31.3.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/1

PLANUL DE ACȚIUNE MULTIANUAL 2009-2013 PRIVIND E-JUSTIȚIA EUROPEANĂ

(2009/C 75/01)

I. INTRODUCERE

1.	În iunie 2007, Consiliul JAI a hotărât inițierea unor lucrări în vederea dezvoltării, la nivel european, a utilizării tehnologiei informației și a comunicării (TIC) în domeniul justiției, în special prin intermediul unui portal european.

De fapt, utilizarea acestor tehnologii noi contribuie la raționalizarea și la simplificarea procedurilor judiciare. Utilizarea unui sistem electronic în acest domeniu permite reducerea termenelor de procedură și a costurilor de operare, în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor, al specialiștilor în drept și al procesului de administrare a justiției. Accesul la justiție este astfel facilitat.

3.	Conform unor studii ale Comisiei (1), aproximativ 10 milioane de persoane sunt implicate, în acest moment, în proceduri civile transfrontaliere. Este probabil ca acest număr să crească având în vedere intensificarea circulației persoanelor în interiorul Uniunii Europene.

În ultimele 18 luni, Grupul de lucru pentru prelucrarea datelor cu caracter juridic (e-justiție) din cadrul Consiliului a întreprins acțiuni importante pentru a răspunde mandatelor succesive conferite de Consiliu. În acest cadru, anumite state membre au elaborat proiecte-pilot, și în special un proiect care vizează elaborarea unui portal european e-justiție.

5.	La 2 iunie 2008, Comisia a publicat o comunicare către Consiliu, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European intitulată „Către o strategie europeană în domeniul e-justiției” (2).

6.	Parlamentul European a lansat, la rândul său, un studiu de analiză privind e-justiția. Raportul de inițiativă al Parlamentului European ar trebui adoptat până la sfârșitul anului 2008.

În cadrul reuniunii sale din 5-6 iunie 2008, Consiliul a invitat Grupul de lucru pentru prelucrarea datelor cu caracter juridic (e-justiție), în lumina comunicării Comisiei (3), să examineze aspectele legate de constituirea unei structuri de coordonare și de gestionare capabile să dezvolte proiecte multiple pe scară largă și în termene rezonabile în domeniul e-justiției și să deschidă discuții privind înființarea unui program de lucru multianual.

8.	Consiliul European din 18 și 19 iunie 2008 a salutat inițiativa „de a institui în mod treptat un portal uniformizat de e-justiție al UE până la sfârșitul anului 2009”.

II. CONTEXTUL DEZVOLTĂRII E-JUSTIȚIEI LA NIVEL EUROPEAN

9.	Dezvoltarea e-justiției trebuie să se înscrie într-un context triplu:

1. Lucrările realizate deja în domeniul e-justiției

10.

Anterior lucrărilor întreprinse de Grupul de lucru pentru prelucrarea datelor cu caracter juridic (e-justiție), în cadrul Uniunii Europene s-au înregistrat acțiuni în special pentru garantarea accesului la informații europene (site-urile instituțiilor europene). Lucrări mai specifice s-au realizat sau sunt în curs de realizare, fie în cadrul punerii în aplicare a instrumentelor adoptate de Consiliu în materie civilă (rețeaua judiciară europeană în materie civilă și comercială) sau penală (de exemplu, rețeaua judiciară europeană în materie penală sau interconectarea registrelor de cazier judiciar europene), fie în baza unor inițiative ale specialiștilor în domeniu (de exemplu, rețeaua europeană a registrelor de testamente), fie într-un alt cadru cum ar fi, de exemplu, cel al creării unei rețele a registrelor de întreprinderi, interconectate datorită EBR, și a registrelor funciare, interconectate datorită EULIS.

11.	Introducerea acestor inițiative în cadrul programului multianual e-justiție ar trebui, deci, să se facă în cooperare cu cei care au responsabilitatea punerii în aplicare a acestora.

2. Contextul e-guvernării

12.	Sistemul e-justiției europene trebuie să fie conceput cu respectarea principiului independenței justiției.

13.

În același timp, din punct de vedere tehnic, e-justiția trebuie să țină cont de cadrul mai general al e-guvernării (4). Există deja o expertiză solidă în materie de proiecte în domeniul infrastructurii securizate și al autentificării documentelor, iar aceasta trebuie mobilizată. În cooperare deplină cu Comisia, trebuie promovat un cadru de interoperabilitate european (EIF), dezvoltat în interiorul programului IDABC (5). Activitățile europene în domeniul e-Signature și e-Identity (6) sunt pertinente în special în materie judiciară, unde caracterul autentic al actelor este esențial.

14.

În acest context general trebuie definit, așadar, programul multianual. Acesta trebuie să vizeze nu numai identificarea unui răspuns pe termen scurt, dar și a unui răspuns pe termen mediu și lung, care să permită astfel favorizarea, prin utilizarea TIC, a dezvoltării unui spațiu european de libertate, securitate și justiție.

3. O abordare orizontală

15.	Întrebările referitoare la e-justiție nu se limitează la anumite domenii juridice. Ele se pun în numeroase domenii ale dreptului civil, penal și administrativ. Prin urmare, e-justiția este o chestiune orizontală în cadrul procedurilor europene care prezintă un caracter transfrontalier.

III. PLANUL DE ACȚIUNE

1. Domeniul de aplicare

16.	Trebuie afirmată dimensiunea europeană a proiectului e-justiție. În acest sens, e-justiția ar trebui să fie redenumită e-justiția europeană.

17.

Bineînțeles, statele membre au libertatea, în conformitate cu competențele prevăzute în tratate, să aplice proiecte comune care să aibă la bază e-justiția, dar nu neapărat e-justiția europeană. Cu toate acestea, proiectele respective nu pot dobândi un statut european și nici finanțare comunitară, decât în anumite condiții.

18.

Ținând cont de dimensiunea orizontală a e-justiției europene, grupul „e-justiție” poate juca un rol de coordonare examinând aspectele tehnice apărute pe parcursul lucrărilor desfășurate în cadrul altor organisme ale Consiliului. În schimb, lucrările cu caracter legislativ vor trebui efectuate de către grupurile competente ale Consiliului cum ar fi, de exemplu, Grupul de lucru pentru cooperare în materie penală sau Comitetul pentru chestiuni de drept civil.

19.	Un sistem e-justiție ar trebui să fie accesibil cetățenilor și operatorilor economici, practicienilor din domeniul dreptului și autorităților judiciare, care vor beneficia de tehnologiile moderne existente. Ar trebui stabilite trei criterii:

(a) O dimensiune europeană

20.	E-justiția europeană are drept vocație favorizarea creării unui spațiu de justiție european prin folosirea tehnologiei informației și a comunicației. În acest context, proiectele dezvoltate în cadrul e-justiției europene trebuie să implice, pe cât posibil, toate statele membre ale Uniunii Europene.

(b) Un sprijin pentru construirea spațiului judiciar european

21.	Proiectele ar trebui să favorizeze utilizarea instrumentelor legislative deja adoptate de Comunitatea Europeană și de Uniunea Europeană în domeniul justiției, fără a îndepărta, totuși, celelalte proiecte care aduc plus-valoare pentru crearea unui spațiu judiciar european.

22.	În plus, e-justiția europeană ar trebui să reprezinte un instrument de lucru pentru practicienii din domeniul dreptului și autoritățile judiciare, asigurând o platformă și funcționalități individuale pentru schimburi de informații eficiente și securizate.

23.

Este fundamental ca dezvoltarea unei e-justiții europene să se facă în beneficiul direct al cetățenilor europeni, care beneficiază de valoarea sa adăugată, în special prin intermediul portalului. Prin urmare, trebuie ca, în momentul alegerii proiectelor sau a ordinii realizării acestora, să se țină cont de rapiditatea cu care cetățenii vor putea să beneficieze, în mod concret, de instrumentele e-justiției europene. În acest sens, ar trebui lansate în termen cât mai scurt mai multe proiecte, în conformitate cu anexa, fără a aduce atingere altor proiecte care ar putea fi adăugate în conformitate cu modalitățile prevăzute în prezentul planul de acțiune.

24.	Toate proiectele care permit cetățenilor europeni să-și cunoască mai bine drepturile îndeplinesc acest obiectiv. Este și cazul proiectelor care le permit să le pună în aplicare (sprijin judiciar, mediere, traducere etc.).

2. Atribuțiile e-justiției europene

25.	Lucrările întreprinse de Grupul de lucru pentru prelucrarea datelor cu caracter juridic (e-justiție) și comunicarea Comisiei permit definirea cu claritate a funcționalităților viitorului sistem al e-justiției europene. Ar trebui stabilite următoarele trei funcții esențiale:

(a) Accesul la informațiile din domeniul justiției.

26.	Aceste informații se referă în special la legislația și jurisprudența europeană (7), precum cele referitoare la statele membre.

27.

E-justiția europeană va oferi, de asemenea, accesul, prin intermediul interconexiunilor, la informațiile administrate de statele membre în cadrul serviciului public de justiție (de exemplu, și cu respectarea normelor de funcționare ale acestui proiect, interconexiunea bazelor de date ale registrelor de cazier judiciar ale statelor membre).

(b) Dematerializarea procedurilor

28.	Dematerializarea procedurilor judiciare și extrajudiciare transfrontaliere (de exemplu, e-medierea) se aplică în special în cazul comunicării electronice între o jurisdicție și părțile interesate, în special în scopul punerii în aplicare a instrumentelor europene adoptate de către Consiliu (8).

29.	Simplificarea și încurajarea comunicării între autoritățile judiciare ale statelor membre, în special în cadrul instrumentelor adoptate în spațiul judiciar european, prezintă o importanță deosebită (de exemplu, prin intermediul videoconferințelor sau al unei rețele electronice securizate).

3. Portalul e-justiției europene

30.

Portalul unic al e-justiției europene, pe care Consiliul European îl dorește funcțional până la sfârșitul anului 2009, a făcut obiectul unor lucrări importante în cadrul grupului „e-justiție”. În acest context, un grup de state membre au realizat un proiect-pilot. Este important ca realizarea portalului să se înscrie în continuitatea lucrărilor efectuate până în prezent în cadrul prezentului proiect-pilot.

31.	Portalul va permite accesul la sistemul e-justiției europene în ansamblul său, respectiv la site-urile europene și naționale de informații și/sau la servicii. Cu toate acestea, acest portal nu va constitui doar un simplu ansamblu de legături.

32.

El va permite, printr-o procedură unică de autentificare, accesul specialiștilor din domeniul justiției la diverse funcționalități rezervate lor, unde vor fi create drepturi de acces adaptate acestora. Ar putea fi oportun să se introducă, în egală măsură, o posibilitate de autentificare și pentru nespecialiști.

33.	În plus, acesta va permite accesul la funcționalități naționale printr-o interfață multilingvă facilă și ușor de înțeles de către cetățenii europeni.

34.	Conținutul funcționalităților accesibile prin portal și gestionarea acestuia depind, bineînțeles, de deciziile Consiliului privind atribuțiile e-justiției europene și mijloacele de administrare ale acesteia.

4. Aspecte tehnice

35.	Inițierea unui sistem de e-justiție europeană presupune soluționarea unui anumit număr de chestiuni tehnice orizontale care au fost identificate, în special, în raportul aprobat de Consiliu la 5 iunie 2007 (9).

(a) Un sistem tehnic descentralizat

36.	Cu ocazia reuniunii informale de la Dresda, din ianuarie 2007, miniștrii de justiție, în marea lor majoritate, și-au exprimat dorința de a crea, la nivel european, un sistem descentralizat care să conecteze sistemele existente în statele membre.

(b) O standardizare a schimburilor de informații

37.

Trebuie să se asigure o compatibilitate maximă între diferitele măsuri tehnice și organizaționale folosite de aplicațiile sistemelor judiciare, garantându-se, în același timp, o flexibilitate maximă statelor membre. Totuși, se impune găsirea unui acord privind formatele și protocoalele de comunicare standardizate, ținând cont de standardele europene sau internaționale existente în domeniu, care să permită un schimb interoperațional, eficace, sigur și rapid la cele mai reduse costuri.

38.

Una dintre condițiile esențiale ale utilizării eficiente a e-justiției dincolo de frontierele naționale este stabilirea de standarde sau de interfețe uniforme pentru recurgerea la tehnologiile de autentificare și la componentele semnăturilor electronice. Această cerință este esențială pentru funcționarea e-justiției europene, deoarece nu presupune numai simpla punere la dispoziție a unor informații juridice în beneficiul publicului. Ar trebui, deci, continuată analizarea diverselor dispoziții legale în vigoare în statele membre, precum și a tehnologiilor pe care acestea le utilizează. În baza rezultatelor și a experienței înregistrate, s-ar putea stabili punerea în aplicare a unui sistem de schimb electronic de documente între statele membre, care să fie cât mai sigur posibil din punct de vedere juridic.

(d) Securitatea sistemului și protecția datelor

39.

În contextul oferirii de servicii de e-justiție europeană care să permită comunicarea informațiilor între autoritățile judiciare sau între autoritățile judiciare și cetățeni sau specialiști, aceste date vor trebui transferate într-un cadru securizat. Din acest punct de vedere, ar putea fi luate în considerare lucrările pregătitoare desfășurate în cadrul IDABC.

40.	De altfel, deoarece aceste date care au, în mare parte, un caracter personal în sensul legislației europene, este imperativ să se respecte principiile dispuse de această legislație.

5. Aspecte de ordin lingvistic

41.

Existența unui număr de douăzeci și trei de limbi diferite în instituțiile Uniunii Europene și preocuparea de a acorda acces într-un mod convivial la sistemul de e-justiție europeană tuturor cetățenilor din Europa va implica necesitatea de a avea în vedere acțiuni orientate către traducere și interpretare în justiție.

42.	În acest sens, este o iluzie să credem că facilitarea accesului unui cetățean la site-ul e-justiție al unui stat membru altul decât statul membru de origine ar putea constitui o soluție suficientă: bariera lingvistică ar face inutil un acces pe scară largă.

43.	Această provocare lingvistică ar putea fi rezolvată în special cu ajutorul sistemelor de traducere automatizată, în special în cazul formularelor utilizate în instrumentele europene, dar și prin includerea în rețea a resurselor naționale de traducere.

44.

Pe de altă parte, este oportună crearea unei metode de lucru care să permită o traducere riguroasă, în cele douăzeci și trei de limbi ale instituțiilor Comunității Europene, a noțiunilor juridice existente în sistemele juridice ale statelor membre, ținând cont în mod deplin de aspectele de semantică.

6. Necesitatea unei infrastructuri de lucru

45.

Ansamblul acestor aspecte impune stabilirea unei proceduri care să permită alegerea standardelor tehnice care ar putea fi utilizate pentru a se permite interoperabilitatea sistemelor statelor membre, precum și, după cum este uzanța în cazul proiectelor din domeniul TIC, definirea repartizării între:

(a)

conducerea lucrărilor, adică luarea de decizii în privința structurii și a funcționării sistemului e-justiției europene și a proiectelor care trebuie implementate. Această funcție ar putea necesita, uneori, lucrări de natură juridică, de exemplu ar putea indica lucrările întreprinse în domeniul interconectării cazierelor judiciare;

(b)	conducerea proiectului, adică realizarea diferitelor servicii ale e-justiției europene, precum elaborarea de interfețe multilingve pentru utilizatori, în deplină cooperare cu statele membre, și evoluția sistemelor. În plus, conducerea proiectului cuprinde și întreținerea completă a sistemului.

46.

Această structură ar trebui, fără îndoială, să fie formată, pe de o parte, din experți TIC și, pe de altă parte, să fie echipată cu capacități de traducere. Se au în vedere mai multe posibilități, complementare.

(a)	unul sau mai multe state membre se pot oferi să asigure administrarea acestei structuri în deplină coordonare cu celelalte state membre în cadrul grupului „e-justiție”;

(b)	această funcție poate fi asigurată de Comisia Europeană, prin mijloace ce urmează să fie definite;

(c)

crearea unei agenții europene. Există mai multe modalități, în funcție de dimensiunea acestora și de gradul de autonomie. Cu toate acestea, este vorba despre o opțiune lungă și complexă ce trebuie pusă în aplicare și care nu poate fi avută în vedere decât pe termen mediu, în funcție de evoluția lucrărilor.

7. Finanțarea

47.

Realizarea portalului e-justiției europene presupune mobilizarea de mijloace financiare importante, destinate în principal:

(a)	încurajării, la nivel național, a înființării sistemului e-justiție, ceea ce ar favoriza punerea în practică a e-justiției europene; și

(b)	realizării de proiecte la nivel european, inclusiv în ceea ce privește crearea și dezvoltarea portalului e-justiției europene.

48.

S-ar putea mobiliza programe financiare în materie de justiție civilă și penală în valoare de 45 milioane EUR pentru 2008 și 2009. Această sumă ar trebui mărită semnificativ în următorii ani. Ar trebui, de asemenea, să se definească cu claritate celelalte sume disponibile în bugetul Comunităților Europene care ar putea fi alocate imediat e-justiției europene.

49.

Printre altele, conform propunerii Comisiei, un singur program orizontal care să acopere atât domeniul civil cât și cel penal ar putea fi luat în considerare imediat. Resursele bugetare ar trebui să crească de o manieră considerabilă pentru a face față exigențelor la nivel național și comunitar privind înființarea e-justiției europene. De asemenea, ar trebui ca toate criteriile de selecție în vigoare în prezent în programele privind dreptul civil și penal să fie clarificate și armonizate, pentru a ține cont de criteriile e-justiției europene, astfel cum au fost definite la punctul III din prezentul document.

50.

Proiectele referitoare la e-justiția europeană în sensul prezentului plan de acțiune și care nu intră în domeniul de aplicare a punctului 49 nu beneficiază de eventualele finanțări stabilite prin alte programe comunitare disponibile decât în măsura în care răspund condițiilor definite în acele programe.

IV. PROPUNERILE PREȘEDINȚIEI

51.

Elaborarea unui plan de acțiune multianual presupune în prealabil:

(a)

stabilirea, pentru realizarea funcțiilor e-justiției europene, în conformitate cu regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, a sarcinilor de realizat, definirea priorităților și, pe cât posibil, a termenelor ce trebuie respectate. O anumită flexibilitate este necesară pentru a garanta o bună adaptabilitate la evoluțiile din acest sector;

(b)	distribuirea sarcinilor între Consiliu, statele membre, Comisia Europeană și o structură de realizare/coordonare a anumitor sarcini tehnice care urmează să fie stabilite. Această distribuție ar trebui să afecteze și mijloacele de selectare a proiectelor viitoare;

c)	stabilirea unei metode de asigurare a unei monitorizări riguroase și a unei evaluări a realizării planului de acțiune.

52.

Aceasta presupune luarea de către Consiliu, cu respectarea principiul autonomiei fiecărei instituții și în conformitate cu articolele 5 și 7 din Tratatul CE, a unor decizii privind chestiunile abordate în prezentul document, în special:

(a)	privind structura de lucru care ar trebui pusă în aplicare la nivelul Uniunii Europene pentru realizarea proiectelor e-justiției europene și pentru controlul implementării și al evoluției acestora;

(b)	privind distribuirea sarcinilor între participanți: Consiliul, Comisia Europeană, statele membre.

53.

În acest sens, Președinția arată că, din experiența sistemelor e-justiție existente (lansarea site-ului rețelei judiciare europene în materie penală, interconectarea registrelor de cazier judiciar), inițiativa unuia sau a mai multor state membre a fost deseori determinantă pentru lansarea proiectelor.

54.	Cu toate acestea, dincolo de un anumit stadiu de dezvoltare, complexitatea lucrărilor depinde de participarea unui număr cât mai mare de state membre. Prin urmare, este necesar ca dezvoltarea, gestionarea și evoluția proiectului să aibă o dimensiune europeană.

55.	De altfel, diversele aspecte tehnice studiate în prezentul document demonstrează că anumite sarcini orizontale ar avea de câștigat dacă ar fi gestionate la nivel european. Se preconizează economii importante din momentul în care numărul de servicii de e-justiție disponibile va crește.

1. Pentru o e-justiție europeană

56.	Președinția propune ca programul e-justiție să se numească e-justiție europeană.

2. Către crearea unei structuri de lucru

57.	Ținând seama de elementele prezentate în prezentul plan de acțiune și pentru a permite realizarea unui program multianual de realizare a e-justiției europene, Președinția propune implementarea următoarei structuri globale de lucru:

(a) Conducerea lucrărilor

58.

În conformitate cu orientările definite în prezentul plan de acțiune, Consiliul este însărcinat cu urmărirea implementării programului multianual. Acesta ia toate deciziile necesare pentru realizarea obiectivelor fixate prin prezentul plan de acțiune. În special, intră în sarcina acestuia, în funcție de criteriile definite la punctul III și în strânsă legătură cu Comisia, să elaboreze lista noilor proiecte propuse de acesta, de către statele membre [litera (c)] sau de către Comisie.

59.	Comisia efectuează toate studiile pe care le consideră corespunzătoare din proprie inițiativă sau la solicitarea Consiliului.

60.	Consiliul poate stabili specificațiile funcționale ale proiectelor.

61.	Deoarece se vor utiliza fonduri comunitare, Comisia Europeană, respectând procedurile aplicabile, va ține cont în totalitate de liniile directoare și de deciziile luate de Consiliu.

(b) Conducerea lucrărilor

62.

Comisia Europeană va pune la dispoziția Consiliului o structură de conducere a proiectului însărcinată cu:

(i)	implementarea condițiilor tehnice referitoare la sistemul e-justiției europene, în conformitate cu procedura definită la punctul 58;

(ii)	la cererea Consiliului, realizarea, în strânsă colaborare cu statele membre, având la bază finanțările comunitare disponibile, a proiectelor de e-justiție europeană definite de programul de acțiune multianual sau de programele complementare;

(iii)

realizarea, înainte de sfârșitul anului 2009, a unei prime versiuni a portalului e-justiției europene, pe baza principiilor definite de proiectul-pilot în cadrul grupului „e-justiție” și în cadrul deciziilor pe care Consiliul va trebui să le ia. Începând cu această primă versiune, portalul va pune în practică progresiv funcționalități suplimentare care vor fi dezvoltate în cadrul unor proiecte-pilot specifice.

Pentru a utiliza, în mod complementar, competențele statelor membre și ale Comisiei, Comisia va crea un grup de experți tehnici, incluzându-i pe cei desemnați de statele membre, care, în cadrul unor reuniuni periodice, vor putea monitoriza evoluția proiectelor în curs și vor putea stabili opțiunile tehnice care trebuie realizate.

În același timp, Comisia va informa Consiliul în legătură cu progresul lucrărilor întreprinse, precum și în legătură cu aspectele dezbătute în cadrul grupului de experți, garantând astfel o monitorizare adecvată din partea statelor membre și permițându-le să transfere acestor lucrări propriile progrese metodologice și tehnologice.

63.

Fără a aduce atingere normelor dispuse la litera (a), dacă este cazul prin intermediul finanțărilor comunitare disponibile, statele membre pot propune și iniția noi proiecte de e-justiție europeană, conform specificațiilor tehnice definite de Consiliu, în deplină concertare cu Comisia, fiind vorba în special de respectarea normele tehnice și de realizarea de interfețe multilingve.

3. Clauză de reexaminare

64.	Grupul „e-justiție” va evalua lucrările efectuate de structura de conducere a proiectului pe parcursul primului semestru 2010 și va transmite Consiliului, dacă este cazul, toate sugestiile corespunzătoare în vederea îmbunătățirii funcționării sale.

4. Un program multianual

65.	Programul multianual din anexă va fi actualizat periodic, în funcție de evoluția lucrărilor.

V. CONCLUZII

66.	Coreper/Consiliul este invitat să aprobe prezentul plan de acțiune privind e-justiția europeană.

(1) 10285/08 ADD 1 JURINFO 45 JAI 305 JUSTCIV 119 COPEN 118 CRIMORG 87.

(2) 10285/08 JURINFO 45 JAI 305 JUSTCIV 119 COPEN 118 CRIMORG 87.

(3) Trebuie ținut cont de faptul că Parlamentul European a inițiat discuții privind e-justiția.

(4) E-guvernarea reprezintă aplicarea TIC la ansamblul procedurilor administrative.

(5) http://ec.europa.eu/idabc/ Preliminary Study on mutual recognition of e-Signatures for e-Government applications (2007) și eID Interoperability for PEGS (2007).

(6) „Standardisation aspects of e-Signature” (2007)

http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/docs/esignatures/e_signatures_standardisation.pdf

(7) Se va stabili o legătură cu EUR-lex și N-lex.

(8) Regulamentul (CE) nr.1896/2006; Regulamentul (CE) nr. 861/2007.

(9) Documentul 10393/07 JURINFO 21 din 5 iunie 2007.

ANEXĂ

PLAN DE ACȚIUNE

Anexă la planul de acțiune multianual 2009-2013 privind e-justiția europeană

Introducere

Proiectele au fost alocate unui tip de proiect, în funcție de încadrarea în categoriile următoare:

—	și sprijin acordat instrumentelor adoptate pentru dezvoltarea spațiului judiciar european,

—	interconectarea registrelor naționale,

—	problematică transversală,

—	schimb de bune practici.

Proiect

Situația actuală a lucrărilor

Acțiuni de întreprins

Responsabil cu acțiunea

Calendarul lucrărilor

Observații

Tipul produsului:

Portalul e-justiție

—	Un prototip al portalului, stabilit de către un grup de state membre

—	Sistemul DIM elaborat de anumite state membre în cadrul grupului e-justiție

—	Autentificare și identificare

—	Grupul de state membre și Comisia

2009-2011

Lansarea portalului în 2008, cu deschiderea pentru public în decembrie 2009 (cf. concluziilor Consiliului European din 18 și 19 iunie 2008)

Analize în curs

Site-urile accesibile vor fi stabilite în funcție de proiectele eligibile și de criteriile stabilite de Consiliu

Problematică transversală

—	Prototip deschis membrilor grupului e-justiție în aprilie 2008

—	Securitate

—	Interfața multilingvă și lucrări de traducere

—	Standarde tehnice

—	Comisia, în cooperare cu grupul de state membre participante la proiectul pilot

Perfecționarea și îmbogățirea ulterioară a portalului ca urmare a realizării altor proiecte

—	Comunicare dematerializată între autoritățile judiciare prin intermediul unei rețele securizate — Activități în curs în cadrul programului IDABC și în cadrul grupului e-justiție

—	Studiu de fezabilitate efectuat de Comisie

Interconectarea sistemelor de cazier judiciar

—	În cadrul proiectului-pilot, interconectarea în 2006 a registrelor de cazier judiciar din ES; BE, DE și FR, extinsă în ianuarie 2008 la CZ și LU

—	Elaborarea unei implementări de referință destinată facilitării accesului noilor state membre la interconexiune

Consiliul (lucrări privind proiectul ECRIS monitorizate de grupul de lucru COPEN) și Comisia (elaborarea implementării de referință și a cofinanțărilor UE)

—	Punerea la dispoziție a implementării de referință-în cursul anului 2009

Până în prezent, lucrări monitorizate de grupul COPEN

Interconectarea registrelor naționale și sprijin acordat instrumentelor adoptate pentru dezvoltarea spațiului judiciar european

—	Acest proiect este operațional, în prezent, între 6 state membre; 14 state membre sunt, în prezent, partenere în cadrul proiectului

—	Acord politic în cadrul Consiliului JAI din iunie 2007 cu privire la proiectul de decizie-cadru privind organizarea și conținutul schimburilor de informații extrase din registrele de cazier judiciar ale statele membre;

—	Abordarea generală a Consiliului din 24 octombrie 2008 cu privire la proiectul de decizie „ECRIS”, destinat punerii bazelor formatului electronic de schimb de informații între cele 27 state membre

—	Stabilirea de cofinanțări UE destinate pregătirii conexiunii între sistemele naționale de cazier judiciar

—	Cofinanțări în curs

Procedura europeană de somație de plată

—	Regulamentul din 30 decembrie 2006 care prevede posibilitatea utilizării mijloacelor electronice

—	Continuarea dezbaterilor și a lucrărilor privind prototipul

—	Crearea de formulare dinamice

—	Grupul de state membre, apoi Comisia

2009-2011

Sprijin acordat instrumentelor adoptate pentru dezvoltarea spațiului judiciar european

—	Prototip de procedură automatizată elaborat de o serie de state membre

—	Introducerea unei cereri prin mijloace electronice

—	Grupul de state membre, apoi Comisia

—	Studiu lansat de Comisie

—

Comisia

Asistență judiciară

Directiva Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară

—	Introducerea informațiilor în portal

—	Solicitarea și obținerea on-line a asistenței judiciare: lansarea unui studiu de fezabilitate

Comisia

2009-2013

Sprijin acordat instrumentelor adoptate pentru dezvoltarea spațiului judiciar european

Procedura europeană privind cererile cu valoare redusă

Regulamentul din 11 iulie 2007 care prevede posibilitatea utilizării mijloacelor electronice

—	Lansarea de către Comisie a unui studiu de fezabilitate

—

Comisia

2009-2013

Sprijin acordat instrumentelor adoptate pentru dezvoltarea spațiului judiciar european

—	Crearea de formulare dinamice

—	Grupul de state membre și Comisia

—	Introducerea unei cereri prin mijloace electronice

—	Grupul de state membre, apoi Comisia

Traducere

Proiect-pilot EUROVOC

Sistemul de traducere automată SYSTRAN utilizat din 1976

Chestionar difuzat la inițiativa Austriei

Lucrări privind interoperabilitatea semantică și privind tabelele (pentru facilitarea înțelegerii)

—	Crearea treptată a unui vocabular juridic multilingv comparat

—	Finanțarea de aplicații de traducere adaptate domeniului juridic în toate perechile de limbi europene

—	Interconectarea bazelor de date de traducători și interpreți pentru domeniul juridic

—	Crearea unui glosar juridic

—	Elaborarea unor tabele de concordanță semantică în diferite domenii

—	Comisia (Oficiul pentru Publicații)

2009-2013

Problematică transversală

—	Comisia (Serviciul Traduceri)

2009-2013

—	Grupul de state membre, apoi Comisia

2009-2013

—	Comisia și statele membre

—

SEMIC-UE

2009-2013

Îmbunătățirea utilizării tehnologiilor de videoconferință

—	Broșură elaborată de președinția slovenă

—	Finalizarea și publicarea on-line a broșurii pe portal

—	Comisia, în cooperare cu statele membre

—

2008-2009

Asocierea celor două rețele judiciare la lucrări

Sprijin acordat instrumentelor adoptate pentru dezvoltarea spațiului judiciar european și schimbul de bune practici

—	Manual de utilizare în curs de elaborare

—	Finalizarea și publicarea on-line a manualului pe portal

—	Sfârșitul lui 2009 cel mai târziu

—	Difuzarea unui chestionar cu privire la echipamentul folosit pentru videoconferințe și condițiile juridice de utilizare a acestuia

—	Publicarea on-line de informații actualizate cu privire la echipamentul jurisdicțiilor în videoconferințe și condițiile juridice de utilizare a acestuia

—	Statele membre

—	Administratorul rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială

—	Administratorul rețelei judiciare europene în materie penală

—	Publicarea efectivă on-line cel târziu în cursul lui 2009

—	Proiect de elaborare a unui sistem de rezervare: evaluarea fezabilității și pertinenței acestuia

—	Elaborarea unui sistem de rezervare on-line

—	Comisia, în cooperare cu statele membre

—	Lansarea în 2009

Mediere

Directiva din 21 mai 2008 care trebuie transpusă înainte de 21 mai 2011

—	Introducerea informațiilor în portal

—	Lansarea unui studiu de fezabilitate

Comisia

2011-2013

Calendarul lucrărilor este legat de data transpunerii directivei

Sprijin acordat instrumentelor adoptate pentru dezvoltarea spațiului judiciar european

Semnătură electronică (1)

—	Lucrări începute (IDABC) (2)

Comisia

2009-2011

Proiectul IDABC este realizat de către DG SANCO

Problematică transversală

Notificarea sau comunicarea unui act judiciar sau extrajudiciar (prin mijloace electronice)

Regulamentul Consiliului din 29 mai 2000 privind notificarea și comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă și comercială

—	Studiu de fezabilitate

Comisia

2010-2011

Sprijin acordat instrumentelor adoptate pentru dezvoltarea spațiului judiciar

Plata on-line a cheltuielilor de judecată

Permiterea plății on-line a cheltuielilor de judecată

Lansarea lucrărilor

State membre

2011-2013

Sprijin acordat instrumentelor adoptate pentru dezvoltarea spațiului judiciar

Interconectarea registrelor de insolvabilitate

—	Prototip care să includă date provenite din registrele de insolvență dintr-o serie de state membre

—	Adăugarea datelor provenite din registrele de insolvență ale celorlalte state membre

—	Crearea unei interfețe multilingve

—	Crearea unui glosar juridic și semantic

Grupul de state membre, apoi Comisia

Continuarea, în 2009, la inițiativa statelor membre. Integrarea în portal

Interconectarea registrelor naționale

Interconectarea registrelor funciare (integrarea EULIS)

—	Lucrări efectuate de EULIS

—	prima etapă: crearea unei legături către site-ul EULIS

—	a doua etapă: Analizarea posibilității de a integra parțial EULIS în portal

Autentificarea utilizatorului prin intermediul protalului

Comisia

2009-2010

Legătură cu lucrările desfășurate în cadrul altor servicii ale Consiliului

Interconectarea registrelor naționale

Interconectarea registrelor comerciale (interconectarea EBR)

—	Lucrări efectuate de EBR

—	prima etapă: crearea unei legături către site-ul EBR

—	a doua etapă: Analizarea posibilității de a integra parțial EBR în portal

Autentificarea utilizatorului prin intermediul protalului

Comisia

2009-2010

Legătură cu lucrările desfășurate în cadrul altor servicii ale Consiliului

Interconectarea registrelor naționale

Interconectarea registrelor de testamente

—	Proiect-pilot: interconectare efectivă între Franța și Belgia

—	Stabilirea posibilităților de cooperare cu ARERT (CNUE)

—	Studiu de fezabilitate efectuat de Comisie

Consiliul JAI și ARERT (CNUE)

2011-2013

Legătură cu viitorul instrument referitor la succesiuni care va fi prezentat de Comisie în 2009

Interconectarea registrelor naționale

Formarea profesioniștilor

—	Reflecții în curs cu privire la e-Learning în cadrul REFJ

—	Dezvoltarea de instrumente e-Learning

—	Rețeaua Europeană de Formare Judiciară

2010-2012

Schimbul de bune practici

—	Forumul Justiție creat de Comisie

—	Organizarea de reuniuni anuale pe teme de e-justiție în cadrul forumului Justiție

—

Comisia

—	Reflecții cu privire la diferitele practici naționale în cadrul unui grup de lucru restrâns

—	Formare în domeniul utilizării videoconferinței

—	Statele membre la nivel național și, dacă este cazul, la nivel european, prin intermediul Rețelei Europene de Formare Judiciară

(1) A se vedea, de asemenea, lucrările privind autentificarea și identificarea, astfel cum au fost menționate anterior pentru proiectul „portalul e-justiției”.

(2) Cu respectarea autonomiei care trebuie asigurată proiectului e-justiției europene.

31.3.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/14

COMISIA ADMINISTRATIVĂ A COMUNITĂȚILOR EUROPENE PENTRU SECURITATEA SOCIALĂ A LUCRĂTORILOR MIGRANȚI

Rate de conversie ale monedelor de schimb în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 574/72 al Consiliului

(2009/C 75/03)

Articolul 107 alineatele (1), (2) și (4) din Regulamentul (CEE) nr. 574/72

Perioada de referință: ianuarie 2009

Perioada de aplicare: aprilie, mai și iunie 2009

01-2009	EUR	BGN	CZK	DKK	EEK	LVL	LTL	HUF	PLN	RON	SEK	GBP	NOK	ISK	CHF
1 EUR =	1	1,95580	27,1693	7,45194	15,6466	0,704329	3,45280	279,859	4,23002	4,23537	10,7264	0,918193	9,21640	—	1,49347
1 BGN =	0,511300	1	13,8917	3,81017	8,00010	0,360123	1,76542	143,092	2,16281	2,16554	5,48441	0,469472	4,71235	—	0,763609
1 CZK =	0,0368062	0,0719856	1	0,274278	0,575892	0,0259237	0,127084	10,3005	0,155691	0,155888	0,394798	0,0337952	0,339221	—	0,0549688
1 DKK =	0,134193	0,262455	3,64594	1	2,09967	0,0945162	0,463343	37,5551	0,567640	0,568358	1,43941	0,123215	1,23678	—	0,200413
1 EEK =	0,0639116	0,124998	1,73644	0,476266	1	0,0450148	0,220674	17,8862	0,270347	0,270689	0,685542	0,0586832	0,589036	—	0,0954499
1 LVL =	1,41979	2,77683	38,5748	10,5802	22,2149	1	4,90226	397,341	6,00575	6,01334	15,2293	1,30364	13,0854	—	2,12041
1 LTL =	0,289620	0,566439	7,86878	2,15823	4,53157	0,203988	1	81,0526	1,22510	1,22665	3,10658	0,265927	2,66926	—	0,432538
1 HUF =	0,00357323	0,00698853	0,0970824	0,0266275	0,0559090	0,00251673	0,0123377	1	0,0151148	0,0151340	0,038328	0,00328092	0,0329324	—	0,00533651
1 PLN =	0,236406	0,462362	6,42298	1,76168	3,69894	0,166507	0,816261	66,1601	1	1,00126	2,53578	0,217066	2,17881	—	0,353064
1 RON =	0,236107	0,461778	6,41487	1,75946	3,69427	0,166297	0,815230	66,0766	0,998737	1	2,53258	0,216792	2,17606	—	0,352618
1 SEK =	0,093228	0,182335	2,53294	0,694729	1,45870	0,0656631	0,321897	26,0906	0,394356	0,394854	1	0,0856012	0,859226	—	0,139233
1 GBP =	1,08910	2,13005	29,5900	8,11587	17,0406	0,767081	3,76043	304,793	4,60690	4,61272	11,6821	1	10,0375	—	1,62653
1 NOK =	0,108502	0,212209	2,94793	0,808552	1,69769	0,0764212	0,374636	30,3653	0,458966	0,459547	1,16384	0,0996259	1	—	0,162044
1 ISK =	0,00609146	0,0119137	0,165501	0,0453932	0,0953106	0,00429039	0,0210326	1,70475	0,0257670	0,0257996	0,0653394	0,00559313	0,0561414	1	0,00909739
1 CHF =	0,669583	1,30957	18,1921	4,98969	10,4767	0,471606	2,31194	187,389	2,83235	2,83593	7,18222	0,614806	6,17115	—	1

Regulamentul (CEE) nr. 574/72 prevede ca rata de conversie într-o monedă a sumelor calculate într-o altă monedă de schimb este rata calculată de către Comisie pe baza mediei lunare, aferentă perioadei de referință definite la alineatul (2), a ratelor de schimb de referință publicate de Banca Centrală Europeană.

Perioada de referință este:

—	luna ianuarie pentru rate de conversie aplicabile de la 1 aprilie următor,

—	luna aprilie pentru rate de conversie aplicabile de la 1 iulie următor,

—	luna iulie pentru rate de conversie aplicabile de la 1 octombrie următor,

—	luna octombrie pentru rate de conversie aplicabile de la 1 ianuarie următor.

Ratele de conversie ale monedelor de schimb sunt publicate în al doilea Jurnal Oficial al Uniunii Europene (seria „C”) din lunile februarie, mai, august și noiembrie.

31.3.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/16

Aviz al Comitetului consultativ în materie de concentrări adoptat la reuniunea din 5 decembrie 2008 cu privire la un proiect de decizie privind cazul COMP/M.5046 — Friesland Foods/Campina

Raportor: Suedia

(2009/C 75/04)

1.	Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei conform căreia operațiunea notificată constituie o concentrare în sensul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului.

2.	Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei conform căreia operațiunea notificată are o dimensiune comunitară în sensul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului.

În vederea evaluării prezentei operațiuni, Comitetul consultativ și Comisia convin asupra faptului că piețele de produse vizate sunt următoarele:

(a)	achiziționarea laptelui crud, clasificată în achiziționare de lapte crud convențional, pe de o parte, și achiziționare de lapte crud organic, pe de altă parte;

(b)	produse lactate proaspete de bază, și anume laptele proaspăt, zara proaspătă și iaurtul simplu;

(c)	produse lactate conservate de bază;

(d)	produse lactate organice proaspete, de bază;

(e)	brânzeturi de tip olandez pentru angrosiști specializați în bânzeturi și pentru tipurile moderne de comerț cu amănuntul;

f)	unt în vrac sub formă de unt de bază, ulei fracționat de unt și ulei nefracționat de unt, precum și unt de consum în formă ambalată, vândut pe segmentul extern al pieței (OOH, Out of Home) și pe segmentul comerțului cu amănuntul;

(g)	tipuri de iaurt cu valoare adăugată și caș, vândute pe segmentul extern al pieței;

(h)	băuturi lactate proaspete de marcă, aromatizate, cu rol neprofilactic, vândute pe segmentul extern al pieței, precum și pe segmentul comerțului cu amănuntul;

(i)	băuturi lactate aromatizate, conservate, din categoria băuturilor lactate conservate cu aromă de ciocolată și a băuturilor conservate cu aromă de fructe;

(j)	cremă englezească custard proaspătă și porridge, vândute pe segmentul extern al pieței și pe segmentul comerțului cu amănuntul;

(k)	frișcă lichidă din lapte, vândută pe segmentul extern al pieței, pe segmentul industrial și pe segmentul comerțului cu amănuntul;

(l)	frișcă sub formă de spray, din categoria produselor lactate sau nelactate, vândută pe segmentul extern al pieței sau pe segmentul comerțului cu amănuntul;

(m)	lapte pentru cafea, vândut pe segmentul extern al pieței și pe segmentul comerțului cu amănuntul, precum și lapte condensat pentru cafea, vândut pe segmentul extern al pieței și pe segmentul comerțului cu amănuntul;

(n)	emulsii-praf sub formă de spray, creme, spume și topping;

(o)	lactoză de tip alimentar;

(p)	lactoză de tip farmaceutic, clasificată în lactoză farmaceutică, pe de o parte, și lactoză sub formă de pudră inhalatorie (DPI), pe de altă parte.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei conform căreia, pentru evaluarea acestei tranzacții, trebuie stabilite următoarele piețe geografice de produse:

(a)	piața națională (Țările de Jos) pentru toate piețele achiziționării laptelui crud;

(b)	piața națională (Țările de Jos) pentru toate piețele produselor lactate proaspete de bază;

(c)	piețe care depășesc teritoriul național (inclusiv Belgia, Germania și Țările de Jos) pentru produse lactate conservate de bază;

(d)	piața națională (Țările de Jos) pentru produse lactate proaspete organice de bază;

(e)	piața națională (Țările de Jos) pentru toate piețele brânzeturilor de tip olandez (exceptând brânzeturile fără crustă);

(f)	piața SEE pentru toate piețele de unt în vrac și piețele care depășesc teritoriul național (înglobând cel puțin, Belgia, Germania și Țările de Jos) pentru toate piețele untului ambalat;

(g)	piața națională (Țările de Jos) pentru tipuri de iaurt cu valoare adăugată și caș, vândute pe segmentul extern al pieței;

(h)	piața națională (Țările de Jos) pentru toate piețele băuturilor lactate aromatizate de marcă, proaspete, fără rol profilactic;

(i)	piața națională (Țările de Jos sau Belgia) sau piața care depășește teritoriul național (inclusiv Belgia, Germania și Țările de Jos), pentru toate piețele băuturilor lactate aromatizate, conservate;

(j)	piața națională (Țările de Jos) pentru toate piețele de cremă englezească custard proaspătă și porridge;

(k)	piața care depășește teritoriul național (înglobând cel puțin Belgia, Germania și Țările de Jos) pentru toate piețele de frișcă în formă lichidă;

(l)	piața care depășește teritoriul național (înglobând cel puțin Belgia, Germania și Țările de Jos) pentru toate piețele de frișcă sub formă de spray;

(m)	piața care depășește teritoriul național (inclusiv Belgia, Germania și Țările de Jos) pentru toate piețele laptelui pentru cafea și laptelui condensat pentru cafea;

(n)	piața SEE pentru toate piețele emulsiilor-praf sub formă de spray;

(o)	piața SEE sau piața internațională a lactozei de tip alimentar;

(p)	piața SEE sau piața internațională pentru toate piețele lactozei de tip farmaceutic.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă ar putea avea drept rezultat o denaturare semnificativă a concurenței efective pe piața comună sau într-o mare parte a acesteia, în legătură cu următoarele piețe:

(a)	piața de achiziționare a laptelui crud convențional în Țările de Jos;

(b)	toate piețele produselor lactate proaspete, de bază, din Țările de Jos;

(c)	toate piețele brânzeturilor de tip olandez din Țările de Jos;

(d)	piața iaurturilor cu valoare adăugată și cașului, vândute pe segmentul extern al pieței în Țările de Jos;

(e)	toate piețele băuturilor lactate aromatizate de marcă, proaspete, fără rol profilactic, din Țările de Jos;

(f)	toate piețele produselor lactate conservate din Țările de Jos și Belgia sau dintr-o zonă mai mare, inclusiv Belgia, Germania și Țările de Jos;

(g)	toate piețele de cremă englezească custard proaspătă și porridge din Țările de Jos.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă nu este susceptibilă să aibă drept rezultat o denaturare semnificativă a concurenței efective pe piața comună sau într-o mare parte a acesteia, în legătură cu următoarele piețe:

(a)	piața de achiziționare a laptelui crud organic în Țările de Jos;

(b)	piața produselor lactate conservate, de bază;

(c)	piața produselor lactate organice proaspete, de bază;

(d)	piața brânzeturilor fără crustă;

(e)	toate piețele untului în vrac și untului la pachet;

(f)	toate piețele de frișcă lichidă;

(g)	toate piețele de frișcă sub formă de spray;

(h)	toate piețele de lapte pentru cafea și lapte condensat;

(i)	toate piețele de emulsii-praf sub formă de spray;

(j)	toate piețele pentru lactoza de tip alimentar;

(k)	toate piețele pentru lactoza de tip farmaceutic (inclusiv DPI).

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia angajamentele sunt suficiente pentru a elimina obstacolele semnificative din calea concurenței pe următoarele piețe:

(a)	achiziționarea laptelui crud convențional în Țările de Jos;

(b)	toate piețele produselor lactate proaspete de bază din Țările de Jos;

(c)	toate piețele brânzeturilor de tip olandez din Țările de Jos;

(d)	piețele iaurturilor cu valoare adăugată și cașului, vândute pe segmentul extern al pieței în Țările de Jos;

(e)	toate piețele băuturilor lactate proaspete, aromatizate, de marcă și fără rol profilactic, din Țările de Jos;

(f)	toate piețele produselor lactate conservate din Țările de Jos și Belgia sau dintr-o zonă mai mare, inclusiv Belgia, Germania și Țările de Jos;

(g)	toate piețele de cremă englezească custard proaspătă și porridge din Țările de Jos.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei conform căreia, sub rezerva respectării depline a angajamentelor prezentate de părți și pe baza tuturor angajamentelor, concentrarea propusă nu determină denaturarea semnificativă a concurenței efective pe piața comună sau într-o mare parte a acesteia.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei, conform căreia concentrarea notificată ar trebui declarată compatibilă cu piața comună și cu Acordul SEE, în conformitate cu articolele 2 alineatul (2) și 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice și cu articolul 57 din Acordul SEE.

10.	Comitetul consultativ recomandă publicarea avizului său în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

31.3.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/21

REZUMAT AL DECIZIEI COMISIEI

din 17 decembrie 2008

privind declararea unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața comună și cu funcționarea Acordului SEE

[Cazul COMP/M.5046 — Friesland Foods/Campina]

[notificată cu numărul C(2008) 8459]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2009/C 75/06)

La data de 17 decembrie 2008, Comisia a adoptat o decizie într-un caz privind o concentrare economică, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi, în special articolul 8 alineatul (2). O versiune neconfidențială a textului integral al deciziei este disponibilă în versiunea lingvistică autentică a cazului și în limbile de lucru ale Comisiei pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență, la următoarea adresă:

http://ec.europa.eu/comm/competition/index_en.html

I. PĂRȚILE

(1)	Friesland Foods are 9 417 membri (în 2007) și comercializează produse lactate pentru consumatorii din Europa, Orientul Mijlociu, Asia și Africa, precum și ingrediente pentru clienții persoane juridice și clienții industriali de pe piața internațională.

(2)

Campina este o cooperativă de produse lactate, cu un efectiv de 6 885 membri fermieri (în 2007), cu activități în domeniul produselor lactate proaspete, brânzeturilor, untului, băuturilor aromatizate proaspete sau conservate și emulsiilor, desfășurate în diferite țări din Europa, America de Nord și de Sud, precum și Asia.

II. TRANZACȚIA

(3)

La 12 iunie 2008, Comisia a primit o notificare formală întemeiată pe articolul 4 din regulamentul privind concentrările economice, prin care cooperativele Zuivelcoöperatie Campina U.A. (denumită în continuare „Campina”) și Zuivelcoöperatie Friesland Foods U.A. (denumită în continuare „Friesland Foods”) fuzionează sub forma unei concentrări legale depline. Campina și Friesland Foods sunt denumite în continuare, în mod colectiv, „părți notificatoare”.

III. REZUMAT

(4)

După examinarea notificării, Comisia a adoptat, la 17 iulie 2008, o decizie în care conchide că tranzacția intră sub incidența Regulamentului CE privind concentrările economice și pune serioase semne de întrebare privind compatibilitatea acesteia cu piața comună și cu funcționarea Acordului SEE, astfel încât a inițiat procedura întemeiată pe articolul 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul CE privind concentrările economice.

(5)

La 3 octombrie 2008 s-a transmis părților notificatoare o comunicare privind obiecțiunile, întemeiată pe articolul 18 din Regulamentul CE privind concentrările economice. La 17 octombrie 2008, Friesland Foods și Campina au trimis un răspuns la comunicarea privind obiecțiunile. La 21 octombrie 2008 a avut loc o audiere, la solicitarea părților notificatoare.

(6)	La 28 octombrie 2008, părțile notificatoare au prezentat angajamente privind modificarea concentrării propuse pentru ca aceasta să fie compatibilă cu piața comună. Angajamentele menționate au fost modificate, versiunea finală fiind prezentată Comisiei la 27 noiembrie 2008.

IV. EXPUNERE DE MOTIVE

(7)

Sectorul produselor lactate cuprinde o serie de piețe interdependente de produse, care reflectă marea varietate de produse finale din lapte. Tipul de activități specific întreprinderilor de produse lactate, în special cooperativele de produse lactate, îl reprezintă valorificarea laptelui crud, colectat de la fermieri, într-o mare varietate de produse lactate. Având în vedere că materia primă folosită în mod obișnuit este laptele crud, prețurile la produsele lactate se înscriu în tendințe similare.

(8)

Laptele crud are în compoziția sa mai muți compuși cu valoare nutrițională: grăsime, proteine, lactoză (= zahărul din lapte) și minerale. În cazul unor produse lactate se folosesc numai compușii fără grăsime (în special proteinele și lactoza). Alte produse, în special untul și smântâna, au la bază grăsimea din lapte. Multe produse esențiale, cum ar fi brânza și laptele, conțin un amestec de compuși grași și compuși fără grăsimi. Unele produse — îndeosebi smântâna, zara și zerul — sunt, în esență, produse derivate, obținute din producția de produse lactate primare, cum ar fi laptele de băut și brânza.

A. PIEȚELE RELEVANTE

1. Achiziționarea laptelui crud

(9)

În ceea ce privește piața de produse relevantă, investigația de piață a confirmat că, la nivelul cererii, laptele crud organic și laptele crud convențional nu sunt produse substituibile pentru întreprinderile de prelucrare a laptelui. La nivelul ofertei, fermierii care furnizează produse lactate organice nu au stimulente de a trece pe producția de lapte crud convențional, în contextul prețurilor majorate de care beneficiază și a investițiilor pe care le-au făcut pentru a produce lapte crud organic. Fermierul care produce lapte crud convențional poate să opteze pentru producția de lapte crud organic, însă acest lucru necesită investiții semnificative în pășuni (pentru utilizare mai extensivă) și o perioadă de tranziție cu o durată medie de 2 ani. Prin urmare, concluzia a fost că achiziționarea de lapte crud convențional și achiziționarea de lapte crud organic constituie piețe separate de produse.

(10)

În ceea ce privește piața geografică relevantă (pentru laptele convențional și organic), s-a constatat că activitățile părților se suprapun numai în Țările de Jos. Cantitățile transportate anual de Campina din Germania și Belgia în Țările de Jos sunt neglijabile comparativ cu volumul total de lapte crud achiziționat de părțile notificatoare în Țările de Jos (peste 8 000 milioane kg/an). Prin urmare, s-a considerat că tranzacția nu are un impact major asupra pieței achizițiilor din afara teritoriului Țărilor de Jos, iar evaluarea a avut în vedere, în principal, Țările de Jos.

2. Produse lactate de bază

(11)	În ceea ce privește piața de produse relevantă, s-a ajuns la concluzia că este necesar să se facă deosebirea între produse lactate de bază, proaspete și produse lactate de bază, conservate. În cadrul fiecărei categorii se poate face în continuare o diferențiere între produse organice și neorganice.

(12)

În categoria produselor lactate proaspete neorganice și organice de bază, laptele proaspăt, zara proaspătă, iaurtul simplu și crema englezească custard reprezintă piețe separate de produse din această categorie, pentru că nu sunt substituibile de către clienți și nici la nivelul ofertei. Crema englezească custard va fi discutată la secțiunea privind deserturile proaspete din lapte. În ceea ce privește laptele proaspăt, zara proaspătă, iaurtul simplu, produsele de marcă proprie și produsele cu marca fabricii fac parte din aceeași piață din amonte de astfel de produse. Se lasă deschisă posibilitatea de a se face o eventuală diferențiere, din punct de vedere al canalului de distribuție, între vânzarea cu amănuntul și vânzarea pe segmentul extern al pieței, în cazul produselor lactate proaspete neorganice de bază, în timp ce, în cazul produselor lactate proaspete organice de bază, vânzarea cu amănuntul și vânzarea segmentul extern al pieței fac parte din aceeași piață.

(13)	În ceea ce privește piața geografică relevantă, s-a ajuns la concluzia că această piață este națională în cazul pieței din amonte de lapte proaspăt (organic și neorganic), zară proaspătă și iaurt simplu.

(14)

Întrucât în ceea ce privește produsele lactate conservate de bază, singura suprapunere apare în cazul laptelui conservat, iar substituibilitatea nu predomină nici la nivelul cererii, nici la nivelul ofertei, piața relevantă de produse este piața laptelui conservat, fără deosebire între produsele de marcă proprie și produsele cu marca fabricii. Se lasă deschisă posibilitatea unei eventuale diferențieri, din punct de vedere al canalului de distribuție, între vânzarea cu amănuntul și vânzarea pe segmentul extern al pieței. Piața geografică relevantă este mai extinsă decât piața națională și înglobează Belgia, Germania și Țările de Jos.

3. Brânzeturi de tip olandez

(15)

În ceea ce privește piața de produse relevantă, ar trebui să se delimiteze piețele distincte de produse pentru vânzarea brânzeturilor de tip olandez către angrosiștii specializați în brânzeturi și către tipurile moderne de comerț cu amănuntul (supermarketuri, hipermarketuri, magazine cu prețuri reduse). Orice altă diferențiere între vânzarea brânzeturilor de tip olandez către angrosiștii specializați în brânzeturi (Gouda/Maasdam/Edam, brânză maturată/fără crustă, brânză maturată/alte brânzeturi maturate, cu o vechime de 15 zile) și vânzarea brânzeturilor de tip olandez către tipurile moderne de comerț cu amănuntul (Gouda/Maasdam/Edam, maturată/fără crustă) este lăsată deschisă, întrucât nu are un impact concret asupra evaluării concurențiale.

(16)

În ceea ce privește piața geografică relevantă, piețele vânzării brânzeturilor de tip olandez către angrosiștii specializați în brânzeturi și către tipurile moderne de vânzare cu amănuntul (inclusiv toare segmentările mai mici, cu excepția brânzeturilor fără crustă) au o dimensiune națională, în timp ce piețele pentru vânzarea brânzeturilor de tip olandez fără crustă (inclusiv toate segmentările mai mici) către angrosiștii specializați în brânzeturi și tipurile moderne de vânzare cu amănuntul depășesc teritoriul național și înglobează cel puțin Țările de Jos și Germania.

4. Unt

(17)

S-a constatat că piața de produse relevantă pentru unt ar trebui ca, în primul rând, să fie divizată în piețe separate pentru untul în vrac și untul la pachet. Untul în vrac obținut din lapte face parte din altă piață decât piața grăsimilor vegetale în vrac. În plus, se poate face o separare între piața pentru untul de bază (conținut de grăsime de 82 %), ulei nefracționat de unt (sau, mai simplu, ulei de unt cu un conținut de grăsime de 99,8 %), precum și ulei fracționat de unt (sau, mai simplu, unt fracționat, de mai multe sortimente, în funcție de punctul de topire). În ceea ce privește untul la pachet, untul din lapte și grăsimile vegetale fac parte din piețe distincte, iar piața pentru untul la pachet obținut din lapte trebuie divizată în continuare în piața pentru untul la pachet vândut către comercianții cu amănuntul și piața pentru untul la pachet vândut clienților din segmentul extern al pieței. Nu s-a decis dacă untul la pachet cu marca fabricii și cel de marcă proprie fac parte din aceeași piață, întrucât diferențierea nu ar avea un impact asupra evaluării concurențiale.

(18)

În ceea ce privește piața geografică relevantă, piețele pentru untul în vrac, uleiul fracționat de unt și uleiul nefracționat de unt au o dimensiune SEE. Piața geografică relevantă pentru untul la pachet înglobează cel puțin Țările de Jos, Belgia și Germania. Întrebarea dacă piața geografică relevantă pentru untul la pachet are o dimensiune SEE poate fi lăsată deschisă, întrucât o concluzie în acest sens nu este de natură să aibă un efect hotărâtor asupra evaluării concurențiale.

5. Iaurturi cu valoare adăugată și caș

(19)

În ceea ce privește piața de produse relevantă, există piețe separate pentru iaurtul cu valoare adăugată și caș, în funcție de canalul de distribuție. Posibilitatea de a se face o diferențiere între iaurtul cu valoare adăugată, pe de o parte și caș, pe de altă parte, o diferențiere între produse cu rol profilactic/tolerabile de către organism, precum și între produse de marcă proprie și produse cu marca fabricii, este lăsată deschisă întrucât nu afectează evaluarea concurențială. Având în vedere că Friesland Foods nu are activități în domeniul sănătății, iaurtul cu valoare adăugată și rol profilactic și cașul nu au mai făcut obiectul discuției.

(20)

În ceea ce privește piața geografică relevantă, aceasta are o dimensiune națională pe piața din amonte a iaurtului cu valoare adăugată și a cașului, pentru angrosiștii de pe segmentele externe ale pieței și o dimensiune mai mare decât teritoriul național pe piața din amonte a iaurtului cu valoare adăugată și a cașului, în cazul comerțului cu amănuntul.

6. Băuturi lactate aromatizate

(21)	O primă diferențiere a fost operată pe această piață între băuturile lactate aromatizate, proaspete și băuturile lactate aromatizate, conservate.

(22)

În ceea ce privește piața de produse relevantă, se face o diferențiere între piețele relevante de produse pentru băuturi lactate aromatizate, proaspete, cu rol profilactic și băuturi lactate aromatizate, proaspete, fără rol profilactic, care pot fi clasificate în continuare în piața livrării de produse cu marca fabricii și a produselor de marcă proprie, precum și în funcție de canalul de distribuție (comerțul cu amănuntul/segmentul extern al pieței). Având în vedere că tranzacția propusă nu ar produce o denaturare a concurenței efective pe piața băuturilor lactate aromatizate, proaspete, cu rol profilactic, iar piața produselor de marcă proprie nu ar fi afectată, evaluarea concurențială se axează pe piața băuturilor lactate aromatizate, proaspete, fără rol profilactic, cu marca fabricii.

(23)

În ceea ce privește băuturile lactate aromatizate, conservate, s-a stabilit că băuturile lactate cu aromă de ciocolată și băuturile lactate cu aromă de fructe aparțin unor piețe diferite de produse. Nu este necesar să se stabilească dacă aprovizionarea cu băuturi lactate conservate, cu marca fabricii sau de marcă proprie, aparține unor piețe diferite de produse. De asemenea, poate fi lăsată deschisă posibilitatea de a se opera o diferențiere, în funcție de canalul de distribuție, între comerțul cu amănuntul și segmentul extern al pieței.

(24)

În ceea ce privește piața geografică relevantă, aceasta are o dimensiune națională la nivelul pieței din amonte a băuturilor lactate aromatizate, proaspete, fără rol profilactic. În ceea ce privește băuturile lactate aromatizate conservate, s-a constatat că pe o piață care înglobează produse cu marca fabricii și produse de marcă proprie, dimensiunea pieței geografice este mai mare decât cea națională și înglobează Țările de Jos, Belgia și Germania. În cazul în care piața de produse situată în amonte este limitată la produsele cu marca fabricii, piețele respective au o dimensiune națională, întrucât mărcile diferă foarte mult de la o țară la alta.

7. Deserturi proaspete din lapte

(25)

În ceea ce privește piața de produse relevantă, se constată existența unor piețe relevante distincte pentru produse cum ar fi crema englezească custard, porridge și deserturile porționate, în ambalaj compact. În ceea ce privește crema englezească custard, nu este necesar să se facă o diferențiere între produse de marcă proprie și produse cu marca fabricii. Se poate lăsa deschisă posibilitatea de a se opera în continuare o diferențiere a pieței în funcție de canalul de distribuție, întrucât nu ar afecta evaluarea concurențială.

(26)	În ceea ce privește piața geografică relevantă, aceasta are o dimensiune națională în ceea ce privește piețele de cremă englezească custard și de porridge.

8. Frișcă

(27)

S-a constatat că piața de produse relevantă pentru frișcă ar trebui să fie divizată, în primul rând, în piețe separate pentru frișca lichidă și pentru frișca sub formă de spray. În ceea ce privește frișca lichidă, există deja o diferențiere între frișca lichidă lactată și nelactată și, în cadrul fiecărui segment, între frișca lichidă comercializată pe piața vânzării cu amănuntul, pe segmentul extern al pieței și prin canalul vânzărilor industriale. Piața pentru frișca lichidă lactată înglobează atât frișca cu conținut scăzut de grăsime, cât și cea cu un conținut ridicat de grăsime. În cadrul pieței pentru frișca lichidă lactată, se lasă deschisă diferențierea între frișca proaspătă și frișca în stare conservată, întrucât nu ar afecta evaluarea concurențială. În mod similar, problema privind diferența dintre frișca lichidă cu marca fabricii și cea de marcă proprie a fost lăsată deschisă, întrucât nu ar avea un impact asupra concluziei finale privind efectele tranzacției. În final, având în vedere că activitățile părților nu se suprapun pe piața pentru frișcă lichidă nelactată, evaluarea s-a axat pe frișca lichidă lactată.

(28)

În ceea ce privește frișca sub formă de spray, există două piețe relevante de produse: frișca lactată sub formă de spray comercializată pe piața vânzării cu amănuntul și frișca lactată sub formă de spray vândută clienților de pe segmentul extern al pieței. Piața vânzării cu amănuntul a produselor sub formă de spray include produsele cu marca fabricii și cele de marcă proprie, însă poate fi lăsată deschisă problema diferențierii între produse cu marca fabricii și produse de marcă proprie în cazul segmentului extern al pieței, întrucât nu ar afecta evaluarea concurențială.

(29)

Piața geografică relevantă pentru frișca lichidă lactată vândută pe segmentul extern al pieței, pe piața cu amănuntul și clienților industriali, precum și piața pentru frișcă sub formă de spray vândută pe piața cu amănuntul și clienților de pe segmentul extern al pieței depășesc hotarele naționale și înglobează cel puțin Țările de Jos, Belgia și Germania.

9. Înălbitor lichid de cafea

(30)

În ceea ce privește piața de produse relevantă, există piețe relevante separate de produse atât în ceea ce privește laptele pentru cafea, cât și frișca pentru cafea. În cazul acestor produse nu este necesar să se facă deosebirea între produse de marcă proprie și produse cu marca fabricii. De asemenea, ar trebui să se facă deosebirea, din punct de vedere al canalului de distribuție, între vânzarea cu amănuntul și vânzarea pe segmentul extern al pieței.

(31)	În ceea ce privește piața geografică relevantă, piețele geografice relevante de lapte pentru cafea și frișcă pentru cafea depășesc teritoriul național și înglobează Țările de Jos, Belgia și Germania.

10. Emulsii-praf sub formă de spray

(32)

În ceea ce privește piața de produse relevantă, emulsiile lichide și emulsiile praf sub formă de spray fac parte din piețe separate de produse. În plus, diferitele categorii de emulsii-praf sub formă de spray, cum ar fi cremele, spumele și topping-urile fac parte din piețe separate de produse. Având în vedere că întreprinderea Campina nu are drept obiect de activitate produsele concentrate grase și uleiurile nutritive încapsulate, iar Friesland Foods nu este prezentă pe segmentul stabilizatorilor pentru aluat, nu se ia în considerare o definire exactă a pieței de produse în cazul celor trei produse menționate.

(33)	În ceea ce privește piața geografică relevantă, piețele pentru creme, spume, topping-uri și stabilizatori pentru aluat au o dimensiune SEE.

11. Lactoză

(34)

În ceea ce privește piața de produse relevantă, lactoza de tip alimentar și lactoza farmaceutică formează două piețe relevante distincte de astfel de produse. În ceea ce privește lactoza farmaceutică, excipienți precum amidonul, Mannitolul și MCC nu sunt surse efective de aprovizionare alternativă pentru clienți și, prin urmare, nu pot fi o constrângere de natură concurențială. În plus, având în vedere că tranzacția nu ar crea probleme concurențiale pe piața lactozei farmaceutice sau pe eventualele piețe mai restrânse pentru lactoza de tip farmaceutic cu compresie pură sau lactoza de tip farmaceutic cu granulație umedă, se lasă deschisă posibilitatea diferențierii lor, în cazul în care ar trebui definite. În ultimă instanță, ar trebui să se definească o piață relevantă separată de astfel de produse în cazul lactozei sub formă de pudră inhalatorie (DPI). În categoria lactozei DPI, ar trebui să se definească o piață relevantă separată pentru lactoza DPI rafinată și pentru lactoza DPI cu un grad mai scăzut de rafinare.

(35)

În ceea ce privește piața geografică relevantă de lactoză de tip alimentar nu este necesar să se ajungă la o concluzie întrucât nu apar probleme concurențiale, indiferent de definiția dată pieței geografice relevante. În cazul lactozei farmaceutice și al lactozei DPI a fost lăsată deschisă posibilitatea definirii pieței geografice. Într-adevăr, pe piața internațională a lactozei de tip farmaceutic și a lactozei farmaceutice DPI, poziția entității combinate ar fi teoretic aceeași ca și pe piața SEE. Tranzacția nu ar denatura în mod semnificativ concurența efectivă pe piețele internaționale și pe piețele SEE de lactoză farmaceutică și lactoză DPI, oricare ar fi definiția exactă a domeniului geografic al piețelor.

B. EVALUARE CONCURENȚIALĂ

1. Introducere

(36)

A fost întreprinsă o investigație detaliată a structurii și funcționării piețelor de produse lactate vizate de concentrarea propusă. În urma acestei investigații, s-a constatat că tranzacția nu este de natură să producă o denaturare semnificativă a concurenței efective pe piețele pentru laptele conservat, produsele lactate organice proaspete de bază, untul în vrac și la pachet, frișca lichidă și frișca sub formă de spray, înălbitorii lichizi de cafea, emulsiile praf sub formă de spray, lactoza de tip alimentar, lactoza farmaceutică și lactoza DPI.

(37)

Concentrarea propusă ar produce o denaturare semnificativă a concurenței efective pe piața achiziționării laptelui crud, piața de produse lactate proaspete de bază, de brânzeturi, iaurt cu valoare adăugată și caș, băuturi lactate aromatizate proaspete, băuturi lactate conservate, cremă englezească custard și porridge.

2. Achiziționarea laptelui crud

(38)	În ceea ce privește achiziționarea laptelui crud, în urma concentrării ar fuziona două întreprinderi mari de achiziționare a laptelui crud din Țările de Jos, care ar controla aproximativ [70-80 %] din piață.

(39)

Problema concurențială nu se referă la faptul că entitatea rezultată în urma concentrării ar putea să-și exercite puterea de piață pe piața din amonte și să scadă prețurile laptelui achiziționat de la fermieri. Mai curând se poate întâmpla ca puterea de piață de care ar beneficia noul operator economic să permită acestuia să-și sporească profiturile suplimentare și, prin urmare, să plătească fermierilor prețuri majorate. În consecință, entitatea rezultată în urma concentrării ar fi în măsură să atragă mai mulți fermieri și să mențină și/sau să consolideze rețeaua sa de fermieri. Această situație ar spori barierele privind intrarea și/sau dezvoltarea pe piețele primare din aval de produse lactate, unde este necesar să existe concurență efectivă în ceea ce privește laptele crud olandez.

3. Produse lactate proaspete

(40)	Noțiunea de produse lactate proaspete include produsele lactate proaspete de bază (laptele proaspăt, zara proaspătă și iaurtul simplu), iaurtul cu valoare adăugată și cașul, băuturile lactate aromatizate proaspete, crema englezească custard proaspătă și porridge.

(41)

Tranzacția propusă ar denatura semnificativ concurența efectivă prin faptul că s-ar crea o poziție dominantă pe piața de lapte proaspăt, zară proaspătă și iaurt simplu din Țările de Jos și o parte semnificativă din piața comună, indiferent dacă piața respectivă ar trebui segmentată în continuare, în funcție de canalul de distribuție. Concluzia s-a bazat, printre altele, pe nivelul ridicat al cotei cumulate de piață a părților la tranzacție, pe faptul că erau considerate drept cei mai apropiați concurenți, pe dificultatea clienților de a opta pentru furnizori alternativi și pe dificultatea clienților de a extinde producția în cazul unei majorări a prețurilor.

(42)

Din aceleași motive prezentate anterior, concentrarea notificată ar denatura semnificativ concurența efectivă, întrucât s-ar crea o poziție dominantă pe piața de iaurt cu valoare adăugată și caș din Țările de Jos, livrate pe segmentul extern al pieței, și pe piața băuturilor lactate aromatizate proaspete fără rol profilactic, cu marca fabricii, din Țările de Jos, separate, în funcție de canalul de distribuție, în piața vânzărilor cu amănuntul și segmentul extern al pieței.

(43)

Pe piața deserturilor proaspete, concentrarea notificată ar fi de natură să denatureze semnificativ concurența efectivă pe (i) piața pentru cremă englezească custard proaspătă din Țările de Jos și (ii) piața pentru porridge din Țările de Jos, care constituie o parte importantă din piața comună, indiferent dacă aceste piețe trebuie sau nu să fie segmentate în continuare în funcție de canalul de distribuție. De asemenea, în acest caz, concluzia s-a întemeiat, printre altele, pe poziția de piață a părților, pe faptul că erau considerate drept concurenții cei mai apropiați și, astfel, era dificil pentru clienți să opteze pentru furnizori alternativi.

4. Brânzeturi de tip olandez

(44)

Concentrarea ar produce o denaturare semnificativă a concurenței efective pe piețele de comercializare a brânzeturilor de tip olandez către angrosiștii specializați în brânzeturi (inclusiv pe segmentele mai mici în cazul brânzeturilor maturate, de tip Gouda, și brânzeturile cu perioadă de maturare de 15 zile), precum și către tipurile moderne de comerț cu amănuntul (inclusiv divizarea acestora în segmente mai mici în cazul brânzeturilor maturate și de tip Gouda), din Țările de Jos. Fiecare din aceste piețe reprezintă o parte semnificativă din piața comună.

(45)

În ceea ce privește vânzările către angrosiștii specializați în brânzeturi, această evaluare se întemeiază, printre altele, pe nivelul ridicat al cotelor de piață deținute de părți [40-70 %], concurența strânsă dintre părți, capacitățile limitate ale angrosiștilor specializați în brânzeturi de a opta pentru furnizori alternativi interni sau externi, perspectivele restrânse de intrare și dezvoltare în viitorul apropiat, precum și pe faptul că toți factorii de contracarare prezentați de către părți (de exemplu, diminuarea cererii și creșterea reimporturilor/vânzărilor de brânzeturi destinate inițial exporturilor în situația în care se majorează prețurile, presupusa dependență de capacitatea de depozitare și maturare existentă la nivelul angrosiștilor) sunt insuficiente pentru a împiedica părțile care fuzionează de a crește prețurile.

(46)

În ceea ce privește vânzările către tipurile moderne de comerț cu amănuntul, această evaluare se întemeiază, printre altele, pe nivelul ridicat al cotelor de piață deținute de părți [60-70 %], concurența strânsă dintre părți, nivelul redus al concurenței dintre părți și angrosiștii specializați în brânzeturi, posibilitățile limitate ale tipurilor moderne de comerț cu amănuntul de a opta pentru furnizori alternativi interni sau externi, perspectivele restrânse de intrare și dezvoltare în viitorul apropiat, precum și pe faptul că toți factorii de contracarare prezentați de către părți (de exemplu, puterea de cumpărare, creșterea reimporturilor/vânzărilor de brânzeturi destinate inițial exporturilor și utilizarea sporită a brânzeturilor fără crustă în situația în care se majorează prețurile) sunt insuficiente pentru a împiedica părțile care fuzionează de a majora prețurile.

(47)	Nu au fost identificate probleme concurențiale pe piețele de vânzare a brânzeturilor de tip olandez din marca Maasdam și a celor fără crustă (inclusiv pe segmentele mai înguste) către angrosiștii specializați în brânzeturi și către tipurile moderne de comerț cu amănuntul din Țările de Jos.

5. Băuturi lactate conservate

(48)

În ceea ce privește piața băuturilor lactate conservate, concentrarea notificată este de natură să denatureze semnificativ concurența efectivă pe piața băuturilor lactate conservate, cu aromă de ciocolată, cu marca fabricii, din Țările de Jos, piața băuturilor lactate conservate, cu aromă de fructe, cu marca fabricii, din Țările de Jos, piața băuturilor lactate conservate, cu aromă de ciocolată, cu marca fabricii, din Belgia, piața băuturilor lactate conservate, cu aromă de ciocolată, cu marca fabricii și de marcă proprie, din Țările de Jos, Belgia și Germania, precum și piața băuturilor lactate conservate, cu aromă de fructe, cu marca fabricii și de marcă proprie din Țările de Jos, Belgia și Germania, indiferent dacă aceste piețe trebuie sau nu să fie segmentate în continuare în funcție de canalul de distribuție.

(49)

Această concluzie se bazează pe constatarea că, printre altele, întreprinderile care fuzionează dețin mari cote de piață, sunt considerate drept cei mai apropiați concurenți și dețin mărci puternice. În plus, investigația de piață a arătat că este puțin probabil să se producă modificarea opțiunii clienților și o nouă intrare pe piață.

6. Angajamentele prezentate de părțile notificatoare

(50)

În vederea eliminării problemelor concurențiale identificate, rezultate din tranzacție, Campina și Friesland Foods au propus angajamente, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul CE privind concentrările economice. Primul set de angajamente a fost prezentat la 28 octombrie 2008, completat la 5 noiembrie 2008, în vederea obținerii din partea Comisiei a acceptului privind tranzacția menționată. Pachetul de măsuri corective constă din cesionarea activităților privind produsele lactate proaspete, brânzeturile, băuturile lactate conservate, precum și accesul la laptele crud.

(51)

Ulterior, Comisia a realizat un test de piață pentru verificarea angajamentelor. Pe baza rezultatelor acestui prim test de piață, s-a constatat că era necesar să fie aduse îmbunătățiri semnificative. În consecință, la 19 noiembrie, părțile au prezentat un pachet revizuit de angajamente, care au abordat în mod corespunzător punctele slabe identificate în primul pachet de măsuri corective referitoare la cesionarea activităților privind produsele lactate proaspete și brânzeturile, precum și pachetul ca atare privind băuturile lactate conservate. Cu toate acestea, Comisia și-a exprimat în continuare preocuparea referitoare la faptul că absența accesului la laptele crud ar denatura în mod semnificativ concurența efectivă pe piețele din aval de produse lactate proaspete de bază și de brânzeturi de tip olandez din Țările de Jos, în general, și ar face neviabile activitățile cesionate de pe piața din aval, în special. Testarea de piață în legătură cu cel de al doilea pachet a confirmat că sunt necesare a fi aduse îmbunătățiri în această privință.

(52)	Ulterior, la 27 noiembrie 2008, părțile au prezentat un pachet final de angajamente.

(53)	Din perspectiva celor prezentate anterior, pachetul de angajamente include:

(54)

Toate activitățile din Țările de Jos ale întreprinderii Friesland Foods privind produsele lactate proaspete, care înglobează laptele proaspăt, zara proaspătă, iaurtul simplu, iaurtul cu valoare adăugată și cașul, crema englezească custard proaspătă, porridge, băuturile lactate aromatizate proaspete, frișca proaspătă și produsele lactate proaspete organice de bază (denumite în continuare „activități cesionate privind produsele lactate proaspete”).

(55)	O licență exclusivă, cu durata de 5 ani, care poate fi reînnoită, privind utilizarea mărcii Friesche Vlag în Țările de Jos pentru actualul portofoliu de produse proaspete FF, urmată de o perioadă sine die de interdicție a utilizării acestei mărci de fabrică.

(56)

În cesionare sunt incluse dreptul de proprietate asupra mărcii Melkunie — Campina și dreptul de proprietate asupra tuturor denumirilor submărcilor de fabrică Friesche Vlag și asupra tuturor mărcilor de fabrică specifice produselor proaspete FF (cu excepția mărcii de fabrică Friesche Vlag propriu-zise).

(57)

Cesionarea unității de producție Bleskensgraaf a întreprinderii Campina și separarea unei echipe comerciale și a altor angajați pentru cercetare-dezvoltare, planificarea și logistica, precum și sprijinul general acordat de divizia comercială a entității rezultate în urma concentrării (denumite în continuare „cesionarea activității în domeniul brânzeturilor”).

(58)	În cazul băuturilor lactate conservate, cesionarea mărcii de fabrică Choco Choco deținută de întreprinderea Campina în segmentul băuturilor cu aromă de ciocolată, precum și cesionarea mărcii de fabrică Yogho Yogho deținută în segmentul produselor cu aromă de fructe, din Țările de Jos.

(59)

Cesionarea activităților include, printre altele, toate activele corporale și necorporale (inclusiv drepturile de proprietate intelectuală), care fac parte din tranzacția curentă. În plus, sunt incluse toate licențele, permisele și autorizațiile emise de orice organizație guvernamentală, precum și toate contractele, contractele de închiriere, angajamentele și comenzile clienților, care fac parte din activitățile cesionate și, de asemenea, toate evidențele referitoare la clienți, creditare sau orice alte evidențe care aparțin activităților cesionate. În cesionare este inclus și personalul.

(60)

Există trei elemente al căror rol este de a asigura accesul la laptele crud pentru concurenții din aval, inclusiv pentru activitățile cesionate. În primul rând, există un contract tranzitoriu de aprovizionare, pe baza căruia se asigură aprovizionarea cu lapte crud a ambelor unități de producție. În cadrul acestui contract tranzitoriu de aprovizionare, activitățile cesionate se pot aproviziona cu lapte crud de la entitatea rezultată în urma concentrării, la „prețul garantat” (care este prețul pe care entitatea rezultată în urma concentrării îl garantează fermierilor săi), minus 1 %.

(61)

În al doilea rând, după terminarea perioadei prevăzute de contractul tranzitoriu de aprovizionare, se va înființa o fundație (Dutch Milk Fund, DMF), care să asigure accesul la laptele crud la un volum maxim de 1,2 miliarde kg. de lapte crud pe an. Acest lucru va avea la bază un sistem de drepturi de tragere pentru concurenții din aval. Activitatea cesionată din domeniul produselor lactate proaspete și cea din domeniul brânzeturilor vor beneficia de drepturi de tragere preferențiale, astfel cum sunt prevăzute în angajamentele îmbunătățite, adică până la volumul care reprezintă capacitatea totală de producție a acestor activități. De asemenea, prețul la laptele crud obținut prin acest aranjament va fi „prețul garantat”, minus 1 % în primii cinci ani.

(62)

Al treilea element vizează o modificare structurală. Sunt reduse barierele la ieșire pentru fermierii care aprovizionează entitatea rezultată în urma concentrării, astfel încât să se asigure (i) aprovizionarea cu lapte crud în mod independent față de entitatea rezultată în urma concentrării și (ii) capacitatea activităților cesionate de pe piața din aval de a adopta o soluție structurală pe termen lung pentru aprovizionarea cu lapte crud. Soluția este o plată de ieșire (plată de pornire) de 5 euro per 100 kg, ce urmează a fi plătiți oricărui membru care părăsește entitatea rezultată în urma concentrării, până în momentul în care membrii care contribuie cu un volum de lapte crud de 1,2 miliarde kg. părăsesc întreprinderea Friesland Campina.

V. CONCLUZIE

(63)	Din motivele menționate anterior, în decizie se concluzionează că tranzacția propusă nu va denatura semnificativ concurența efectivă pe piața comună sau pe un segment important al acesteia.

(64)	Prin urmare, concentrarea ar trebui declarată ca fiind compatibilă cu piața comună și cu funcționarea Acordului SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) privind concentrările economice și cu articolul 57 din Acordul SEE.

31.3.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/28

Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001

(2009/C 75/07)

Ajutor nr.: XA 271/08

Stat membru: Republica Federală Germania

Regiunea: Freistaat Sachsen

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Gemeinsames Umsetzungsdokument zum Programm Ziel 3/Cíl 3 zur Förderung der grenzübergreifenden Zusammenarbeit 2007-2013 zwischen dem Freistaat Sachsen und der Tschechischen Republik im Rahmen des Ziels „Europäische territoriale Zusammenarbeit”

Temei juridic: Beihilfen werden nach Maßgabe

des gemeinsamen Programmdokuments (Operationelles Programm CCI-Code: 2007CB163PO017),

des Gemeinsamen Umsetzungsdokumentes und

der Verordnung (EG) Nr. 1857/2006 der Kommission vom 15. Dezember 2006 über die Anwendung der Artikel 87 und 88 EG-Vertrag auf staatliche Beihilfen an kleine und mittlere in der Erzeugung von landwirtschaftlichen Erzeugnissen tätige Unternehmen und zur Änderung der Verordnung (EG) Nr. 70/2001,

in der jeweils geltenden Fassung, gewährt.

Die Förderung wird darüber hinaus nach Maßgabe der §§ 23 und 44 der Haushaltsordnung für den Freistaat Sachsen (Sächsische Haushaltsordnung — SäHO, SächsGVBl. 2001, S. 154) sowie der hierzu ergangenen Verwaltungsvorschriften des Sächsischen Staatsministeriums der Finanzen, in der jeweils geltenden Fassung, mit den im Umsetzungsdokument normierten abweichenden bzw. besonderen Regelungen gewährt

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 1 milion EUR pe an

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 50 %

Data punerii în aplicare: După publicarea de către Comisie a informațiilor sintetizate

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până la 31 decembrie 2013

Obiectivul ajutorului: Prezentul sistem de ajutoare are următoarele obiective specifice:

proiectarea și punerea în aplicare de activități economice și ecologice transfrontaliere în regiunea asistată ceho-saxonă prin dezvoltarea unor strategii comune pentru o dezvoltare teritorială durabilă,

intensificarea durabilă a competitivității acestei regiuni în context european,

realizarea, în mod direcționat, a potențialului de dezvoltare al regiunii asistate, printr-o cooperare transfrontalieră eficientă.

În acest scop se aplică următoarele dispoziții din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006:

articolul 5 „Conservarea peisajelor și a clădirilor tradiționale”, în special în ceea ce privește măsurile din domeniul infrastructurii turistice (nr. 2.2.2.1 din documentul de punere în aplicare) și din domeniul climei, al pădurilor, al protecției naturii și al gestionării spațiilor naturale (nr. 2.3.1.1 din documentul de punere în aplicare), exclusiv măsuri pentru punerea în aplicare a Natura 2000,

articolul 15 „Acordarea de asistență tehnică în sectorul agricol”, în special în ceea ce privește măsurile de promovare a rețelelor economice și științifice de cooperare [nr. 2.2.1.1 literele (a)-(c) din documentul de punere în aplicare] și de promovare a sensibilizării la aspectele de mediu, a educației în protecția mediului și a gestionării mediului [nr. 2.3.1.3 literele (b) și (c) din documentul de punere în aplicare].

Dispozițiile articolelor 5 și 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 se aplică și pentru eligibilitatea cheltuielilor

Sectorul (sectoarele) în cauză: Agricultură [culturi de plante anuale, culturi de plante perene, exploatarea pepinierelor, creșterea animalelor, ferme mixte (agricultură și creșterea animalelor), prestare de servicii agricole]

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Sächsische Aufbaubank — Förderbank

Pirnaische Straße 9

01069 Dresden

DEUTSCHLAND

Adresa web: http://www.ziel3-cil3.eu/servlet/PB/show/1042655_l1/Umsetzungsdok_DE.pdf

Alte informații:

Sächsisches Staatsministerium für Wirtschaft und Arbeit

Referat 36, Verwaltungsbehörde des EU-Programms „Grenzübergreifende Zusammenarbeit“

Wilhelm Buck Straße 2

01097 Dresden

DEUTSCHLAND

Thomas TREPMANN

Referatsleiter

Sächsisches Staatsministerium für Umwelt und Landwirtschaft

Ajutor nr.: XA 373/08

Stat membru: Republica Federală Germania

Regiune: Întregul teritoriu federal

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Grundsätze für eine nationale Rahmenrichtlinie zur Gewährung staatlicher Zuwendungen zur Bewältigung von durch widrige Witterungsverhältnisse verursachte Schäden in der Landwirtschaft

Temei juridic: Grundsätze für eine nationale Rahmenrichtlinie zur Gewährung staatlicher Zuwendungen zur Bewältigung von durch Naturkatastrophen oder widrige Witterungsverhältnisse verursachte Schäden in Landwirtschaft, Binnenfischerei und Aquakultur

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 10 milioane EUR

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 80 % sau 90 % în zonele defavorizate

Data punerii în aplicare: Cel mai devreme de la data publicării pe internet a prezentelor informații privind sistemul de ajutoare

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până la 30 iunie 2014

Obiectivul ajutorului: Articolul 11: Ajutoare privind pierderile cauzate sectorului agricol de fenomene meteorologice nefavorabile.

Ajutoarele pentru daune cauzate (a) de dezastre naturale în sectorul agricol sau (b) în sectorul pescuitului în apele interioare și al acvaculturii fac obiectul unei proceduri speciale de notificare:

Sectorul (sectoarele) în cauză: Toate subsectoarele agricole.

Beneficiarii sunt, indiferent de forma juridică, microîntreprinderi, întreprinderi mici sau mijlocii în sensul Recomandării 2003/361/CE a Comisiei, care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, inclusiv al apiculturii și al creșterii ovinelor (transhumanță)

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Minister für Ernährung und Ländlichen Raum des Landes Baden-Württemberg

Postfach 10 34 44

70029 Stuttgart

DEUTSCHLAND

Bayerischen Staatsminister für Landwirtschaft und Forsten

Postfach 22 00 12

80535 München

DEUTSCHLAND

Senatsverwaltung für Gesundheit, Umwelt und Verbraucherschutz

Brückenstr. 6

10179 Berlin

DEUTSCHLAND

Minister für Ländliche Entwicklung, Umwelt und Verbraucherschutz des Landes Brandenburg

Postfach 60 11 50

14411 Potsdam

DEUTSCHLAND

Senator für Wirtschaft und Häfen der Freien Hansestadt Bremen

Postfach 10 15 29

28015 Bremen

DEUTSCHLAND

Senator für Wirtschaft und Arbeit der Freien und Hansestadt Hamburg

Postfach 11 21 09

20421 Hamburg

DEUTSCHLAND

Minister für Umwelt, ländlichen Raum und Verbraucherschutz des Landes Hessen

Postfach 31 09

65021 Wiesbaden

DEUTSCHLAND

Minister für Landwirtschaft, Umwelt und Verbraucherschutz des Landes Mecklenburg-Vorpommern

Postfach

19048 Schwerin

DEUTSCHLAND

Minister für Ernährung, Landwirtschaft, Verbraucherschutz und Landesentwicklung des Landes Niedersachsen

Postfach 2 43

30002 Hannover

DEUTSCHLAND

Minister für Umwelt und Naturschutz, Landwirtschaft und Verbraucherschutz des Landes Nordrhein-Westfalen

Postfach

40190 Düsseldorf

DEUTSCHLAND

Minister für Wirtschaft, Verkehr, Landwirtschaft und Weinbau des Landes Rheinland-Pfalz

Postfach 3269

55022 Mainz

DEUTSCHLAND

Minister für Umwelt des Saarlandes

Postfach 10 24 61

66024 Saarbrücken

DEUTSCHLAND

Sächsischen Staatsminister für Umwelt und Landwirtschaft

Postfach

01076 Dresden

DEUTSCHLAND

Ministerin für Landwirtschaft und Umwelt des Landes Sachsen-Anhalt

Postfach 37 62

39012 Magdeburg

DEUTSCHLAND

Minister für Landwirtschaft, Umwelt und ländliche Räume des Landes Schleswig-Holstein

Postfach 5009

24062 Kiel

DEUTSCHLAND

Minister für Landwirtschaft, Naturschutz und Umwelt des Freistaates Thüringen

Postfach 90 03 65

99106 Erfurt

DEUTSCHLAND

Adresa web: http://www.bmelv.de/SharedDocs/downloads/04-Landwirtschaft/Foerderung/Beihilfen/Beihilfe__Naturereignisse.html

Alte informații: Subvențiile de stat, care trebuie să ajungă cât mai repede posibil la beneficiarii afectați, sprijină întreprinderile în gestionarea crizei. În trecut, s-au produs întârzieri în ceea ce privește stabilirea sistemelor de compensare și aprobarea acestora de către Comisia Europeană. Aceste principii pentru sistemele de ajutoare de stat sunt expuse pentru ca ajutoarele să poată fi acordate cât mai prompt în cazul unor probleme acute.

Procedura este conformă cu Orientările comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier 2007-2013. Acestea recomandă statelor membre să stabilească din timp sisteme de ajutoare pentru eventuale cazuri de compensare a daunelor produse de evenimente naturale excepționale, adică înaintea producerii unui astfel de eveniment, pentru ca, în cazuri acute, procedura de autorizare comunitară să nu întârzie acordarea ajutoarelor.

De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că este vorba despre un sistem profilactic, care privește un eveniment ce ar putea avea loc în viitor. La estimarea valorii totale anuale a ajutorului în cadrul sistemului de ajutoare au fost luate în considerație experiențele inundațiilor din 2002 (Elba și Dunărea) și din 2005 (Dunărea și afluenții săi, în special pe teritoriul bavarez din zona Prealpilor și a Alpilor), precum și cea a secetei din 2003

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

31.3.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/37

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

(2009/C 75/14)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„RISO DEL DELTA DEL PO”

NR. CE: IT-PGI-0005-0712-15.07.2008

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire

„Riso del Delta del Po”

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs (anexa II):

CLASA 1.6: Fructe, legume și cereale proaspete sau prelucrate — Orez

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Indicația „Riso del Delta del Po” desemnează în mod exclusiv fructul orezului din subspecia „Japonica”, categoria „superfin”, soiurile Carnaroli, Volano, Baldo și Arborio.

Orezul denumit „Riso del Delta del Po” are un bob mare, translucid, compact, cu un conținut ridicat de proteine, și poate fi alb sau integral.

Marea sa capacitate de absorbție, pierderea redusă de amidon și buna sa rezistență în timpul fierberii, alături de caracteristicile sale organoleptice, printre care aroma și savoarea specifice, fac din acesta produsul preferat pentru prepararea celor mai apreciate rizoto.

Pentru a fi comercializate, toate soiurile de „Riso del Delta del Po” trebuie să aibă un conținut de proteine mai mare de 6,60 % din substanța uscată, iar valoarea vâscozității orezului fiert (în g/cm) trebuie să fie mai mare decât o anumită limită care este specifică fiecărui soi: Baldo > 4,5; Carnaroli > 1,5; Volano > 3,0; Arborio > 3,5.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

Nu se aplică.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

Nu se aplică.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Datorită condițiilor speciale prin care se caracterizează cultura orezului, etapa de producție are loc în aria geografică indicată la punctul 4.

Soiul Carnaroli, care necesită un sol special predominant argilos, poate fi cultivat numai în soluri cu un pH mai mare de 7,5.

Însămânțarea poate fi realizată în apă prin cădere liberă sau pe un teren sec lucrat care trebuie apoi imediat acoperit cu apă.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Uscarea trebuie efectuată în uscătoare care să nu lase reziduuri de combustie sau mirosuri străine pe glumele. Sunt autorizate uscătoarele cu foc indirect sau direct numai dacă sunt alimentate cu metan sau GPL.

Umiditatea orezului nedecorticat uscat nu trebuie să depășească 14 %.

Prelucrarea industrială trebuie efectuată în unități și conform unor proceduri care garantează prezervarea caracteristicilor produsului „Riso del Delta del Po” indicate la punctul 3.2.

Orezul este ambalat în cutii sau mici saci de 0,5 kg, 1 kg, 2 kg sau 5 kg, adaptați uzului alimentar; poate fi, de asemenea, ambalat sub vid sau în mediu controlat.

Recipientele utilizate trebuie sigilate astfel încât să fie imposibilă extragerea conținutului fără ruperea acestora.

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

Pe recipiente trebuie să figureze în mod obligatoriu sigla denumirii, care trebuie să aibă dimensiuni minime de 40 × 30 mm și mențiunea „Riso del Delta del Po” urmată de „Indicazione Geografica Protetta” sau de acronimul „I.G.P.” cu caractere de dimensiuni adecvate (înălțime minimă de 5 mm).

Pe ambalaj trebuie să fie indicat soiul („Arborio”, „Carnaroli”, „Volano”, „Baldo”).

De asemenea, trebuie să fie menționate pe ambalaj numele sau denumirea comercială, precum și adresa agentului responsabil cu ambalarea.

Alte indicații decât mențiunea „Riso del delta del Po — Indicazione Geografica Protetta” trebuie să aibă dimensiuni de cel mult 1/3 din cele utilizate pentru „Riso del Delta del Po”.

Sigla oficială a produsului „Riso del Delta del Po” se compune dintr-o bandă în formă de elipsă, de culoare albă, având o bordură verde. Pe jumătatea superioară a acestei benzi este scris „RISO DEL DELTA DEL PO”, iar pe jumătatea inferioară „INDICAZIONE GEOGRAFICA PROTETTA”, ambele mențiuni fiind de culoare verde și înscrise cu majuscule.

Pe partea din mijlocul benzii, sunt reprezentate, în stânga și în dreapta, motive caracteristice din delta râului Pad (stuf și păsări stilizate) de culoare crem pe fond verde, iar în centru, cu galben, silueta unei femei care ține un mănunchi de spice de orez.

4. Delimitarea succintă a ariei geografice

Zona tipică pentru cultivarea orezului „Riso del Delta del Po” se situează în conul extrem-oriental al câmpiei Po (în italiană „pianura padana”), în regiunile Veneto și Emilia Romagna, pe solurile formate de reziduurile și aluviunile râului Pad (în italiană Po). Aria este delimitată la est de Marea Adriatică, la nord de râul Adige și la sud de canalul navigabil Ferrara-Porto Garibaldi.

În regiunea Veneto, „Riso del Delta del Po” este cultivat în provincia Rovigo, în comunele Ariano nel Polesine, Porto Viro, Taglio di Po, Porto Tolle, Corbola, Papozze, Rosolina și Loreo.

În Emilia Romagna, acesta este cultivat în provincia Ferrara, în comunele Comacchio, Goro, Codigoro, Lagosanto, Massa Fiscaglia, Migliaro, Migliarino, Ostellato, Mesola, Jolanda di Savoia și Berra.

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Factori de mediu

Proprietățile solurilor, climatul temperat și vecinătatea cu marea sunt elementele principale care determină și caracterizează cultivarea în această zonă a „Riso del Delta del Po”. În această zonă, terenul este unul ideal pentru orez, care reprezintă singura cultură posibilă pe terenuri care sunt în permanență semi-inundate.

Solurile aluvionare din delta râului Pad, formate din ultimele sedimente ale cursului râului, sunt caracterizate de o fertilitate particulară deoarece sunt bogate în minerale, în special potasiu, astfel încât utilizarea îngrășămintelor cu potasiu devine inutilă.

Pe de altă parte, solurile, deși au structuri diferite, se caracterizează printr-o salinitate ridicată (conductivitate electrică mai mare de 1mS/cm), datorată nivelului ridicat al pânzei freatice.

Situația geografică particulară și anume vecinătatea cu marea, generează, printre altele, un microclimat foarte favorabil orezului, mulțumită prezenței constante a brizei, și, prin urmare, a unei umidități relative scăzute; mulțumită variațiilor de temperatură reduse, temperatura coborând rareori sub 0 °C pe timpul iernii iar vara, temperatura nedepășind 32 °C în ultimii treizeci de ani; mulțumită precipitațiilor bine distribuite, în general, între luni și care sunt inferioare valorii de 700 mm/an. Aceste condiții climatice speciale reduc proliferarea ciupercilor patogene și, în consecință, necesitatea tratamentelor anticriptogamice.

Factori istorici și umani

La numai câteva decenii după introducerea orezului în câmpia Po (1450), apar primele documente atestând prezența exploatațiilor în Polesine, în special în zona deltei râului Pad: această cultură era, de fapt, legată de asanarea terenurilor, deoarece permitea accelerarea procesului de exploatare a terenurilor saline destinate apoi asolamentului, după cum atestă o lege a Republicii Venețiene din 1594. Spre sfârșitul anilor 1700, câțiva patricieni venețieni au început să cultive orezul în mod sistematic pe terenurile asanate.

În prezent, „Riso del delta del Po” este cultivat pe aproximativ 9 000 hectare de orezării. Influența acestei culturi este prezentă în cultura locală și în dezvoltarea socială a regiunii; orezul este produs și comercializat de mulți ani de numeroase întreprinderi sub numele de „Riso del Delta del Po”, fiind recunoscut și apreciat de consumatorii din întreaga Italie datorită proprietăților sale organoleptice caracteristice care îl disting de alte tipuri de orez produse în Italia. În sfârșit, renumele său este, de asemenea, legat de târgurile și festivalurile tradiționale care sunt organizate în fiecare an în regiune, cum ar fi cunoscutele „Giornate del riso del Delta del Po” (Zilele orezului din delta râului Pad) care au loc la Jolanda di Savoia (FE) și de târgul din Porto Tolle.

5.2. Specificitatea produsului:

Particularitățile produsului „Riso del Delta del Po” sunt legate de conținutul ridicat de proteine, mărimea bobului, marea sa capacitate de absorbție, pierderea redusă de amidon și calitatea sa ridicată care implică o bună rezistență în timpul fierberii.

Pe deasupra, acest orez este caracterizat printr-o savoare și o aromă particulare, care îl disting de orezurile care nu sunt produse în zone salmastre.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Reziduurile saline prezente în aceste soluri asanate, împreună cu specificitatea apelor utilizate pentru cultivare și cu existența unei pânze freatice superficiale saline, conferă produsului calitățile organoleptice și comerciale care fac din acesta un produs inconfundabil și foarte apreciat pe piață.

Fertilitatea minerală ridicată a solurilor aluvionare, în special în potasiu, favorizează un conținut de proteine ridicat al orezului și o rezistență ridicată a bobului la fierbere.

Pe de altă parte, solurile, deși au structuri diferite, se caracterizează printr-o salinitate ridicată (conductivitate electrică mai mare de 1mS/cm) care conferă orezului o aromă și o savoare particulare.

Prezența constantă a brizei marine, care duce la diminuarea considerabilă a umidității în microclimatul orezăriei, reduce în mod semnificativ necesitatea de tratament anticriptogamic și permite obținerea unui orez de o calitate foarte ridicată.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

Administrația actuală a deschis procedura națională de opoziție, prin publicarea propunerii de recunoaștere a IGP „Riso del Delta del Po” în Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana.

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la următoarea adresă web:

www.politicheagricole.it/DocumentiPubblicazioni/Search_Documenti_Elenco.htm?txtTipoDocumento=Disciplinare%20in%20esame%20UE&txtDocArgomento=Prodotti%20di%20Qualit%E0>Prodotti%20Dop,%20Igp%20e%20Stg

—	accesând direct pagina de internet a ministerului (www.politicheagricole.it) și făcând clic pe „Prodotti di Qualità” (în stânga ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all'esame dell'UE (Reg. CE 510/2006)”.

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

31.3.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/41

(2009/C 75/15)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„SOBAO PASIEGO”

NR. CE: ES-PGI-005-0478-28.6.2005

DOP ( ) IGP ( X )

Această fișă rezumat prezintă, cu titlu informativ, principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1. Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Subdirección General de Calidad Diferenciada y Agricultura Ecológica, Dirección General de Industria y Mercados Alimentarios, Ministerio de Medio Ambiente y Medio Rural y Marino — España

Adresă:

Paseo de la Infanta Isabel, no 1

28071 — Madrid

ESPAÑA

Telefon

+34 913475394

Fax

+34 913475410

E-mail:

—

2. Grup:

Denumire:

Asociación de Fabricantes de Sobaos Pasiegos y Quesadas de Cantabria

Adresă:

C/ Augusto González de Linares, 8 — bajo

39006- Santander

ESPAÑA

Telefon

+34 942290572

Fax

+34 942290573

E-mail:

afasque@viaflavia.com

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( )

Producători de „sobao” și „quesada”.

3. Tip de produs:

Clasa 2.4: produse de panificație, produse de patiserie, produse de cofetărie, biscuiți.

4. Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire:

„Sobao Pasiego”

4.2. Descriere:

„Sobao pasiego” se prepară dintr-un aluat bătut, în compoziția căruia intră făină de grâu, unt, zahăr, ouă și o serie de ingrediente și aditivi secundari. Prezintă caracteristicile următoare:

Caracteristici tehnice:

(a)	organoleptice: miez de culoare galben intens, partea exterioară rumenită, textură densă și poroasă, cu gust dulce, în care predomină aroma untului;

(b)

morfologice: în funcție de greutate, există trei tipuri de „sobao”:

—	mare (cu greutatea între 130 și 180 g), mediu (de la 40 la 80 g) și mic (de la 20 la 40 g);

(c)	prezentare: „Sobao Pasiego” este prezentat într-un ambalaj de hârtie de formă rectangulară, ale cărui pliuri formează aripile caracteristice.

Caracteristici fizico-chimice:

Caracteristicile fizico-chimice, care nu depășesc intervalele indicate, sunt următoarele:

Umiditate (15 %-20 %), proteine (≥ 4 %), grăsimi prin hidroliză acidă (24 %-32 %), glucoză (≥ 45 %), cenușă (≤ 1,70 %). Activitatea apei (0,7 %-0,9 %).

Caracteristici microbiologice:

Trebuie respectate condițiile stabilite de reglementările tehnico-sanitare.

4.3. Aria geografică:

Aria geografică delimitată include următoarele municipii din Cantabria: Anievas, Arenas de Iguña, Astillero (El), Bárcena de Pie de Concha, Camargo, Cartes, Castañeda, Cieza, Corrales de Buelna (Los), Corvera de Toranzo, Entrambasaguas, Liérganes, Luena, Marina de Cudeyo, Medio Cudeyo, Miengo, Miera, Molledo, Penagos, Piélagos, Polanco, Puente Viesgo, Reocín, Ribamontán al Mar, Ribamontán al Monte, Riotuerto, San Felices de Buelna, San Pedro del Romeral, San Roque de Riomiera, Santa Cruz de Bezana, Santa María de Cayón, Santander, Santillana del Mar, Santiurde de Toranzo, Saro, Selaya, Suances, Torrelavega, Vega de Pas, Villacarriedo, Villaescusa, Villafufre.

4.4. Dovada originii:

Elementele care demonstrează că produsele „sobao” sunt originare din aria geografică determinată sunt următoarele:

—	caracteristicile produsului „sobao”: „Sobao Pasiego” are caracteristici proprii, precum cele indicate la punctule 4.2 și 4.5, datorate condițiilor specifice de preparare,

—	controlul, care garantează trasabilitatea și, prin urmare, originea produselor „sobao”.

Aspecte care trebuie luate în considerare:

—	produsule „sobao” se prepară și se ambalează în exclusivitate în instalații înscrise în registrul brutăriilor indicației geografice protejate (Registro de Obradores de la Indicación Geográfica Protegida),

—	brutăriile trebuie supuse unei evaluări inițiale înainte de a fi înscrise, precum și unor evaluări periodice în vederea menținerii lor în registrul IGP,

—	produsul „sobao” trebuie preparat conform metodei descrise la punctul 4.5,

—	numai produsele „sobao” care au trecut cu succes de toate controalele procesului, fiind certificate printr-o etichetă sau contra-etichetă numerotată, sunt comercializate cu garantarea originii,

—	organismul de control efectuează controale și evaluări periodice ale procesului de preparare și comercializare a produsului,

—	în cazul detectării unor iregularități, se aplică, după caz, regimul de sancțiuni prevăzut în regulament,

—	testele realizate asupra produsului constau în analize fizico-chimice, organoleptice și microbiologice.

După trecerea cu succes a tuturor evaluărilor și controalelor pertinente, organismul de control indicat la punctul 4.7 autorizează utilizarea etichetelor sau a contra-etichetelor numerotate, garantând astfel trasabilitatea produsului.

4.5. Metodă de obținere:

1.	Produsul „Sobao Pasiego” se obține pe baza următoarelor ingrediente: unt (26 % ± 3), zahăr (26 % ± 4) (zaharoză), ouă proaspete (19 % ± 6), făină de grâu (26 % ± 4). Ingrediente secundare: dextroză, glucoză și sare (0,3 % ± 0,3), putând fi adăugate și coajă rasă de lămâie, anason sau rom.

2.	Aditivi. Este autorizată utilizarea următorilor aditivi: Agent de afânare: (1,5 % ± 1,5), conservant: sorbat de potasiu în doză maximă de 1,5 grame pe kilogram de aluat, aromă de unt și agent de umectare.

Pentru prepararea produsului „sobao” se efectuează următoarele operațiuni:

1.	pregătirea amestecului;

dozaj;

3.	coacere la cuptor;

răcire;

5.	ambalare: expedierea și transportul produsului din brutăriile de fabricare se realizează în ambalaje adecvate și etichetate în mod corespunzător;

6.	conservare: se interzice conservarea produsului cu ajutorul sistemelor de congelare.

4.6. Legătură:

Factorii istorici

Conform mai multor autori (García Lomas și Vega Ruiz), produsul „sobao” era o prăjitură care se prepara inițial din aluat de pâine (pentru a folosi resturile), zahăr și unt. Această rețetă veche de „sobao” a fost îmbunătățită adăugând ouă, coajă de lămâie rasă și anason sau rom.

Prepararea produsului a fost considerabil ameliorată prin substituirea aluatului de pâine prin făină de grâu de bună calitate, pe lângă modificarea cantităților celorlalte ingrediente. În cartea sa „Los Pasiegos” (1986), García Lomas atribuie crearea acestui nou tip de „sobao” (sobao moderno) Eusebiei Hernández Martín, bazându-se pe o scrisoare a unuia dintre fiii acestei bucătărese, care conține următoarele informații: „Știam, fără îndoială, că răposata mea mamă a fost cea care a inventat «sobao» sub forma lui actuală, adică preparat cu făină, inspirându-se din rețeta inițială care avea la bază aluatul de pâine. Acest fapt a avut loc cam pe la 1896, an în care ea s-a căsătorit cu tatăl meu, Joaquín Laso. La acea vreme ea avea 19 ani. A murit la vârsta de 25 de ani în localitatea La Vega, lăsând în urma sa o fiică și trei fii, dintre care eu sunt cel mai mare (m-am născut în anul 1897)”.

În sfârșit, trebuie semnalat și faptul că J. Calderón Escalada, într-un studiu realizat în 1946 despre cuvintele care un figurau în dicționarul limbii spaniole, dar care se utilizau în văile situate la altitudine din provincia Santander, culege termenul „Sobao” și îl definește în felul următor: „Prăjitură preparată din făină, ouă, zahăr și unt, coaptă la cuptor într-o hârtie pliată în două într-o formă specială, pe care miresele o ofereau în dar prietenelor lor în ziua nunții”.

Reputația actuală: Marea Enciclopedie a Cantabriei consideră „sobao” ca fiind un produs vechi „de cel puțin un secol — care se bucură de o enormă popularitate”.

Inventario Español de Productos Tradicionales (Inventariul spaniol de produse tradiționale), editat de MAPA (Ministerul Agriculturii, Pescuitului și Alimentației), menționează că produsul „Sobao Pasiego” este „unul dintre produsele cele mai reprezentative din Cantabria, a cărui preparare inițială originează din localitatea Vega de Pas și a cărui reputație s-a extins în toată Spania”.

Factorul uman

Competența și profesionalismul artizanilor au contribuit la menținerea caracterelor tipice neschimbate ale produsului „Sobao Pasiego” de-a lungul timpului în toată aria protejată.

Produsul „Sobao” simbolizează punctul de întâlnire dintre grâu și unt, dintre ouă și zahăr, devenind astfel un element culinar care reunește caracteristicile culturale ale regiunii, reprezentate prin unt.

Legătura dintre aria geografică și caracteristicile sau reputația produsului

Legătura dintre „Sobao Pasiego” și aria geografică în care se produce se bazează, mai înainte de toate, pe reputația și pe caracteristicile descrise la punctul 4.2, care decurg din metoda tradițională de preparare utilizată.

„Sobao Pasiego” este un produs tipic din regiunea Pas, după cum o demonstrează numeroase referințe, precum cele care au fost menționate mai sus. Factorul uman este cel care a contribuit, de-a lungul anilor, la notorietatea produsului, la o reputație dobândită și transmisă din generație în generație, la o dibăcie care, în consecință, aparține patrimoniului regiunii Pas. Iată de ce produsul poartă numele regiunii și este recunoscut ca provenind din această regiune.

Datorită notorietății și reputației sale, acest produs, a cărui preparare a fost timp de decenii un obicei domestic caracteristic anumitor zile de sărbătoare (nunți, sărbători, târguri etc.), a ajuns să fie una din bazele economiei locale, unde se concentrează mai mult de 90 % din producția regională de „sobaos”.

Producția de „Sobao Pasiego” și, prin urmare, reputația acestuia s-au extins începând din a doua jumătate a secolului trecut, când producătorii din împrejurimile localității Vega de Pas s-au instalat mai aproape de căile de comunicație cele mai dezvoltate pentru a-și intensifica comerțul cu produse și pentru a se situa mai aproape de marile nuclee de populație, facilitând astfel atât comerțul din localitățile respective, cât și transportul către alte localități ale regiunii.

Pe de altă parte, regiunea Pas se distinge, din punctul de vedere al tradiției, prin producția de produse lactate: brânzeturi, înghețată, unt etc., datorită condițiilor sale agroclimatice foarte favorabile producției de lapte. Untul este, de altfel, unul dintre ingredientele de bază ale produsului „Sobao Pasiego” și cel care contribuie în mod decisiv la specificitatea acestuia și care îl diferențiază de alte produse de patiserie similare, în a căror preparare se folosesc alte grăsimi, precum margarina. Acest fapt constituie o altă contribuție a ariei geografice la reputația și la specificitatea produsului „Sobao Pasiego”.

Gradul mare de notorietate și reputația produsului „Sobao Pasiego” a fost evidențiat într-un studiu recent efectuat în rândul consumatorilor din diferite zone ale Spaniei, care concluzionează că nouă din zece persoane interogate cunosc acest produs, mai mult de 73 % dintre acestea considerând reputația lui ca fiind foarte bună. În plus, proveniența sa este cunoscută într-o foarte mare măsură: mai mult de 80 % situează produsul ca fiind originar din Cantabria, în timp ce mai mult de 35 % din persoanele interogate, în ciuda faptului că este vorba de o regiune de mică extindere, îl situează în regiunea Pas.

4.7. Organism de control:

Denumire:

Oficina de Calidad Alimentaria de Cantabria (ODECA)

Adresă:

C/Héroes del 2 de Mayo, 27

39600 Muriedas (Cantabria)

ESPAÑA

Telefon

+34 942 26 98 55

Fax

+34 942 26 98 56

E-mail:

odeca@odeca.es

Natură și caracteristici: organism public.

4.8. Etichetare:

Pe lângă mențiunile obligatorii stabilite de reglementările generale, trebuie să figureze următoarele mențiuni:

—	denumirea indicației geografice: „Sobao Pasiego”,

—	mențiunea „indicație geografică protejată” sau „IGP”.

Aceste mențiuni trebuie să fie regrupate în același câmp vizual și prezentate cu caractere vizibile, lizibile, indelebile și mai mari decât celelalte mențiuni care figurează pe etichetă.

Pe aceeași etichetă sau pe o contra-etichetă autorizată în prealabil de organismul de control trebuie să figureze, în așa fel încât să nu ascundă eticheta prevăzută de reglementările generale, următoarele elemente:

—	sigla IGP,

—	numărul de control furnizat de organismul de control,

—	denumirea organismului de control.

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

31.3.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/45

Rectificare la Invitația de a prezenta observații în temeiul articolului 1 alineatul (2) din partea I a Protocolului 3 la Acordul între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție cu privire la ajutorul de stat pentru impozitarea societăților de asigurare captive din Liechtenstein

(Acest text anulează și înlocuiește textul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 72 din 26 martie 2009, p. 50 )

(2009/C 75/16)

„Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 1 alineatul (2) din partea I a Protocolului 3 la Acordul între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție cu privire la ajutorul de stat pentru impozitarea societăților de asigurare captive din Liechtenstein

Prin Decizia nr. 620/08/COL din 24 septembrie 2008, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Autoritatea AELS de Supraveghere a inițiat procedura prevăzută la articolul 1 alineatul (2) din partea I a Protocolului 3 la Acordul între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție (denumit în continuare Protocolul 3). Autoritățile din Liechtenstein au fost informate prin intermediul unei copii a deciziei respective.

Prin prezenta, Autoritatea AELS de Supraveghere invită statele AELS, statele membre ale UE și părțile interesate să prezinte observații privind măsura în cauză în termen de o lună de la data publicării prezentei comunicări, la adresa:

Autorité de Surveillance AELE

Greffe

Rue Belliard 35

1040 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Observațiile vor fi comunicate autorităților din Liechtenstein. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.

REZUMAT

Cazul a fost deschis odată cu trimiterea de către Autoritate a unei cereri de informații către autoritățile din Liechtenstein la data de 14 martie 2007.

În temeiul legii din 18 decembrie 1997 cu privire la modificarea legii statului Liechtenstein în materie de impozitare (1), autoritățile din Liechtenstein au introdus norme speciale de impozitare aplicabile în cazul societăților de asigurare captive.

În temeiul articolului 82a alineatul (1) din legea privind impozitarea, societățile de asigurare captive plătesc impozit pe capital în valoare de 1‰ din capitalul propriu al societății. Pentru capitalul cu o valoare mai mare de 50 de milioane, nivelul de impozitare se reduce la 0,75 ‰, iar pentru capitalul cu o valoare mai mare de 100 milioane la 0,5 ‰. Nivelul standard de impozitare a capitalului este de 2 ‰.

În conformitate cu articolul 82a coroborat cu articolul 73 din lege, societățile de asigurare captive nu plătesc impozit pe profit.

Mai mult, în temeiul articolului 88d alineatul (3) din legea privind impozitarea, acțiunile sau părțile societăților de asigurare captive sunt scutite de la plata impozitului pe dobânzile aferente cupoanelor, care se percepe la nivelul de 4 %.

Potrivit opiniei preliminare a Autorității, societățile de asigurare captive sunt întreprinderi în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE. Acestea furnizează servicii unui singur grup sau unui grup strict delimitat de societăți. Asigurarea este un serviciu care, în principiu este o activitate cu caracter economic. O societate de asigurare captivă va obține, în mod normal, un venit pentru serviciile pe care le oferă. Faptul că serviciul este furnizat unui singur client sau unui grup restrâns de clienți nu înseamnă că nu reprezintă o activitate economică.

Scutirea de la impozitul pe profit și nivelul redus de impozitare a capitalului constituie, de asemenea, potrivit opiniei preliminare a Autorității, alte condiții pentru încadrarea în categoria ajutoarelor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE.

Scutirea parțială sau integrală de la plata impozitului reprezintă o reducere a resurselor statului. Societățile beneficiază de un avantaj, întrucât sunt scutite de cheltuieli care în mod normal ar fi suportate din bugetele lor. Societățile eligibile furnizează servicii care sunt comercializate între părțile contractante la Acordul SEE și astfel sunt deschise concurenței transfrontaliere. Măsurile sunt selective întrucât se aplică numai unui grup de întreprinderi bine determinat. Conform constatărilor Autorității, acest criteriu selectiv nu constituie o caracteristică inerentă a sistemului de impozitare.

În cazul impozitului pe dobânzile aferente cupoanelor, s-ar aplica un raționament similar celui de mai sus. Cu toate acestea, există o diferență care apare din faptul că impozitul pe dobânzile aferente cupoanelor se percepe prin reținere la sursă. Scutirea de la impozitul pe dobânzile aferente cupoanelor conferă, așadar, un avantaj proprietarilor societăților de asigurare captive. Proprietarii acestora sunt în general întreprinderile (mari). În consecință, întreprinderile de acest tip vor fi beneficiarii direcți ai măsurii de ajutor. Mai mult, se poate spune că societățile de asigurare captive beneficiază în mod indirect de pe urma scutirii de la impozitul pe dobânzile aferente cupoanelor. Aceste societăți vor fi mai atractive pentru investitori, iar în consecință măsura va înlesni accesul la capital.

Măsurile de sprijin prevăzute la articolul 61 alineatul (1) din Acordul SEE sunt în general incompatibile cu funcționarea Acordului SEE, cu excepția cazului în care îndeplinesc condițiile pentru acordarea unei derogări în temeiul articolului 61 alineatul (2) sau (3) din Acordul SEE. În opinia preliminară a Autorității, niciuna din derogările prevăzute prin aceste dispoziții nu pare a fi aplicabilă în cazul impozitării societăților de asigurare captive din Liechtenstein. Dat fiind că măsurile au fost puse în aplicare după aderarea statului Liechtenstein la Acordul SEE, ajutoarele incompatibile trebuie, în mod normal, recuperate.

Concluzii

Având în vedere considerentele prezentate anterior, Autoritatea a hotărât să deschidă procedura de investigație formală în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din partea I la Protocolul 3. Părțile interesate sunt invitate să-și prezinte observațiile în termen de o lună de la publicarea prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

EFTA SURVEILLANCE AUTHORITY DECISION

No 620/08/COL

of 24 September 2008

to initiate the procedure provided for in Article 1(2) in Part I of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement with regard to the taxation of captive insurance companies according to the Liechtenstein Tax Act

(Liechtenstein)

THE EFTA SURVEILLANCE AUTHORITY (2),

Having regard to the Agreement on the European Economic Area (3), in particular to Article 61 to 63 and Protocol 26 thereof,

Having regard to the Agreement between the EFTA States on the Establishment of a Surveillance Authority and a Court of Justice (4), in particular to Article 24 thereof,

Having regard to Article 1(2) of Part I and Article 4(4) and 6 of Part II of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement (5),

Having regard to the Authority's Guidelines (6) on the application and interpretation of Articles 61 and 62 of the EEA Agreement, and in particular the chapter dealing with the application of State aid rules to measures relating to direct business taxation (7),

Having regard to the Authority's Decision of 14 July 2004 on the implementing provisions referred to under Article 27 of Part II of Protocol 3 (8),

Whereas:

I. FACTS

1. Procedure

By letter dated 14 March 2007 (Event No 393563), the Authority sent a request for information to the Liechtenstein authorities, inquiring about various tax derogations for certain company types under the Liechtenstein Tax Act. The Liechtenstein authorities replied by letter dated 30 May 2007 (Event No 423398).

By letter dated 12 July 2007 (Event No 428102), the Authority requested more information. In this letter the Authority also informed the Liechtenstein authorities that if the Authority found that the preferential taxation in favour of captive insurance companies constituted State aid within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement, this aid might constitute unlawful aid within the meaning of Article 1(f) in Part II of Protocol 3. The Authority informed the Liechtenstein authorities that unlawful aid might be subject to recovery according to Article 14 in Part II of Protocol 3.

The Liechtenstein authorities provided a response by letter dated 29 August 2007 (Event No 437041). On 31 October 2007, the case was discussed by the Authority and the Liechtenstein authorities. The Liechtenstein authorities submitted further information by letter dated 3 December 2007 (Event No 456325). The Liechtenstein authorities presented further information in another meeting with the Authority on 18 December. The Authority requested further information on 20 December 2007 (Event No 458438). The Liechtenstein authorities responded by letter dated 1 February 2008 (Event No 463410). Further clarifications were submitted by the Liechtenstein authorities by email.

2. Scope of this decision

The current investigation only concerns the treatment of captive insurance companies under the Liechtenstein Tax Act (Gesetz über die Landes- und Gemeindesteuern, hereinafter: “the Tax Act”) (9). Other tax measures referred to by the Authority in its letter of 14 March 2007 are not covered by the present procedure.

3. Description of the Liechtenstein taxes on companies

3.1. General provisions

3.1.1. Income and capital tax

Part 4, heading A — The company taxes (“Die Gesellschaftssteuern”) — Sections 73 to 81 of the Tax Act comprises two taxes relating to companies:

—

a business income tax (Ertragssteuer). According to Section 77 of the Tax Act this tax is assessed on the entire annual net income. Taxable net income is the entire revenues minus company expenditures (including write-offs and other provisions). The income tax rate depends on the ratio of net income to taxable capital and lies between 7,5 % and 15 % (10). This tax rate may be increased by 1 percentage point to, at most, 5 percentage points depending on the relation between dividends and taxable capital. The maximum income tax is therefore 20 %,

—

a capital tax (Kapitalsteuer). According to Section 76 of the Tax Act the basis for this tax is the paid-up capital stock, joint stock, share capital, or initial capital as well as the reserves of the company constituting company equity. Taxes are assessed at the end of the company's business year (generally on 31 December). The tax rate for the capital tax is 2 ‰.

Pursuant to Section 73 of the Tax Act, legal persons operating commercial businesses in Liechtenstein pay income and capital taxes. Foreign companies operating a branch in Liechtenstein are also subject to the income and capital tax, see Section 73(e) of the Tax Act.

3.1.2. Coupon tax

Part 5 of the Tax Act concerns the so-called coupon tax. According to Section 88(a)(1) of the Tax Act, Liechtenstein levies a tax on coupons. Further details are given in Section 88(b)-(e). The coupon tax is levied on the coupons of securities (or documents equal to securities) issued by “a national”. This notion covers any person who has the place of residence, domicile or statutory seat in Liechtenstein. It also covers undertakings that are registered in the public register of Liechtenstein.

The coupon tax applies to companies the capital of which is divided into shares, and it is levied at the rate of 4 % on any distribution of dividends or profit shares (including distributions in the form of shares).

The coupon tax is a withholding tax, which falls on the investor as the ultimate tax payer (Steuerträger), but is withheld on the level of the company. According to Section 88(i) of the Tax Act, the person liable to pay for a coupon is liable to pay the tax (11). Section 88(k) of the Tax Act stipulates that the sum paid out for a coupon must be reduced by the amount of the tax levied on such coupons (12). Thus, as the Liechtenstein authorities have confirmed, ultimately it is the investor entitled to payment of the coupon tax the one bearing the financial burden of the tax.

3.2. Special tax provisions concerning captive insurance companies

3.2.1. The introduction of specific legislation on captive insurance companies

By virtue of Act of 18 December 1997 on the amendment of the Liechtenstein Tax Act (13), the Liechtenstein authorities introduced special tax rules applicable to captive insurance companies. Section 82(a) and 88(d)(3) were introduced into the Tax Act with effect from 1998 onward and still apply today. The Liechtenstein authorities have stated that the provision was introduced in order to establish and develop the captive insurance sector as a new field of economic activity in Liechtenstein.

Captive insurance companies are however not defined in the Tax Act. There is a reference in Article 82(a) according to which captive insurance companies are “[i]nsurance companies in accordance with the definition of the Insurance Supervision Law, which exclusively engage in captive insurance (“Eigenversicherung”)”. In general, the notion of a captive insurer describes a subsidiary company formed to insure or reinsure the risks of its parent and or associated group companies. According to Article 2(b) of Directive 2005/68/EC, the so-called Reinsurance Directive (14), “captive reinsurance undertaking means a reinsurance undertaking owned either by a financial undertaking other than an insurance or a reinsurance undertaking or a group of insurance or reinsurance undertakings to which Directive 98/78/EC applies, or by a non-financial undertaking, the purpose of which is to provide reinsurance cover exclusively for the risks of the undertaking or undertakings to which it belongs or of an undertaking or undertakings of the group of which the captive reinsurance undertaking is a member.”

According to the Liechtenstein authorities, approximately 13 captive insurance companies have profited from the specific tax regime. Currently, 11 out of these 13 companies still fall under Section 82(a) of the Tax Act.

3.2.2. Income and capital tax

Part 4, heading B of the Tax Act — Special company taxes (“Besondere Gesellschaftssteuern”) — Sections 82 to 88 of the Tax Act contains special tax provisions for certain company forms such as insurance companies, holding companies, domiciliary companies and investment undertakings. Section 82(a) of the Tax Act refers to captive insurance companies.

Pursuant to Article 82(a) paragraph 1 of the Tax Act, “[i]nsurance companies in accordance with the definition of the Insurance Supervision Law, which exclusively engage in captive insurance (“Eigenversicherung”), pay a capital tax of 1 ‰ on the company's own capital, cf. Section 82(a)(1) of the Tax Act. For the capital exceeding 50 million the tax rate is reduced to 0,75 ‰ and for the capital in excess of 100 million to 0,5 ‰” (15).

In other words, instead of paying the normal 2 ‰ capital tax, captive insurance companies are only obliged to pay 1 ‰ hereof, and this rate is even further reduced for amounts exceeding CHF 50 and CHF 100 million.

By virtue of paragraph 2 of Article 82(a) of the Tax Act, insurance companies which engage in captive insurance and ordinary insurance activities for third parties are nevertheless liable to regular capital and income tax according to Sections 73 to 81 of the Tax Act for that part of their activities which concerns third party insurance.

As Article 82(a) of the Tax Act constitutes a lex specialis with respect to Article 73 of the same Act, it can a contrario be concluded that captive insurance companies do not pay income tax (16).

In conclusion, captive insurance companies only pay a reduced capital tax as described in Section 82(a)(1) of the Tax Act and no income tax.

3.2.3. Coupon tax

By virtue of Article 88(d)(3) of the Tax Act, shares or parts of captive insurance companies are exempted from payment of the coupon tax.

4. Comments by the Liechtenstein authorities

The Liechtenstein authorities underline that captive insurance companies as such do not profit from the tax exemption. The tax exemptions only apply to those parts of the insurance companies dealing with the captive insurance. In contrast, income and capital tax are fully levied for the part which concerns third party insurance.

From that, the Liechtenstein authorities draw the following conclusions: Firstly, that a captive insurance company is not a financial vehicle designed to generate profits, but is limited to managing internal risks. For that reason, the captive insurance company does not exercise any economic activity and does not constitute an undertaking within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement. There is no market for captive insurance companies as this kind of activity can only be offered to the respective parent and its group members.

Secondly, no advantage would be involved as the activity is limited to the administration of risks and holding funds. Third, in certain countries — like Germany — the income generated by a captive insurance company is taxed at the level of the parent company. In other words, if the company was also taxed in Liechtenstein, there would be a double taxation problem, so the non-taxation in Liechtenstein does not lead to an advantage. It is further argued that the taxation of captive insurance companies is a result of the nature and general scheme of Liechtenstein taxation. The generation of profits is not the primary objective of captive insurance companies. The Liechtenstein authorities also point to EU Member States which offer a favourable regulatory environment for captive insurance companies.

Fourthly, the tax benefits are not selective as there is no preferential treatment of undertakings which find themselves in a comparable factual and legal situation with others. In the view of the Liechtenstein authorities captive insurance activities cannot be compared to the activities of other insurance companies.

In any event, there would be no distortion of competition as the captive insurance companies do not compete with other insurers for business. Article 5(1) of the EU Merger Regulation establishes that intra group turnover must not be taken into account in assessing whether a transaction reaches a Community dimension. In the opinion of the government, this illustrates that internal transactions do not affect competition.

II. ASSESSMENT

1. The presence of State aid

Article 61(1) of the EEA Agreement reads as follows:

“Save as otherwise provided in this Agreement, any aid granted by EC Member States, EFTA States or through State resources in any form whatsoever which distorts or threatens to distort competition by favouring certain undertakings or the production of certain goods shall, in so far as it affects trade between Contracting Parties, be incompatible with the functioning of this Agreement.”

1.1. Income and capital tax

1.1.1. Presence of State resources

The aid measures must be granted by the State or through State resources.

Whereas the capital tax rate in Liechtenstein is currently set at 2 ‰, captive insurance companies are subject to a reduced capital tax of 1 ‰ (0,75 ‰ for the capital exceeding CHF 50 million and 0,5 ‰ for the capital in excess of CHF 100 million). Moreover, captive insurance companies are further fully exempted from payment of income tax.

The granting of a full or partial tax exemption involves a loss of tax revenues for the State which is equivalent to consumption of State resources in the form of fiscal (tax) expenditure (17). The State in Liechtenstein foregoes revenues corresponding to the non-payment of income tax and the payment of a reduced capital tax rate.

For these reasons, the Authority considers that the special provisions on income and capital tax applicable to captive insurance companies are granted through State resources.

1.1.2. Favouring certain undertakings or the production of certain goods

1.1.2.1. Undertaking

According to the European Court of Justice, the notion of an undertaking in the sense of Article 87 EC, which corresponds to Article 61(1) of the EEA Agreement, encompasses “every entity engaged in an economic activity, regardless of the legal status of the entity and the way in which it is financed” (18). Even economic activities without profit motives can constitute economic activities where the entities carrying out the activity are competing with other profit seeking undertakings (19).

In general, captive insurance companies provide various kinds of insurance services to a limited and defined group of entities seeking insurance coverage and not to the public at large. They are in this sense “captive”. Often there may be a large corporation that establishes such a company to provide it with insurance coverage instead of alternatively requesting insurance on the general market for such services. In addition to provide insurance for the parent company the captive insurer may also provide insurance to other undertakings in the same company group. It may also provide insurance to undertakings which are not in the same ownership group but which are affiliated for example through a vertical relationship. It may also be that various independent undertakings go together and establish a captive insurance company. This could be the case for example for various cooperative undertakings, housing associations or companies in the same branch of industry seeking insurance coverage for certain specific risks.

For their services the captive insurance companies would need to charge premiums, establish an adequate capital base, fulfil solvency requirements and other requirements according to EEA and national legislation. In their business activity they would, as other insurance companies, seek reinsurance or they may themselves be reinsurance undertakings.

In its decision on an aid scheme for captive insurance companies in Åland, the Commission took the view that captive insurance companies were offsetting the risks on the insurance market through internal reinsurance. In that respect, reinsurance of subsidiaries did not constitute a separate insurance market since subsidiaries could normally be insured by other companies operating on the open market. (20) Liechtenstein has not pointed to factual differences compared to the situation in Finland, but merely argues that the Commission is wrong in its assessment.

Providing insurance is a service, which in principle is an economic activity. Even in cases where a captive insurance company only offers its insurance services against remuneration to a parent company, in which case the service is not delivered on an open market, the service in question would still be a financial service. A captive insurance company is set up as any other company and would normally charge for the services it provides. A captive insurance company would thus earn an income for services it provides which is an element that indicates that the activity is of an economic nature.

The company deciding to buy its services from a captive insurance company would presumably only do so if that is more economically advantageous than buying the service from other insurance companies. The captive insurance company is therefore subject to competitive pressure from the market in its delivery of its services since, if its prices would increase, the buyer of the service would turn elsewhere for the procurement of the service. The fact that the service may, in many cases, be delivered to only one customer does not remove it from being an economic activity provided on a market. Many companies in different markets have only one buyer of its service, which does not mean that they are not undertakings for the purposes of EEA competition law. Services or goods are provided on the market even if the purchaser may be only one.

Moreover, the Liechtenstein authorities have not claimed that Liechtenstein law prohibits a captive insurer to provide services to several different companies belonging to the same group, being in some way affiliated or being completely independent of each other. Indeed, Liechtenstein law does not seem to limit the captive insurance companies to supply its services to only one buyer, the parent company, or for that matter a group of companies receiving the captive services. As far as the Authority understands, the captives insurance companies are free to offer their services to any other company. The only limitation is that for tax purposes, services offered to other entities will be subject to normal taxation. The captive insurance companies are thus free to offer their services on the market, in addition to providing insurance to its parent company or a closed circle of companies. The aid scheme in question therefore benefits undertakings that perform an economic activity in competition on the market.

Finally, the aid may also potentially benefit the groups to which the captive insurance companies belong. Such groups will normally be undertakings.

For these reasons, in the preliminary view of the Authority, captive insurance companies are undertakings in the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement.

1.1.2.2. Advantage

The measure confers the captive insurances falling under Section 82(a) of the Tax Act an advantage by relieving them of charges (non-payment of income tax and only a reduced payment of a capital tax) that would normally be borne from their budgets.

The payment of taxes is an operating cost related to purchases in the normal course of an undertakings' economic activity, which is normally borne by the undertaking itself. In general, a lower rate of taxation than what normally would be due or an exemption from paying taxes confers an advantage on the eligible companies. They are granted an advantage because the operating costs which those undertakings will have to put up with are reduced in accordance with the amount of exempted tax rate.

The preliminary view of the Authority is therefore that the special tax rules applicable to captive insurance companies which fully or partially exempt them from taxes therefore entail the granting of an economic advantage. The same rules could also constitute an advantage to the groups to which they belong.

1.1.2.3. Selectivity

For a measure to be aid it must be selective in that it favours “certain undertakings or the production of certain goods”.

Section 82(a) of the Tax Act lists captive insurance companies as eligible to profit from a lower capital tax rate than the generally applicable rate which other undertakings, including third party insurers, are subject to. Similarly, the captive companies benefit from a full exemption from income tax.

As the Tax Act provides for a further tax reduction for those captive companies which have capital exceeding CHF 50 million or CHF 100 million respectively, an additional tax advantage is granted to larger captive companies.

For these reasons, the Authority preliminary considers that the tax rules in favour of captive insurance companies are materially selective.

A specific tax measure can nevertheless be justified by the logic of the tax system if it is consistent with it (21). Measures intended partially or wholly to exempt firms in a particular sector from the charges arising from the normal application of the general system may constitute State aid if there is no justification for this exemption on the basis of the nature and logic of the general system (22). Therefore, even if being materially selective, the specific tax rules applicable to captive insurance companies will not be selective in the sense of Article 61(1) of the EEA Agreement if the rule is justified by the nature and general scheme of the Liechtenstein tax system.

For this assessment, the Authority must consider whether the special tax rules applicable to captive insurance companies meet the objectives inherent in the tax system itself, or whether it pursues other objectives not enshrined therein. The Authority must analyse the national tax system of Liechtenstein irrespective of whether captive insurance companies enjoy similar tax advantages in other EEA States.

According to constant case law, it is for the EFTA State that has introduced a differentiation between undertakings in relation to charges to show that it is actually justified by the nature and general scheme of the system in question (23).

The Liechtenstein authorities have stated that this tax concession was introduced in order to establish and develop the captive insurance sector as a new field of economic activity in Liechtenstein. In the view of the Authority, this is an economic purpose not inherent to taxation which therefore does not fall within the logic of a tax system (24).

The Liechtenstein authorities have however argued that taxation of captive insurance companies would lead to double taxation of the same earnings. They quote the example of the profits of captive insurance companies being taxed in Germany, which might lead to a double taxation if the same profits were taxed in Liechtenstein.

The avoidance of double taxation is nowhere reflected in the Liechtenstein Tax Act or in the history of its introduction. To the contrary, in the Authority's view, the following aspects indicate that the logic behind the tax exemptions neither has the effect nor the purpose of avoiding double taxation. First, the reduced tax is not limited to situations where a double taxation would occur. Second, the tax is not reduced to zero where the taxation in another State would exceed the normally applicable tax rate in Liechtenstein. Third, the captive insurance companies are partially exempted from the general capital tax in Liechtenstein simply because they carry out their specific services in the given organisational form. Fourth, the particular capital taxation for captives is digressive in nature as the tax rate decreases when the taxable capital exceeds certain thresholds. In the Authority's view, had the purpose of introducing a differentiated taxation for captive insurance companies been to avoid double taxation, degressivity would not seem to be the appropriate tool to achieve such an objective.

At this stage of the procedure, the Authority cannot see that the various tax exemptions can be considered to be inherent in the nature and general scheme of the Liechtenstein tax system. The preliminary view of the Authority is therefore that these measures are selective in the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement.

1.1.3. Distortion of competition and effect on trade between Contracting Parties

In order to fall under Article 61(1) of the EEA Agreement, the measure must distort or threaten to distort competition and affect trade between the Contracting Parties.

For a measure to distort competition it is sufficient that the recipient of the aid competes with other undertakings on markets open to competition and that the measure concerned affects intra-Community trade by financially strengthening the position of an undertaking compared with other undertakings competing in intra-Community trade (25).

The grant of a tax reduction to captive insurance companies strengthens and reinforces their position towards other companies offering insurance services in the European Economic Area. As the Commission pointed out in the above mentioned Åland decision, the insurance market is an open market and companies belonging to a group can normally insure their risks with non-affiliated insurers (26).

Since the insurance services which the eligible companies carry out are activities which are the subject of trade between the Contracting Parties, intra-EEA trade is equally deemed to be affected (27). In addition, trade is deemed to be affected as the measure could also benefits the groups to which the captive insurers belong, which may be active in markets open to cross-border competition.

1.2. Coupon tax

1.2.1. Presence of State resources

As mentioned above, the aid measures must be granted by the State or through State resources.

The granting of a tax exemption involves a loss of tax revenues for the State which is equivalent to consumption of State resources in the form of fiscal (tax) expenditure (28). By exempting shares or parts of captive insurance companies from payment of coupon tax, the State in Liechtenstein foregoes revenues corresponding to the non-payment of coupon taxes.

Thus, the coupon tax exemption is granted through State resources.

1.2.2. Favouring certain undertakings or the production of certain goods

First, the aid measure must confer on the beneficiaries advantages that relieve them of charges that are normally borne from their budget. Second, the aid measure must be selective in that it favours “certain undertakings or the production of certain goods”.

The measure confers the investors in captive insurance companies an advantage by relieving them of charges (non payment of coupon tax) they would normally be subject to. By exempting shares or parts of captive insurance companies from payment of the coupon tax, the Liechtenstein legislation makes it more attractive to invest in captive insurance companies than in other undertakings, where their investments are subject to payment of coupon tax. Therefore, investors in captive insurance companies are granted an advantage. A lower rate of taxation than what normally would be due or an exemption from paying taxes confers an advantage to the undertakings investing in captive insurance companies (29).

The preliminary view of the Authority is therefore that the exemption from payment of coupon tax applicable to shares or parts of captive insurance companies entails the granting of an economic advantage to the undertakings owning them.

As mentioned above, this tax exemption also grants an indirect advantage to the captive insurance companies which become more attractive for investors and thus makes capital more easily accessible for the former (30).

Second, the measure is selective since it only concerns undertakings that have created or invested in a captive insurance company as well as the insurance companies themselves. As the European Commission held in its decision regarding the treatment of captive insurance companies in Åland (31), the creation of this type of companies requires an economic strength and is therefore normally undertaken mainly by large companies or groups of companies. Normally, the group needs to be large enough to generate a turnover that will allow the captive insurance company to generate a high enough turnover to cover the fixed costs and obtain a profit. The measure therefore favours larger companies to the detriment of companies which cannot afford the establishment of captive insurance companies.

For these reasons, the Authority preliminary considers that the exemption from coupon tax on dividends and profit shares from captive insurance companies is materially selective.

As mentioned above, a specific tax measure can nevertheless be justified by the logic of the tax system if it is consistent with it (32).

The arguments presented above in relation to income and capital tax applies equally to the exemption from coupon tax.

At this stage of the procedure, the Authority is therefore of the preliminary opinion that the exemption from payment the coupon tax is selective in the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement.

1.2.3. Distortion of competition and effect on trade between Contracting Parties

In order to fall under Article 61(1) of the EEA Agreement, the measure must distort or threaten to distort competition and affect trade between the Contracting Parties.

In addition to the reasons mentioned above under Section II.1.1.3, the Authority notes that the undertakings that own captive insurance companies are normally large companies or groups of companies that naturally compete offering goods and/or services in the European Economic Area.

The Authority's preliminary view is that the exemption from paying a coupon tax distorts competition and has an effect on trade between the Contracting Parties within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement.

1.3. Conclusion

Against the background of the above, the Authority is of the preliminary view that the special tax rules applicable to captive insurance companies in Liechtenstein constitute State aid within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement.

2. Procedural requirements

Pursuant to Article 1(3) of Part I of Protocol 3, “the EFTA Surveillance Authority shall be informed, in sufficient time to enable it to submit its comments, of any plans to grant or alter aid. […]. The State concerned shall not put its proposed measures into effect until the procedure has resulted in a final decision”.

The special rules regarding the capital, income and coupon taxes applicable to captive insurance undertakings were introduced into the Tax Act in 1998, i.e. after the entry into force of the EEA Agreement. The Liechtenstein authorities did not notify this amendment of the Tax Act to the Authority. The Authority therefore draws the preliminary conclusion that the Liechtenstein authorities have not respected their obligations pursuant to Article 1(3) of Part I of Protocol 3.

3. Compatibility of the aid

Support measures caught by Article 61(1) of the EEA Agreement are generally incompatible with the functioning of the EEA Agreement, unless they qualify for a derogation in Article 61(2) or (3) of the EEA Agreement.

The derogation of Article 61(2) is not applicable to the aid in question, which is not designed to achieve any of the aims listed in this provision. Nor does Article 61(3)(a) or Article 61(3)(b) of the EEA Agreement apply to the case at hand.

The aid in question is not linked to any investment in production capital. It just reduces the costs which companies would normally have to bear in the course of pursuing their day-to-day business activities and is consequently to be classified as operating aid. Operating aid is normally not considered suitable to facilitate the development of certain economic activities or of certain regions as provided for in Article 61(3)(c) of the EEA Agreement. Operating aid is only allowed under special circumstances (e.g. for certain types of environmental or regional aid), when the Authority's Guidelines provide for such an exemption. None of these Guidelines apply to the aid in question.

The Authority therefore doubts that the special tax rules applicable to captive insurance companies can be justified under the State aid provisions of the EEA Agreement.

4. Conclusion

Based on the information submitted by the Liechtenstein authorities, the Authority cannot exclude the possibility that the tax rules applicable to captive insurance companies (full exemption from payment of income and coupon tax and partial exemption from payment of capital tax) constitute State aid within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement.

Furthermore, as stated above, the Authority has doubts that these measures can be regarded as compatible under the State aid provisions of the EEA Agreement, in particular Article 61(3)(c) thereof.

Consequently, and in accordance Article 4(4) of Part II of Protocol 3, the Authority is obliged to open the procedure provided for in Article 1(2) of Part I of Protocol 3. The decision to open proceedings is without prejudice to the final decision of the Authority, which may conclude that the measures in question are compatible with the functioning of the EEA Agreement.

In light of the foregoing considerations, the Authority, acting under the procedure laid down in Article 1(2) of Part I of Protocol 3, invites the Liechtenstein authorities to submit their comments within one month of the date of receipt of this Decision.

The Authority further requests the Liechtenstein authorities to provide all documents, information and data needed for assessment of the compatibility of the above-mentioned aid measure, within the same deadline.

It invites the Liechtenstein authorities to forward a copy of this decision to the potential aid recipients of the aid immediately.

The Authority would like to remind the Liechtenstein authorities that, according to Article 14 in Part II of Protocol 3, any incompatible aid unlawfully put at the disposal of the beneficiaries will have to be recovered, unless this recovery would be contrary to the general principal of law. At this stage of the procedure, the Authority considers that neither Liechtenstein nor the beneficiaries of the aid measure under assessment can validly argue the existence of legitimate expectations. According to the case law of the Court of Justice, a diligent trader should himself be able to verify that new aid has been put into effect in accordance with the applicable procedural rules, notably Article 88 EC, corresponding to Article 1 in Part I of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement. For that reason, the beneficiary of new aid, granted in contravention of that provision, can only in exceptional circumstances claim that he had legitimate expectations barring the repayment of the aid (34).

HAS ADOPTED THIS DECISION:

Article 1

The EFTA Surveillance Authority has decided to open the formal investigation procedure provided for in Article 1(2) of Part I of Protocol 3 against Liechtenstein regarding the tax derogations in favour of captive insurance companies introduced in 1998.

Article 2

The Liechtenstein authorities are invited, pursuant to Article 6(1) of Part II of Protocol 3, to submit their comments on the opening of the formal investigation procedure within one month from the notification of this Decision.

Article 3

This Decision is addressed to the Principality of Liechtenstein.

Article 4

Only the English version is authentic.

Done at Brussels, 24 September 2008.

For the EFTA Surveillance Authority

Per SANDERUD

President

Kurt JAEGER

College Member”

(1) Legea din 18 decembrie 1997 cu privire la modificarea legii Liechtenstein-ului în materie de impozitare, Monitorul Oficial nr. 36, 1998.

(2) Hereinafter referred to as the Authority.

(3) Hereinafter referred to as “the EEA Agreement”.

(4) Hereinafter referred to as “the Surveillance and Court Agreement”.

(5) Hereinafter referred to as “Protocol 3”.

(6) Guidelines on the application and interpretation of Articles 61 and 62 of the EEA Agreement and Article 1 of Protocol 3, adopted and issued by the Authority on 19 January 1994, published in the Official Journal of the European Union (hereinafter referred to as OJ L 231, 3.9.1994, p. 1) and EEA Supplement No 32 of 3 September 1994, p. 1. Hereinafter referred to as the State Aid Guidelines. The updated version of the State Aid Guidelines is published on the Authority's website:

http://www.eftasurv.int/fieldsofwork/fieldstateaid/guidelines/

(7) This Chapter was introduced with Authority's Decision No 149/99/COL of 30 June 1999, published in OJ L 137, 8.6.2000, p. 26 and EEA Supplement No 26 of 8 June 2000, p. 11.

(8) Decision 195/04/COL of 14 July 2004 published in OJ C 139, 25.5.2006, p. 57 and EEA Supplement No 26 of 25 May 2006, p. 1 as amended by Decision 319/05/COL of 14 December 2005 published in OJ C 286, 23.11.2006, p. 9 and EEA Supplement No 57 of 23 November 2006, p. 31.

(9) Liechtensteinisches Landesgesetzblatt 1961, Nr. 7, with subsequent amendments.

(10) The net profit is set in relation to the taxable capital. The tax rate is then set at half the percentage which the net profit constitutes of the taxable capital. However, there is a minimum level of 7,5 % and a maximum ceiling of 15 %, see Section 79(2) of the Tax Act.

(11) Article 88(i) of the Tax Act reads: “[s]teuerpflichtig ist der Schuldner des Coupons oder der steuerbaren Leistung”.

(12) Article 88(k) of the Tax Act reads: “Der Betrag, mit dem der Coupon eingelöst wird, oder die steuerbare Leistung ist bei der Auszahlung, überweisung, Gutschrift oder Verrechnung ohne Rücksicht auf die Person des Glüabigers um die Steuer zu kürzen.”

(13) By virtue of Act of 18 December 1997 on the amendment of the Liechtenstein Tax Act, Law Gazette 1998, No 36.

(14) Incorporated into the EEA Agreement by OJ Decision No 59/2006 of 2 June 2006. It entered into force on 1 June 2007.

(15) Translation made by the services of the Authority.

(16) See also letter of 30 May 2007 from the Liechtenstein authorities.

(17) See point 3(3) on the Authority's State Aid Guidelines to Business Taxation.

(18) Joined Cases C-180/98 to C-184/98 Pavlow [2000] ECR I-6451, paragraph 75.

(19) Case C-222/04 Cassa di Resparmio di Firenze SpA [2006] ECR I-289 paragraph 123; see also Commission Decision of 16 September 1997 on State aid for Gemeinnützige Abfallverwertung GmbH (OJ L 159, 3.6.1998, p. 58).

(20) Commission Decision of 10 July 2002 on the aid scheme implemented by Finland for Åland Islands captive insurance companies, OJ 2002, L 329/22, paragraph 45.

(21) Case E-6/98 Norway v EFTA Surveillance Authority, [1999] EFTA Court Report, p. 76, paragraph 38; Joined Cases E-5/04, E-6/04 and E-7/04 Fesil and Finnfjord, PIL and Others and Norway v EFTA Surveillance Authority, [2005] EFTA Court Report, p. 117, paragraphs 84-85; Joined Cases T-127/99, T-129/99 and T-148/99 Territorio Histórico de Alava et a v Commission [2002] ECR II-1275, paragraph 163, Case C-143/99 Adria-Wien Pipeline [2001] ECR I-8365, paragraph 42; Case T-308/00 Salzgitter v Commission [2004] ECR II-1933 paragraph 42, Case C-172/03 Wolfgang Heiser [2005] ECR I-1627, paragraph 43.

(22) Case E-6/98 Norway v EFTA Surveillance Authority, cited above, paragraph 38; Joined Cases E-5/04, E-6/04 and E-7/04 Fesil and Finnfjord, PIL and others and Norway v EFTA Surveillance Authority, cited above, paragraphs 76-89; Case 173/73 Italy v Commission [1974] ECR 709, paragraph 16.

(23) Case E-6/98 Norway v EFTA Surveillance Authority, mentioned above, paragraph 67, Case C-159/01 Netherlands v Commission, ECR [2004] I-4461, paragraph 43.

(24) See for a similar argumentation, Commission Decision of 17 February 2003 on the State aid implemented by the Netherlands for international financing activities paragraph 95.

(25) Case T-214/95 Het Vlaamse Gewest v Commission [1998] ECR II-717, Case 730/79 Philip Morris v Commission [1980] ECR 2671, paragraph 11.

(26) Commission Decision of 10 July 2002 on the aid scheme implemented by Finland for Åland Islands captive insurance companies, published on OJ L 329, 5.12.2002, p. 22, paragraphs 44 and 46.

(27) Commission Decision of 10 July 2002 on the aid scheme implemented by Finland for Åland Islands captive insurance companies, cited above, paragraph 47.

(28) See point 3(3) on the Authority's State Aid Guidelines to Business Taxation.

(29) In case of investors which are private persons, the grant of a tax exemption does not constitute State aid within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement.

(30) Commission Decision of 21 January 1998 on tax concessions under § 52(8) of the German Income Tax Act, published on OJ L 212, 30.7.1998, p. 50. Case C-156/98 Germany v Commission ECR [2000] I-6857, paragraph 26.

(31) Commission Decision of 10 July 2002 on the aid scheme implemented by Finland for Åland Islands captive insurance companies, published on OJ L 329, 5.12 2002, p. 22.

(32) Case E-6/98 Norway v EFTA Surveillance Authority, cited above, paragraph 38; Joined Cases E-5/04, E-6/04 and E-7/04 Fesil and Finnfjord, PIL and others and Norway v EFTA Surveillance Authority, cited above, paragraphs 84-85; Joined Cases T-127/99, T-129/99 and T-148/99 Territorio Histórico de Alava et a v Commission [2002] ECR II-1275, paragraph 163, Case C-143/99 Adria-Wien Pipeline [2001] ECR I-8365, paragraph 42; Case T-308/00 Salzgitter v Commission [2004] ECR II-1933 paragraph 42, Case C-172/03 Wolfgang Heiser [2005] ECR I-1627, paragraph 43.

(33) Case T-214/95 Het Vlaamse Gewest v Commission [1998] ECR II-717, Case 730/79 Philip Morris v Commission [1980] ECR 2671, paragraph 11.

(34) Cf. Case C-169/95 Spain v Commission [1997] ECR I-135, paragraph 51; Case C-24/95 Alcan Deutschland [1997] ECR I-1591, paragraph 25; and Case T-55/99 Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM) [2000] ECR II-3207, paragraph 121 to 131.

		ISSN 1830-3668
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 75

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 52 31 martie 2009

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2009/C 075/01	Planul de acțiune multianual 2009-2013 privind e-justiția europeană	1

	Comisie
2009/C 075/02	Rata de schimb a monedei euro	13

2009/C 075/03	Comisia administrativă a Comunităților Europene pentru securitatea socială a lucrătorilor migranți — Rate de conversie ale monedelor de schimb în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 574/72 al Consiliului	14

2009/C 075/04	Aviz al Comitetului consultativ în materie de concentrări adoptat la reuniunea din 5 decembrie 2008 cu privire la un proiect de decizie privind cazul COMP/M.5046 — Friesland Foods/Campina — Raportor: Suedia	16

2009/C 075/05	Raport final în cazul COMP/M.5046 — Friesland Food/Campina	19

2009/C 075/06	Rezumat al deciziei Comisiei din 17 decembrie 2008 privind declararea unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața comună și cu funcționarea Acordului SEE [Cazul COMP/M.5046 — Friesland Foods/Campina] [notificată cu numărul C(2008) 8459] ( 1 )	21

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2009/C 075/07	Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001	28

2009/C 075/08	Comunicare a Comisiei în temeiul articolului 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate — Invitație de participare la licitație pentru operarea de servicii aeriene regulate în conformitate cu obligațiile de serviciu public ( 1 )	31

2009/C 075/09	Comunicare a Comisiei în temeiul articolului 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate — Invitație de participare la licitație pentru operarea de servicii aeriene regulate în conformitate cu obligațiile de serviciu public ( 1 )	32

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisie
2009/C 075/10	Cerere de propuneri în cadrul programului anual de lucru pentru acordarea de finanțări nerambursabile în domeniul rețelelor transeuropene de transport (TEN-T) pentru 2009 [Decizia C(2009) 2179 a Comisiei]	33

2009/C 075/11	Cerere de propuneri în cadrul programului multianual de lucru 2009 pentru acordarea de finanțări nerambursabile în domeniul rețelelor transeuropene de transport (TEN-T) pentru perioada 2007-2013 [Decizia C(2009) 2178 a Comisiei]	34

2009/C 075/12	Cerere de propuneri în cadrul programului de lucru pentru acordarea de finanțări nerambursabile în domeniul rețelelor transeuropene de transport (TEN-T) conform prevederilor Planului european de redresare economică [Decizia C(2009) 2183 a Comisiei]	35

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisie
2009/C 075/13	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5500 — General Motors/Delphi Steering Business) ( 1 )	36

	ALTE ACTE
	Comisie
2009/C 075/14	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	37

2009/C 075/15	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	41

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3193
JPY	yen japonez	127,93
DKK	coroana daneză	7,4488
GBP	lira sterlină	0,92910
SEK	coroana suedeză	10,9662
CHF	franc elvețian	1,5159
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,9510
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,469
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	308,65
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7096
PLN	zlot polonez	4,7260
RON	leu românesc nou	4,2238
TRY	lira turcească	2,2352
AUD	dolar australian	1,9386
CAD	dolar canadian	1,6533
HKD	dolar Hong Kong	10,2250
NZD	dolar neozeelandez	2,3448
SGD	dolar Singapore	2,0055
KRW	won sud-coreean	1 848,04
ZAR	rand sud-african	12,8433
CNY	yuan renminbi chinezesc	9,0893
HRK	kuna croată	7,4850
IDR	rupia indoneziană	15 244,51
MYR	ringgit Malaiezia	4,8560
PHP	peso Filipine	63,980
RUB	rubla rusească	44,8913
THB	baht thailandez	47,257
BRL	real brazilian	3,0608
MXN	peso mexican	19,1611
INR	rupie indiană	67,9640

	Rectificare
2009/C 075/16	Rectificare la Invitația de a prezenta observații în temeiul articolului 1 alineatul (2) din partea I a Protocolului 3 la Acordul între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție cu privire la ajutorul de stat pentru impozitarea societăților de asigurare captive din Liechtenstein (Acest text anulează și înlocuiește textul publicat în JO C 72, 26.3.2009, p. 50)	45