|
ISSN 1830-3668 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 39 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 52 |
|
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
|
II Comunicări |
|
|
|
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Comisie |
|
|
2009/C 039/01 |
Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5436 — Citi Infrastructure Partners LP/Itinere Infraestructuras SA) ( 1 ) |
|
|
2009/C 039/02 |
Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5418 — Blackfriars/Vink Holding) ( 1 ) |
|
|
|
III Acte pregătitoare |
|
|
|
CONSILIU |
|
|
2009/C 039/03 |
||
|
|
IV Informări |
|
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Comisie |
|
|
2009/C 039/04 |
||
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE |
|
|
2009/C 039/05 |
||
|
2009/C 039/06 |
||
|
2009/C 039/07 |
||
|
2009/C 039/08 |
||
|
|
V Anunțuri |
|
|
|
PROCEDURI ADMINISTRATIVE |
|
|
|
Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) |
|
|
2009/C 039/09 |
||
|
|
ALTE ACTE |
|
|
|
Comisie |
|
|
2009/C 039/10 |
||
|
|
||
|
2009/C 039/11 |
||
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
|
RO |
|
II Comunicări
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
Comisie
|
18.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 39/1 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.5436 — Citi Infrastructure Partners LP/Itinere Infraestructuras SA)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2009/C 39/01)
La data 13 februarie 2009 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în spaniolă și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
|
— |
pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale, |
|
— |
în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32009M5436. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu). |
|
18.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 39/1 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.5418 — Blackfriars/Vink Holding)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2009/C 39/02)
La data 5 februarie 2009 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
|
— |
pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale, |
|
— |
în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32009M5418. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu). |
III Acte pregătitoare
CONSILIU
|
18.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 39/2 |
Inițiativa Republicii Cehe, Republicii Polonia, Republicii Slovenia, Republicii Slovace și a Regatului Suediei referitoare la Decizia-cadru 2009/…/JAI a Consiliului privind prevenirea și soluționarea conflictelor de competențe în cadrul procedurilor penale
(2009/C 39/03)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (1) literele (c) și (d) și articolul 34 alineatul (2) litera (b),
având în vedere inițiativa Republicii Cehe, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia, a Republicii Slovace și a Regatului Suediei,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
întrucât:
|
(1) |
Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a menține și dezvolta un spațiu de libertate, securitate și justiție. |
|
(2) |
În conformitate cu Programul de la Haga pentru consolidarea libertății, securității și justiției în Uniunea Europeană (2), adoptat de Consiliul European în cadrul reuniunii sale din 4 și 5 noiembrie 2004, în vederea creșterii eficienței urmăririlor penale, asigurându-se, în același timp, administrarea adecvată a justiției, ar trebui să se acorde o atenție deosebită posibilităților de a concentra urmăririle penale în cazuri transfrontaliere multilaterale într-un singur stat membru și ar trebui să se acorde atenție propunerilor suplimentare, inclusiv conflictelor de jurisdicție, pentru a se completa programul global de măsuri în vederea punerii în aplicare a principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judiciare în materie penală. |
|
(3) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie-cadru ar trebui să vizeze, în special, prevenirea și soluționarea conflictelor de jurisdicție, să asigure că jurisdicția în cadrul căreia au loc procedurile este cea mai potrivită și să asigure mai multă transparență și obiectivitate în alegerea jurisdicției penale în situațiile în care elementele unei cauze sunt de competența a două sau mai multe state membre. |
|
(4) |
În situațiile în care faptele sunt de competența mai multor state membre și pot duce la un conflict de jurisdicție, nu se poate garanta că jurisdicția aleasă pentru a desfășura procedurile penale este cea mai potrivită sau că alegerea acesteia se face într-un mod transparent și obiectiv, având în vedere circumstanțele specifice cauzei și caracteristicile fiecăreia dintre posibilele jurisdicții. În cadrul unui spațiu european comun de libertate, securitate și justiție este necesar să se ia măsuri pentru a se asigura că autoritățile naționale au cunoștință, într-o etapă timpurie, de faptele care pot duce la un conflict de jurisdicție, și că se ajunge la un acord referitor la concentrarea, în măsura posibilului, a procedurilor penale pentru aceste fapte în cadrul unei singure jurisdicții, ținând seama de criterii obiective comune și de principiul transparenței. |
|
(5) |
Prezenta decizie-cadru ar trebui să se aplice în două situații. În prima situație, decizia-cadru stabilește o procedură pentru schimbul de informații în cazul în care autoritățile competente ale unui stat membru desfășoară proceduri penale privind fapte specifice și au nevoie să afle dacă există proceduri în curs privind aceleași fapte în alte state membre. În cea de a doua situație, autoritățile competente ale unui stat membru desfășoară proceduri penale privind fapte specifice și iau cunoștință, prin alte mijloace decât procedura de notificare, că autoritățile competente ale altor state membre desfășoară deja proceduri penale privind aceleași fapte. Într-o astfel de situație, procedura de notificare nu ar trebui să se aplice și respectivele state ar trebui să inițieze consultări directe. |
|
(6) |
Prezenta decizie-cadru nu are drept obiectiv soluționarea conflictelor negative de competență, respectiv cazul în care niciun stat membru nu și-a stabilit competența cu privire la infracțiunea săvârșită. Situația în care un stat membru și-a stabilit competența, dar nu este dispus să și-o exercite, ar trebui să fie considerată, în sensul prezentei decizii-cadru, drept o categorie specifică a unui conflict pozitiv de competență. |
|
(7) |
Niciunul dintre statele membre vizate nu ar trebui să aibă obligația de a renunța la competență sau de a o prelua, cu excepția cazului în care dorește acest lucru. În cazul în care nu se poate ajunge la un acord, statele membre ar trebui să își păstreze dreptul de a iniția proceduri penale pentru orice infracțiune care ține de competența lor națională. |
|
(8) |
Prezenta decizie-cadru nu aduce atingere principiilor legalității și oportunității, consfințite în legislația națională a statelor membre. Cu toate acestea, deoarece principalul scop al prezentei decizii-cadru îl reprezintă evitarea procedurilor penale paralele inutile, aplicarea acesteia nu ar trebui să genereze un conflict de competență care nu ar apărea în alte condiții. |
|
(9) |
Prezenta decizie-cadru nu aduce atingere și nu este menită să reglementeze, fie și indirect, principiul ne bis in idem, astfel cum a fost recunoscut de Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen (3) și în jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Comunităților Europene. |
|
(10) |
Prezenta decizie-cadru nu aduce atingere procedurilor în temeiul Convenției europene privind transferul de proceduri în materie penală, semnată la Strasbourg la 15 mai 1972 și nici altor acorduri privind transferul de proceduri în materie penală încheiate între statele membre. |
|
(11) |
În cazul în care inculpatul este resortisant al altui stat membru sau își are reședința în alt stat membru, acest lucru nu ar trebui considerat în mod automat drept o legătură semnificativă. |
|
(12) |
Atunci când relatează în notificare faptele care fac obiectul procedurii penale, autoritatea care efectuează notificarea ar trebui să precizeze, în special, locul, momentul și modalitatea în care a fost săvârșită infracțiunea, precum și detalii referitoare la învinuit sau la inculpat, pentru a-i permite autorității destinatare să stabilească dacă în statul său membru sunt în desfășuirare proceduri penale privind aceleași fapte. |
|
(13) |
Orice stat membru vizat poate iniția consultări directe, prin orice mijloace de comunicare. |
|
(14) |
Prezenta decizie-cadru precizează situațiile în care autoritățile respective sunt obligate să inițieze consultări directe. Cu toate acestea, nimic nu trebuie să împiedice autoritățile să inițieze în mod voluntar consultări directe pentru a conveni asupra celei mai potrivite jurisdicții în orice altă situație. |
|
(15) |
În cazul în care autoritățile competente primesc la cunoștință că faptele care fac obiectul procedurilor în curs sau prevăzute a avea loc într-un stat membru au făcut obiectul unor proceduri în privința cărora a fost pronunțată o hotărâre rămasă definitivă în alt stat membru, ar trebui încurajat un schimb de informații corespunzător. Obiectivul schimbului de informații menționat ar trebui să fie furnizarea de informații și probe autorităților competente ale statului membru în care s-a pronunțat o hotărâre rămasă definitivă în privința procedurilor, care să le permită acestora să redeschidă eventual procedurile, în conformitate cu legislația națională. |
|
(16) |
Prezenta decizie-cadru nu ar trebui să genereze sarcini administrative inutile, în cazul în care sunt deja disponibile opțiuni mai adecvate la problemele abordate. Astfel, în situațiile în care există instrumente sau acorduri mai flexibile în vigoare între statele membre, acestea ar trebui să prevaleze asupra prezentei decizii-cadru. |
|
(17) |
Prezenta decizie-cadru ar trebui să completeze Decizia 2008/…/JAI a Consiliului din … privind consolidarea Eurojust și de modificare a Deciziei 2002/187/JAI (4) fără a-i aduce atingere și ar trebui să utilizeze mecanismele deja existente în cadrul Eurojust. |
|
(18) |
Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală (5) ar trebui să se aplice protecției datelor cu caracter personal transmise în temeiul prezentei decizii-cadru. |
|
(19) |
Prezenta decizie-cadru respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și reflectate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE CADRU:
CAPITOLUL 1
PRINCIPII GENERALE
Articolul 1
Obiectul și domeniul de aplicare
(1) Prezenta decizie-cadru stabilește:
|
(a) |
cadrul procedural în care autoritățile naționale efectuează schimburi de informații referitoare la procedurile penale în curs privind fapte specifice, pentru a stabili dacă mai există alte proceduri privind aceleași fapte în curs în alt stat membru (alte state membre) și în care autoritățile naționale ale acestora inițiază consultări directe pentru a conveni asupra celei mai potrivite jurisdicții pentru a dirija procedurile penale referitoare la fapte specifice care se sunt de competența a două sau mai multe state membre; |
|
(b) |
norme și criterii comune care sunt luate în considerare de către autoritățile naționale a două sau mai multor state membre atunci când caută să convină asupra celei mai potrivite jurisdicții pentru a desfășura procedurile penale privind fapte specifice. |
(2) Prezenta decizie-cadru se aplică în următoarele situații:
|
(a) |
atunci când autoritățile competente ale unui stat membru desfășoară proceduri penale și constată că faptele care fac obiectul acestor proceduri prezintă o legătură semnificativă cu unul sau mai multe alte state membre și există posibilitatea ca autoritățile competente ale respectivului alt stat membru (ale respectivelor alte state membre) să desfășoare proceduri penale pentru aceleași fapte; sau |
|
(b) |
atunci când autoritățile competente ale unui stat membru desfășoară proceduri penale și iau cunoștinșă, prin orice mijloace, de faptul că autoritățile competente ale unuia sau mai multor alte state membre desfășoară proceduri penale pentru aceleași fapte. |
(3) Prezenta decizie-cadru nu se aplică situațiilor în care niciun stat membru nu și-a stabilit competența cu privire la infracțiunea săvârșită.
(4) Prezenta decizie-cadru nu se aplică procedurilor penale de orice fel introduse împotriva întreprinderilor, dacă procedurile în cauză au ca obiect aplicarea legislației comunitare în materie de concurență.
(5) Prezenta decizie-cadru nu conferă unei persoane drepturi care să poată fi invocate în fața autorităților naționale.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentei decizii-cadru:
|
(a) |
„stat care face notificarea” înseamnă statul membru ale cărui autorități competente notifică autoritățile competente ale altui stat membru sau invită autoritățile competente ale altui stat membru să inițieze consultări directe; |
|
(b) |
„stat destinatar” înseamnă statul membru ale cărui autorități competente sunt notificate sau invitate să inițieze consultări directe de către autoritățile competente ale altui stat membru; |
|
(c) |
„proceduri în curs” înseamnă proceduri penale, inclusiv etapa care precede procesul penal, desfășurate în temeiul legislației naționale de autoritățile competente ale unui stat membru în privința unor fapte specifice; |
|
(d) |
„autoritate care face notificarea” înseamnă o autoritate desemnată în temeiul legislației naționale pentru a notifica autoritățile unui alt stat membru în legătură cu existența unor proceduri în curs cu privire la o infracțiune, pentru a primi răspunsuri cu privire la astfel de notificări, pentru a discuta și a conveni cu o autoritate competentă a unui alt stat membru asupra celei mai potrivite jurisdicții pentru a desfășura procedurile penale în ceea ce privește fapte specifice care sunt de competența respectivelor state membre; |
|
(e) |
„autoritate destinatară” înseamnă o autoritate desemnată în temeiul legislației naționale în scopul de a primi și de a răspunde la notificări legate de existența unor proceduri în curs cu privire la o infracțiune în alt stat membru și de a desfășura consultări cu o autoritate competentă din alt stat membru și de a conveni asupra celei mai potrivite jurisdicții pentru a desfășura procedurile penale în ceea ce privește fapte specifice care sunt de competența respectivelor state membre. |
Articolul 3
Stabilirea autorităților care fac notificarea și a autorităților destinatare
(1) Fiecare stat membru informează Secretariatul General al Consiliului cu privire la autoritatea desemnată drept autoritate care face notificarea și drept autoritate destinatară. Un stat membru poate decide să desemneze o singură autoritate atât în calitate de autoritate care face notificarea, cât și de autoritate destinatară.
(2) Secretariatul General al Consiliului pune la dispoziția tuturor statelor membre și a Comisiei informațiile primite și se asigură de publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 4
Posibilitatea de a încredința sarcinile unei autorități desemnate unei alte autorități naționale
(1) În orice stadiu al procedurii prevăzute în prezenta decizie-cadru, o autoritate care face notificarea sau o autoritate destinatară poate decide să încredințeze sarcinile sale în calitate de de autoritate desemnată, în temeiul articolului 3 alineatul (1), unei alte autorități naționale, de exemplu, unei autorități care este responsabilă, în temeiul legislației naționale, cu desfășurarea de proceduri penale.
(2) Dacă se ia o decizie în conformitate cu alineatul (1), aceasta se comunică imediat autorității care face notificarea sau autorității destinatare a statului membru în cauză, împreună cu detaliile de contact ale autorității căreia i se încredințează sarcinile.
(3) Decizia menționată la alineatul (1) produce efecte de la data primirii comunicării în conformitate cu alineatul (2).
CAPITOLUL 2
SCHIMBUL DE INFORMAȚII
Articolul 5
Notificarea
(1) În cazul în care autoritățile unui stat membru, care sunt competente în temeiul legislației naționale pentru a desfășura proceduri penale, constată că fapte care fac obiectul unor proceduri în curs prezintă o legătură semnificativă cu unul sau mai multe state membre, autoritatea care face notificarea a primului stat membru notifică, de îndată ce acest lucru este realizabil, existența acestor proceduri autorității (autorităților) destinatare din statul membru (statele membre) cu care faptele prezintă o legătură semnificativă, pentru a afla dacă statul membru destinatar (statele membre destinatare) desfășoară proceduri penale pentru aceleași fapte.
(2) Obligația de notificare, în temeiul alineatului (1), se aplică numai infracțiunilor pasibile, în statul care face notificarea, de o pedeapsă cu închisoarea sau de o măsură de siguranță privativă de libertate pentru o perioadă maximă de cel puțin un an și astfel cum sunt definite în legislația statului membru care face notificarea.
Articolul 6
Legătura semnificativă
(1) O legătură este întotdeauna considerată ca fiind „semnificativă” atunci când fapta sau o parte substanțială din aceasta, care a dus la săvârșirea infracțiunii, a avut loc pe teritoriul unui alt stat membru.
(2) În cadrul procedurilor care prezintă o legătură cu un alt stat membru, alta decât cea menționată la alineatul (1), decizia de a considera o anumită legătură drept semnificativă este luată de la caz la caz, ținându-se seama, în special, de criteriile comune enumerate la articolul 15 alineatul (2).
Articolul 7
Procedura de notificare
(1) Autoritatea care face notificarea înștiințează autoritatea destinatară prin orice mijloace în măsură să producă un document scris, pentru a-i permite statului destinatar să stabilească autenticitatea notificării.
(2) În cazul în care autoritatea destinatară este necunoscută, autoritatea care face notificarea efectuează toate investigațiile necesare, inclusiv prin intermediul punctelor de contact ale Rețelei judiciare europene sau al Eurojust, pentru a obține detaliile privind autoritatea destinatară din statul destinatar.
(3) În cazul în care autoritatea din statul destinatar care primește notificarea nu este autoritatea competentă în temeiul articolului 3, aceasta transmite automat notificarea autorității competente și informează în consecință autoritatea care a făcut notificarea.
Articolul 8
Forma și conținutul notificării
(1) Notificarea conține informațiile următoare:
|
(a) |
detalii privind autoritatea sau autoritățile națională(e) care se ocupă de dosarul respectiv; |
|
(b) |
o descriere a faptelor care fac obiectul procedurilor în curs notificate, inclusiv natura legăturii semnificative; |
|
(c) |
stadiul la care s-a ajuns în cadrul procedurilor în curs; și |
|
(d) |
detalii privind învinuitul și/sau inculpatul, dacă acesta este cunoscut, și privind victimele, dacă este cazul. |
(2) Notificarea poate conține orice alte informații suplimentare relevante privind procedurile în curs în statul care face notificarea, de exemplu, privind orice dificultăți întâmpinate în statul care face notificarea.
(3) Autoritatea care face notificarea utilizează formularul A prevăzut în anexă.
Articolul 9
Forma și conținutul răspunsului
(1) Răspunsul conține următoarele informații:
|
(a) |
detalii privind autoritatea națională sau autoritățile naționale care se ocupă sau s-au ocupat de dosarul respectiv, dacă este cazul; |
|
(b) |
dacă procedurile privind unele sau toate faptele care fac obiectul notificării sunt în curs în statul destinatar și stadiul la care s-a ajuns; |
|
(c) |
dacă procedurile privind unele sau toate faptele care fac obiectul notificării s-au desfășurat în statul destinatar, inclusiv natura deciziei finale; |
|
(d) |
dacă autoritățile din statul destinatar intenționează să inițieze proceduri penale proprii privind faptele specifice care fac obiectul notificării, dacă este cazul. |
(2) Răspunsul poate conține orice alte informații suplimentare relevante, în special cu privire la orice fapte distincte, dar conexe, care fac obiectul procedurilor în statul destinatar.
(3) Atunci când răspunde unei notificări, autoritatea destinatară utilizează formularul B prevăzut în anexă.
Articolul 10
Termene și informații suplimentare
(1) Autoritatea destinatară răspunde notificării în termen de 15 zile de la data primirii.
(2) Dacă este necesar, termenul poate fi prelungit cu o perioadă suplimentară de până la 15 zile. Cu toate acestea, autoritatea destinatară notifică o astfel de prelungire în termenul prevăzut la alineatul (1).
(3) În cazul în care autoritatea destinatară consideră că informațiile primite din partea autorității care face notificarea sunt insuficiente pentru a îi permite să răspundă, aceasta poate solicita, în termenul prevăzut la alineatul (1), să îi fie puse la dispoziție informațiile suplimentare necesare și poate stabili un termen rezonabil pentru primirea acestora.
(4) Termenul prevăzut la alineatul (1) se reînnoiește după primirea informațiilor suplimentare.
Articolul 11
Lipsa unui răspuns
În cazul în care autoritatea destinatară nu dă curs solicitării în termenele prevăzute la articolul 10, autoritatea care face notificarea poate lua orice măsuri pe care le consideră adecvate pentru a aduce chestiunea în atenția statului destinatar, inclusiv o notificare adresată Eurojust.
CAPITOLUL 3
CONSULTĂRI DIRECTE
Articolul 12
Consultări directe
(1) La transmiterea răspunsului sau în urma transmiterii acestuia, autoritatea care face notificarea și autoritatea destinatară inițiază consultări directe pentru a conveni asupra celei mai potrivite jurisdicții pentru a desfășura procedurile penale privind fapte specifice care pot fi de competența ambelor autorități dacă:
|
(a) |
există proceduri în curs într-un stat destinatar privind unele sau toate faptele care fac obiectul unei notificări; sau |
|
(b) |
autoritățile dintr-un stat destinatar intenționează să inițieze proceduri penale privind unele sau toate faptele care fac obiectul unei notificări. |
(2) Autoritățile naționale inițiază consultări directe în conformitate cu alineatul (1) în cazul în care autoritățile destinatare ale unuia sau mai multor state membre sunt notificate pentru aceleași proceduri în curs. Într-o astfel de situație, autoritatea relevantă care face notificarea este responsabilă pentru coordonarea acestor consultări.
(3) În absența unei notificări, două sau mai multe state membre inițiază consultări directe prin intermediul autorităților lor care fac notificarea sau al autorităților lor destinatare respective, pentru a conveni asupra celei mai potrivite jurisdicții, dacă iau cunoștință, prin orice mijloace, de faptul că sunt în curs sau sunt prevăzute a avea loc proceduri penale paralele privind faptele specifice.
Articolul 13
Furnizarea de informații privind acte sau măsuri procedurale importante
Autoritățile care fac notificarea și cele destinatare care inițiază consultări directe se informează reciproc cu privire la orice măsuri procedurale importante pe care le iau după începerea consultărilor.
CAPITOLUL 4
STABILIREA CELEI MAI POTRIVITE JURISDICȚII
Articolul 14
Scopul consultărilor
(1) Obiectivul general al consultărilor referitoare la cea mai potrivită jurisdicție este de a conveni că autoritățile competente ale unui singur stat membru vor desfășura procedurile penale privind toate faptele care sunt de competența a două sau mai multe state membre.
(2) În cazul în care există proceduri în curs în oricare stat membru pentru fapte care sunt conexe dar nu sunt identice cu faptele care fac obiectul consultărilor privind cea mai potrivită jurisdicție, sau atunci când nu este posibil să se desfășoare proceduri penale într-un singur stat membru, în special datorită complexității faptelor sau datorită numărului de inculpați implicați, poate fi mai adecvat să se desfășoare proceduri penale în două sau mai multe state care să privească fiecare fapte diferite sau persoane diferite.
Articolul 15
Criterii pentru a stabili cea mai potrivită jurisdicție
(1) Există o prezumție generală în favoarea desfășurării procedurilor penale în jurisdicția statului membru în care s-a produs în majoritate infracțiunea, și anume cel în care a avut loc majoritatea conduitei în fapt a persoanelor implicate.
(2) Atunci când prezumția generală în conformitate cu alineatul (1) nu se aplică datorită faptului că există alți factori suficient de semnificativi pentru desfășurarea procedurilor penale care înclină puternic balanța în favoarea unei jurisdicții diferite, autoritățile competente ale statelor membre iau în considerare factorii suplimentari respectivi pentru a conveni asupra celei mai potrivite jurisdicții. Factorii suplimentari respectivi includ, în special, următoarele:
|
— |
locul în care se află inculpatul sau inculpații după arestare și posibilitățile de a asigura predarea sau extrădarea acestora către celelalte posibile jurisdicții, |
|
— |
cetățenia sau reședința inculpaților, |
|
— |
teritoriul unui stat în care s-au înregistrat majoritatea pagubelor, |
|
— |
interese importante ale victimelor, |
|
— |
interese importante ale inculpaților, |
|
— |
locul în care se află probe importante, |
|
— |
protecția martorilor vulnerabili sau intimidați a căror mărturie este importantă pentru procedurile în cauză, |
|
— |
reședința celor mai importanți martori și posibilitatea acestora de a călători în statul în care s-a săvârșit în majoritate infracțiunea, |
|
— |
stadiul la care s-a ajuns în cadrul procedurilor privind faptele în cauză, |
|
— |
existența unor proceduri conexe în curs, |
|
— |
dinamica procedurilor. |
Articolul 16
Cooperarea cu Eurojust
(1) Orice autoritate națională are libertatea, în orice stadiu al unei proceduri naționale:
|
(a) |
de a solicita avizul Eurojust; |
|
(b) |
de a lua decizia de a sesiza Eurojust cu privire la cazuri specifice care ridică problema celei mai potrivite jurisdicții. |
(2) Atunci când, în cazurile care sunt de competența Eurojust, nu este posibil să se ajungă la un acord privind cea mai potrivită jurisdicție a unui stat membru pentru a dirija procedurile penale privind fapte specifice, dezacordul, precum și situațiile în care nu s-a ajuns la un acord în termen de 10 luni de la începerea consultărilor directe, sunt adresate Eurojust de către oricare dintre statele membre implicate.
Articolul 17
Cazurile în care nu s-a ajuns la un acord
În situații excepționale, în care
|
(a) |
nu s-a ajuns la un acord chiar și după intervenția Eurojust în temeiul articolului 16; sau |
|
(b) |
în cazurile care nu sunt de competența Eurojust, în care consultările directe s-au încheiat printr-un dezacord sau în situațiile în care nu s-a ajuns la un acord în termen de 6 luni de la inițierea consultărilor directe, |
statele membre informează Eurojust cu privire la motivele pentru care nu s-a ajuns la un acord.
CAPITOLUL 5
DISPOZIȚII DIVERSE
Articolul 18
Alte schimburi de informații
(1) Atunci când autoritățile competente ale unui stat membru descoperă, prin orice fel de mijloace, că faptele care fac obiectul procedurilor în curs sau prevăzute a avea loc în acel stat membru au făcut obiectul unor proceduri în privința cărora a fost pronunțată o hotărâre definitivă în alt stat membru, autoritatea care face notificarea din primul stat membru poate informa autoritatea destinatară din cel de al doilea stat membru cu privire la această situație și îi poate transmite acesteia toate informațiile relevante.
(2) Atunci când autoritatea destinatară descoperă, fie prin intermediul notificării, fie prin orice alte mijloace, că faptele care au făcut obiectul procedurilor în privința cărora a fost pronunțată o hotărâre definitivă în statul său membru fac obiectul unor proceduri în curs sau prevăzute a avea loc în alt stat membru, autoritatea destinatară poate lua în considerare posibilitatea de a solicita informații suplimentare care i-ar permite să evalueze, în mod corespunzător, posibilitatea de a redeschide procedurile, în temeiul legislației naționale.
CAPITOLUL 6
DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE
Articolul 19
Regimul lingvistic
Fiecare stat membru va indica într-o declarație depusă la Secretariatul General al Consiliului limbile în care acceptă notificarea menționată la articolul 5 și limbile în care va răspunde la notificare.
Articolul 20
Relația cu alte instrumente juridice și alte înțelegeri
(1) În măsura în care alte instrumente juridice sau înțelegeri permit ca obiectivele acestei decizii-cadru să fie extinse și ajută la simplificarea sau la facilitarea procedurii prin care autoritățile naționale efectuează schimburi de informații referitoare la procedurile în curs, inițiază consultări directe și încearcă să convină asupra celei mai potrivite jurisdicții pentru a dirija procedurile penale privind fapte specifice care intră în competența a două sau mai multe state membre, statele membre pot:
|
(a) |
continua aplicarea acordurilor sau a înțelegerilor bilaterale sau multilaterale în vigoare în momentul intrării în vigoare a prezentei decizii-cadru; |
|
(b) |
încheia acorduri sau înțelegeri bilaterale sau multilaterale după momentul intrării în vigoare a prezentei decizii-cadru. |
(2) Acordurile și înțelegerile menționate la alineatul (1) nu pot afecta în niciun fel relațiile cu statele membre care nu constituie părți la acestea.
(3) Statele membre informează Secretariatul General al Consiliului și Comisia, în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei decizii-cadru, cu privire la acordurile sau înțelegerile existente menționate la alineatul (1) litera (a) pe care doresc să continue să le aplice.
De asemenea, statele membre informează Secretariatul General al Consiliului și Comisia cu privire la orice nou acord sau înțelegere, în sensul alineatului (1) litera (b), în termen de trei luni de la data semnării sale.
(4) Prezenta decizie-cadru nu aduce atingere Deciziei 2008/…/JAI.
Articolul 21
Punerea în aplicare
Statele membre iau măsurile necesare pentru a se conforma dispozițiilor prezentei decizii-cadru până la ….
Statele membre comunică până la aceeași dată Secretariatului General al Consiliului și Comisiei textul dispozițiilor care transpun în legislația lor națională obligațiile care le revin în temeiul prezentei decizii-cadru.
Articolul 22
Raport
Până la …, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a măsurii în care statele membre au adoptat măsurile necesare pentru a se conforma prezentei decizii-cadru, însoțit, dacă este necesar, de propuneri legislative.
Articolul 23
Intrarea în vigoare
Prezenta decizie-cadru intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, …
Pentru Consiliu
Președintele
(1) Aviz din … (încă nepublicat în Jurnalul Oficial).
(3) JO L 239, 22.9.2000, p. 19.
(4) JO … (încă nepublicat în Jurnalul Oficial).
(5) JO L 350, 30.12.2008, p. 60.
ANEXĂ
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
Comisie
|
18.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 39/15 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
17 februarie 2009
(2009/C 39/04)
1 euro=
|
|
Moneda |
Rata de schimb |
|
USD |
dolar american |
1,2634 |
|
JPY |
yen japonez |
116,20 |
|
DKK |
coroana daneză |
7,4520 |
|
GBP |
lira sterlină |
0,88510 |
|
SEK |
coroana suedeză |
10,9780 |
|
CHF |
franc elvețian |
1,4813 |
|
ISK |
coroana islandeză |
|
|
NOK |
coroana norvegiană |
8,7940 |
|
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
|
CZK |
coroana cehă |
29,490 |
|
EEK |
coroana estoniană |
15,6466 |
|
HUF |
forint maghiar |
307,15 |
|
LTL |
litas lituanian |
3,4528 |
|
LVL |
lats leton |
0,7076 |
|
PLN |
zlot polonez |
4,8795 |
|
RON |
leu românesc nou |
4,3050 |
|
TRY |
lira turcească |
2,1209 |
|
AUD |
dolar australian |
1,9750 |
|
CAD |
dolar canadian |
1,5959 |
|
HKD |
dolar Hong Kong |
9,7966 |
|
NZD |
dolar neozeelandez |
2,4790 |
|
SGD |
dolar Singapore |
1,9275 |
|
KRW |
won sud-coreean |
1 850,88 |
|
ZAR |
rand sud-african |
12,8734 |
|
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
8,6410 |
|
HRK |
kuna croată |
7,4736 |
|
IDR |
rupia indoneziană |
15 539,82 |
|
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,5994 |
|
PHP |
peso Filipine |
60,450 |
|
RUB |
rubla rusească |
45,7558 |
|
THB |
baht thailandez |
44,554 |
|
BRL |
real brazilian |
2,9121 |
|
MXN |
peso mexican |
18,4469 |
|
INR |
rupie indiană |
62,4560 |
Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
|
18.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 39/16 |
Lista actualizată cu laboratoarele acreditate care, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind detergenții (1), sunt competente să realizeze testele prevăzute de respectivul regulament
(2009/C 39/05)
[Notă: Lista de mai jos și actualizările ulterioare ale acesteia vor fi, de asemenea, disponibile pe internet (2)]
|
Statul membru |
Laboratoare acreditate |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Belgia |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Bulgaria |
— |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Republica Cehă |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Danemarca |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Germania |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Estonia |
— |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Grecia |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Spania |
— |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Franța |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Irlanda |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Italia |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Cipru |
— |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Letonia |
— |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Lituania |
— |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Luxemburg |
— |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Ungaria |
— |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Malta |
— |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Țările de Jos |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Austria |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Polonia |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Portugalia |
— |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
România |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Slovenia |
— |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Slovacia |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Finlanda |
— |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Suedia |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Regatul Unit |
|
|
Țări membre AELS |
Laboratoare acreditate |
||||||||||
|
Norvegia |
|
(2) http://ec.europa.eu/enterprise/chemicals/legislation/detergents/index_en.htm
|
18.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 39/23 |
Lista actualizată cu autoritățile naționale competente, așa cum prevede Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind detergenții (1)
(2009/C 39/06)
[Notă: Lista de mai jos și actualizările ulterioare ale acesteia vor fi, de asemenea, disponibile pe internet (2)]
|
Statul membru UE |
Autoritatea competentă |
|||||||||||||||||||||||
|
Belgia |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Bulgaria |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Republica Cehă |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Danemarca |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Germania |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Estonia |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Grecia |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Spania |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Franța |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Irlanda |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Italia |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Cipru |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Letonia |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Lituania |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Luxemburg |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Ungaria |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Malta |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Țările de Jos |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Austria |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Polonia |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Portugalia |
|
|||||||||||||||||||||||
|
România |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Slovenia |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Slovacia |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Finlanda |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Suedia |
|
|||||||||||||||||||||||
|
Regatul Unit |
|
|
Țări membre AELS |
Autoritatea competentă |
|||||||
|
Islanda |
|
|||||||
|
Norvegia |
|
(2) http://ec.europa.eu/enterprise/chemicals/legislation/detergents/index_en.htm
|
18.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 39/29 |
Tipurile de gaz și presiunile de alimentare corespunzătoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Directiva 90/396/CEE a Consiliului
(2009/C 39/07)
(Prezenta publicare se bazează pe informațiile primite de serviciile Comisiei din partea statelor membre)
|
Țara |
Familia de gaze |
Indicele Wobbe (brut) exprimat în |
Presiunea de alimentare exprimată în mbar |
|||
|
MJ/m3 sau kWh/m3 (0 °C) |
MJ/m3 sau kWh/m3 (15 °C) |
min. |
nom. |
max. |
||
|
CIPRU |
A TREIA |
|
80,2-85,9 MJ/m3 |
20 |
28-30 |
35 |
|
ROMÂNIA |
A DOUA |
|
|
|
|
|
|
Grupa A (L) |
37,8-46,8 MJ/m3 |
35,9-44,4 MJ/m3 |
15 |
20 |
25 |
|
|
Grupa A (H) |
46,1-56,6 MJ/m3 |
43,7-53,7 MJ/m3 |
15 |
20 |
25 |
|
|
A TREIA |
|
|
|
|
|
|
|
Grupa P |
Min. 64,9 MJ/m3 |
|
20 |
29 |
35 |
|
|
Grupa B/P |
Min. 70,7 MJ/m3 |
|
20 |
29 |
35 |
|
|
18.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 39/30 |
Extras din hotărârea referitoare la Kaupthing Bank Luxembourg S.A., în aplicarea Directivei 2001/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind reorganizarea și lichidarea instituțiilor de credit
(2009/C 39/08)
COMPLETARE LA MANDATUL ADMINISTRATORILOR KAUPTHING BANK LUXEMBOURG S.A., CARE A INTRAT ÎN PROCEDURA DE SUSPENDARE A PLĂȚILOR
Prin hotărârea pronunțată la 28 ianuarie 2009, Curtea de Apel din Luxemburg, Camera a patra, secția comercială, după audierea în Camera de Consiliu a administratorilor și a mandatarului societății pe acțiuni Kaupthing Bank Luxembourg S.A., a reprezentanților Comisiei de supraveghere a sectorului financiar și a reprezentantului Ministerului Public și după ascultarea concluziilor acestora, modificând hotărârea din 24 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul orașului Luxemburg, secția comercială și completând mandatul administratorilor, definit în hotărârea din 9 octombrie 2008 prin care Kaupthing Bank Luxembourg S.A. a intrat în procedura de suspendare a plăților prevăzută în legislația luxemburgheză și în hotărârea din 31 octombrie 2008, ambele pronunțate de Tribunalul orașului Luxemburg, secția comercială, a decis următoarele:
„administratorii vor trebui să solicite adeziunea la planul de redresare acelor creditori pentru care respectivul plan nu prevede o indemnizare completă și imediată («creditorii supuși restructurării»), plan care va fi considerat ca fiind aprobat și care va fi impus respectivilor creditori dacă mai mult de jumătate dintre creditorii supuși restructurării, reprezentând împreună mai mult de jumătate din pasivul reprezentat de creanțele restructurate își vor fi dat acordul asupra acestui fapt, creditorii care nu se exprimă fiind considerați ca fiind de acord cu planul de redresare; adeziunea la planul de redresare sau respingerea acestuia va putea fi exprimată de creditorii supuși restructurării prin orice mijloace, inclusiv pe cale electronică;
planul de redresare definitiv adoptat și aprobat în prealabil în conformitate cu procedura expusă anterior va face obiectul unei omologări de către Tribunal;”.
Comisia de supraveghere a sectorului financiar
Luxembourg, 28 ianuarie 2009.
V Anunțuri
PROCEDURI ADMINISTRATIVE
Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO)
|
18.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 39/31 |
ANUNȚ DE CONCURS GENERAL EPSO/AD/158/09
(2009/C 39/09)
Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) organizează concursul general EPSO/AD/158/09 în vederea recrutării de juriști lingviști (AD7) de limbă suedeză.
Anunțul de concurs se publică în Jurnalul Oficial C 39 A din 18 februarie 2009, numai în limba suedeză.
Puteți obține informații suplimentare pe site-ul EPSO: http://europa.eu/epso
ALTE ACTE
Comisie
|
18.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 39/32 |
Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare
(2009/C 39/10)
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.
REZUMAT
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
„HAJDÚSÁGI TORMA”
NR. CE: HU-PDO-005-0391-21.10.2004
DOP ( X ) IGP ( )
Această fișă rezumat prezintă, cu titlu informativ, principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.
1. Autoritatea competentă din statul membru:
|
Denumire: |
Földművelésügyi és Vidékfejlesztési Minisztérium – Élelmiszerlánc-elemzési Főosztály |
||
|
Adresă: |
|
||
|
Telefon |
(36-1) 301 44 19 |
||
|
Fax |
(36-1) 301 48 08 |
||
|
E-mail: |
zobore@fvm.hu |
2. Grup:
|
Denumire: |
Hajdúsági Torma Termékpálya Bizottság (Hajdúsági TOTEB) (Horseradish Product Line Committee) |
||
|
Adresă: |
|
||
|
Telefon |
(36-52) 412 919 |
||
|
Fax |
(36-52) 442 545 |
||
|
E-mail: |
parmen@parmen.hu |
||
|
Componență: |
Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( X ) |
3. Tip de produs:
Clasa 1.6: Fructe, legume și cereale proaspete sau prelucrate
4. Caiet de sarcini:
[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]
4.1. Denumire: „Hajdúsági torma”
4.2. Descriere: Denumirea de origine protejată „Hajdúsági torma” se acordă rădăcinii varietăților regionale ale plantei Armoracia rusticana (sin. A. lapathifolia) selecționate prin butășire în regiunea Hajdúság. Partea consumabilă a hreanului este rădăcina, sau rizomul, care se dezvoltă, într-un interval de 180 de zile de la plantare până la recoltare, prin îngroșarea rădăcinilor pivotante utilizate în anul precedent pentru înmulțire. Hreanul cultivat în regiunea Hajdúság are anumite caracteristici care îl deosebesc net de alte varietăți de hrean: frunze dese, de culoare verde închis, bogate, care se răsucesc în treimea superioară, rizomul drept, cilindric, maro deschis la exterior și de culoarea osului la interior. Nu are niciodată gust de lemn, iar conținutul relativ scăzut de alil-izotiocianat îi conferă savoarea picantă caracteristică, care, prin analogie cu ardeiul dulce „nobil”, este denumită „picantă-nobilă”.
Metoda de cultură uniformă, de plantare în straturi înalte, care s-a dezvoltat în regiunea de producție Hajdúság, asigură hreanului de Hajdúság un aspect uniform pe piață.
Butașul prezintă o excrescență de 3-4 cm, denumită „cap”, iar corpul cilindric are un diametru cuprins între 1,5 și 5 cm și o lungime între 20 și 35 cm. Metoda de plantare în straturi înalte, dezvoltată de-a lungul mai multor decenii, diferă de metoda de plantare mecanizată, în pantă, folosită în alte regiuni ale Europei, astfel încât hreanul de Hajdúság poate fi deosebit în mod clar și prin înfățișarea sa de hreanul cultivat cu alte metode de plantare.
Hreanul din regiunea de producție Hajdúság conține între 30 și 32 % substanță uscată. În formă uscată și răzălit, hreanul conține următoarele cantități de substanțe minerale principale (g/kg): P: 2,1; K: 25,3; S: 7,7; Ca: 5,9; Mg: 3,1. Acesta mai conține (în % din greutate): 3,68 fibre brute, 0,34 grăsimi brute, 2,2 cenușă brută, 1,08 zaharuri, 7,63 amidon, precum și 3,77 N. Conținutul în glucoză-fructoză-zaharoză se ridică la 11,8 % și conținutul de ulei de muștar (alil-izotiocianat) este în medie de 14,4 g/kg. Conținutul în vitamina C variază într-un interval mare (26-150 mg/100 g), depinzând în primul rând de condițiile climatice ale regiunii, precum și de faptul că exemplarele examinate fac parte din subvarietatea din nord sau din sud.
4.3. Aria geografică: Hreanul de Hajdúság se cultivă într-o zonă bine definită, compactă, din cadrul județului Hajdú-Bihar. Această zonă reprezintă regiunea de cultivare Hajdúság, cu următoarele localități cultivatoare: Debrecen (Debrecen-Haláp, Debrecen-Bánk), Létavértes, Újléta, Kokad, Álmosd, Bagamér, Vámospércs; Hosszúpályi, Monostorpályi, Nyírábrány, Nyíracsád, Nyírmártonfalva, Nyíradony.
4.4. Dovada originii: Hajdúsági-TOTEB este însărcinat cu coordonarea intereselor producătorilor și comercianților. Prin crearea unui grup de producători experți, acest organism poate garanta calitatea și cantitatea de hrean corespunzătoare exigențelor pieței, precum și prezentarea uniformă a produsului prin controlul eficient al producătorilor.
Pe durata întregului ciclu de cultivare producătorii țin la zi un jurnal de cultivare.
În jurnalul de cultivare trebuie precizate următoarele informații:
denumirea și datele de identificare ale cultivatorului,
locul de cultivare (nr. de înregistrare în cartea funciară, zonă etc.),
denumirea culturii premergătoare,
varietatea cultivată (în cazul în care se cunoaște),
data plantării și data recoltării,
data controalelor,
eventuala apartenență la o casă de comerț,
cantitatea comercializată și identitatea celui care a preluat-o sau a cumpărat-o.
Casele de comerț țin la zi un registru în care se înregistrează intrarea hreanului, astfel încât — pe baza denumirii cultivatorului sau pe baza numărului de identificare a acestuia — se poate stabili locul de proveniență al hreanului, precum și cantitatea scoasă pe piață. Acest registru se păstrează la dispoziția agenților de control.
Hreanul este comercializat într-un ambalaj pe care este indicat numărul de identificare al casei de comerț și numărul de identificare al fiecărui lot.
La cererea cultivatorului sau a comerciantului, Hajdúsági-TOTEB controlează întreg procesul de cultivare al cultivatorului și, în cazul îndeplinirii cerințelor, produsul poate fi prevăzut cu o inscripție distinctivă „Hajdúsági Torma Termékpálya Bizottság által ellenőrzött minőség” (calitate controlată de Hajdúsági Torma Termékpálya Bizottság). Baza pentru aceasta este dată de controlul de calitate organizat și efectuat de Hajdúsági-TOTEB în colaborare cu serviciul județean de protecție a plantelor și solului, control bazat pe luarea de probe pentru analize complexe (fizice, chimice, microbiologice).
Hajdúsági-TOTEB participă și la controlul respectării cerințelor legate de utilizarea indicației geografice și a utilizării legale a denumirii de origine.
4.5. Metodă de obținere: Caracterul unic al hreanului de Hajdúság este dat de metoda specială de plantare în straturi înalte. Solul umplut cu nutrimente este desfundat până la o adâncime de 50-60 cm, apoi în funcție de structura acestuia, se fac straturi înalte, de 30-40 cm cu distanța între ele de 90-100 cm, cu ajutorul unei rarițe sau a unui plug special. Straturile sunt apoi tăvălugite.
Materialul săditor se plantează în straturile astfel pregătite. Materialul săditor (butașii) este ales din rădăcinile pivotante din producția anului anterior și este reprezentat de segmente de rădăcină drepte, sănătoase, tăiate la ambele capete, fără ramificații, având o lungime cuprinsă între 25 și 30 cm și un diametru între 5 și 10 mm.
Butașii sunt recoltați toamna sau primăvara, aleși cu grijă, curățați, tăiați după însemnarea extremității cu muguri, după care aceștia sunt înrădăcinați în loturi conținând între 100 și 200 de bucăți.
Se sădește din ultima decadă a lunii martie până la sfârșitul lunii mai. Sădirea se realizează manual: cu ajutorul unei instrument special de plantare butașii sunt așezați vertical, cu extremitatea cu muguri în sus, la o adâncime de 3-4 cm. Zona astfel plantată este protejată de buruieni cu ierbicide.
La 3-4 săptămâni de la plantare — când butașii s-au prins — se procedează la alegerea lăstarilor. În acest moment se descoperă din straturi până la o adâncime de 4-5 cm și se copilesc, păstrându-se cel mai viguros din cele 1 până la 5 lăstare ieșite. Astfel fiecare plantă va avea „un singur cap”, iar partea subterană a lăstarului va crește vertical spre butaș, ceea ce este caracteristic regiunii.
În restul perioadei de cultivare, plantațiile sunt îngrijite cu atenție și protejate de dăunători și boli.
Calitatea și cantitatea corespunzătoare pot fi obținute doar prin irigare, metoda de irigare — de la irigarea prin inundare, până la metoda cea mai modernă de irigare picătură cu picătură — fiind lăsată la libera alegere a producătorilor.
Recoltarea începe la mijlocul lunii octombrie și, în general, se termină înainte de sosirea înghețului. Se poate întâmpla ca, din diverse motive, hreanul să nu fie recoltat toamna, dar acest lucru nu reprezintă o problemă deoarece planta supraviețuiește pe timp de iarnă fără pierderea calității și fără a fi prinsă de îngheț până la recoltarea din primăvară.
Procesul de recoltare: după îndepărtarea frunzelor, se taie rădăcina pivotantă la 50-60 cm adâncime de la coronamentul stratului înalt cu ajutorul unui tractor dotat cu un dispozitiv special în formă de U. Rădăcinile astfel dislocate se scot din pământ manual și se lasă câteva zile la uscat la soare.
Recolta este apoi pregătită pentru comercializare, conform solicitărilor cumpărătorului. În cursul curățării, se îndepărtează de pe hrean pământul și alte impurități, se taie frunzele și apoi se adună rădăcinile care pot fi folosite pentru înmulțire. La locul de preluare trebuie să ajungă doar hreanul clasificat, cu cel mult 5 % pământ pe el.
Clasificarea, respectiv preluarea hreanului de Hajdúság se face în funcție de următoarele criterii de calitate (este important de precizat că proprietățile intrinseci ale anumitor categorii sunt identice, diferă doar aspectul exterior al produsului): hreanul de categoria I este destinat exclusiv consumului în stare proaspătă, hreanul din celelalte categorii slujind în principal drept materie primă pentru prelucrarea industrială.
Categoria I-îi: Hreanul are suprafața netedă, este cilindric, fără ramificații, intact și sănătos; lungimea sa este mai mare de 20 cm, iar diametrul mai mare de 25 mm. Nu poate fi ofilit, atacat de dăunători sau crăpat. Rădăcina pivotantă este îndepărtată prin rupere. Frunzele rămase pe căpățână trebuie tăiate în așa fel încât hreanul să fie cât mai puțin distrus. Categoria a II-a: Toate caracteristicile acestei categorii sunt identice cu cele ale primei categorii, cu excepția diametrului care trebuie să fie mai mare de 20 mm. Categoria a III-a: În această categorie intră rizomii de peste 15 cm lungime și peste 15 mm în diametru, care prezintă urme de tăiere ca urmare a îndepărtării ramificațiilor sau care sunt ușor crăpați sau atacați de insecte. Categoria a IV-a: Rizomi mai slab dezvoltați și rădăcini pivotante mai groase. Nu pot avea urme de putrezire, trebuie să fie lungi de 10 cm și cu un diametru cel puțin 10 mm. Calitate tăiată: Este vorba de bucățile de hrean din categoriile I și II ale căror părți „atacate de ciuperci, putrezite sau mâncate de viermi” au fost îndepărtate. Partea îndepărtată nu poate reprezenta în total mai mult de o treime din hrean. Lungimea rizomilor este de cel puțin 17 cm, iar diametrul cel mai mare este de peste 20 mm. Calitate rădăcină: lungimea și diametrul nu contează, însă hreanul nu trebuie să prezinte substanțe străine, mucegai sau putregai.
Hreanul de Hajdúság este ambalat în funcție de exigențele cumpărătorului, în saci de plasă sau în saci din folie perforată. În funcție de cerere, hreanul din categoria I poate fi comercializat și individual, înainte de Paști și Crăciun, învelit în folie retractabilă.
4.6. Legătură: Istoric: Hreanul adus în bazinul carpatic de către vechii maghiari și hreanul care se găsea deja acolo erau hibrizi ai varietăților sălbatice. Însemnări despre cultivarea sa se găsesc din secolul al XVII-lea, iar în regiunea Hajdúság poate să fi ajuns la începutul secolului al XIX-lea. În această regiune cultura hreanului a luat amploare la sfârșitul anilor 1800 și începutul anilor 1900. Înainte de schimbarea secolului, hreanul se găsea ca plantă perenă în aproape toate grădinile de zarzavaturi din regiune. În secolul următor, la începutul anilor 1920, Szilágyi Gábor, care se ocupa de via Bagamér aparținând episcopiei Várad, a comandat din Austria hrean „gustos, nobil”, l-a aclimatizat și l-a multiplicat timp de mai mulți ani printr-o selecție atentă. Și satele din împrejurimi s-au lansat în cultura hreanului, iar zona actuală de cultură s-a creat în anii 1940-1950.
Factori naturali: Hreanul crește bine în zonele joase, cu atmosferă umedă, cu un sol afânat, bogat în humus și cu drenaj bun. Factorul natural cel mai important este calitatea terenului. Cu cât este mai afânat solul, cu atât se dezvoltă mai uniform și mai drept rădăcina. Structura afânată, aerarea și drenajul solului nisipos din câmpiile aluviale și mlăștinoase din zona de producție Hajdúság sunt excelente pentru producția de hrean. Când butașul continuă să crească în jos, trecând de baza stratului înalt, nu întâlnește nici un obstacol în solul afânat, astfel creșterea sa în lungime nu se oprește, iar rizomul obținut nu prezintă nici noduri și nici ramificații, ci este drept. Stratul de humus din solul câmpiei aluviale are o grosime de 100-110 cm, este deschis la culoare, conținutul de humus este de 1,5 %, iar apele curgătoare subterane se găsesc la 120-140 cm de suprafață. Pe acest tip de sol se poate începe mai repede cultivarea hreanului, iar solul va fi aerat chiar și în cazul unei vremi ploioase. Stratul de humus din solul câmpiei mlăștinoase are o grosime de 40-60 cm, e închis la culoare, conținutul de humus este de 1,5-2 %, iar apele curgătoare subterane se găsesc imediat sub stratul de humus. Pe acest tip de sol se poate obține producție bună mai ales în anii secetoși. Așa se explică faptul că mai demult, când irigarea era doar un vis pentru fermieri, terenul dădea totuși roade: pe vreme ploioasă se obținea producție bună pe terenurile aluviale, iar pe vreme secetoasă pe terenurile mlăștinoase. Și această circumstanță a contribuit la faptul că în regiunea Hajdúság se cultivă hrean de mai bine de 100 de ani.
Peisajul împădurit și relieful ondulat au dus la apariția „umbrei plimbărețe” deasupra culturilor, umbră care le protejează de lumina puternică a soarelui, împiedicând astfel formarea excesivă de ulei de muștar. Datorită acestui fapt, hreanul de Hajdúság are întotdeauna un gust picant care nu devine niciodată excesiv de tare.
Factori umani: Metoda de cultivare în straturi înalte este unică și specifică regiunii Debrecen. Prin cultivarea în straturi înalte și plantarea verticală a butașilor se asigură producția de rizomi drepți. Această tehnologie este rezultatul a aproape 100 de ani de „reflecție”. Producătorii se străduiesc, ținând seama de condițiile locale, să găsească soluții de reducere și înlocuire a cantității mari de lucru manual pe care în implică cultura hreanului cu ajutorul cailor și apoi al mașinilor. Pionierii cultivării hreanului vorbesc și despre desfundarea solului la o adâncime de 80-100 cm, cu toate că acest lucru nu a fost ușor de realizat în primele decenii ale secolului. Plugurile pentru crearea straturilor înalte și scoaterea hreanului nu puteau fi cumpărate din comerț, ci erau fabricate la comandă de fierarii locali. Elaborarea și perfecționarea a metodei de cultivare, care a avut drept rezultat caracterul unic al hreanului de Hajdúság, s-au transmis din tată în fiu. Selectarea continuă și bine-gândită a dus la apariția — prin selecție în urma butășirii — a unor varietăți locale care, în condițiile climatice și caracteristicile solului regiunii, dau cel mai mare randament cu cele mai bun conținut nutrițional.
4.7. Organism de control: Mezőgazdasági Szakigazgatási Hivatal (Biroul pentru agricultură), ca organ desemnat de control al calității legumelor și fructelor.
4.8. Etichetare:
|
— |
„Hajdúsági torma”, |
|
— |
„denumire de origine protejată” sau abrevierea (DOP), |
|
— |
denumirea casei de comerț, |
|
— |
numărul de identificare al lotului, precum și, în cazul controlului efectuat de Hajdúsági-TOTEB: |
|
— |
„Hajdúsági Torma Termékpálya Bizottság által ellenőrzött minőség” (calitate controlată de Hajdúsági Torma Termékpálya Bizottság). |
În cazul ambalării în saci de plasă, produsele de categoria I-îi sunt puse în saci verzi, cele de categoria a II-a în saci roșii, cele de categoria a III-a în saci galbeni și cele de categoria a IV-a în saci verzi. Produsele de calitate tăiată sunt puse în saci galbeni, în timp ce produsele de calitate rădăcină pot fi puse în saci de orice culoare.
(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.
|
18.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 39/s3 |
AVIZ CITITORILOR
Instituțiile au hotărât să nu mai menționeze, în textele lor, ultima modificare a actelor citate.
În lipsa unor dispoziții contrare, actele la care se face trimitere în textele publicate se consideră ca fiind actele în versiunea în vigoare a acestora.