ISSN 1830-3668

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 324

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 51
19 decembrie 2008


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

II   Comunicări

 

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE

 

Comisie

2008/C 324/01

Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE — Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții ( 1 )

1

2008/C 324/02

Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE — Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții ( 1 )

5

2008/C 324/03

Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5283 — Sappi/M-real) ( 1 )

8

2008/C 324/04

Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5160 — Apax Partners/Altran Technologies) ( 1 )

8

2008/C 324/05

Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5357 — GKN/Airbus Filton Wing Component Operation) ( 1 )

9

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisie

2008/C 324/06

Rata de schimb a monedei euro

10

2008/C 324/07

Comunicare a Comisiei către toți fermierii privind scoaterea terenurilor din producția comercială începând cu 2009

11

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

2008/C 324/08

Informații comunicate de statele membre privind ajutorul de stat acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutorului regional național pentru investiții ( 1 )

12

 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI ADMINISTRATIVE

 

Comisie

2008/C 324/09

Cerere de propuneri din partea Autorității Europene de Supraveghere a GNSS conform programului de lucru Cooperare din al Șaptelea Program-cadru al CE pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrație

16

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

 

Comisie

2008/C 324/10

Ajutor de Stat — Polonia — Ajutor de Stat C 40/08 (ex N 163/08) — Ajutor de restructurare pentru PZL Hydral S.A. — Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE ( 1 )

17

2008/C 324/11

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5262 — Bonnier/Schibsted/Retriever Sverige) ( 1 )

25

 

ALTE ACTE

 

Comisie

2008/C 324/12

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

26

2008/C 324/13

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

31

 

2008/C 324/14

Aviz cititorilor(A se vedea coperta a treia)

s3

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

 


II Comunicări

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE

Comisie

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/1


Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE

Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 324/01)

Data adoptării deciziei

2.10.2008

Ajutor nr.

NN 37/05

Stat membru

Italia

Regiune

Molise

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Construction de navires de pêche

Temei juridic

Legge n. 204 del 24 agosto 2004

Tipul măsurii

Sistem de ajutoare

Obiectiv

Construirea de noi nave de pescuit

Forma ajutorului

Subvenție directă

Buget

2,798 milioane EUR

Intensitate

40 %

Durată

Decembrie 2004

Sectoare economice

Pescuit

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul

Ministero delle Politiche Agricole e Forestali

Direzione Generale per la Pesca e l'acquacoltura

Roma

Italia

Alte informații

Raportul anual

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/

Data adoptării deciziei

13.9.2006

Ajutor nr.

NN 100/05

Stat membru

Regatul Unit

Regiune

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Aid for the improvement of fishing port facilities

Temei juridic

Decision by Shetland Island Council

Tipul măsurii

Ajutor individual pentru proiecte specifice

Obiectiv

Ajutor pentru investiții de capital în scopul ameliorării instalațiilor portuare pentru pescuit

Forma ajutorului

Subvenție directă

Buget

Aproximativ 4 000 000 GBP în intervalul dintre 1994 și 2001

Intensitate

Maximum 100 % din costurile eligibile

Durată

1994-2001

Sectoare economice

Sectorul pescuitului

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul

Shetland Islands Council

Town Hall

Lerwich ZE1 OHB

United Kingdom

Alte informații

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/

Data adoptării deciziei

20.5.2008

Ajutor nr.

NN 23/07

Stat membru

Irlanda

Regiune

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Salmon Hardship Fund

Temei juridic

Irish Governement Decision on the future management of the wild salmon fishery

(SI 80/20/10/0684B)

Tipul măsurii

Sistem de ajutoare

Obiectiv

Despăgubirea pescarilor afectați de încetarea obligatorie a pescuitului neselectiv de stocuri mixte de somon

Forma ajutorului

Subvenții individuale

Buget

25 000 000 EUR

Intensitate

Valoarea capturii medii, înmulțită cu șase, se multiplică cu venitul mediu net pe o bucată de somon și valoarea taxei de licență din 2006 se înmulțește cu șase

Durată

2007-2009

Sectoare economice

Sectorul pescuitului

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul

Inland Fisheries and Marine Research Division

Department of Communications, Marine and Natural Resources

Leeson Lane

Dublin 2

Ireland

Alte informații

Raportul anual

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/

Data adoptării deciziei

11.6.2008

Ajutor nr.

N 354/07

Stat membru

Franța

Regiune

Regiuni ultraperiferice

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Plan de développement de la flotte de pêche des départements d'outre-mer

Temei juridic

Circulaire du Ministère de l'agriculture et de la pêche DPMA/SDPM/C2007-9632

Tipul măsurii

Sistem de ajutoare

Obiectiv

Acordarea de ajutoare pentru construcția vaselor de pescuit înregistrate în departamentele de peste mări (DOM)

Forma ajutorului

Subvenție directă

Buget

40,5 milioane EUR

Intensitate

50 %

Durată

2008

Sectoare economice

Pescuit

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul

Ministère de l'agriculture et de la pêche français

78, rue de Varenne

F-75349 Paris 07

Alte informații

Raport privind punerea în aplicare

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/

Data adoptării deciziei

14.3.2008

Ajutor nr.

N 522/07

Stat membru

Irlanda

Regiune

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Salmon Hardship Fund

Temei juridic

Draft decision of the Minister for Communications, Marine and Natural Resources

Tipul măsurii

Sistem de ajutoare

Obiectiv

Despăgubirea pescarilor afectați de încetarea obligatorie a pescuitului neselectiv de stocuri mixte de somon

Forma ajutorului

Subvenții individuale

Buget

2 100 000 EUR

Intensitate

Captura medie anuală se înmulțește cu 5, reprezentând captura totală de-a lungul unei perioade de 5 ani (2002-2006) și rezultatul se înmulțește apoi cu valoarea netă a unei bucăți de somon comercializate

Durată

30.9.2007-31.12.2009

Sectoare economice

Sectorul pescuitului

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul

Frank Sheridan

Department of Communications, Marine and Natural Resources

Leeson Lane

Dublin 2

Ireland

Alte informații

Raportul anual

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/


19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/5


Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE

Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 324/02)

Data adoptării deciziei

14.3.2008

Ajutor nr.

N 607/07

Stat membru

Regatul Unit

Regiune

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Salmon Hardship Fund

Temei juridic

Draft decision of the Foyle, Carlingford and Irish Lights Sector Commission (Department of Agriculture and Rural Development — Northern Ireland)

Tipul măsurii

Sistem de ajutoare

Obiectiv

Despăgubirea pescarilor afectați de încetarea obligatorie a pescuitului neselectiv de stocuri mixte de somon

Forma ajutorului

Subvenții individuale

Buget

3 450 590 EUR

Intensitate

Captura medie anuală se înmulțește cu 5, reprezentând captura totală de-a lungul unei perioade de cinci ani (2002-2006) și rezultatul se înmulțește apoi cu valoarea netă a unei bucăți de somon comercializate

Durată

2007-2009

Sectoare economice

Sectorul pescuitului

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul

Averil Gaw

Department of Agriculture and Rural Development

Room 411

Dundonald House

Upper Newtownards Rd

Belfast BT4 3SB

Northern Ireland

Alte informații

Raportul anual

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/

Data adoptării deciziei

1.4.2008

Ajutor nr.

N 657/07

Stat membru

Spania

Regiune

Cantabria

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Medidas colectivas de las cofradías de pescadores

Temei juridic

Orden DES/49/2007 por la que se establecen las bases reguladoras y la convocatoria para 2007 de las ayudas de concurrencia competitiva destinadas a las cofradías de pescadores de la Comunidad Autónoma de Cantabria y su Federación

Tipul măsurii

Sistem de ajutoare

Obiectiv

Finanțarea măsurilor de interes comun, puse în aplicare cu sprijinul activ al asociațiilor (cofradías) acționând în numele producătorilor din domeniul pescuitului

Forma ajutorului

Subvenție directă

Buget

170 000 EUR

Intensitate

Maximum 80 % din costul eligibil

Durată

2007

Sectoare economice

Sectorul pescuitului

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul

Consejería de Desarrollo Rural, Ganadería, Pesca y Biodiversidad

c/ Gutiérrez Solana s/n

E-39011 Santander

Alte informații

Raportul anual

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/

Data adoptării deciziei

28.7.2008

Ajutor nr.

N 714/07

Statul membru

Letonia

Regiunea

Letonia

Titlul

Dioksina un policiklisko aromatiski ogludenražu satura kontroles sistemas pilnveidošana

Temeiul juridic

Likums “Eiropas Ekonomikas zonas finanšu instrumenta un Norvēģijas valdības divpusējā finanšu instrumenta vadības likums” (Vēstnesis, 31.10.2007, nr. 175);

Ministru kabineta 2006. gada 21. novembra noteikumi Nr. 963 “Eiropas Ekonomikas zonas finanšu instrumenta un Norvēģijas valdības divpusējā finanšu instrumenta prioritātes “Vides aizsardzība” atklāta konkursa nolikums” (Vēstnesis, 30.11.2006, nr. 191);

Ministru kabineta 2007. gada 19. jūnija noteikumi Nr. 396 “Kārtība, kādā valsts budžetā plāno līdzekļus Eiropas Ekonomikas zonas finanšu instrumenta un Norvēģijas valdības divpusējā finanšu instrumenta finansēto projektu īstenošanai un veic maksājumus” (Vēstnesis, 21.06.2007, nr. 99);

Ministru kabineta 2005. gada 8. novembra noteikumi Nr. 852 “Noteikumi par Eiropas Ekonomikas zonas finanšu instrumenta un Norvēģijas valdības divpusējā finanšu instrumenta vadības, īstenošanas, uzraudzības, kontroles un novērtēšanas sistēmu”.

Tipul măsurii

Ajutor individual

Obiectivul

Ajutor pentru elaborarea unui sistem îmbunătățit, complet funcțional, de control al conținutului în dioxine și hidrocarburi aromatice policiclice al produselor piscicole din Letonia, având ca obiectiv general garantarea faptului că produsele piscicole din această țară sunt sigure pentru consumul uman, iar calitatea acestora este conformă cu reglementările UE

Forma ajutorului

Subvenție directă

Buget

299 000 EUR

Intensitate

85 %

Durată

De la 1.1.2008 până în 2011

Sectoare economice

Pescuit

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul

Latvijas Republikas Finanšu ministrija

Smilšu iela 1

LV-1919 Rīga

Alte informații

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/


19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/8


Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul COMP/M.5283 — Sappi/M-real)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 324/03)

La data 31 octombrie 2008 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32008M5283. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).


19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/8


Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul COMP/M.5160 — Apax Partners/Altran Technologies)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 324/04)

La data 8 decembrie 2008 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32008M5160. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).


19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/9


Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul COMP/M.5357 — GKN/Airbus Filton Wing Component Operation)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 324/05)

La data 10 decembrie 2008 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32008M5357. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE

Comisie

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/10


Rata de schimb a monedei euro (1)

18 decembrie 2008

(2008/C 324/06)

1 euro=

 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,4616

JPY

yen japonez

129,22

DKK

coroana daneză

7,4496

GBP

lira sterlină

0,95090

SEK

coroana suedeză

11,0475

CHF

franc elvețian

1,5368

ISK

coroana islandeză

 

NOK

coroana norvegiană

9,8650

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

26,562

EEK

coroana estoniană

15,6466

HUF

forint maghiar

268,61

LTL

litas lituanian

3,4528

LVL

lats leton

0,7088

PLN

zlot polonez

4,1670

RON

leu românesc nou

3,9692

SKK

coroana slovacă

30,180

TRY

lira turcească

2,1938

AUD

dolar australian

2,0735

CAD

dolar canadian

1,7433

HKD

dolar Hong Kong

11,3274

NZD

dolar neozeelandez

2,4415

SGD

dolar Singapore

2,0880

KRW

won sud-coreean

1 884,37

ZAR

rand sud-african

14,2689

CNY

yuan renminbi chinezesc

9,9820

HRK

kuna croată

7,2353

IDR

rupia indoneziană

16 150,68

MYR

ringgit Malaiezia

5,0608

PHP

peso Filipine

68,260

RUB

rubla rusească

39,8258

THB

baht thailandez

50,184

BRL

real brazilian

3,4374

MXN

peso mexican

19,2493


(1)  

Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/11


Comunicare a Comisiei către toți fermierii privind scoaterea terenurilor din producția comercială începând cu 2009

(2008/C 324/07)

Comisia dorește să atragă atenția tuturor fermierilor comunitari cu privire la faptul că, la 20 noiembrie 2008, Consiliul a ajuns la un acord politic asupra unui compromis al Președinției (1) referitor la propunerea privind bilanțul de sănătate [COM(2008) 306 final (2)].

În special, Consiliul a convenit să elimine, începând cu 1 ianuarie 2009, cerințele privind scoaterea terenurilor din producția comercială prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (3).

Prin urmare, începând de la această dată, fermierii nu vor mai avea definitiv (4) obligația de a scoate terenurile din producția comercială pentru a avea dreptul la sumele prevăzute în cadrul plăților directe.

Textul juridic care elimină obligația scoaterii terenurilor din producția agricolă va fi însă adoptat și publicat în Jurnalul Oficial numai după 1 ianuarie 2009.

Pentru a informa fermierii cu privire la noua situație, Comisia a publicat deja o comunicare în Jurnalul Oficial (2008/C 186/06) (5).


(1)  Documentul 16049/08 al Consiliului. A se vedea: http://www.consilium.europa.eu

(2)  COM(2008) 306: Propunere de Regulament al Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru sisteme de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori; propunere de Regulament al Consiliului privind modificările aduse politicii agricole comune prin modificarea Regulamentului (CE) nr. 320/2006, (CE) nr. 1234/2007, (CE) nr. 3/2008 și (CE) nr. […]/2008; propunere de Regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

(3)  JO L 270, 21.10.2003, p. 1.

(4)  A se vedea Regulamentul (CE) nr. 1107/2007 al Consiliului din 26 septembrie 2007 de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, în ceea ce privește retragerea terenurilor din circuitul agricol pentru anul 2008 (JO L 253, 28.9.2007, p. 1), deja în vigoare și în temeiul căruia rata de scoatere obligatorie a terenurilor din producția comercială a fost fixată la zero în 2008.

(5)  JO C 186, 23.7.2008, p. 8.


INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/12


Informații comunicate de statele membre privind ajutorul de stat acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutorului regional național pentru investiții

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 324/08)

Ajutor nr.

XR 108/08

Stat membru

România

Regiune

Titlul sistemului de ajutor sau denumirea beneficiarului de ajutor suplimentar ad hoc

Finanţarea proiectelor de investiţii iniţiale în cercetare-dezvoltare şi inovare

Temei legal

Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor 1293/23.4.2008, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 434 din 10 iunie 2008

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Buget global

180 milioane EUR

Plătiți pentru 6 ani

Valoarea maximă a ajutorului

50 %

În conformitate cu articolul 4 din regulament

Data punerii în aplicare

25.7.2008

Durată

31.12.2013

Sectoare economice

Toate sectoarele eligibile pentru ajutor regional pentru investiții

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Ministerul Economiei şi Finanţelor

Strada Apolodor nr. 17, sector 5

RO-050741 Bucureşti

Tel: (40-21) 319 97 59

Fax: (40-21) 312 25 09

Adresa de internet a publicării sistemului de ajutor

http://amposcce.minind.ro/fonduri_structurale/pdf/ax2_ORDIN_1293_schema_ajutor232si233.pdf

Alte informații


Ajutor nr.

XR 109/08

Stat membru

România

Regiune

Titlul sistemului de ajutor sau denumirea beneficiarului de ajutor suplimentar ad hoc

Schemă de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie

Temei legal

Hotărârea Guvernului nr. 750/2008 pentru aprobarea schemei de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 0543/2008

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Buget global

200 milioane EUR

Plătiți pentru 6 ani

Valoarea maximă a ajutorului

50 %

În conformitate cu articolul 4 din regulament

Data punerii în aplicare

11.8.2008

Durată

31.12.2013

Sectoare economice

Toate sectoarele eligibile pentru ajutor regional pentru investiții

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Ministerul Economiei şi Finanţelor

Strada Apolodor nr. 17, sector 5

RO-050741 Bucureşti

Tel: (40-21) 319 97 59

Fax: (40-21) 312 25 09

Adresa de internet a publicării sistemului de ajutor

http://oie.minind.ro/oie/html/documentex/HG%20750-2008.pdf

Alte informații


Ajutor nr.

XR 111/08

Stat membru

Spania

Regiune

Galicia

Titlul sistemului de ajutor sau denumirea beneficiarului de ajutor suplimentar ad hoc

Ampliación del crédito disponible para el ejercicio 2010 en el programa IG100: proyectos de inversión empresarial en nuevos emplazamientos, o bien en ampliación o modernización de instalaciones preexistentes

Temei legal

Resolución de 15 de julio de 2008 (DOG no 143, de 24 de julio de 2008) por la que se hace pública la ampliación del límite de crédito disponible para varios programas de ayuda al amparo de la base reguladora de los incentivos a proyectos de inversión empresarial. Resolución de 9 de marzo de 2007 (DOG no 59, de 23 de marzo de 2007)

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Buget anual

6 milioane EUR

Valoarea maximă a ajutorului

30 %

În conformitate cu articolul 4 din regulament

Data punerii în aplicare

26.3.2007

Durată

31.12.2013

Sectoare economice

Limitat la anumite sectoare

NACE: C, D, H55.10, H55.23, I, K73, K74

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Instituto Gallego de Promoción Económica

Complejo Administrativo de San Lázaro, s/n

E-15703 Santiago de Compostela (La Coruña)

Tel: (34) 902 300 903/981 541 147

Fax: (34) 981 558 844

e-mail: informa@igape.es

Adresa de internet a publicării sistemului de ajutor

http://www.xunta.es/Doc/Dog2008.nsf/FichaContenido/31746?OpenDocument

http://www.xunta.es/Doc/Dog2007.nsf/FichaContenido/A40A?OpenDocument

Alte informații


Ajutor nr.

XR 113/08

Stat membru

România

Regiune

Titlul sistemului de ajutor sau denumirea beneficiarului de ajutor suplimentar ad hoc

Ajutor pentru investiţii realizate de întreprinderile mici şi mijlocii în vederea dezvoltării e-economiei

Temei legal

Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 2. 229/22.7.2008, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 565 din 28 iulie 2008

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Buget global

127 milioane EUR

Plătiți pentru 6 ani

Valoarea maximă a ajutorului

50 %

În conformitate cu articolul 4 din regulament

Data punerii în aplicare

30.7.2008

Durată

31.12.2013

Sectoare economice

Toate sectoarele eligibile pentru ajutor regional pentru investiții

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Ministerul Economiei şi Finanţelor

Strada Apolodor nr. 17, sector 5

RO-050741 Bucureşti

Tel: (40-21) 319 97 59

Fax: (40-21) 312 25 09

Adresa de internet a publicării sistemului de ajutor

http://amposcce.minind.ro/fonduri_structurale/pdf/Ordin2229-schema_ajutor_de_stat_regional_operatiunile_aferente_DMI33.pdf

Alte informații


Ajutor nr.

XR 114/08

Stat membru

Spania

Regiune

Andalucía

Titlul sistemului de ajutor sau denumirea beneficiarului de ajutor suplimentar ad hoc

Ayudas y gestión del programa de incentivos para el desarrollo de las infraestructuras soporte a los servicios de comunicaciones electrónicas en Andalucía

Temei legal

Orden de 14 de noviembre de 2007, por la que se establecen las bases reguladoras, el régimen de ayudas y la gestión del programa de incentivos para el desarrollo de las infraestructuras soporte a los servicios de comunicaciones electrónicas en Andalucía

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Buget anual

4 milioane EUR

Valoarea maximă a ajutorului

40 %

În conformitate cu articolul 4 din regulament

Data punerii în aplicare

1.9.2008

Durată

31.12.2010

Sectoare economice

Toate sectoarele eligibile pentru ajutor regional pentru investiții

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Secretaría General de Acción Exterior

Consejería de la Presidencia

Junta de Andalucía

Plaza de la Contratación, no 3

E-41071 Sevilla

Adresa de internet a publicării sistemului de ajutor

http://www.juntadeandalucia.es/boja/boletines/2007/237/d/updf/d1.pdf

Alte informații


V Anunțuri

PROCEDURI ADMINISTRATIVE

Comisie

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/16


Cerere de propuneri din partea Autorității Europene de Supraveghere a GNSS conform programului de lucru „Cooperare” din al Șaptelea Program-cadru al CE pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrație

(2008/C 324/09)

Prin prezenta comunicare se lansează o cerere de propuneri din partea Autorității Europene de Supraveghere a GNSS în cadrul programului de lucru „Cooperare” din al Șaptelea Program-cadru al Comunității Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrație (2007-2013).

Se solicită propuneri pentru următoarea cerere.

Programul specific „Cooperare”:

Tema: Transporturi (inclusiv aeronautică)

Sub-tema: Sprijin pentru sistemul european global de navigație prin satelit (Galileo) și pentru EGNOS

Codul cererii: FP7-GALILEO-2008-GSA-1

Prezenta cerere de propuneri este legată de programul de lucru adoptat prin Decizia C(2008) 4598 a Comisiei din 28 august 2008.

Informații privind bugetul, termenele și procedurile aferente cererii, programul de lucru, descrierea subiectelor, precum și instrucțiunile pentru candidați referitoare la modalitățile de prezentare a propunerilor, sunt disponibile pe site-ul CORDIS la adresa:

http://cordis.europa.eu/fp7/dc/index.cfm


PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

Comisie

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/17


AJUTOR DE STAT — POLONIA

Ajutor de Stat C 40/08 (ex N 163/08) — Ajutor de restructurare pentru PZL Hydral S.A.

Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 324/10)

Prin scrisoarea din data de 10 septembrie 2008, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Comisia a comunicat Poloniei decizia sa de inițiere a procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE privind ajutorul/măsura menționat(ă) anterior.

Părțile interesate își pot prezenta observațiile privind măsurile pentru care Comisia inițiază procedura în termen de o lună de la data publicării prezentului rezumat și a scrisorii de mai jos, la adresa:

Commission européenne

Direction générale de la concurrence

Greffe des aides d'État

B-1049 Bruxelles

Fax (32-2) 296 12 42

Aceste observații vor fi comunicate Poloniei. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.

REZUMAT

PROCEDURĂ

Prin scrisoarea din 27 martie 2008, Polonia a notificat Comisiei ajutorul de restructurare pe care intenționa să-l acorde societăți PZL Hydral S.A. (denumită în continuare „Hydral”) sub forma unor injecții de capital și a unui credit preferențial.

DESCRIEREA BENEFICIARULUI ȘI A RESTRUCTURĂRII

PZL Hydral a fost înființată în 1946 ca societate de stat. Este o întreprindere de mari dimensiuni, specializată în producția de sisteme hidraulice, de sisteme de reglare a carburanților și de piese de schimb pentru industria aeronautică. În prezent, 90,5 % din acțiuni aparțin Agenției pentru Dezvoltare Industrială (denumită în continuare „ADI”), care este un organism public, restul acțiunilor fiind deținute de Trezoreria Statului și de salariați. Societatea este situată într-o regiune care poate beneficia de ajutoare regionale conform articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE.

Măsura de ajutor de stat notificată, cu o valoare nominală de aproximativ 130,5 milioane PLN (37,5 milioane EUR) cuprinde injecții de capital și un credit din partea ADI. În plus, Comisia a descoperit că societatea în cauză ar fi beneficiat de alte ajutoare sub forma unei neexecutări sistematice a unor datorii substanțiale de către autoritățile publice. De asemenea, PZL Hydral, având dificultăți, a primit un credit din partea unei societăți publice în condiții care par să fi fost mai favorabile decât cele de pe piață.

Planul de restructurare vizează transferarea activelor profitabile către o filială (PZL Wroclaw) care ar urma să fie privatizată. Resursele obținute din privatizare ar trebui să acopere parțial achitarea vechilor datorii. Toate activele inutile vor fi eliberate de obligații și vor fi vândute, PZL Hydral urmând să fie lichidată. Ulterior, planul vizează o reorganizare a structurii societății, o creștere a vânzărilor către clienții strategici actuali și o reducere suplimentară a forței de muncă. În plus, planul prevede un program de investiții.

EVALUARE

Referitor la măsurile menționate anterior, Comisia consideră că măsurile notificate sub formă de credit și de injecții de capital constituie ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE. În plus, se pare că și neexecutarea unor datorii publice de către autorități, precum și un credit în condiții preferențiale acordat de o societate publică ar putea reprezenta un ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE. Comisia trebuie încă să clarifice acest aspect.

Comisia a analizat acest ajutor din perspectiva Orientărilor generale privind ajutoarele de salvare și restructurare pentru întreprinderile aflate în dificultate, din 2004.

Comisia a decis să deschidă procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE deoarece are îndoieli cu privire la faptul că toate condițiile pentru aprobarea ajutorului de restructurare sunt îndeplinite, în special că:

PZL Hydral este eligibilă pentru un ajutor de restructurare, mai ales că, prin prisma sprijinului primit în trecut de societate din partea statului, s-ar putea ca principiul „pentru prima și ultima dată” să nu fie respectat,

planurile de restructurare vor conduce la restabilirea pe termen lung a viabilității beneficiarului, deoarece se referă în principal la restructurarea financiară, depind de privatizarea reușită a PZL Wroclaw și par să nu cuprindă o restructurare industrială profundă,

ajutorul de restructurare este limitat la minimum, contribuția proprie nu pare să fie reală și efectivă, depinzând de succesul tentativei de privatizare a PZL Wroclaw. De asemenea, planul de afaceri nu are în vedere vreo finanțare externă a restructurării, care ar demonstra încrederea piețelor în perspectivele de viabilitate ale societății,

denaturarea excesivă a concurenței este evitată, având în vedere că cel puțin o parte din pretinsele măsuri compensatorii par să fie necesare pentru a se atinge viabilitatea pe termen lung.

Comisia a solicitat Poloniei informații suplimentare cu privire la aceste diferite aspecte.

TEXTUL SCRISORII

„Komisja pragnie poinformować Polskę, że po przeanalizowaniu informacji dostarczonych przez polskie władze w kwestii środków, o których mowa powyżej, zgłoszonych na podstawie art. 88 ust. 3 Traktatu WE, podjęła decyzję o wszczęciu postępowania określonego w art. 88 ust. 2 Traktatu WE.

1.   PROCEDURA

(1)

Pismem z dnia 27 marca 2008 r., zarejestrowanym w tym dniu, polskie władze zgłosiły plan restrukturyzacji dla Spółki PZL-Hydral S.A (zwanej dalej »PZL Hydral«). Pismem z dnia 6 maja 2008 r. Komisja zwróciła się do polskich władz o dodatkowe informacje. Pismem z dnia 4 czerwca 2008 r., zarejestrowanym w tym dniu, polskie władze zwróciły się o przedłużenie okresu wyznaczonego na udzielenie odpowiedzi do dnia 27 czerwca 2008 r., które zostało udzielone pismem Komisji z dnia 10 czerwca 2008 r. Pismem z dnia 7 lipca 2008 r., zarejestrowanym w tym dniu, polskie władze przekazały dodatkowe informacje dotyczące planu restrukturyzacji.

2.   OPIS

2.1.   Przedmiotowe przedsiębiorstwo

(2)

PZL Hydral zostało założone w 1946 r. jako kombinat państwowy. Obecnie PZL Hydral jest dużym przedsiębiorstwem, specjalizującym się w hydraulice przemysłowej i wzornictwie przemysłowym, w wytwarzaniu i procesie obsługi technicznej zelektronizowanych, hydromechanicznych systemów zasilania i dozowania paliwa dla wszelkiego rodzaju silników lotniczych oraz w systemach kontroli hydraulicznej dla statków powietrznych oraz hydraulice siłowej dla śmigłowców. W 2003 r. państwowa Agencja Rozwoju Przemysłu (zwana dalej »ARP«) nabyła 81 % akcji Spółki. Obecnie 90,5 % akcji należy do ARP, natomiast pozostałe akcje znajdują się w posiadaniu Skarbu Państwa (1,9 %) oraz pracowników (7,6 %).

(3)

PZL Hydral kontroluje następujące spółki zależne: Zakład Odlewniczy »Hydral« Sp. z o.o., którego głównym przedmiotem działalności jest produkcja odlewów oraz ich obróbka mechaniczna, termiczna i plastyczna; Zakład Ciepłowniczy Term »Hydral« Sp. z o.o., który zajmuje się produkcją i sprzedażą energii cieplnej, oraz Przedsiębiorstwo Usługowo Handlowe Zakład Produkcji Hydrauliki »Hydral« Sp. z o.o, które zajmuje się produkcją zaworów i rozdzielaczy hydraulicznych, oraz obróbką urządzeń metalowych oraz świadczy usługi w zakresie naprawy maszyn i urządzeń hydraulicznych. W listopadzie 2004 r. Spółka PZL Hydral założyła spółkę zależną, PZL-Wrocław, stanowiącą w całości jej własność, która miała przejąć działalność podstawową spółki macierzystej w zakresie lotnictwa i obronności. Ponadto PZL Hydral kontroluje dwie inne spółki, które obecnie przechodzą proces likwidacji.

(4)

Spółka produkuje elementy do statków powietrznych eksploatowanych przez Siły Zbrojne RP, jak również prowadzi działalność usługową w zakresie naprawy, konserwacji oraz remontów sprzętu używanego przez polskie wojsko. Działalność w tym zakresie generuje około 40 % dochodów Spółki. Spółka jest jednym z przedsiębiorstw o szczególnym znaczeniu dla polskiej gospodarki i przemysłu obronnego i zobowiązana jest do utrzymywania minimalnego poziomu mocy produkcyjnych w celu zapewnienia dostaw dla producentów wojskowych produktów finalnych: statków powietrznych i kosmicznych.

(5)

Około 20–30 % dochodów Spółki pochodzi ze sprzedaży eksportowej.

(6)

Pod koniec 2006 r. cała grupa zatrudniała 795 pracowników. W latach 2005–2007, roczne obroty Spółki nieznacznie przekraczały 40 mln PLN (11 mln EUR). Pod koniec 2007 r. Spółka miała ujemny kapitał własny w wysokości 190 mln PLN (54 mln EUR).

2.2.   Trudności finansowe

(7)

Bezpośrednim powodem trudności Spółki był spadający popyt na jej produkty. W latach 1998–2003 obroty Spółki spadły o 36 %, ponieważ jej klienci odczuwali skutki spadającego popytu na produkty finalne i niektórzy z nich zaprzestali prowadzenia działalności gospodarczej (zbankrutowali, przeprowadzili likwidację lub zmienili profil produkcji). Spółka odczuła również skutki mniejszego wolumenu zamówień z Ministerstwa Obrony Narodowej.

(8)

Ponadto sytuacja spółki pogorszyła się na skutek spadku wartości dolara amerykańskiego, który wywołał spadek przychodów ze sprzedaży eksportowej, oraz na skutek nieudanego programu inwestycyjnego w 2002–2003 r. Ponadto Spółka musiała ponieść koszty związane z koniecznością utrzymania mocy produkcyjnych na rzecz obronności Państwa (zobowiązanie narzucone przez rząd). Działania mające na celu odzyskanie rentowności Spółki (np. sprzedaż aktywów majątkowych, redukcja liczby pracowników, negocjowanie restrukturyzacji zadłużenia) (1) nie przyniosły oczekiwanych rezultatów.

(9)

Plan restrukturyzacji zwraca uwagę na fakt, że środki produkcji Spółki są przestarzałe, a kluczowe linie produkcyjne należałoby zastąpić bardziej wydajnymi.

(10)

Według polskiego prawa Spółka spełnia kryteria kwalifikujące ją do zbiorowego postępowania upadłościowego ze względu na ujemny kapitał własny spółki (jej zobowiązania przekraczają wartość aktywów).

2.3.   Wzrost zadłużenia

(11)

Spółka twierdzi, że jej trudności oraz obecne zadłużenie faktycznie rozpoczęły się w latach dziewięćdziesiątych. Trudności pogłębić się miały w latach 1993–1996 na skutek błędnych decyzji inwestycyjnych, które wywołały problemy związane z płynnością oraz utratą zdolności kredytowej. Od 1998 r. zobowiązania publicznoprawne Spółki stale wzrastały, z 29 mln PLN w 1998 r. do 252 mln PLN (78 mln EUR) w 2007 r. Tabela 1 przedstawia strukturę zobowiązań publicznoprawnych Spółki pod koniec 2007 r. (2)

Tabela 1

Zobowiązania publicznoprawne PZL Hydral pod koniec 2007 r.

Instytucja

Kwota (w tyś. PLN)

Zakład Ubezpieczeń Społecznych (»ZUS«)

177 135,8

Dolnośląski Urząd Skarbowy

33 322,0

Urząd Skarbowy Wrocław

532,4

Urząd Miejski Wrocławia

27 087,1

Wojewoda Dolnośląski

1 041,7

Państwowy Fundusz Rehabilitacji Osób Niepełnosprawnych (PFRON)

12 884,4

Razem

252 003,5

(12)

Według informacji udzielonych przez polskie władze, podmioty publicznoprawne podjęły pewne działania celem odzyskania swoich należności. W szczególności Zakład Ubezpieczeń Społecznych, Urząd Skarbowy i Urząd Miejski Wrocławia usiłowały odzyskać swoje należności poprzez ustanowienie hipotek przymusowych na majątku Spółki. Tabela 2 przedstawia kwoty zadłużenia publicznoprawnego spłaconego przez PZL Hydral w latach 1998–2007.

Tabela 2

Spłata przez PZL Hydral zobowiązań publicznoprawnych w latach 1998–2007

Rok

Kwoty spłaconego zadłużenia publicznoprawnego (w tyś. PLN)

1998

206,3

1999

0,00

2000

674,10

2001

4 922,5

2002

3 209,0

2003

223,9

2004

1 960,8

2005

3 641,2

2006

4 472,5

2007

9 455,1

Razem

28 765,5

(13)

Ponadto w 2008 r. Spółka sprzedała nieruchomość tzw. BBCenter i z uzyskanych środków zwróciła Zakładowi Ubezpieczeń Społecznych kwotę 45,4 mln PLN oraz 2,1 mln PLN Urzędowi Miejskiemu Wrocławia w ramach spłaty zadłużenia.

(14)

W piśmie z dnia 7 lipca 2008 r. polskie władze przekonywały, że podmioty publicznoprawne egzekwują spłatę zadłużenia. W latach 2004–2006 Dolnośląski Urząd Skarbowy wystawił 229 tytuły egzekucyjne na łączną kwotę około 39 mln PLN, a w latach 2005–2006 Zakład Ubezpieczeń Społecznych wystawił 292 tytuły egzekucyjne na łączną kwotę 46,7 mln PLN. W 2005 r. Państwowy Fundusz Rehabilitacji Osób Niepełnosprawnych wydał jeden nakaz odzyskania środków na kwotę 2,1 mln PLN.

(15)

Ponadto polskie władze stwierdzają, że w ciągu całego okresu podmioty publicznoprawne naliczały wysokie odsetki na wyżej wymienione zobowiązania. Polskie władze twierdzą, że Spółka podejmowała wysiłki, aby poprawić swoją sytuację finansową, i że przejęcie Spółki przez ARP w 2003 r. było sygnałem dla wierzycieli publicznoprawnych, że zostanie opracowany kompleksowy program restrukturyzacji. Ponadto polskie władze twierdzą, że podmioty publicznoprawne działały w podobny sposób jak prywatny Bank Zachodni WBK S.A., który miał wobec PZL Hydral znaczne wierzytelności. Spółka PZL Hydral miała wobec tego banku zobowiązania pochodzące z 1995 i 1996 r., jednak bank nie wniósł wniosku o wszczęcie postępowania upadłościowego wobec Spółki mimo faktu, że miał hipotekę z pierwszeństwem zaspokojenia na aktywach Spółki, a jej dług w wysokości 80 mln PLN (w tym odsetki w wysokości 45 mln PLN) został uregulowany dopiero w 2007 r.

2.4.   Restrukturyzacja

Plan restrukturyzacji

(16)

W planie restrukturyzacji opisano środki, jakie Spółka PZL Hydral podjęła od 2004 r.: zmniejszenie liczby pracowników prowadzące do zmniejszenia kosztów, program inwestycyjny, sprzedaż lub likwidacja zbędnych aktywów (aktywów finansowych, nieruchomości oraz udziałów i akcji), restrukturyzacja finansowa oparta na zmniejszeniu zobowiązań wobec prywatnych wierzycieli. Działania te mają być nadal prowadzone w ramach zgłaszanego planu restrukturyzacji.

(17)

Zgłoszony plan obejmuje lata 2007–2009. Głównym założeniem planu jest uwolnienie rentownej działalności PZL Hydral od narosłych długów poprzez przeniesienie aktywów i kapitału ludzkiego Spółki na nowo utworzoną spółkę zależną PZL-Wrocław. Zobowiązania publicznoprawne zaciągnięte przez PZL Hydral miałyby zostać przy spółce macierzystej. Spółka PZL Wrocław — wolna od zobowiązań — zostałaby następnie sprywatyzowana. Przychody ze sprzedaży PZL Wrocław mają częściowo pokryć spłatę starych długów Spółki PZL Hydral, która po przeniesieniu działalności oraz sprzedaży wszystkich spółek zależnych stałaby się pustą skorupą i zostałaby zlikwidowana.

(18)

Wszystkie zbędne aktywa, które nie są niezbędne dla głównej działalności grupy, zostałyby uwolnione od wszelkich zastawów i hipotek (po porozumieniu z wierzycielami) oraz sprzedane. Z uzyskanych przychodów miałaby zostać sfinansowana spłata zadłużenia.

(19)

Równolegle z restrukturyzacją aktywów zostałyby przeprowadzona reorganizacja struktury Spółki i wprowadzone usprawnienia technologiczne.

(20)

PZL Hydral planuje podjęcie działań marketingowych i zwiększenie sprzedaży na rzecz swoich obecnych strategicznych klientów. Plan zakłada rezygnację z mniejszych zamówień, które przynoszą niewielki zyski i skoncentrowanie się na najważniejszych klientach poprzez ściślejszą współpracę i zawieranie umów długoterminowych.

(21)

Spółka zamierza skoncentrować swoją działalność na poniższych dziedzinach: produkcja systemów hydraulicznych oraz systemów zasilania i dozowania paliwa dla przemysłu lotniczego, produkcja części zapasowych i podzespołów dla przemysłu lotniczego oraz innych produktów z zakresu hydrauliki przemysłowej.

(22)

PZL Hydral zamierza ulepszyć swoje systemy kontroli kosztów, określić ceny minimalne zapewniające dostateczny zysk, wynegocjować z najważniejszymi klientami indywidualne warunki, zmniejszyć koszt materiałów poprzez współpracę z dostawcami oraz wdrożyć środki obniżające zagrożenie spowodowane wahaniami kursów wymiany walut oraz zmianami wolumenu zamówień. Z planu wynika, że cele te można osiągnąć w dużej mierze dzięki negocjacjom z klientami Spółki.

(23)

Zgodnie z planem, w latach 2004–2009 zostałby zrealizowany program inwestycyjny na kwotę 22 mln PLN, co odpowiada skumulowanej kwocie amortyzacji w tym okresie.

(24)

Plan przewiduje zmniejszenie zatrudnienia z obecnego poziomu 795 pracowników w całej grupie do 550–590 pracowników.

Finansowanie restrukturyzacji

(25)

Plan zakłada, że restrukturyzacja Spółki zapewni środki na częściową spłatę narosłego zadłużenia. Szacowane przychody ze sprzedaży spółek zależnych przedstawiają się następująco: sprzedaż Zakładu Odlewniczego Hydral Sp. z o.o. — […] (3) mln PLN, Zakładu Ciepłowniczego »Term-Hydral« Sp. z o.o. — […] mln PLN, Zakładu Produkcji Hydrauliki »Hydral« Sp. z o.o. — […] mln PLN. Planowana sprzedaż PZL Wrocław ma przynieść […] mln PLN. Sprzedaż innych aktywów finansowych powinna zapewnić przychody w kwocie […] mln PLN. Ponadto w grudniu 2007 r. Spółka sprzedała nieruchomość BBCenter i z uzyskanych przychodów spłaciła zobowiązania wobec Zakładu Ubezpieczeń Społecznych w kwocie 45,4 mln PLN oraz wobec Urzędu Miejskiego Wrocławia w kwocie 2,1 mln PLN. Zakłada się, że w sumie sprzedaż aktywów ma wygenerować przychód w wysokości […] mln PLN.

(26)

Uzyskane przychody mają sfinansować częściową spłatę zobowiązań, a pozostała część ma zostać albo umorzona albo spłacona ze środków z dokapitalizowania od ARP w kwocie 77 mln PLN.

(27)

Koszty restrukturyzacji obejmują restrukturyzację zadłużenia publicznoprawnego w wysokości 234 mln PLN (69 mln EUR), planowane inwestycje w wysokości 11 mln PLN (3,2 mln EUR), koszty restrukturyzacji aktywów w wysokości 5,6 mln PLN (1,6 mln EUR) oraz koszty restrukturyzacji zatrudnienia w wysokości 0,3 mln PLN (0,09 mln EUR).

(28)

Polskie władze twierdzą, że całkowity koszt restrukturyzacji wynoszący 262,6 mln PLN (75 mln EUR) ma zostać pokryty przez środki pomocy państwa w kwocie 130,5 mln PLN (37,3 mln EUR) oraz środki własne w kwocie 132 mln PLN (37,7 mln EUR). Zgodnie z planem restrukturyzacji wkład własny stanowi 50,3 % kosztów restrukturyzacji. Środki własne obejmują przychody ze sprzedaży aktywów trwałych oraz akcji, jak również środków pochodzących od przyszłych inwestorów spółki PZL-Wrocław.

Środki wyrównawcze

(29)

Jeżeli chodzi o środki wyrównawcze, w planie proponuje się sprzedaż niektórych środków produkcji, co zrealizowano już częściowo w latach 2004–2006 i co doprowadziło do zmniejszenia mocy produkcyjnych. Według planu restrukturyzacji sprzedaż maszyn i sprzętu ma doprowadzić łącznie do zmniejszenia mocy produkcyjnych Spółki o 380 000 maszynogodzin, czyli o 42 %. Planowana redukcja została już przeprowadzona w przeważającym zakresie (315 000 maszynogodzin). Polskie władze twierdzą, że jedna trzecia tej redukcji mocy nie jest konieczna do przywrócenia rentowności, lecz ma na celu zmniejszenie produkcji w zakresie hydrauliki przemysłowej, która jest dziedziną o niskiej rentowności i w której Spółka postanowiła ograniczyć swoją działalność.

(30)

Ponadto w planie utrzymuje się, że planowane wycofanie się z pewnych gałęzi działalności (rzekomo rentownych) oraz sprzedaż aktywów nieprodukcyjnych należy uznać za środki wyrównawcze w rozumieniu Wytycznych. Oprócz tego Spółka twierdzi, że prywatyzacja PZL Wrocław, która umożliwi konkurentom Spółki nabycie mocy produkcyjnych, wiedzy specjalistycznej i udziału w rynku Spółki PZL Hydral, także powinna być uznana za środek wyrównawczy.

Środki

(31)

Plan zakłada przyznanie pomocy państwa w formie dokapitalizowania dla PZL Hydral w kwocie 36 mln PLN (10,2 mln EUR), dla PZL Wrocław w kwocie 13,2 mln PLN (3,8 mln EUR) oraz pożyczki od ARP w kwocie 4 mln PLN (1,14 mln EUR). Ponadto planuje się, że ARP dokapitalizują spółkę kwotą 77,352 mln PLN (22 mln EUR) na spłatę narosłego zadłużenia publicznoprawnego.

(32)

Łącznie planowana wartość pomocy państwa wynosi 130,5 mln PLN (37,5 mln EUR).

(33)

Ponadto Komisja zauważa, że zobowiązania publicznoprawne PZL Hydral narastają od 1998 r., toteż wydaje się, że w ciągu ostatnich dziesięciu lat Spółka korzystała z pomocy przypominającej pożyczkę, ponieważ działalność Spółki kredytowana była dzięki niespłacaniu coraz większych zobowiązania wobec podmiotów publicznoprawnych, m.in. podatków i opłat stanowiących normalnie część regularnych kosztów prowadzonej działalności gospodarczej.

(34)

Ponadto Komisja stwierdza, że dnia 3 listopada 2006 r. PZL Hydral, PZL Wrocław, ARP oraz Bank Zachodni WBK S.A. zawarły porozumienie, w ramach którego ustanowiono warunki uregulowania zobowiązań PZL Hydral wobec banku. W porozumieniu ARP zobowiązała się do udzielenia zastrzyku kapitału w kwocie 12,5 mln PLN na rzecz PZL Hydral. Jak władze polskie wyjaśniły w piśmie z dnia 7 lipca, w praktyce, ponieważ środki konieczne były w szybkim terminie, Centrala Zaopatrzenia Hutnictwa S.A., spółka zależna ARP, będąca w pełni jej własnością, udzieliła Spółce pożyczki w kwocie 11,5 mln PLN, naliczając roczne odsetki według WIBOR 3 M + 200 punktów bazowych. Wierzytelność ta została później odkupiona od Centrali Zaopatrzenia Hutnictwa przez ARP.

3.   OCENA POMOCY

3.1.   Pomoc państwa w rozumieniu art. 87 ust. 1 Traktatu WE

(35)

Art. 87 ust. 1 Traktatu WE stanowi, że wszelka pomoc udzielona w jakiejkolwiek formie przez państwo członkowskie lub przy użyciu zasobów państwowych, która zakłóca lub grozi zakłóceniem konkurencji poprzez uprzywilejowywanie niektórych przedsiębiorstw lub produkcji niektórych towarów oraz która wpływa na wymianę handlową pomiędzy państwami członkowskimi, jest niezgodna ze wspólnym rynkiem.

(36)

Zgłoszone środki opierają się na zasobach państwowych, udostępnianych przez różne podmioty publicznoprawne na poziomie zarówno centralnym, jak i lokalnym. Przynoszą one beneficjentowi w kontekście jego restrukturyzacji korzyść, jakiej nie uzyskałby na rynku prywatnym. W związku z tym istnieje prawdopodobieństwo, że ze względu na swój charakter takie środki zakłócą konkurencję.

(37)

Ponadto, ze względu na fakt, że PZL Hydral jest spółką borykającą się z trudnościami, której zobowiązania znacznie przewyższają aktywa, nie uzyskałaby ona tego rodzaju finansowania na warunkach rynkowych. W związku z tym element pomocy może osiągnąć nominalną wartość planowanych środków.

Narosłe zobowiązania publicznoprawne

(38)

Komisja ma przesłanki, aby sądzić, że oprócz zgłoszonych środków pomocy Spółka PLZ Hydral prawdopodobnie korzystała już w przeszłości z niezgłoszonej pomocy państwa. Komisja stwierdza, że art. 87 ust. 1 Traktatu WE dotyczy interwencji, które w różnych formach zmniejszają obciążenia budżetu przedsiębiorstwa i które tym samym, choć nie stanowią subwencji w ścisłym tego słowa znaczeniu, mają podobny charakter i przynoszą taki sam skutek. Zostało to szczególnie potwierdzone w przypadkach, gdy podmiot publicznoprawny, odpowiedzialny za pobieranie składek na ubezpieczenie społeczne, toleruje nieregulowanie lub opóźnianie płatności, ponieważ takie działanie niewątpliwie daje przedsiębiorstwu-beneficjentowi znaczącą przewagę konkurencyjną dzięki zmniejszeniu jego obciążeń wynikających z normalnego funkcjonowania systemu ubezpieczeń społecznych (4).

(39)

Innymi słowy, w przypadku, gdy podmiot publicznoprawny zgadza się na odroczenie płatności, z pewnością przynosi to beneficjentowi znaczącą korzyść. Zamiast tego podmiot ten mógłby zażądać natychmiastowej spłaty całkowitej kwoty zadłużenia, w razie konieczności na podstawie ustanowionej na swoją rzecz hipoteki. Korzyść taką można uznać za pomoc państwa w rozumieniu art. 87 ust. 1 Traktatu WE wówczas, gdy otrzymujące ją przedsiębiorstwo nie uzyskałoby jej w normalnych warunkach rynkowych (5). Tak jest w przypadku, gdy dłużnik proponuje spłatę zadłużenia w celu uniknięcia likwidacji, lecz po dokonaniu dogłębnej analizy okazuje się, że korzyści powstałe dzięki zmianie harmonogramu spłat nie przekroczą sumy możliwej do uzyskania w drodze ewentualnej upadłości firmy (6).

(40)

W przedmiotowym przypadku Komisja rzeczywiście ma wątpliwości, czy wierzyciel prywatny wyraziłby zgodę na restrukturyzację długu. Istotnie wydaje się, że wierzyciele publicznoprawni dopuścili do akumulacji zadłużenia w okresie 10 lat, co doprowadziło do tego, że kwota zaległych zobowiązań Spółki pięciokrotnie przewyższa wartość jej obrotu rocznego.

(41)

Polskie władze podały, że podmioty publicznoprawne podjęły wobec Spółki działania egzekucyjne. Jednakże na obecnym etapie wydaje się, że działania te zostały podjęte późno i nie były skuteczne (od 1998 r. zobowiązania Spółki wzrosły z 41 mln PLN do 252 mln PLN w 2007 r.; w tym samym czasie Spółka spłaciła mniej niż 29 mln PLN).

(42)

Komisja stwierdza, że restrukturyzacja aktywów planowana przez PZL Hydral w rzeczywistości wykazuje, że Spółka wyzbywa się wartościowych aktywów, które mogłyby zostać przejęte przez podmioty publicznoprawne w trakcie procedur egzekucyjnych. W istocie wierzyciele publicznoprawni, Urząd Miejski Wrocławia i ZUS są w posiadaniu zabezpieczeń na majątku Spółki. Komisja stwierdza, że chociaż wierzyciele publicznoprawni mają np. hipoteki i zastawy na aktywach Spółki, w żaden sposób ich nie wykorzystali.

(43)

Dlatego też Komisja nie może na obecnym etapie wykluczyć, że wierzyciele prywatni w podobnych okolicznościach nie dopuściliby do takiej akumulacji zadłużenia oraz że w obliczu pogarszającej się sytuacji Spółki każdy wierzyciel prywatny w normalnej sytuacji zrobiłby użytek ze swoich zabezpieczeń.

Pożyczka od Centrali Zaopatrzenia Hutnictwa

(44)

Komisja stwierdza, że w 2006 r. PZL Hydral otrzymała pożyczkę od spółki publicznej Centrala Zaopatrzenia Hutnictwa. Wydaje się, że już wtedy PZL Hydral borykała się z trudnościami i nie była w stanie uzyskać takiej pożyczki w warunkach rynkowych. Ponadto pożyczka oprocentowana była na poziomie WIBOR 3 M + 200 punktów bazowych, co w 2006 r. równe było mniej więcej 6,2 % rocznie. W tym czasie stopa referencyjna dla Polski wynosiła 5,56 %. Biorąc pod uwagę fakt, że PZL Hydral była spółką borykającą się z trudnościami, należało podnieść stopę referencyjną o przynajmniej 400 punktów bazowych, i prawdopodobnie o dodatkowe 200 punktów bazowych w przypadku braku zabezpieczenia pożyczki. W związku z tym Komisja podejrzewa, że pożyczka mogła przynieść PZL Hydral korzyść, jakiej Spółka nie byłaby w stanie uzyskać na warunkach rynkowych.

Wpływ na konkurencję i zakłócenie wymiany handlowej

(45)

Spółka PZL Hydral jest producentem systemów hydraulicznych, systemów zasilania i dozowania paliwa oraz części zapasowych dla przemysłu lotniczego. Produkty te są przedmiotem szeroko rozwiniętej wymiany handlowej na rynku Wspólnoty. W związku z tym Komisja na obecnym etapie uważa, że spełnione jest kryterium związane z wpływem na konkurencję oraz zakłóceniem wymiany handlowej w obrębie Wspólnoty.

(46)

Dlatego wyżej wspomniane środki uznaje się za pomoc państwa w rozumieniu art. 87 ust. 1 Traktatu WE.

3.2.   Wyłączenia na podstawie art. 87 ust. 2 i 3 Traktatu WE

(47)

W niniejszej sprawie nie mają zastosowania wyłączenia przewidziane w art. 87 ust. 2 Traktatu WE. Jeżeli chodzi o wyłączenia na mocy art. 87 ust. 3 Traktatu WE — z uwagi na to, że podstawowy cel pomocy dotyczy przywrócenia zagrożonemu przedsiębiorstwu długoterminowej rentowności — można zastosować jedynie wyłączenie zapisane w art. 87 ust. 3 lit. c) Traktatu WE, które zezwala na zatwierdzenie pomocy państwa przeznaczonej na ułatwianie rozwoju niektórych działań gospodarczych, o ile nie zmienia ona warunków wymiany handlowej w zakresie sprzecznym ze wspólnym interesem. Z tego względu pomoc można uznać za zgodną ze wspólnym rynkiem na podstawie art. 87 ust. 3 lit. c) Traktatu WE jedynie pod warunkiem zachowania warunków zawartych w Wytycznych wspólnotowych dotyczących pomocy państwa w celu ratowania i restrukturyzacji zagrożonych przedsiębiorstw (7) (zwanych dalej »Wytycznymi«).

3.3.   Kwalifikowalność przedsiębiorstwa do pomocy

(48)

Zgodnie z Wytycznymi za zagrożone przedsiębiorstwo uznaje się przedsiębiorstwo, które nie jest w stanie odzyskać dobrej kondycji przy pomocy zasobów własnych ani poprzez uzyskanie niezbędnych środków od akcjonariuszy lub dzięki pozyskaniu kapitału dłużnego, i które bez interwencji władz publicznych prawie na pewno zniknie z rynku. Wytyczne te wymieniają również niektóre typowe oznaki świadczące o tym, że przedsiębiorstwo znajduje się w trudnej sytuacji, np. rosnące zadłużenie czy też zmniejszająca się lub zerowa wartość aktywów netto. Zgodnie z pkt 13 Wytycznych, przedsiębiorstwo należące do większej grupy kapitałowej nie kwalifikuje się w normalnych warunkach do pomocy na restrukturyzację, z wyjątkiem sytuacji, w której można wykazać, że trudności przedsiębiorstwa wynikają z jego indywidualnej sytuacji i nie są wynikiem arbitralnego rozłożenia kosztów w ramach grupy oraz że te trudności są zbyt poważne, by mogły zostać pokonane przez samą grupę.

(49)

Zgodnie z pkt 73 Wytycznych, jeżeli dane przedsiębiorstwo otrzymało już w przeszłości pomoc na ratowanie lub restrukturyzację, w tym jakąkolwiek pomoc niezgłoszoną, i jeśli minęło mniej niż 10 lat od momentu udzielenia pomocy na ratowanie lub od końca okresu restrukturyzacji lub od wstrzymania wdrażania planu restrukturyzacji (licząc od wydarzenia, które nastąpiło jako ostatnie), Komisja nie wyda zgody na udzielenie dalszej pomocy na ratowanie lub restrukturyzację.

(50)

Komisja stwierdza, że kapitał własny Spółki jest ujemny. Pod koniec 2007 r. łączne poniesione straty Spółki PZL Hydral wynosiły 190 mln PLN (54 mln EUR), natomiast średni obrót roczny Spółki wynosi w przybliżeniu 50 mln PLN (14 mln EUR). Łączne narosłe zadłużenie Spółki pod koniec 2007 r. wynosiło 276 mln PLN (79 mln EUR).

(51)

Co więcej, polskie władze zawiadamiają, że Spółka spełnia warunki do wniesienia wniosku o otwarcie postępowania upadłościowego na podstawie krajowego prawa upadłościowego.

(52)

W związku z tym Komisja uznaje, że PZL Hydral jest przedsiębiorstwem zagrożonym w rozumieniu Wytycznych.

(53)

Komisja zauważa jednakże, że Spółka PZL Hydral w ciągu ostatnich 10 lat korzystała z nieegzekwowania długów publicznoprawnych, co przyniosło Spółce korzyść, jakiej prawdopodobnie nie byłaby w stanie uzyskać na rynku. W tym okresie PZL Hydral borykała się z trudnościami i odnotowywała znaczne straty. Komisja stwierdza, że zgodnie z ugruntowanym orzecznictwem, w tym np z decyzją w sprawie pomocy państwa C 23/06 (ex NN 35/06) udzielonej przez Polskę na rzecz producenta stali Grupy Technologie Buczek (8) trwały brak egzekucji należności publicznoprawnych może stanowić pomoc państwa. Dlatego Komisja stwierdza, że wsparcie to może stanowić ciągłą i niezgodną z zasadami wspólnego rynku pomoc na ratowanie lub restrukturyzację oraz ma w związku z tym wątpliwości, czy Spółka kwalifikuje się do pomocy na restrukturyzację. Ponadto polskie władze nie przedstawiły żadnych argumentów, które potwierdzałyby, że pomoc tę można by na jakiejkolwiek podstawie uznać za zgodną z zasadami wspólnego rynku.

(54)

Ponadto Komisja stwierdza, że w 2006 r. Spółka otrzymała pożyczkę od państwowej spółki, Centrali Zaopatrzenia Hutnictwa, która mogła stanowić pomoc państwa. Pożyczki udzielono w celu umożliwienia natychmiastowej spłaty 11,5 mln PLN na rzecz Banku Zachodniego WBK S.A., który w zamian zobowiązał się do umorzenia znacznej części zobowiązań Spółki. W tym kontekście Komisja podejrzewa, że pożyczka została udzielona na cele restrukturyzacji, co dodatkowo potęguje wątpliwości co do zgodności z zasadą »pierwszy i ostatni raz«.

(55)

Reasumując, Komisja uznaje, że Spółkę można uznać za przedsiębiorstwo zagrożone, ma jednak wątpliwości, czy kwalifikuje się ona do pomocy na restrukturyzację.

3.4.   Przywrócenie rentowności

(56)

Aby środek mógł zostać uznany za zgodny na podstawie pkt. 34–37 Wytycznych, plan restrukturyzacji musi zawierać szczegółową analizę problemów, które doprowadziły do wystąpienia trudności oraz określać środki, które w rozsądnych ramach czasowych przywrócą przedsiębiorstwu długoterminową rentowność i dobrą kondycję finansową. Plan taki musi opierać się na realistycznych założeniach co do przyszłych warunków działania.

(57)

Na podstawie wstępnej oceny przedstawionego planu restrukturyzacji Komisja ma wątpliwości, czy zaplanowane środki są zgodne z warunkami określonymi w Wytycznych z 2004 r.

(58)

Po pierwsze, Komisja ma wątpliwości, czy przedstawiony przez polskie władze plan restrukturyzacji zapewni odzyskanie przez Spółkę długoterminowej rentowności, umożliwiając jej funkcjonowanie o własnych siłach, jak określono w pkt 34 i nast. Wytycznych. Plan restrukturyzacji koncentruje się na restrukturyzacji finansowej, i 90 % całkowitych kosztów restrukturyzacji przewiduje się na pokrycie spłaty nagromadzonego zadłużenia publicznoprawnego. W efekcie pozostałe środki restrukturyzacyjne są raczej ograniczone.

(59)

Po drugie, Komisja stwierdza, że koncepcja restrukturyzacji uzależniona jest od udanej prywatyzacji PZL Wrocław, która miała zostać zakończona w pierwszym kwartale 2008 r., nadal jednak nie zostały przedstawione żadne dowody, które świadczyłyby o zainteresowaniu ze strony potencjalnych inwestorów. Ponadto polskie władze dały do zrozumienia, że po sprywatyzowaniu spółki mogłyby być konieczne dalsze środki restrukturyzacyjne, co budzi wątpliwości co do efektywności planu restrukturyzacji.

(60)

Po trzecie, planowane środki restrukturyzacyjne opisane są w sposób ogólny, a niektóre zamierzone cele mogłyby być trudne do osiągnięcia z racji ostrej konkurencji w tych segmentach rynku (np. zdobywanie umów długoterminowych z kluczowymi przedsiębiorstwami z branży lotniczej, negocjowanie nowych porozumień w sprawie cen towarów i usług w celu osiągnięcia wyższych zysków, itd.). Co więcej, w planie nie wykazano, jak w praktyce planowane środki restrukturyzacyjne miałyby zaowocować osiągnięciem lepszych wyników, przedstawionych w prognozach finansowych Spółki.

(61)

Na koniec Komisja stwierdza, że program inwestycyjny ma dosyć skromny zakres, a z samego planu wynika, że przyszyły właściciel PZL Wrocław prawdopodobnie będzie musiał wdrożyć dodatkowe, nieprzewidziane w ramach planu środki restrukturyzacyjne.

3.5.   Pomoc ograniczona do minimum

(62)

Zgodnie z postanowieniami zawartymi w pkt. 43–45 Wytycznych pomoc musi być ograniczona do niezbędnego minimum, a od beneficjentów pomocy oczekuje się znaczącego wkładu w proces restrukturyzacji ze środków własnych lub z zewnętrznych, prywatnych źródeł finansowania. Wytyczne wyraźnie określają, że w finansowaniu restrukturyzacji znaczny wkład musi pochodzić ze środków własnych, w tym ze sprzedaży aktywów, które nie są niezbędne do dalszego istnienia przedsiębiorstwa, lub z zewnętrznych źródeł finansowania pozyskanego na warunkach rynkowych.

(63)

Komisja ma wątpliwości, czy przewidywany wkład własny jest rzeczywisty i faktyczny.

(64)

Po pierwsze, Komisja ma wątpliwości, czy planowane przychody ze sprzedaży PZL Wrocław, nawet jeśli uda się je osiągnąć, mogą zostać uznane za wkład własny w restrukturyzację działalności gospodarczej Spółki. W rzeczywistości środki te to cena, jaką potencjalny inwestor zapłaciłby za Spółkę, i nie zostaną one wykorzystane przez następcę PZL Hydral, kontynuującego jej działalność gospodarczą, czyli przez PZL Wrocław.

(65)

Po drugie, Komisja ma wątpliwości, czy sprzedaż aktywów przyniesie zakładane przychody. Jak wspomniano wyżej, PZL Wrocław założono już pod koniec 2004 r. Zgodnie z planem zakończenie przenoszenia aktywów produkcyjnych oraz rozpoczęcie procesu prywatyzacji miały nastąpić już w 2007 r. W czwartym kwartale 2007 r. potencjalni inwestorzy mieli złożyć oferty wstępne, a w pierwszej połowie 2008 r., po przeprowadzeniu negocjacji, miały zostać zawarte wstępne umowy sprzedaży. Jednakże dotychczas Komisja nie otrzymała żadnych informacji o jakimkolwiek zainteresowaniu nabyciem PZL Wrocław ze strony potencjalnych inwestorów.

(66)

Na koniec Komisja stwierdza, że w ramach planowanej restrukturyzacji nie przewidziano żadnych zewnętrznych źródeł finansowania procesu restrukturyzacji, co dowiodłoby wiary rynków w możliwość odzyskania rentowności przez Spółkę. To dodatkowo potęguje wątpliwości Komisji co do skuteczności planu restrukturyzacji.

3.6.   Unikanie zbędnego zakłócania konkurencji

(67)

Zgodnie z postanowieniami zawartymi w pkt. 38–42 Wytycznych, należy przyjąć środki w możliwie największym stopniu łagodzące potencjalne negatywne skutki pomocy w odniesieniu do konkurentów. Pomoc nie powinna nadmiernie zakłócać konkurencji. Oznacza to zazwyczaj ograniczenie obecności przedsiębiorstwa na rynkach jego działalności po zakończeniu okresu restrukturyzacji. Obowiązkowe ograniczenie lub zmniejszenie obecności przedsiębiorstwa na właściwym rynku jest jednym z czynników kompensujących konkurentom skutki udzielenia pomocy. Ograniczenie takie powinno być proporcjonalne do zakłócenia, jakie wywołała pomoc na rynku oraz do względnej pozycji przedsiębiorstwa na rynku lub rynkach.

(68)

Zgodnie z pkt. 56 Wytycznych, warunki przyznania pomocy są mniej restrykcyjne w przypadku wdrażania środków wyrównawczych na obszarach objętych pomocą. Analizując skutki pomocy na restrukturyzację dla rynku i dla konkurentów, Komisja bierze pod uwagę fakt, że PZL Hydral ma siedzibę w obszarze objętym pomocą na podstawie art. 87 ust. 3 lit. a) Traktatu WE.

(69)

Komisja stwierdza potrzebę otrzymania dalszych wyjaśnień w kwestii proponowanych środków wyrównawczych. Polskie władze twierdzą, że przynajmniej 1/3 planowanego zmniejszenia mocy ma obejmować mało rentowny segment hydrauliki przemysłowej. Na podstawie posiadanych informacji, Komisja wątpi, czy zmniejszenie mocy produkcyjnych — już przeprowadzone czy też nadal planowane przez Spółkę — jest wystarczające. Komisja stwierdza, że przynajmniej część proponowanych środków zdaje się być konieczna do osiągnięcia długoterminowej rentowności.

(70)

W szczególności wydaje się, że przeprowadzona w przeszłości sprzedaż niektórych aktywów produkcyjnych miała na celu przywrócenie Spółce rentowności. Analogicznie, planowana sprzedaż nieruchomości byłaby raczej źródłem środków finansowych, lecz nie rekompensowałaby zakłócenia konkurencji.

4.   DECYZJA

(71)

W świetle powyższego Komisja podjęła decyzję o wszczęciu postępowania na mocy art. 88 ust. 2 Traktatu WE w odniesieniu do zgłoszonych środków, z powodu wątpliwości co do ich zgodności ze wspólnym rynkiem.

(72)

W świetle powyższych ustaleń Komisja, działając zgodnie z procedurą określoną w art. 88 ust. 2 Traktatu WE, zwraca się do polskich władz o przedłożenie uwag i dostarczenie wszelkich informacji, jakie mogą być pomocne w ocenie przedmiotowej pomocy, w terminie jednego miesiąca od daty otrzymania niniejszego pisma. Informacje powinny między innymi zawierać:

informacje dotyczące wszelkich działań w zakresie procesu prywatyzacji PZL Wrocław (wszystkie przypadki wyrażenia zainteresowania ze strony potencjalnych inwestorów, podjęte dotychczas kroki proceduralne, harmonogram, itd.),

opis sytuacji finansowej PZL Hydral począwszy od 1998 r., w tym uproszczone sprawozdania finansowe za przedmiotowy okres,

w związku z proponowanymi środkami wyrównawczymi, wyjaśnienie, których konkretnych obszarów działalności dotyczyło (i będzie dotyczyć) proponowane w planie restrukturyzacji zmniejszenie mocy,

uwagi dotyczące zasadności proponowanych środków wyrównawczych przy uwzględnieniu faktu, że obecny łączny obrót PZL Wrocław w 2007 r. wynosił 48 mln PLN, a zakłada się, że w 2011 r. wyniesie on 57 mln PLN, co oznacza, że obecność spółki na rynku właściwie zwiększyłaby się;

(73)

Komisja zwraca się do polskich władz o bezzwłoczne przekazanie kopii niniejszego pisma Spółce PZL Hydral S.A.

(74)

Komisja pragnie przypomnieć polskim władzom, że art. 88 ust. 3 Traktatu WE ma skutek zawieszający oraz zwrócić uwagę na art. 14 rozporządzenia Rady (WE) nr 659/1999, który stanowi, że wszelka pomoc niezgodna z prawem może zostać odzyskana od beneficjenta.

(75)

Komisja uprzedza polskie władze, że udostępni zainteresowanym stronom informacje, publikując niniejsze pismo wraz z jego streszczeniem w Dzienniku Urzędowym Unii Europejskiej. Komisja udostępni informacje również zainteresowanym stronom w krajach EFTA, będących sygnatariuszami Porozumienia EOG, publikując zawiadomienie w Suplemencie EOG do Dziennika Urzędowego Unii Europejskiej oraz poinformuje Urząd Nadzoru EFTA przesyłając kopię niniejszego pisma. Wszystkie zainteresowane strony zostaną wezwane do przedstawienia uwag w ciągu jednego miesiąca od dnia publikacji.”


(1)  Między 2003 a 2006 r. obszar produkcji został zmniejszony o prawie połowę; między 2001 a 2006 r. liczba pracowników zmniejszyła się o 30 %.

(2)  Informacje przesłane przez polskie władze w piśmie z dnia 7 lipca 2008 r.

(3)  Niektóre części niniejszego tekstu zostały ukryte, by nie ujawniać informacji poufnych; części te zostały oznakowane za pomocą wielokropków w nawiasach kwadratowych.

(4)  Sprawa C-256/97 DMT [1999] Rec. I-3913, pkt 21.

(5)  Zob. C-342/96 Tubacex [1999] Rec. I-2459, pkt 46, C-256/97 DMT [1999] Rec. I-3913, pkt 21, C-480/98 Magefesa [2000] Rec. I-8717, T-152/99 HAMSA [2002] Rec. II-3049, pkt 167.

(6)  Sprawa T-152/99 HAMSA [2000] Rec. II-3049, pkt 170.

(7)  Dz.U. C 244 z 1.10.2004, s. 2.

(8)  Dz.U. L 116 z 30.4.2008, s. 26.


19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/25


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul COMP/M.5262 — Bonnier/Schibsted/Retriever Sverige)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 324/11)

1.

La data de 15 decembrie 2008, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1) prin care întreprinderile Bonnier AB („Bonnier”, Suedia) și Schibsted ASA („Schibsted”, Norvegia) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din regulamentul Consiliului, controlul în comun asupra întreprinderii Retriever Sverige AB („Retriever Sverige”, Suedia) prin achiziționare de acțiuni și un acord al acționarilor.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

în cazul întreprinderii Bonnier: grup internațional media,

în cazul întreprinderii Schibsted: grup internațional media,

în cazul întreprinderii Retriever Sverige: furnizarea de servicii de monitorizare digitală media, de arhivare și inteligență economică în Suedia.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea nu se ia o decizie finală în această privință.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax [(32-2) 296 43 01 sau 296 72 44] sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.5262 — Bonnier/Schibsted/Retriever Sverige, la următoarea adresă:

Commission européenne

Direction générale de la concurrence

Greffe des concentrations

J-70

B-1049 Bruxelles/Brussel


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


ALTE ACTE

Comisie

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/26


Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

(2008/C 324/12)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006

„PAN DE CRUZ DE CIUDAD REAL”

NR. CE: ES-PGI-0005-0608-05.06.2007

IGP ( X ) DOP ( )

1.   Denumirea

„Pan de Cruz de Ciudad Real”

2.   Statul membru sau țara terță

Spania

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul produsului

Clasa 2.4 — Produse de panificație

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Produsul care face obiectul indicației geografice protejate (IGP), „Pan de Cruz de Ciudad Real”, este o pâine compactă și densă din făină de grâu de calitate superioară, sub formă de roată bombată, având un miez alb și consistent și o coajă fină. Pe partea superioară se află două tăieturi perpendiculare și adânci sub formă de cruce (de unde și numele pâinii), precum și codul corespunzător numărului de înregistrare al brutăriei producătoare. În partea inferioară a pâinii este încrustată anagrama sau sigla IGP.

Caracteristicile specifice acestei pâini sunt următoarele:

 

Pâinea se prepară și se obține dintr-un aluat dur, preparat din făină de grâu de calitate superioară, cu următoarele valori: W între 140 și 200, iar P/L între 0,5 și 1,0.

 

Este rotundă și aplatizată și are coajă.

 

Are o coajă groasă de unu — doi milimetri, fină și crocantă, de culoare aurie — arămie și cu gust de cereale prăjite.

 

Miezul pâinii este alb și are o textură fină, spongioasă, consistentă și fără goluri, fiind asemănător bumbacului.

Pâinea are următoarele caracteristici organoleptice: miezul are o aromă intensă de cereale și un gust plăcut, ușor dulce, iar coaja este fină și crocantă, având gust de cereale prăjite. În condiții normale de depozitare, „Pan de Cruz de Ciudad Real” rămâne adecvată pentru consum timp de 6-7 zile.

Pâinea nu prezintă mucegaiuri, reziduuri anormale sau orice alte materii străine.

Nivelul maxim de umiditate al miezului este de 30 %, iar aciditatea pâinii este de pH 5-7.

Produsul se prezintă sub formă de pâini mari (750-850 g), de pâini mici (550-650 g), de pâinici (310-410 g) sau de chifle (115-135 g).

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Făină de grâu de calitate superioară, cu următoarele valori: W între 140 și 200, iar P/L între 0,5 și 1,0.

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Pâinile care fac obiectul IGP „Pan de Cruz de Ciudad Real” se prepară numai din făină de grâu de calitate superioară, apă, sare, drojdie naturală, aditivi și amelioratori alimentari autorizați. Făina trebuie să aibă următoarele valori: W între 140 și 200, iar P/L între 0,5 și 1,0.

Indicele mediu de transformare este de 110-125 kg de pâine pentru 100 kg de făină, în funcție de greutatea pâinilor.

Procesul de panificație care face obiectul indicației geografice protejate „Pan de Cruz de Ciudad Real” cuprinde etapele descrise în cele ce urmează:

1.   Amestecarea

Amestecarea se realizează într-un malaxor mecanic, atâta timp cât este necesar pentru a se obține un aluat omogen, adică 20-30 de minute, în funcție de tipul de malaxor utilizat, având grijă ca aluatul să nu iasă din aparat la o temperatură de peste 24-25 °C.

2.   Afânarea sau frământarea

Aluatul se trece de mai multe ori printr-o mașină de frământat, de preferință cu lamele, până când se obține un aluat fin și elastic.

3.   Cântărirea

Fiind o pâine artizanală, produsul se cântărește cu ajutorul unui cântar volumetric, al unei balanțe electronice sau al unui divizor volumetric. Greutatea aluatului, exprimată în grame, necesară pentru obținerea diverselor pâini, este după cum urmează: pâine mare — între 900 și 1 000 g; pâine mică — între 660 și 760 g; pâinică — între 370 și 470 g; chiflă — între 150 și 180 g.

4.   Modelarea

Se realizează manual, modelând cu mâinile o bilă de aluat sub formă conică, fără a lăsa să se amestece vreun reziduu. Apoi se aplatizează în formă de disc și se întinde, astfel încât discul să fie cât mai mare, subțiind marginea și lăsând mijlocul mai înalt.

5.   Dospirea

Pâinile modelate se așează pe rafturi acoperite cu stofă sau cu o pânză asemănătoare. Dospirea începe astfel la temperatura camerei, formându-se o crustă fină. Valorile temperaturii și ale umidității relative a aerului care trebuie respectate în camera de dospire sunt de între 26 și 30 °C și, respectiv, între 40 și 45 %. Timpul de dospire variază între 1 oră 20 de minute și 2 ore 20 de minute, în funcție de temperatura aerului din cameră.

6.   Crestarea

Crestarea se realizează, de asemenea, manual. Odată ce pâinea a dospit, pe partea superioară se crestează două tăieturi perpendiculare scurte sub formă de cruce. Apoi, pe cealaltă parte a pâinii, adică pe partea inferioară, se aplică sigla IGP „Pan de Cruz de Ciudad Real”. Pentru pâinile mari și cele mici, sigla are un diametru de 6 centimetri, iar pentru pâinici și chifle, 4 centimetri. După marcare, pâinile se lasă să se odihnească timp de 10-15 minute, astfel încât tăieturile să capete formă pe măsură ce se formează coaja.

7.   Introducerea în cuptor

Pâinea se introduce în cuptor manual, așezată cu fața în jos pe o lopată de brutărie.

8.   Coacerea în cuptor

Această pâine se coace în cuptoare cu vatră și pereți din material refractar. Timpul de coacere este de 30-50 de minute. În primele 15 minute, temperatura în cuptor trebuie să fie de 250 °C, după care, în următoarele 20 de minute, trebuie să coboare până la 200 °C.

9.   Scoaterea din cuptor

Pâinea se scoate din cuptor cu ajutorul unei lopeți de brutărie și se așează pe cărucioare cu rafturi de lemn, pentru a se putea aerisi și răci. Odată răcită, pâinea este gata pentru livrare.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Pâinile care fac obiectul IGP „Pan de Cruz de Ciudad Real” sunt scoase la vânzare în ambalaje atunci când acest lucru este impus de legislația în vigoare.

Dacă pâinea este ambalată, ambalarea se realizează în aria de producție, pentru ca toate caracteristice fizico-chimice și organoleptice să se păstreze și pentru ca pâinea să poată fi conservată mai mult timp.

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

Pentru a fi identificate corect, pâinile care fac obiectul acestei indicații geografice sunt marcate și etichetate după cum urmează:

 

Pe partea superioară a pâinilor se crestează două tăieturi perpendiculare adânci, sub formă de cruce. Pe una dintre cele patru părți delimitate de cruce este înscris codul corespunzător numărului de înregistrare al brutăriei care a produs pâinea, pe alta apare o etichetă de uz alimentar cuprinzând sigla IGP „Pan de Cruz de Ciudad Real”, sigla europeană a IGP, precum și numărul de control individual corespunzător pâinii și identitatea organismului de certificare.

 

Pe partea inferioară a pâinilor este încrustată anagrama sau sigla IGP-ului, formată din mici perforații în coajă.

4.   Descrierea concisă a ariei geografice

Zona în care se fabrică pâinea care face obiectul indicației geografice protejate „Pan de Cruz de Ciudad Real” cuprinde toate orașele din provincia Ciudad Real.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Clima ariei geografice se caracterizează prin temperaturi și o umiditate care permit, în general, dospirea pâinilor la temperatura camerei. Astfel, temperatura în camera de dospit este de 26-30 °C, iar umiditatea relativă a aerului este de 40-45 %.

Renumita metodă de producție artizanală a „Pan de Cruz de Ciudad Real” are următoarele caracteristici:

 

Modelarea și crestarea manuală, crestarea unei cruci pe partea superioară a pâinilor, marcarea prin mici perforații pe partea inferioară și „odihnirea” pâinilor timp de 10-15 minute înainte de a fi introduse în cuptor cu fața pe care este crestată crucea în jos.

5.2.   Specificitatea produsului

Pâinea este compactă și densă, are o coajă fină, uniformă și groasă, un miez alb cu o intensă aromă de cereale și un gust plăcut, ușor dulce.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o anumită calitate, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

„Pan de Cruz de Ciudad Real” este originară din districtul Calatrava, care este o enclavă în provincia Ciudad Real din Comunitatea Autonomă Castilla-La Mancha. „Pan de Cruz de Ciudad Real” datează din secolul XIII, epoca cavalerilor din Ordinul Calatrava („calatravos”).

Din punct de vedere istoric, renumele acestui tip de pâine este legat de condițiile de viață ale locuitorilor din regiune, care erau nevoiți să își petreacă mare parte din timp pe câmp. Acest stil de viață și condițiile climatice din acele timpuri îi obligau să își ia cu ei alimente rezistente, ușor de conservat și hrănitoare.

Această pâine a fost astfel folosită atât de țăranii și păstorii din zonă, în lungul timp petrecut pe câmp, cât și în logistica militară a cavalerilor „calatravos”, în timpul recuceririi Spaniei. Ulterior, pâinea a început să fie folosită și în alte moduri, și anume servită direct cu anumite preparate și mâncăruri sau ca garnitură la alte mâncăruri, astfel încât consumul s-a extins și în alte zone ale provinciei Ciudad Real.

Renumele istoric al calității pâinii „Pan de Cruz” s-a păstrat până în prezent datorită tradiției care stă la baza preparării sale artizanale de către brutăriile producătoare, permițând conservarea caracteristicilor specifice acestei pâini deosebite, care a fost din ce în ce mai cerută în zona Ciudad Real și recunoscută ca fiind unică.

Numeroase mâncăruri autohtone tradițional preparate în regiune de-a lungul anilor se regăsesc și astăzi pe mesele localnicilor, având ca ingredient principal pâinea „Pan de Cruz”. Această practică demonstrează cât de mult timp a fost utilizat acest produs în gastronomia regională specifică provinciei Ciudad Real, constituind astfel o legătură geografică specifică.

Pâinea „Pan de Cruz”, preparată artizanal de secole, a cunoscut o producție la scară largă în anumite perioade, însă mai târziu consumul a scăzut. Cu toate acestea, notorietatea și faima acestui tip de pâine a condus din nou la o creștere a consumului, astfel că, în prezent, există o mare cerere din partea consumatorilor, atât nativi cât și străini, ca urmare a faptului că produsele regionale de înaltă calitate au început să fie din ce în ce mai căutate.

Temperatura și umiditatea specifice ariei geografice sunt absolut necesare pentru fermentarea la temperatura camerei și pentru formarea cojii fine, procese care nu necesită o căldură excesivă, însă pâinea trebuie să fie crestată și introdusă în cuptor în condițiile menționate pentru a se putea obține diversele caracteristici specifice prezentate la punctul 5.2.

Metoda de preparare a fost perfecționată de-a lungul secolelor de practicare a brutăritului tradițional.

Principala caracteristică a metodei specifice de preparare a pâinii — în mare parte artizanală — este crestarea sub formă de cruce, fapt care permite cojii să nu se crape în timpul coacerii. În mod similar, modul în care dospește pâinea este adaptat la condițiile de umiditate și temperatură ale regiunii.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.jccm.es/cgi-bin/docm.php3


(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.


19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/31


Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

(2008/C 324/13)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„BATATA DOCE DE ALJEZUR”

NR. CE: PT-PGI-0005-0517-03.01.2005

DOP ( ) IGP ( X )

Această fișă rezumat prezintă cu titlu informativ principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1.   Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Gabinete de Planeamento e Políticas

Adresă:

Rua Padre António Vieira n.o 1

P-1099-073 Lisboa

Telefon

(351) 213 819 300

Fax

(351) 213 876 635

E-mail:

gpp@gpp.pt

2.   Grup:

Denumire:

Associação de Produtores de Batata Doce de Aljezur

Adresă:

Largo 1o de Maio n.o 3

Telefon

(351) 282 990 010

Fax

(351) 282 990 011

E-mail:

rogerio.rosa@cm-aliezur.pt

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( )

3.   Tipul produsului:

Clasa 1.6 — Fructe, legume și cereale proaspete sau prelucrate

4.   Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1.   Denumire:

„Batata doce de Aljezur”

4.2.   Descriere:

„Batata doce de Aljezur” (Batata de Aljezur) este rădăcina adventivă a plantei Ipomoea batatas L. (syn. Batatas edulis) din soiul Lira, familia Convolvulaceae, care, prin tuberculizare, devine cărnoasă. Are un contur piriform alungit, are coaja violetă sau castaniu-roșcată și pulpa galbenă. Dimensiunile variază între 8,5 × 4,0 cm și 16,5 × 7,1 cm, iar greutatea între 50 și 450 g. Are gust dulce și o textură foarte puțin fibroasă, iar când se consumă crudă are un gust asemănător cu al castanei.

4.3.   Aria geografică:

Ținând seama de exigențele specifice culturii de „Batata doce de Aljezur”, de soiul utilizat tradițional, de condițiile pedoclimatice necesare și de priceperea localnicilor, aria geografică de producție, preparare și condiționare se limitează la sectorul Aljezur din districtul Faro și la localitățile São Teotóneo, São Salvador, Zambujeira do Mar, Longueira — Almograve și Vila Nova de Milfontes din sectorul Odemira din districtul Beja.

4.4.   Dovada originii:

În afară de caracteristicile intrinseci ale produsului, care îl leagă de regiunea de origine, s-a implementat un sistem de trasabilitate. Exploatațiile agricole și unitățile de prelucrare și condiționare trebuie să se afle în aria geografică sus-menționată și trebuie să fie autorizate de grupul de producători, după emiterea unui aviz favorabil de către organismul de control. Întregul proces de producție, de la exploatația agricolă și până la spațiul de vânzare a produsului, este supus unor verificări de conformitate cu practicile agricole, de prelucrare și condiționare prevăzute. Utilizarea IGP este permisă numai în cazul produselor care prezintă caracteristicile prevăzute și al căror proces de producție a fost supus verificărilor. Marca de certificare este numerotată, pentru a asigura în permanență o trasabilitate completă. Dovada originii poate fi adusă în orice moment și de-a lungul întregului lanț de producție.

4.5.   Metoda de obținere:

Prelucrarea terenului prin lucrări superficiale, grăpare și fertilizare organică. Instalarea pepinierei se face în februarie și se plantează rădăcini la o adâncime de 10-15 cm, fiecare într-o suprafață proprie de 50 × 60 cm. Transplantarea definitivă se face în aprilie/mai, prin plantarea unei bucăți de tulpină cu o lungime de aproximativ 25 cm, într-o suprafață proprie de 20 × 65 cm, urmată de udarea ușoară a acesteia. Controlul buruienilor se face prin plivire. În majoritatea cazurilor nu este necesară udarea plantei. Cultura rămâne în pământ aproximativ patru luni. Recoltarea se face în mare parte în octombrie, când rădăcinile au ajuns la maturitate și solul nu este excesiv de umed. După recoltare, batatele sunt uscate timp de aproximativ opt zile deasupra solului, în vederea suberificării și a cicatrizării tăieturilor și altor lovituri Apoi se spală, pentru îndepărtarea pământului și altor impurități. Depozitarea batatelor se face în spații răcoroase și aerisite, unde se menține o temperatură de 13-14 °C. Selectarea și condiționarea în regiunea de origine se justifică nu numai prin economisirea costurilor de producție, prin îmbunătățirea eficienței și eficacității controlului calității și al trasabilității produsului, ci și, în principal, pentru că produsul este unul foarte sensibil la manevrare/transport și este predispus la necroze, ceea ce influențează negativ procesul de conservare, calitatea și imaginea produsului.

4.6.   Legătură:

Așezarea Aljezur a fost întemeiată în secolul al X-lea de către arabi și apoi preluată de la mauri în 1249. Conform legendei (deși nu concordă cronologic cu introducerea efectivă a batatei în Europa), cavalerii Sfântului Iacob, conduși de Paio Peres Correia, beau o poțiune preparată din batate înainte de toate bătăliile importante. Forța invaziei și viteza cu care aceștia au preluat castelul i-au uimit pe mauri, care au fost incapabili să reacționeze în fața unui atac atât de puternic. Cucerirea a avut loc în 1249 și poțiunea care ar fi determinat magnifica victorie a fost, conform legendei, chiar celebra „feijoada de batata doce de Aljezur”. Oricare ar fi realitatea istorică, originea acestei culturi în Aljezur se pierde în negura timpului, confirmând puternica tradiție a cultivării batatei în regiune și a consumului de către localnici. Caracteristicile fizice, chimice și organoleptice sunt determinate de practicile de cultură ale agricultorilor (priceperea lor) și de condițiile naturale din regiune, precum solul (podzolic, de tip dună, cu un strat de argilă la bază), clima (puternic oceanică, care se întâlnește pe o fâșie îngustă adiacentă mării, irigată de râul Mira. Aceste condiții nu se întâlnesc decât în aria de producție delimitată. În alte zone, chiar vecine, există diferențe foarte mari din punct de vedere al solului și al climei. Aljezur are o reputație remarcabilă în ceea ce privește producția de batate, atestată de prețul la care acest produs ajunge pe piață, de încercările de utilizare abuzivă a denumirii și de numeroasele referințe bibliografice și evenimente dedicate produsului. Reputația câștigată de batata de Aljezur nu este un curent recent, rezultat al unei cereri sporadice și conjuncturale. Cultura este perfect adaptată la condițiile naturale din zona respectivă, este adânc înrădăcinată în tradiția locală, iar originea sa se pierde în negura timpului. Produsul a rezistat până în zilele noastre deoarece consumatorii recunosc caracteristicile unice ale sale (dulce, moale și foarte puțin fibros) și preferă să consume batatele din soiul Lira produse în zona Aljezur decât batatele importate din alte zone ale lumii.

4.7.   Organism de control:

Denumire:

AP AG AL — Associação para os Produtos Agro — Alimentares Tradicionais Certificados do Algarve

Adresă:

Rua Mouzinho de Albuquerque, n.o 1A r/c

P-8000-397 Faro

Telefon

(351) 289 804 532

Fax

(351) 289 804 533

E-mail:

Dora.guerreiro@clix.pt

Apagal se conformează standardului 45011:2001.

4.8.   Etichetarea:

Eticheta conține obligatoriu mențiunea „Batata doce de Aljezur — Indicação Geográfica Protegida”, sigla Comunității (după înregistrare) și sigla produsului reprodusă mai jos.

Image

În afară de aceste mențiuni și indiferent de forma de prezentare comercială, este întotdeauna obligatorie aplicarea mărcii de certificare a OPC.

Numele sau denumirea și adresa producătorului nu pot fi înlocuite cu un alt nume al unei altei entități, chiar dacă aceasta își asumă responsabilitatea pentru produs sau îl comercializează. Denumirea comercială, Batata doce de AljezurIGP, nu poate fi completată de nicio altă indicație sau referință, nici măcar de mărcile distribuitorilor sau ale altor entități.


(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.


19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/s3


AVIZ CITITORILOR

Instituțiile au hotărât să nu mai menționeze, în textele lor, ultima modificare a actelor citate.

În lipsa unor dispoziții contrare, actele la care se face trimitere în textele publicate se consideră ca fiind actele în versiunea în vigoare a acestora.