru căpățânile ușoare, buna conservare, absența fibrelor (planta este alcătuită în mare parte din apă), pentru textura crocantă a frunzelor sale tinere, proaspete și turgescente, precum și pentru gustul caracterizat de o savoare naturală.

Aceste calități sunt legate de aria geografică și de combinația dintre anumiți factori pedoclimatici din aria de producție a „Insalata di Lusia”, precum prezența unor soluri afânate fertile, bogate în săruri minerale, umiditatea atmosferică și prezența constantă a apei de-a lungul canalelor.

Gustul specific al „Insalata di Lusia” constă în savoarea ei detectabilă, datorată prezenței abundente a sărurilor minerale în solurile unde are loc producția, care fac inutilă utilizarea sării pentru asezonare. Într-adevăr, terenul din regiunea care face obiectul indicației geografice protejate este alcătuit dintr-un strat superficial de nisipuri aduse de numeroasele aluviuni rezultate în cursul perioadelor preromane și în Evul Mediu timpuriu în urma unor inundații produse de anumite brațe ale râului Tartaro și a ruperii digurilor de pe Adige, în cursul Evului Mediu și în epoca modernă. Ultima ruptură a digurilor de pe Adige a survenit la sfârșitul secolului XIX, iar imensele dune de nisip formate de aluviunile respective au fost nivelate prin lucrări îndelungate, care au durat până în 1960. Pe acest strat de nisip amestecat cu solul grație unui secol de vegetație sălbatică, se plantează „Insalata di Lusia”, cea mai bogată salată în conținutul de potasiu și calciu.

Prezența unei pânze freatice la mică adâncime, alimentată de fluviul Adige, sub terenurile cultivate exclusiv în terase în această zonă, precum și a canalelor de irigație umplute în permanență permit menținerea unui nivel constant de umiditate a terenului și, de asemenea, limitarea irigațiilor la perioada imediat următoare răsădirii. Acest lucru implică o scurgere mai mică a apei prin frunze și, prin urmare, o dispersie redusă a nutrienților conținuți, necesitând, deci, în mai mică măsură tratamente antimicotice.

Pânza freatică de mică adâncime se află la un metru și este menținută la un nivel constant printr-un sistem de canale artificiale. Totalitatea acestor factori permite reducerea irigațiilor și, prin urmare, propagarea putregaiului, conservându-se gustul proaspăt și crocant tipic al „Insalata di Lusia” care o distinge de salatele produse în alte regiuni.

Datorită disponibilității apei, asigurate de fluviul Adige, pânzei freatice de mică adâncime și texturii solului, salata este cultivată cu rezultate excelente, inclusiv în perioadele estivale (iulie-august) și prezența ei pe piață este garantată timp de 10-11 luni pe an.

Într-adevăr, solul afânat și mediu, cu textură grosieră, tipic pentru zona malurilor fluviului Adige și buna permeabilitate care favorizează scurgerea apei de ploaie permit efectuarea lucrărilor în mod optim, indiferent de condițiile climatice și meteorologice.

În sfârșit, experiența acumulată în cursul celor cincizeci de ani de cultivare a salatei și cunoștințele producătorilor au permis perfecționarea tehnicilor de producție și, prin urmare, optimizarea sinergiilor care rezultă dintr-un echilibru corect între factorii climatici și agronomici.

4.7. Organism de control:

Denumire:

CSQA Srl Certificazioni (Ente privato conforme alla norma EN 45011)

Adresă:

Via S. Gaetano, 74 Thiene (VI)

ITALIA

Telefon:

+39 0445366094

Fax:

+39 0445382672

E-mail:

f.broggiato@csqa.it

4.8. Etichetare:

Pentru a putea fi pusă la dispoziție pentru consum, salata cu eticheta „IGP INSALATA DI LUSIA” trebuie ambalată în recipiente din plastic, lemn, carton, polistiren sau alte materiale adecvate pentru ambalarea alimentelor.

Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să conțină numai salate provenite din același soi, cu aceeași origine, de aceleași fel, categorie și dimensiune. Partea vizibilă din ambalaj trebuie să fie reprezentativă pentru ansamblu.

Partea superioară a ambalajului produsului este obligatoriu protejată prin aplicarea unei folii transparente dintr-un material adecvat pentru ambalarea alimentelor, pe care figurează exclusiv sigla IGP „INSALATA DI LUSIA”, astfel încât să fie posibile vizibilitatea și transpirația naturală.

Recipientele trebuie să poarte sigla IGP, iar aceasta trebuie să aibă o dimensiune cel puțin egală cu cea a altor inscripții prezente, eventual, pe același ambalaj.

Sigla este alcătuită din literele „i” (care are deasupra un punct de formă eliptică) și „L”. Laturile interioare ale literelor sunt concave și formează un cadru eliptic în centrul căruia este reprezentat, în formă stilizată, turnul medieval din Lusia. Părțile exterioare și cele superioare ale siglei sunt delimitate de un cadru în afara căruia, în partea de sus centrală, este înscrisă abrevierea „IGP”. La baza siglei, în interiorul cadrului, apare inscripția „INSALATA di LUSIA”.

Sigla IGP „INSALATA DI LUSIA”, înscrisă deja pe recipiente, nu va putea fi reutilizată.

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2009.089.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 89

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 52 18 aprilie 2009

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2009/C 089/01	Rata de schimb a monedei euro	1

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisie
2009/C 089/02	Cerere de propuneri pentru activități în domeniul ecoinovării în cadrul Programului-cadru pentru competitivitate și inovare (PCI, Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului)	2

2009/C 089/03	Invitație de participare la licitație pentru achiziția laptelui praf degresat de către agențiile de plată	3

	ALTE ACTE
	Comisie
2009/C 089/04	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	4

2009/C 089/05	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	9

2009/C 089/06	Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	13