17.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/1

(1)

La 10 martie 2009, Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Bulgariei pentru perioada 2008-2011 (2).

(2)

În ultimii ani, Bulgaria a cunoscut o creștere economică puternică, de peste 6 % în medie. Aceasta a fost însoțită de dezechilibre macroeconomice în creștere, cum ar fi deficitele externe ridicate și inflația. În contextul regimului de consiliu monetar, condițiile monetare și de credit s-au înăsprit în 2008, pe fondul percepțiilor în ceea ce privește riscul de țară ridicat și al aprecierii permanente a cursului de schimb real efectiv. Pe măsură ce se accentuează impactul negativ al încetinirii creșterii economice globale și al crizei financiare, se așteaptă ca în 2009-2010 creșterea PIB să se reducă semnificativ, situându-se mult sub potențial, fapt care va exercita presiuni asupra veniturilor din impozite. Bulgaria se află astfel în situația de a susține creșterea într-un context economic global nefavorabil și de a soluționa în paralel dezechilibrele macroeconomice existente prin menținerea unei discipline bugetare și a unei politici fiscale stricte. În acest context, măsurile de politică din program vizează îmbunătățirea rezistenței economiei. În ciuda poziției inițiale favorabile corespunzătoare unui raport scăzut datorie/PIB și unor excedente bugetare importante, din cauza ratei ridicate a inflației și a deficitului mare de cont curent guvernul nu a putut adopta un pachet de măsuri de stimulare fiscală care să impulsioneze cererea internă. Pe termen lung, țara se confruntă cu necesitatea de a îmbunătăți calitatea finanțelor publice în contextul problemei legate de îmbătrânirea rapidă a populației și de situația demografică din ce în ce mai îngrijorătoare.

(3)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează o diminuare a creșterii PIB-ului real de la 6,5 % în 2008 la 4,7 % în 2009, urmată de o redresare până la o medie de 5,5 % în restul perioadei analizate. Evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent (3), acest scenariu pare să se bazeze pe ipoteze de creștere deosebit de optimiste pentru 2009 și pentru perioada ulterioară. Scenariul pornește de la prezumția unui nivel ridicat al cererii interne, în special creșterea investițiilor, precum și accelerarea exporturilor reale pe durata perioadei acoperite de program, care sunt în realitate incompatibile cu reducerea investițiilor străine directe și a schimburilor comerciale internaționale. Pe de altă parte, datorită unei creșteri mult mai accentuate a importurilor, prevăzută în program, în strânsă legătură cu cererea internă, deficitul extern ar urma să scadă doar treptat în perioada 2009-2011. Pe baza ipotezei unei încetiniri mai moderate a ritmului economiei, programul prevede pentru 2009 o rată mare a inflației, ceea ce înseamnă că nu se vor înregistra progrese semnificative în direcția convergenței nominale. Previziunile de inflație pentru 2010-2011 par realiste.

(4)

Pentru 2008, excedentul bugetar este estimat la 3 % din PIB în cea mai recentă actualizare a programului, ceea ce corespunde obiectivului inițial. Rezultatele bugetare reflectă o poziție inițială mai bună (în urma unei corecții pentru a reflecta o măsură unică neprevăzută de anulare a unei datorii în 2007, care s-a ridicat la 3,5 % din PIB). În ciuda creșterii semnificative a importurilor și a ratei mari a inflației din 2008, veniturile colectate din impozite indirecte au fost cu 1,5 % din PIB mai mici decât se anticipase inițial. Ca urmare a introducerii unei rate unice de impozitare a veniturilor de 10 %, veniturile din impozitele directe au fost cu 0,5 % din PIB mai mici decât se anticipa în previziunile actualizate din decembrie 2007. În ceea ce privește cheltuielile, disciplina nu s-a menținut în totalitate, deoarece au fost adoptate cheltuieli sociale și de infrastructură suplimentare de aproximativ 1,75 % din PIB. Cu toate acestea, datorită unei creșteri a PIB-ului nominal mai mare decât cea prevăzută, raportul cheltuieli/PIB a fost mai mic decât se anticipase în programul anterior.

(5)

Legea bugetului din 2009 are ca obiectiv un excedent de 3 % din PIB. Legea include o serie de măsuri discreționare, care ar avea un impact bugetar neutru în general. În ceea ce privește veniturile, impactul reducerii cu 4 % a ratei contribuției la fondul public de pensii ar trebui să fie contrabalansat de creșterea cu 2 % a ratei contribuției la asigurările de sănătate și de creșterea pragului venitului minim garantat mediu obligatoriu cu 26,5 % în termeni nominali. În ceea ce privește cheltuielile, se estimează că cheltuielile primare vor crește, în principal ca urmare a creșterii plăților sociale și a plăților salariale. Pensiile vor fi majorate cu aproape 20 %, în două etape, de la 1 aprilie și de la 1 iulie. Se estimează că cheltuielile cu salariile din sectorul public vor crește cu 10 %. Pentru a garanta atingerea obiectivelor bugetare, s-a reintrodus regula de limitare a cheltuielilor altele decât dobânzile (excluzând transferurile de asigurări sociale) la 90 % din alocările bugetare în cazul în care veniturile reale sunt mai mici decât cele bugetate. Legea bugetului pe 2009 prevede cheltuieli chiar mai mici în cazul în care rezultatele sub așteptări la nivelul veniturilor la bugetul general consolidat ar scădea la o valoare care ar putea determina un deficit bugetar.

(6)

Strategia bugetară prezentată în program prevede respectarea pe parcursul întregii perioade acoperite de program a obiectivului pe termen mediu (OTM), și anume un excedent de 1,5 % din PIB. Ultima versiune actualizată prevede menținerea excedentului bugetar la 3 % din PIB și un sold primar staționar, corespunzător unui excedent de 4 % din PIB până în 2011. Se estimează că, în termeni structurali (și anume ajustat ciclic și excluzând măsurile one-off și alte măsuri temporare), bugetul va înregistra în continuare un excedent de aproximativ 3,5 % din PIB pe perioada analizată. Se preconizează că output gap-ul (deviația PIB) negativ se va accentua, însă orientarea politicii bugetare subiacente pare să fie, în linii mari, neutră pe termen mediu.

(7)

Rezultatele bugetare prevăzute de program întâmpină riscuri semnificative, care ar putea afecta previziunile. Principalul risc rezultă din scenariul macroeconomic aflat la bază, care pornește de la ipoteze de creștere deosebit de favorabile pentru 2009 și 2010. În ceea ce privește veniturile, riscurile pentru finanțele publice în 2009-2010 sunt mai mari decât în anii anteriori și sunt asociate unei reduceri mai accentuate și unei reechilibrări a creșterii economice în direcția unei creșteri mai puțin bazate pe venituri. Având în vedere încetinirea economică previzionată și presiunile de creștere a cheltuielilor menite să impulsioneze cererea, controlul creșterii cheltuielilor ca urmare a regulii execuției bugetare la 90 % s-ar putea dovedi dificil în 2009.

(8)

În absența previziunilor pe termen lung privind cheltuielile legate de îmbătrânirea populației, bazate pe ipotezele macroeconomice comune ale EPC/Comisiei, impactul îmbătrânirii populației din Bulgaria nu poate fi evaluat pe o bază comparabilă și solidă, așa cum se procedează în prezent pentru cele 25 de state membre care au aderat anterior. Poziția bugetară din 2008, cu un excedent structural semnificativ, contribuie în mare măsură la reducerea datoriei, înainte de a lua în considerare impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației. Menținerea unor excedente primare ridicate pe termen mediu ar contribui la limitarea riscurilor în sfera sustenabilității finanțelor publice, care se situează în prezent la un nivel inferior.

(9)

Cadrul bugetar al Bulgariei a avut până în prezent un istoric foarte bun, îndeplinind toate obiectivele bugetare, chiar dacă într-un context de creștere economică dinamică. În ultimii ani, acesta a fost îmbunătățit prin simplificarea procedurii bugetare, sporirea obligațiilor de raportare și includerea unei analize și a unei evaluări macroeconomice mai ample a riscurilor fiscale în documentele bugetare. Cu toate acestea, cadrul este obligatoriu numai în primul an al perioadei de planificare bugetară de trei ani și permite guvernului să exercite anumite puteri discreționare în privința cheltuielilor, fapt care subminează transparența și responsabilitatea fiscală. În ciuda acestor minusuri, programul nu prevede modificări substanțiale ale cadrului bugetar, excepție făcând continuarea progreselor în implementarea unui proces bugetar bazat pe rezultate. Reintroducerea regulii execuției bugetare la 90 % în legea bugetului din 2009 are drept scop garantarea îndeplinirii obiectivului bugetar prin limitarea creșterii cheltuielilor administrației publice. Cu toate acestea, implementarea regulii nu este clar definită în lege, ceea ce ar putea crea condițiile pentru o execuție discreționară.

(10)

Guvernul Bulgariei nu a adoptat niciun pachet de măsuri destinat în mod special stabilizării sectorului financiar. Cu toate acestea, pentru a spori încrederea în sistemul bancar, nivelul de garantare a depozitelor a fost ridicat la 100 000 BGN, iar guvernul a majorat capitalul Băncii de Dezvoltare a Bulgariei, aflată în proprietatea statului, pentru a facilita finanțarea IMM-urilor.

(11)

Având în vedere dezechilibrele economice, politica fiscală este orientată către menținerea încrederii investitorilor și păstrarea stabilității macroeconomice. Prin urmare, guvernul Bulgariei nu a adoptat un pachet de măsuri de relansare pe termen scurt ca răspuns la încetinirea economică, ceea ce corespunde PERE adoptat în decembrie de către Consiliul European. În ceea ce privește agenda reformei pe termen mediu și recomandările specifice fiecărei țări propuse de Comisie la 28 ianuarie 2009 în cadrul Strategiei de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă, programul prevede măsuri structurale având drept scop mărirea rezistenței economiei, cum ar fi cele menite să susțină ocuparea forței de muncă, consolidarea capacității întreprinderilor de a se adapta mediului de criză, îmbunătățirea funcționării pieței, acordarea, dacă este cazul, de sprijin sub formă de capital băncilor comerciale, impulsionarea împrumuturilor pentru IMM-uri, promovarea performanței la export și îmbunătățirea absorbției fondurilor UE. Aceste măsuri reprezintă un răspuns oportun și adecvat pentru îndeplinirea principalelor obiective strategice în ceea ce privește perspectiva pe termen scurt. Programul actualizat mai include o serie de măsuri de reformă, care fac parte din strategia pe termen lung de îmbunătățire a calității și sustenabilității finanțelor publice. Printre acestea se numără reforma sistemului de pensii, implementarea etapelor viitoare din cadrul strategiei de reformă în învățământ, inclusiv printr-o optimizare mai accentuată a rețelei de școli și prin consolidarea sistemului de gestiune bugetară delegată școlilor, precum și implementarea strategiei recent adoptate în domeniul sănătății.

(12)

Programul de consolidare al guvernului Bulgariei va contribui la menținerea sub control a dezechilibrelor externe și interne din economie. Mai exact, programul prevede o consolidare structurală de 1 % din PIB în perioada 2008-2011. Orientarea fiscală generală, măsurată în funcție de evoluția soldului structural, este restrictivă în 2009 și rămâne în linii mari neutră în 2010-2011. Obiectivul programului de a menține un excedent ajustat ciclic de 1,5 % din PIB ar fi atins pe întreaga perioadă acoperită de program.

(13)

În ceea ce privește datele necesare prevăzute de codul de conduită pentru programele de stabilitate și de convergență, programul are o serie de lacune în privința datelor opționale (4).

(i)

să continue să aplice politici fiscale stricte și să mențină o poziție fiscală solidă prin restrângerea creșterii cheltuielilor, cu scopul de a contribui la controlarea dezechilibrelor externe existente și la contracararea eventualelor scăderi ale veniturilor;

(ii)

să controleze creșterile salariale din sectorul public pentru a contribui la moderarea generală a salariilor și pentru a îmbunătăți competitivitatea;

(iii)

să amelioreze în continuare eficiența cheltuielilor publice, în special prin implementarea integrală a metodei întocmirii bugetului pe programe, prin consolidarea capacității administrative și reforme în domeniul pieței forței de muncă și a produselor, al învățământului și al sănătății, pentru a crește productivitatea.

17.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/6

(1)

La 10 martie 2009, Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Republicii Cehe pentru perioada 2008-2011. Consiliul ia notă de faptul că programul prezentat în noiembrie 2008, inclusiv addendumul transmis în decembrie 2008, par a fi prea optimiste, având în vedere evoluțiile macroeconomice nefavorabile. De asemenea, ia notă de faptul că un al doilea pachet de măsuri de stimulare a fost anunțat la 16 februarie 2009, care nu face obiectul acestei evaluări.

(2)

După trei ani de expansiune rapidă, creșterea economiei cehe a încetinit în 2008 și va continua să încetinească și în anul 2009. Scăderea cererii externe ca rezultat al crizei economice și financiare mondiale va frâna și creșterea exporturilor Cehiei, a cărei economie este foarte deschisă. În plus, cererea internă, și în special investițiile, scad ca urmare a scăderii investițiilor străine directe, condițiilor stricte de creditare și a declinului moralului întreprinderilor și consumatorilor. Ca răspuns la încetinirea economică, guvernul a introdus în bugetul pe 2009 un pachet de stimulare fiscală incluzând o serie de măsuri referitoare la venituri și cheltuieli. Aceste măsuri sunt orientate spre promovarea cererii interne și acordarea de sprijin întreprinderilor pe durata crizei. Începând din 2010 economia ar trebui să se redreseze gradual, în același timp cu îmbunătățirea așteptată a mediului internațional. Este însă foarte puțin probabil ca această creștere să revină la ratele ridicate de dinainte de criză. Acest lucru poate avea efecte negative asupra finanțelor publice, care în ultimii ani au beneficiat de creșteri spectaculoase ale veniturilor și care, în ciuda unei datorii și a unui deficit bugetar relativ scăzute, rămân un subiect de îngrijorare în ceea ce privește riscurile asociate sustenabilității lor bugetare pe termen lung din cauza îmbătrânirii rapide a populației. În a doua jumătate a anului 2008, Banca Națională Cehă a relaxat politica monetară prin reduceri succesive ale ratei dobânzii (de la 3,75 % în iulie 2008 la 2,25 % în decembrie 2008). Cursul de schimb nominal efectiv al coroanei cehe s-a depreciat ușor în 2008, cu 1,3 %.

(3)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează o diminuare a creșterii PIB-ului real de la 4,4 % în 2008 la 3,7 % în 2009, urmată de o redresare până la o medie de 4,8 % în restul perioadei analizate. Evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent (2), acest scenariu pare să se bazeze pe ipoteze de creștere deosebit de favorabile pentru 2009 și 2010, precum și pe ipoteze favorabile pentru perioada ulterioară, în timp ce termenul de referință al programului ar trebui să fie data de 1 octombrie 2008 și evoluțiile economice majore care au urmat de atunci.

Se așteaptă declinul mult mai brusc al exporturilor, în special din cauza deteriorării, în ultimele luni, a perspectivelor economice ale principalilor parteneri comerciali ai Republicii Cehe, iar relansarea lor este probabil să fie mai lentă decât a fost prevăzut în program. În plus, redresarea rapidă a economiei se bazează pe ipoteza că creșterea potențială nu va fi afectată de criză, ceea ce pare foarte improbabil în lumina declinului așteptat al creșterii investițiilor, în special al investițiilor străine directe. Previziunile programului în materie de inflație par a fi realiste.

(4)

Pentru anul 2008, deficitul bugetului general este estimat la 1,2 % din PIB în previziunile intermediare ale serviciilor Comisiei din ianuarie 2009, comparativ cu obiectivul de 2,9 % din PIB stabilit în actualizarea anterioară a programului de convergență. Acest rezultat net superior așteptărilor este datorat în mare parte unei poziții de plecare mai bune în 2007 și pachetului de reforme adoptat anterior de guvern. Avantajul a fost parțial anihilat de evoluțiile mai puțin favorabile din 2008. În special, în timp ce creșterea cheltuielilor a fost în general conform planului, creșterea veniturilor s-a situat ușor sub obiectiv. Creșterea veniturilor din TVA a fost ușor sub așteptări din cauza unei scăderi a consumului, fapt care a contrabalansat impactul măririi, în 2008, a cotei reduse de TVA, în timp ce impozitele directe au fost mult mai aproape de previziunile guvernului deoarece piața muncii a rămas stabilă.

(5)

Obiectivul pentru soldul bugetului general este de – 1,6 % în 2009, față de – 2,5 % din PIB în previziunile intermediare ale serviciilor Comisiei. Efectul net estimat asupra soldului bugetar al măsurilor discreționare, adoptate în cadrul pachetului de stimulare fiscală și afectând în egală măsură veniturile și cheltuielile, este de aproximativ 1 % din PIB. Aceste măsuri contrabalansează orientarea inițial restrictivă a programului de convergență. În conformitate cu previziunile intermediare ale serviciilor Comisiei, acest lucru presupune o ușoară creștere de aproximativ 0,25 % din PIB. Impactul stabilizatorilor automați asupra deteriorării soldului bugetar este estimat la aproximativ 0,5 % din PIB.

(6)

(7)

Asupra rezultatele bugetare planează riscuri semnificative. Scenariul macroeconomic care stă la baza obiectivelor bugetare pare deosebit de optimist. Fără măsuri semnificative de creștere a eficienței, o scădere anuală a consumului intermediar și a salariilor angajaților cu mai mult de 0,5 puncte procentuale din PIB ar putea duce la scăderea calității generale a serviciilor publice. Declinul prevăzut al cheltuielilor cu alocațiile sociale nu pare să țină seama de probabila creștere a ajutorului de șomaj datorată înrăutățirii așteptate a situației de pe piața muncii. În plus, s-ar putea ca reducerea impozitelor prevăzută în pachetul de stimulare fiscală să nu fie compensată de viitoarele economii. Obiectivele din program referitoare la cheltuieli sunt bazate pe plafoane, care în trecut au fost depășite, din cadrul cheltuielilor pe termen mediu. De asemenea, datorită încetinirii economice, veniturile pot fi mai scăzute decât fusese previzionat, în timp ce ipotezele din program cu privire la venituri par să fie precaute.

(8)

Conform estimărilor din 2005 bazate pe metodologia comună, impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației este mai mare decât media europeană; în consecință, viabilitatea pe termen lung a Republicii Cehe este evaluată ca prezentând un risc ridicat. Au fost demarate fazele inițiale ale reformei sistemelor de pensii și asigurări de sănătate, ceea ce va reduce cheltuielile. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut în ambele domenii, ținând seama de principiile echității, accesibilității și sustenabilității. Deși poziția bugetară pe anul 2008, așa cum a fost estimată în program, s-a îmbunătățit simțitor, acest fapt se datorează mai degrabă unei poziții de pornire mai bune în 2007 decât măsurilor discreționare și încă resimte impactul îmbătrânirii populației. Realizarea pe termen mediu a unor excedente primare și implementarea unor măsuri structurale suplimentare care să vizeze reducerea cheltuielilor datorate îmbătrânirii populației ar contribui la reducerea riscurilor în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.

(9)

În 2004 Republica Cehă a introdus un cadru bugetar pe termen mediu care stabilește obiective anuale pentru bugetul de stat pe o perioadă de trei ani. Obiectivele se bazează pe plafoane ale cheltuielilor nominale și estimări ale veniturilor calculate pe baza previziunilor privind creșterea PIB. De la introducerea cadrului bugetar pe termen mediu, limitele inițiale ale cheltuielilor au fost depășite prin creșterea discreționară a cheltuielilor, precum și în rezultate. În 2006 și 2007 cheltuielile au depășit plafoanele inițiale în medie cu 7 %. Republica Cehă are în vedere o serie de schimbări în scopul îmbunătățirii gestionării bugetare și al colectării impozitelor. În ianuarie 2009 a fost introdus un sistem de întocmire a bugetului în funcție de rezultate și obiective. Sistemul de impozite va fi mai bine integrat și mai simplificat începând cu luna ianuarie 2010, iar sprijinul administrativ va fi modernizat pentru a facilita activitatea Ministerului Finanțelor. În acest sens, în 2008 au fost lansate licitații. Aceste măsuri vor ajuta la îmbunătățirea implementării bugetare, în timp ce respectarea plafoanelor de cheltuieli va depinde de măsurile adoptate ulterior.

(10)

Ca răspuns la criza financiară, Republica Cehă a luat o serie de măsuri printre care se numără majorarea capitalului Băncii Cehe de Export (Ceské exportní banky), Agenției Cehe de Garantare și Asigurare a Exporturilor (Exportní garanční a pojišťovací společnosti) și Băncii Ceho-Morave de Garantare și Dezvoltare (Českomoravské záruční a rozvojové banky), totalizând 2 miliarde CZK. Majorarea capitalului acestor instituții va ajuta firmele exportatoare și în special IMM-urile. În plus, plafonul de garantare al depozitelor a fost ridicat la 50 000 EUR.

(11)

Conform PERE aprobat în decembrie de Consiliul European, Republica Cehă a adoptat un plan de redresare constând în măsuri de stimulare. În cadrul unei orientări bugetare generale ușor expansioniste, aceste măsuri reprezintă un răspuns adecvat la situația macrobugetară, având în vedere preocupările privind depunerea unui efort general de consolidare în lumina riscurilor la adresa sustenabilității pe termen lung reprezentate de îmbătrânirea populației. Prin faptul că sunt oportune și orientate, măsurile de stimulare luate de autoritățile cehe pot fi considerate conforme PERE.

Diminuarea cu 1,5 puncte procentuale a contribuției plătite de angajați la asigurările de sănătate, diminuare greu reversibilă, va majora veniturile disponibile ale gospodăriilor. De asemenea, această măsură va avea un impact structural asupra pieței muncii, ducând la creșterea ofertei și a presiunii asupra salariilor brute. În plus, este probabil ca decizia de a investi în construirea și modernizarea infrastructurii în cadrul Fondului de Stat pentru Infrastructură în Transporturi (Státního fondu dopravní infrastruktury) să contribuie la sprijinirea ocupării forței de muncă și a cererii agregate. Aceste măsuri sunt legate de programul de reformă pe termen mediu și de recomandările adresate de către Comisie la 28 ianuarie 2009 fiecărui stat membru în cadrul Strategiei de la Lisabona pentru creștere economică și locuri de muncă. În lumina perspectivelor economice deteriorate, la 16 februarie 2009, guvernul a anunțat un al doilea set de măsuri.

(12)

Orientarea bugetară prevăzută este ușor expansionistă în 2009, conform previziunilor interimare ale serviciilor Comisiei din ianuarie 2009, fapt datorat în mod parțial creșterii excepționale a salariilor din sectorul public. Balanța comercială se va îmbunătăți în 2009, în principal datorită limitării cheltuielilor. Atingerea obiectivelor bugetare se poate dovedi dificilă fără ajutorul unor măsuri suplimentare, având în vedere ipotezele macroeconomice favorabile din program și acțiunile concrete de susținere a reducerilor prevăzute ale cheltuielilor.

(13)

În ceea ce privește cerințele specificate în codul de conduită privind prezentarea de date pentru programele de stabilitate și convergență, programul furnizează toate datele obligatorii, cât și cea mai mare parte a datelor opționale (3).

(i)

să implementeze planurile fiscale pentru 2009, inclusiv măsurile de stimulare, în conformitate cu PERE și în cadrul PSC;

(ii)

să realizeze o consolidare structurală semnificativă în 2010 și ulterior, în scopul îndeplinirii ODM, și să susțină strategia bugetară cu măsuri specifice de reducere a cheltuielilor în 2010-2011;

(iii)

să continue reformele necesare ale sistemului de pensii și de asigurări de sănătate, având în vedere creșterea prevăzută a cheltuielilor datorate îmbătrânirii populației, pentru a îmbunătăți sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.

17.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/11

17.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/15

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32009M5049. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).

17.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/16

—

unul dintre obiectivele Uniunii Europene este acela de a crea în mod progresiv un spațiu de justiție, libertate și securitate prin instituirea unor acțiuni comune ale statelor membre în sfera cooperării polițienești și judiciare,

—

protejarea europenilor este una din misiunile esențiale ale Europei. În consecință, Uniunea trebuie să fie în măsură să identifice formele emergente de criminalitate și să își adapteze acțiunile pentru a putea asigura un răspuns rapid,

—

în ultimii ani, infracțiunile detectate pe internet sunt într-o creștere constantă și au un caracter transnațional din ce în ce mai pronunțat, internetul abolind toate frontierele,

—

prioritatea acordată strategiei menite să combată criminalitatea organizată și criminalitatea informatică a fost stabilită în cadrul reuniunii Consiliului European de la Tampere din octombrie 1999. După această dată, prioritatea a fost confirmată prin volumul considerabil al demersurilor întreprinse de instituțiile europene, în special prin Comunicarea Comisiei din 22 mai 2007 către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul European al Regiunilor: „Către o politică generală de luptă împotriva criminalității informatice” și Decizia-cadru din 24 februarie 2005 privind atacurile împotriva sistemelor informatice (1), pe care Comisia intenționează să o actualizeze în 2009,

—

până la 15 septembrie 2010 cel târziu, Comisia va desfășura o evaluare privind punerea în aplicare a Directivei 2006/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor,

—

Comisia și Consiliul Europei au realizat deja demersuri în vederea consolidării parteneriatelor dintre autoritățile publice și sectorul privat în vederea combaterii criminalității informatice,

—

Comisia va prezenta o comunicare privind prioritățile viitoare în domeniul libertății, securității și justiției în Europa, care va prefigura următorul program pe termen lung (2010-2014) și care ar trebui să abordeze tema combaterii criminalității informatice,

—

adoptarea concluziilor Consiliului privind instituirea mecanismelor naționale care să permită promovarea unei platforme europene de semnalare a infracțiunilor detectate pe internet (2) exprimă intenția de a consolida cooperarea în domeniul punerii în aplicare a legii asigurând organelor de aplicare a legii resurse semnificative și eficiente,

—

în sfârșit, dezvoltarea unui program cuprinzător de combatere a criminalității informatice pare a fi cea mai adecvată metodă de lucru la nivelul Uniunii Europene pentru a găsi soluții la toate chestiunile care apar sau pot apărea în viitorul apropiat în acest domeniu și pentru a monitoriza punerea lor în aplicare;

1.

CONSIDERĂ că este important să fie combătute diferitele elemente ale criminalității informatice și invită statele membre și Comisia să definească o strategie de lucru concertată, ținând seama de conținutul Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică.

Scopul acestei strategii este de a permite o abordare și mai eficientă a multiplelor tipuri de infracțiuni săvârșite prin intermediul rețelelor electronice. Aceste infracțiuni iau forme îngrijorătoare precum pornografia infantilă, orice formă de violență sexuală și orice act de terorism astfel cum este definit prin Decizia-cadru 2002/475/JAI din 13 iunie 2002.

De asemenea, această strategie ar trebui să contribuie la asigurarea unui răspuns la amenințările specifice care afectează rețelele electronice (atacurile de mare anvergură orientate împotriva sistemelor informatice).

În cele din urmă, această strategie ar trebui să abordeze mijloacele de combatere a formelor tradiționale de activități infracționale săvârșite prin intermediul internetului, precum frauda de identitate, furtul de identitate, vânzările frauduloase, infracțiunile financiare, comerțul ilicit pe internet, în special traficul de stupefiante și de arme;

2.

CONSIDERĂ că, în căutarea unui răspuns eficient la diferitele tipuri de amenințări privind rețelele electronice, trebuie să se recurgă la măsuri orizontale precum:

3.

INVITĂ, din acest punct de vedere, statele membre și Comisia să introducă măsuri bazate pe studii de caz, în special ținând seama de dezvoltările tehnologice, pentru elaborarea de instrumente destinate utilizării operaționale, pe termen scurt și mediu, precum:

4.

INVITĂ Comisia să evalueze progresele realizate în punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute la punctele 2 și 3 de mai sus. Solicită, prin urmare, statelor membre să îl informeze cu privire la contribuțiile lor;

5.

SOLICITĂ punerea în aplicare de măsuri suplimentare pe termen lung, în cadrul domeniului de aplicare al viitorului program pe termen lung JLS (2010-2014).

17.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/19

17.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/20

—

Acord interimar care nu a intrat încă în vigoare.

17.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/22

1.

La data de 10 martie 2009, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderea Enel S.p.A. („Enel”, Italia) dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din regulamentul Consiliului, controlul unic asupra întreprinderii Endesa S.A („Endesa”, Spania), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi transmise Comisiei prin fax +32 22964301 sau 2967244 sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.5494 — Enel/Endesa, la următoarea adresă:

17.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/23