23.10.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 268/1

REZOLUȚIA CONSILIULUI

din 26 septembrie 2008

„Promovarea politicii spațiale europene”

(2008/C 268/01)

CONSILIUL,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul-cadru între Comunitatea Europeană și Agenția Spațială Europeană, care a intrat în vigoare în mai 2004, precum și intensificarea cooperării dintre cele două părți;

REAMINTIND orientările formulate în cadrul reuniunilor Consiliului Spațiu Cosmic din 25 noiembrie 2004, 7 iunie 2005 și 28 noiembrie 2005;

EVIDENȚIIND Rezoluția Consiliului Spațiu Cosmic din 22 mai 2007 care a salutat și a sprijinit politica spațială europeană și a stabilit fundamentul pentru politica spațială în Europa;

LUÂND NOTĂ de faptul că rezoluția a invitat Comisia Europeană, directorul general al ASE, precum și Uniunea Europeană și statele membre ale ASE să monitorizeze și să evalueze implementarea politicii în domeniul de aplicare a acordului-cadru, inclusiv implementarea aspectelor-cheie definite în anexele la rezoluție;

LUÂND NOTĂ de faptul că statele membre, pe baza planului de implementare a politicii spațiale europene, au identificat ca fiind prioritare două domenii programatice de acțiune, și anume implementarea cu succes atât a Galileo, cât și a GMES (Monitorizare globală pentru mediu și securitate), precum și un număr de aspecte orizontale;

RECUNOSCÂND progresul semnificativ realizat în aceste domenii, astfel cum este prezentat în raportul comun ASE-CE privind progresele înregistrate și SALUTÂND progresele înregistrate în elaborarea unei strategii de relații internaționale privind spațiul în Europa;

REAFIRMĂ în acest context importanța pentru Europa de a menține un acces autonom în spațiu, un program științific de nivel mondial, cele mai bune servicii ale aplicațiilor pentru sateliți de care dispune în domeniul meteorologiei operaționale și al comunicațiilor comerciale, precum și o bază tehnologică susținută și inovatoare;

SUBLINIAZĂ importanța consolidării coordonării CE-ASE a programelor de dezvoltare a tehnologiei spațiale, în special în privința tehnologiilor spațiale vitale pentru non-dependența strategică europeană;

REAMINTEȘTE discuțiile între miniștrii europeni însărcinați cu aspectele legate de spațiu de la reuniunea informală de la Kourou, centrul spațial european, din 21 și 22 iulie 2008.

I. O VIZIUNE A EUROPEI CU PRIVIRE LA SPAȚIU

RECUNOSCÂND că politica spațială europeană a elaborat viziunea de consolidare a Europei ca lider în domeniul programelor spațiale la nivel mondial răspunzând necesităților politicilor și obiectivelor europene, în ceea ce privește aplicațiile, serviciile și infrastructurile corespunzătoare, contribuind la influența acesteia asupra societății, culturii, economiei și științei, dezvoltând potențialul industrial și științific al acesteia și asigurând autonomia politică și tehnologică a acesteia într-un mod rațional, coerent și realist;

RECUNOSCÂND că această politică, care se bazează pe UE, ASE și statele membre ale acestora implicate în Programul spațial european, ar trebui să continue să fie implementată și dezvoltată, menținând obiective ambițioase în limitele capacităților puse la dispoziție pentru cercetare și aplicații operaționale;

SUBLINIIND că toate activitățile spațiale ale Europei contribuie la atingerea obiectivelor și respectă pe deplin principiile stabilite de „Tratatul privind spațiul cosmic” al Națiunilor Unite, în special:

—	explorarea și utilizarea spațiului cosmic în avantajul și în interesul tuturor țărilor și recunoașterea faptului că spațiul cosmic aparține întregii lumi,

—	utilizarea spațiului cosmic în scopuri exclusiv pașnice,

—	promovarea cooperării internaționale în explorarea și utilizarea spațiului cosmic,

—	și că Europa sprijină eforturile continue ale Comitetului Națiunilor Unite pentru utilizarea pașnică a spațiului cosmic (COPUOS) în vederea reducerii și prevenirii deșeurilor spațiale;

SUBLINIIND importanța consolidării sprijinului public pentru dezvoltarea tehnologiilor spațiale, asigurând complementaritatea acțiunilor și maximizând sinergiile cu dezvoltările non-spațiale;

RECUNOSCÂND faptul că Uniunea Europeană, ASE, și statele membre ale acestora sunt cei trei actori-cheie ai politicii spațiale europene și SUBLINIIND faptul că Uniunea Europeană își asumă din ce în ce mai multe responsabilități în chestiunile care privesc spațiul, în special în cele referitoare la aplicațiile spațiale, în conformitate cu cele ale unui actor global și aducând valoare adăugată ASE și statelor membre, respectând, în același timp, rolurile și responsabilitățile fiecăruia dintre ele;

LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul că, în aceste condiții și în cadrul politicii spațiale europene, Uniunea Europeană, precum și ASE și statele membre sunt actorii principali implicați în explorarea spațiului și că vor dezvolta Europa ca una dintre puterile mondiale de vârf în domeniul spațiului pe scena internațională. În acest context, IDENTIFICĂ necesitatea abordării următoarelor chestiuni:

—

în conformitate cu strategia relațiilor internaționale, promovarea unei abordări coerente față de cooperarea internațională în domeniul programelor spațiale având în vedere caracterul global al acestora, recunoscând în același timp faptul că Europa ar trebui să poată face față competiției globale. Explorarea sistemului solar, mediul pe Pământ și dezvoltarea durabilă sunt domenii prioritare pentru implementarea cooperării internaționale,

—	asigurarea pentru toate statele membre ale UE și ale ASE a unui acces deschis și echitabil la beneficiile activităților spațiale în ceea ce privește politicile publice, datele științifice, evoluțiile tehnologice, activitățile industriale și serviciile,

—

consolidarea mecanismelor existente pentru a coordona experiența și investițiile europene în domeniul spațial finanțate din surse comunitare, interguvernamentale și naționale, precum și elaborarea mecanismelor pentru îmbunătățirea sinergiilor între programele spațiale civile și de apărare, respectând, în același timp, cerințele specifice ale ambelor sectoare, inclusiv competențele decizionale și schemele de finanțare,

—

garantarea continuității accesului autonom, fiabil și rentabil în spațiu în condiții abordabile pentru UE, ASE și statele membre ale acestora, plecând atât de la disponibilitatea unui set de lansatoare de nivel mondial adecvate și competitive, cât și de la disponibilitatea unui centru spațial european operațional,

—

centralizarea la nivelul UE, având la bază necesitățile politicilor UE, ASE și ale statelor membre ale acestora, a solicitării acestora de aplicații spațiale, printr-un proces transparent care să permită UE să identifice necesitățile utilizatorilor, să stabilească priorități și să asigure continuitatea serviciilor. Întreținerea instrumentelor necesare furnizării acestor servicii, inclusiv finanțarea acestora, ar trebui să fie executată în parteneriat cu părțile interesate respective și cu operatorii, dacă este cazul,

—	promovarea elaborării unui cadru legislativ corespunzător pentru a ușura apariția rapidă a unor servicii inovatoare și competitive în aval, în special având obiectivul de a garanta accesul susținut la spectru pentru toate aplicațiile din domeniul spațial,

—

organizarea guvernării spațiului în conformitate cu Rezoluția celui de al 4-lea Consiliu Spațiu Cosmic și cu ambițiile politice ale UE, ASE și ale statelor membre ale acestora, în special îmbunătățirea procesului decizional în domeniul spațiului în cadrul Consiliului Uniunii Europene, precum și în cadrul altor instituții ale UE,

—

elaborarea unor instrumente și modele de finanțare adecvate la nivelul UE, luând în calcul specificul sectorului spațial, nevoia de a consolida competitivitatea sa globală și pe cea a industriei sale, precum și necesitatea unei structuri industriale echilibrate; permiterea unei investiții comunitare corespunzătoare pe termen lung în cercetarea din domeniul spațial și în executarea unor aplicații durabile în domeniul spațial în beneficiul Europei și al cetățenilor săi, în special prin analizarea tuturor consecințelor politicii din acest domeniu în cadrul următoarei perspective financiare,

—	consolidarea cooperării cu țările în curs de dezvoltare;

SUBLINIAZĂ valoarea adăugată pentru miniștrii statelor membre ale UE și ASE însărcinați cu aspectele legate de spațiu determinată de întâlniri atât de frecvente pe cât este necesar, în scopul abordării principalelor aspecte politice, pe baza unei foi de parcurs corespunzătoare.

II. PRIORITĂȚI ACTUALE

SALUTĂ următoarele progrese semnificative în cadrul programelor Galileo și GMES:

—	lansarea cu succes și validarea pe orbită a satelitului GIOVE-B, permițând validarea unor noi tehnologii vitale necesare performanțelor sistemului Galileo,

—

concluziile Consiliului UE din noiembrie 2007 și adoptarea ulterioară de către Parlamentul European și Consiliu a Regulamentului privind continuarea implementării programelor GNSS europene ce clarifică administrarea publică a fazei de desfășurare a programului Galileo și operațiile EGNOSS, precum și implicațiile acțiunilor pentru finanțarea programului Galileo,

—

decizia statelor membre ale ASE de a iniția programul privind componenta spațială a GMES; încheierea acordului CE-ASE ce prevede contribuția Comunității la acest program; și asigurarea de către CE a finanțării operaționale inițiale prin implementarea unei acțiuni pregătitoare în cadrul GMES în 2008,

—	demonstrația de la Forumul GMES de la Lille privind serviciile GMES pre-operaționale,

—	lansarea parteneriatului GMES — Africa prin „Procesul Lisabona privind GMES și Africa” în vederea servirii utilizatorilor africani,

—	propunerea privind arhitectura fundamentală a GMES descrisă în foaia de parcurs de la München;

REAFIRMĂ prioritatea continuă de a implementa rapid atât Galileo, cât și GMES.

A. GALILEO

RECUNOSCÂND faptul că Galileo constituie primul program spațial pilot al UE;

INVITĂ Comisia să ia în considerare și să analizeze dificultățile anterioare pentru a profita integral de pe urma acestei experiențe;

AȘTEAPTĂ CU INTERES crearea Grupului interinstituțional Galileo;

SUBLINIAZĂ nevoia de coordonare crescută între Comisia Europeană, ASE și statele membre ale acestora, în legătură cu cercetarea și dezvoltarea în domeniul sistemelor, serviciilor și aplicațiilor de navigație prin satelit;

EVIDENȚIAZĂ cooperarea continuă cu partenerii internaționali cu privire la aspecte referitoare la compatibilitatea și interoperabilitatea sistemului;

INVITĂ Comisia să abordeze implicațiile juridice ale statutului Comunității Europene de proprietar al acestor bunuri tangibile și intangibile pe care le-a finanțat în legătură cu aplicațiile spațiale, cum ar fi cele din programele Galileo și EGNOS, în special cu privire la aspectele de răspundere juridică.

B. GMES

REAMINTIND faptul că GMES este o inițiativă axată pe utilizatori care ar trebui să utilizeze la maximum centrele, capacitățile și serviciile de observație terestră spațială și non-spațială în Europa, inclusiv EUMETSAT, Centrul pentru Sateliți al UE etc.;

SUBLINIAZĂ că infrastructurile de observație terestră in situ sprijinite de statele membre, împreună cu infrastructurile de observație spațiale, reprezintă o contribuție majoră pentru capacitățile de observație terestre și ar trebui să devină disponibile pentru GMES în mod permanent;

EVIDENȚIAZĂ faptul că este indispensabilă continuitatea serviciului și a datelor și că o astfel de continuitate trebuie să fie garantată de către Uniunea Europeană, în special prin finanțarea pe termen lung, pe baza parteneriatelor pentru diverse componente ale GMES;

REAFIRMĂ rolul ASE în calitate de agenție de dezvoltare și achiziții pentru misiunile de santinelă specializate ale GMES și de coordonator pentru întreaga componentă spațială a GMES, inclusiv pentru contribuțiile statelor membre, ale EUMETSAT și ale altor parteneri GMES;

INVITĂ Comisia să definească un cadru juridic adecvat pentru GMES, implicând Secretariatul General al Consiliului, acolo unde este cazul, și să analizeze implicațiile certificării datelor detectate la distanță furnizate prin sateliți;

SUBLINIAZĂ că multe servicii de informații ale GMES au caracterul unui bun european public și trebuie să devină disponibile în conformitate cu un principiu al accesului total și deschis, supus unor constrângeri, cum ar fi cele de securitate;

IDENTIFICĂ necesitatea de a elabora un plan de acțiune care să conducă la stabilirea unui program UE GMES, vizând asigurarea continuității serviciilor GMES și a datelor vitale, rezultate din observații, de care au nevoie. Acest plan de acțiune ar trebui să includă:

—

o abordare pentru administrarea globală a GMES și toate componentele acesteia, identificând actorii relevanți și rolul și responsabilitățile acestora și pe baza unei serii de parteneriate GMES, precum și de acorduri pentru participarea corespunzătoare a statelor membre ale ASE care nu sunt membre ale UE,

—

un plan pentru finanțarea durabilă a GMES, bazat pe o evaluare a necesităților financiare globale ale GMES și pe definirea strategiei bugetare la nivel național și european, luând în calcul cele trei etape succesive: etapa de cercetare și dezvoltare care este finanțată prin alocații pentru cercetare și dezvoltare, etapa de tranziție cu finanțare mixtă cercetare-dezvoltare și operațională, etapa operațională cu finanțare dedicată pentru operații implicând utilizatorii,

—	definirea mecanismelor de furnizare a serviciilor operaționale pentru fiecare serviciu GMES, inclusiv identificarea operatorilor acestora,

—	definirea, între UE și statele membre, a unui proces prin care să formalizeze angajamentele acestora de a contribui la GMES prin infrastructuri existente in situ de observații și servicii,

—	identificarea rolului inițiativei GEO și a altor inițiative interguvernamentale sau multilaterale, cum ar fi CEOS, în accesarea întregii game de date disponibile, precum și contribuția GMES la aceste acțiuni internaționale,

—	un proces de stabilire a unei politici cuprinzătoare privind datele pentru toate datele generate de sistemul GMES, inclusiv a unei etichetări corespunzătoare și a unei politici de securitate a datelor care va asigura faptul că toate datele sensibile sunt protejate pe deplin și sunt confidențiale.

SALUTĂ:

—	propunerea Comisiei Europene privind o nouă acțiune pregătitoare în proiectul preliminar de buget pentru 2009, netezind calea unei viitoare finanțări a fazei operaționale a GMES,

—	intenția Comisiei de a aborda toate aceste aspecte în cuprinsul unei comunicări care va fi adoptată spre sfârșitul lunii octombrie 2008, consultându-se cu principalele părți interesate, în special aprobând, alături de ASE, o abordare programatică globală pentru componenta spațială a GMES,

—	intenția DG ASE, după consultarea cu statele membre ale ASE și cu Comisia, de a înainta o propunere pentru segmentul 2 al programului privind componenta spațială a GMES de a fi înscris în cadrul Consiliului ASE la nivel de miniștri în noiembrie 2008.

III. NOI PRIORITĂȚI ÎN CADRUL POLITICII SPAȚIALE EUROPENE

EVIDENȚIAZĂ faptul că Consiliul European a salutat, la 14 martie 2008, raportul comun al Înaltului Reprezentant și al Comisiei Europene privind schimbările climatice și securitatea internațională care a reamintit, în special, că majoritatea apelurilor de urgență ale ONU pentru ajutor umanitar în 2007 au fost legate de climă, și a identificat efectul multiplicator al schimbărilor climatice asupra riscurilor de securitate;

REAMINTEȘTE faptul că Consiliul European a solicitat Consiliului Uniunii Europene să înainteze recomandări privind o acțiune de monitorizare corespunzătoare în domeniu;

IDENTIFICĂ următoarele patru domenii de prioritate în implementarea politicii spațiale europene pentru perioada următoare:

A. SPAȚIUL ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE

LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul că schimbările climatice cu care se confruntă umanitatea reprezintă o preocupare globală și că UE își adaptează politicile în vederea abordării acestora;

EVIDENȚIAZĂ obiectivul de a îmbunătăți înțelegerea calitativă și cantitativă a întinderii schimbărilor climatice și a consecințelor acestora și necesitatea de a continua și a spori contribuțiile europene la această înțelegere și modelizarea corespunzătoare, pentru a furniza baza probatoare pentru deciziile cheie care trebuie luate în politica privind mediul înconjurător;

RECUNOAȘTE contribuția unică a programelor spațiale care, prin capacitatea acestora de observare globală și acoperirea pe termen lung, furnizează seria de date necesare comunității științifice pentru cercetare în domeniul schimbărilor climatice, completând în același timp alte observații și instrumente de măsură;

RECUNOAȘTE contribuția programului Planeta vie al ASE și a misiunilor științifice spațiale naționale privind Pământul, a programelor operaționale EUMETSAT și a infrastructurii componentei spațiale a GMES la colectarea observațiilor permițând Europei să obțină serii periodice de parametri climatici și să înțeleagă procesele climatice majore;

SOLICITĂ comunității științifice, alături de Comisia Europeană, ASE și EUMETSAT, să definească cum pot contribui în modul cel mai eficient gama de servicii GMES și arhivele de observații spațiale europene la furnizarea datelor, inclusiv a variabilelor climatice esențiale pentru cercetarea științifică;

INVITĂ Comisia să efectueze un studiu pentru a evalua necesitățile de acces total la date standardizate și de putere de calcul crescută și mijloacele de obținere a acestora, luând în considerare capacitățile existente și relaționarea în Europa;

SALUTĂ pregătirea comună de către ASE și EUMETSAT a unei propuneri de program pentru cea de a treia generație Meteosat (MTG) care va fi înaintată Consiliului ASE la nivel de miniștri în noiembrie 2008 și, ulterior, Consiliului EUMETSAT; având drept rol central meteorologia operațională, MTG va contribui, de asemenea, la GMES, la monitorizarea climei și, astfel, la detectarea schimbărilor climatice globale.

B. CONTRIBUȚIA SPAȚIULUI LA STRATEGIA DE LA LISABONA

EVIDENȚIAZĂ faptul că spațiul, ca domeniu de cercetare și dezvoltare de înaltă tehnologie și prin exploatarea economică a rezultatelor acestuia, poate contribui la atingerea obiectivelor de la Lisabona pentru a îndeplini ambițiile economice, educaționale, sociale și de mediu înconjurător ale UE și așteptările cetățenilor săi și pentru a îndeplini obiectivele pentru creștere și ocupare a forței de muncă prin furnizarea de noi oportunități de afaceri și soluții inovatoare pentru diferite servicii, în întreaga Europă, contribuind astfel la coeziunea teritorială;

CONSIDERĂ că, prin adoptarea de către Parlamentul European și Consiliu, la 18 decembrie 2006, a celui de al șaptelea Program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative și a noului său capitol tematic Spațiul ca parte a programului de cooperare științifică, spațiul a fost recunoscut de către UE ca una din prioritățile și pietrele de temelie ale societății europene bazate pe cunoaștere;

SUBLINIAZĂ faptul că aplicațiile spațiale, cum ar fi telecomunicațiile prin satelit, sistemele EGNOS și Galileo, precum și GMES ar trebui să creeze oportunități de piață globale substanțiale, în special pentru IMM-uri, prin dezvoltarea serviciilor în aval cu valoare adăugată; și că UE, ASE și statele membre ale acestora trebuie să maximizeze în mod corespunzător valoarea pe care o obțin din aceste bunuri spațiale. Această creștere ar trebui promovată pentru a accelera apariția oportunităților economice și dezvoltarea serviciilor ce integrează fără sincope sisteme de sateliți de navigație, observație și comunicații și combinarea acestora cu rețele terestre. Pentru a realiza acest lucru, este nevoie de un cadru de reglementare adecvat, de un acces susținut la spectrul radio pentru aplicațiile spațiale și de dezvoltarea de standarde în domeniile în cauză;

IA NOTĂ de faptul că activitățile spațiale ar trebui, astfel, să fie luate în considerare în vederea includerii în inițiativa privind piața pilot.

C. SPAȚIUL ȘI SECURITATEA

EVIDENȚIAZĂ contribuția importantă a spațiului în cadrul PESC/PESA, inclusiv misiunile Petersberg, și, prin urmare, la securitatea cetățenilor europeni;

REAMINTEȘTE faptul că bunurile spațiale au devenit indispensabile în economia noastră și că trebuie asigurată securitatea acestora; SUBLINIAZĂ necesitatea, pentru Europa, în conformitate cu ambiția sa de a își consolida statutul de lider în domeniul programelor spațiale la nivel mondial, de a-și dezvolta o capacitate europeană pentru monitorizarea și supravegherea infrastructurii și a deșeurilor spațiale, plecându-se inițial de la bunurile naționale și europene existente, exploatând relațiile care pot fi stabilite cu alte națiuni partenere și capacitățile acestora;

CONSIDERĂ că, având în vedere caracterul internațional și politic al acestei capacități, Uniunea Europeană va adopta, alături de ASE și statele membre ale acestora, un rol activ în crearea acestei capacități, în mod treptat, și a unei structuri corespunzătoare de administrare;

SUBLINIAZĂ necesitatea, pentru Europa, de a avea capacitatea de a detecta nerespectarea punerii în aplicare a tratatelor internaționale și a obligațiilor, acesta fiind un instrument-cheie în păstrarea și promovarea valorilor europene;

SALUTĂ, în conformitate cu competențele decizionale și schemele de finanțare ale cadrului existent, instituirea unui dialog structurat în rândul actorilor instituționali europeni drept răspuns la rezoluția Consiliului Spațiu Cosmic din 2007, în scopul obținerii unei intensificări substanțiale a coordonării activităților referitoare la spațiu, securitate și apărare, inclusiv Comisia Europeană, Secretariatul General al Consiliului, Agenția Europeană de Apărare, ASE și statele membre;

REAMINTIND că GMES se sprijină pe anumite capacități de observare cu dublă utilizare și că Galileo, GMES și sistemele de comunicații prin satelit vor asigura servicii care pot prezenta interes pentru anumite aplicații în domeniul securității;

RECUNOAȘTE că orice folosire a programelor Galileo și GMES de către utilizatori militari trebuie să respecte principiul conform căruia Galileo și GMES sunt sisteme civile aflate sub control civil și că, prin urmare, orice schimbare adusă acestui principiu necesită o analiză atentă în cadrul titlului V al Tratatului UE, în special în cadrul articolelor 17 și 23 ale acestuia, precum și în cadrul Convenției ASE;

EVIDENȚIAZĂ nevoia:

—	de a defini calea și mijloacele de îmbunătățire a coordonării între programele spațiale civile și de apărare în acorduri pe termen lung,

—	de a dezvolta o capacitate care să răspundă necesităților utilizatorului european de conștientizare cuprinzătoare a situației în mediul spațial printr-o activitate coordonată în Europa, și, eventual, cu alți parteneri,

—	de a recunoaște dependența Europei de furnizori externi de tehnologii spațiale și componente vitale speciale, de a stabili strategii de atenuare pentru a asigura accesul european garantat, și de a face pași practici pentru a urmări reducerea dependenței Europei;

SUBLINIAZĂ beneficiile valorificării capacităților și infrastructurilor existente atât la nivel național, cât și european;

IA NOTĂ de intenția DG ASE de a transmite o propunere pentru un program privind conștientizarea situației spațiului, pentru a fi inclusă în cadrul Consiliului ASE la nivel de miniștri din noiembrie 2008, punând bazele unei capacități operaționale și respectând rolurile Agenției Europene de Apărare și ale statelor membre ale UE și ale ASE.

D. EXPLORAREA SPAȚIULUI

SALUTĂ lansarea cu succes a laboratorului Columbus al ASE și demonstrația încununată de succes a vehiculului de transfer automat „Jules Verne” ca reprezentând adevărate proiecte de dezvoltare a tehnologiei europene și elemente cruciale pentru asigurarea accesului european la Stația spațială internațională ISS și utilizarea susținută a acesteia;

AFIRMĂ că explorarea spațiului este o acțiune politică și globală și că Europa ar trebui să își întreprindă acțiunile în cadrul unui program la scară mondială, fără vreun monopol sau apropriere a unei țări; diferiții actori participând cu propriile lor capacități și priorități;

EVIDENȚIAZĂ necesitatea, pentru Europa, de a elabora o viziune comună și o planificare strategică pe termen lung pentru explorare, asigurând poziții-cheie pentru Europa, prin urmare bazate pe domeniile sale de excelență; astfel dialogul politic necesar cu alte state implicate în programul de explorare la scară mondială trebuie să fie dezvoltat și promovat în continuare pe scena internațională de Uniunea Europeană, ASE și statele membre ale acestora, fiecare având rolul său, în strânsă coordonare între ele;

SALUTĂ propunerea Comisiei de a organiza o conferință politică la nivel înalt privind o viziune globală pe termen lung referitoare la explorarea spațiului, prin inițierea unei dezbateri publice privind rolul Europei în această acțiune globală, pe baza unor studii pregătitoare corespunzătoare coordonate de ASE pentru a evalua domeniile europene de excelență și de a elabora diferite scenarii pentru o contribuție europeană împreună cu costurile și planurile asociate;

IA NOTĂ de strategia de explorare globală ce prezintă coordonarea globală a planurilor marilor puteri în domeniul explorării umane și robotizate, incluzând posibilitatea, într-o etapă ulterioară, a unei expediții umane pe Marte;

AFIRMĂ că Europa, pe baza rezultatelor încununate cu succes în explorare de câteva decenii, în care știința a fost pilotul-cheie, este angajată să joace un rol semnificativ în întreprinderea internațională de explorare a sistemului solar și de dezvoltare a unei înțelegeri profunde a funcționării condițiilor de viață în afara planetei noastre și RECUNOAȘTE faptul că transformarea Europei într-un pilon fundamental al acestor activități va fi obținută numai prin investiții susținute;

REALIZEAZĂ faptul că tehnologiile care trebuie dezvoltate trebuie să fie evaluate cu grijă în perspectiva luării unor decizii-cheie și EVIDENȚIAZĂ faptul că acestea pot avea un impact de durată asupra felului în care sunt percepute capacitățile științifice și tehnologice europene în lume și asupra imaginii pe care o au chiar cetățenii europeni despre acestea;

SUBLINIAZĂ valoarea explorării spațiului pentru motivarea tinerilor europeni în alegerea unei cariere în domeniul științei și tehnologiei și în consolidarea acestor capacități în Europa.

23.10.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 268/9

Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001

(2008/C 268/04)

Ajutor nr.: XA 241/08

Stat membru: Italia

Regiunea: Regione Autonoma Valle d'Aosta

Denumirea sistemului de ajutoare: Incentivi per il risanamento degli allevamenti da epizoozie e altre malattie

Temeiul juridic: Legge regionale 22 aprile 2002, n. 3 «Incentivi regionali per l'attuazione degli interventi sanitari a favore del bestiame di interesse zootecnico» e successive modificazioni e integrazioni [in particolare, l'articolo 2 comma 1 lett. a), comma 2 e comma 4 bis] e deliberazione della Giunta regionale del 13 giugno 2008, n. 1814 «Precisazioni in merito alla concessione degli incentivi previsti per il settore della zootecnia dalle leggi regionali 4 settembre 2001, n. 21 e 22 aprile 2002, n. 3, e successive modificazioni e integrazioni»

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoar: 3 300 000 EUR

Intensitatea maximă a ajutoarelor:

100 % din costurile pentru prevenirea și combaterea epizootiilor și a altor boli, pentru controalele sanitare, analize și alte studii, pentru achiziționarea și administrarea de vaccinuri și medicamente și pentru sacrificarea și distrugerea animalelor în cadrul unui program public la nivel comunitar, național sau regional.

2.	100 % pentru despăgubirea fermierilor pentru pierderile suferite în urma acțiunilor de prevenire și combatere a epizootiilor și a altor boli în cadrul unui program public la nivel comunitar, național sau regional

Data punerii în aplicare: Începând de la data publicării numărului de înregistrare al cererii de exceptare pe site-ul Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei

Durata sistemului de ajutoare: În conformitate cu sistemul în cauză, ajutoarele pot fi acordate până la 31 decembrie 2013 și în următoarele șase luni după această dată

Obiectivul ajutorului: Prin încurajarea combaterii epizootiilor și a altor boli din fermele zootehnice, în condițiile în care aceasta constituie o măsură obligatorie conform legislației în vigoare sau prevăzută într-un program specific la nivel regional, național sau comunitar, se urmărește atingerea obiectivelor de ameliorare a sănătății animalelor de interes zootehnic și, implicit, salubritatea produselor obținute, cu scopul de a proteja sănătatea consumatorilor.

Ajutoarele menite să-i despăgubească pe fermieri pentru cheltuielile menționate la punctul 1 se acordă în natură, sub formă de servicii subvenționate și nu implică plăți directe în bani către producători.

În ceea ce privește ajutoarele destinate să-i despăgubească pe fermieri de pierderile cauzate de prevenirea și combaterea epizootiilor și a altor boli, despăgubirea se calculează exclusiv în raport cu valoarea de piață a animalelor moarte ca urmare a epizootiilor și a altor boli sau a animalelor sacrificate din ordinul autorităților în cadrul unui program public obligatoriu de prevenire sau combatere și în raport cu pierderile de venituri datorate obligațiilor de carantină și greutăților de refacere a efectivului de animale.

Aceste ajutoare se vor limita la pierderile cauzate de epizootiile sau bolile în cazul cărora autoritățile publice au recunoscut în mod oficial existența unui focar.

Din valoarea maximă a costurilor sau a pierderilor eligibile pentru ajutor, se vor scădea sumele eventual primite în cadrul programelor de asigurare și costurile nesuportate ca urmare a epizootiilor sau a altor boli, care ar fi fost suportate în alte condiții.

Plățile se vor efectua pentru epizootii sau pentru boli pentru care există dispoziții legale, de reglementare și administrative, naționale sau comunitare, și se vor efectua ca parte a unui program public la nivel comunitar, național sau regional pentru prevenirea, controlul sau combaterea epizootiilor sau a altor boli. Acestea din urmă vor fi definite în mod clar în cadrul programului, care va conține o descriere a măsurilor prevăzute.

Ajutoarele nu se vor raporta la boli pentru care legislația comunitară prevede redevențe specifice pentru măsurile de combatere.

Ajutoarele nu se vor raporta la măsuri pentru care legislația comunitară prevede obligativitatea suportării costurilor aferente de către exploatația agricolă, cu excepția cazului în care costul măsurilor de ajutor respective este compensat integral de redevențele pe care fermierii sunt obligați să le achite.

Ajutoarele se vor acorda pentru epizootiile și bolile care figurează pe lista stabilită de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor sau în anexa la Decizia 90/424/CEE a Consiliului.

Sistemele de ajutoare se vor introduce în termen de trei ani de la realizarea cheltuielilor sau de la suportarea pierderilor, iar ajutoarele se vor plăti în termen de patru ani de la acestea.

Costurile eligibile sunt costurile aferente controalelor sanitare, testelor și altor analize, costurile achiziționării și administrării de vaccinuri și medicamente și costurile sacrificării animalelor, precum și cele pentru despăgubirea fermierilor de pierderile de venituri cauzate de obligațiile impuse în cadrul programelor respective

Trimitere la normele comunitare: articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006.

Se precizează că articolul 2 alineatul (4a) din Legea nr. 3/2002 face trimitere explicită la articolul menționat mai sus și, prin urmare, implicit, la toate condițiile expuse anterior și prevăzute de acesta

Sectorul (sectoarele) în cauză: Speciile prevăzute în Legea regională nr. 17 din 26 martie 1993 de înființare a registrului regional al animalelor și al fermelor de creștere a animalelor (bovine, ovine, caprine, porcine și cabaline), precum și celelalte specii de interes zootehnic

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Regione Autonoma Valle d'Aosta

Assessorato Agricoltura e Risorse naturali — Dipartimento Agricoltura — Direzione investimenti aziendali e sviluppo zootecnico

Loc. Grande Charrière, 66

I-11020 Saint-Christophe (Aosta)

Adresa web: http://www.regione.vda.it/gestione/sezioni_web/allegato.asp?pk_allegato=1349

Emanuele DUPONT

Il Coordinatore del Dipartimento Agricoltura

Ajutor nr.: XA 242/08

Stat membru: Italia

Regiunea: Regione Autonoma Valle d'Aosta

Denumirea sistemului de ajutoare: Incentivi per azioni promozionali indirette dei prodotti zootecnici

Temeiul juridic: Legge regionale 4 settembre 2001, n. 21 «Disposizioni in materia di allevamento zootecnico e relativi prodotti» e successive modificazioni e integrazioni [in particolare, l'articolo 4 comma 1 lett. b) e comma 1ter, l'art. 5 comma 2 e l'art. 6 comma 3] e deliberazione della Giunta regionale del 13 giugno 2008, n. 1814 «Precisazioni in merito alla concessione degli incentivi previsti per il settore della zootecnia dalle leggi regionali 4 settembre 2001, n. 21 e 22 aprile 2002, n. 3, e successive modificazioni e integrazioni»

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare: 100 000 EUR

Intensitatea maximă a ajutoarelor:

—

100 % din costurile eligibile pentru:

1.	diseminarea cunoștințelor științifice;

2.	organizarea de conferințe, târguri, piețe și expoziții și participarea la acestea;

3.	studii de piață și sondaje de opinie, cu condiția ca rezultatele lor să fie puse la dispoziția tuturor operatorilor și accesibile acestora și ca metodologia utilizată să nu conducă la favorizarea unor anumite întreprinderi sau producții.

—

70 % din costurile eligibile, dar fără a depăși 3 000 EUR/an pe o perioadă de maximum 5 ani, pentru controalele de calitate neobligatorii ale produselor și proceselor de producție, reprezentând costuri fixe aferente participării la sisteme de calitate alimentară, recunoscute la nivel comunitar sau național pentru produsele agricole destinate consumului uman

Data punerii în aplicare: Începând de la data publicării numărului de înregistrare al cererii de exceptare pe site-ul Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei

Durata sistemului de ajutoare: În conformitate cu sistemul în cauză, ajutoarele pot fi acordate până la 31 decembrie 2013 și în următoarele șase luni după această dată

Obiectivul ajutorului: Prin ajutorul acordat acțiunilor de promovare indirectă se urmărește stimularea acțiunilor enumerate mai sus, în condițiile respectării dispozițiilor comunitare relevante.

În particular, ajutoarele prevăzute se acordă în natură, sub formă de servicii subvenționate, nu implică plăți directe în bani către producători și sunt accesibile tuturor persoanelor eligibile din zona în cauză, pe baza unor condiții definite în mod obiectiv. În cazul în care acțiunile promoționale indirecte sunt organizate de grupuri de producători, afilierea la respectivele grupuri nu reprezintă o condiție pentru accesul la serviciul în cauză și orice contribuție a unei părți nemembre la cheltuielile administrative ale grupului sau ale organizației respective este limitată la costurile de prestare a serviciului. Ajutoarele nu se vor acorda pentru acoperirea cheltuielilor pentru investiții.

În ceea ce privește controalele de calitate neobligatorii ale produselor și proceselor de producție, ajutoarele nu se vor acorda pentru costurile controalelor efectuate personal de către producător sau ale controalelor de rutină privind calitatea laptelui și nici pentru cazurile în care legislația comunitară prevede că respectivele costuri ale controlului trebuie suportate de către producători, fără să precizeze nivelul efectiv al redevențelor. Ajutoarele se vor putea acorda numai pentru acoperirea costurilor serviciilor furnizate de către terți și/sau ale controalelor efectuate de către sau în numele unor terți și vor putea, cu toate acestea, să implice plăți directe în bani către producători.

Trimitere la normele comunitare: articolul 15 alineatul (1), alineatul (2) literele (d) și (e) și alineatele (3) și (4), articolul 14 alineatul (1), alineatul (2) literele (a) și (f) și alineatele (3)-(6) și articolul 16 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006.

Se precizează că articolul 4 alineatul (1b) din Legea nr. 21/2001 face trimitere explicită la articolele 14 și 15 și, prin urmare, implicit, la toate condițiile menționate anterior și prevăzute în aceste articole

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Regione Autonoma Valle d'Aosta

Assessorato Agricoltura e Risorse naturali — Dipartimento Agricoltura — Direzione investimenti aziendali e sviluppo zootecnico

Loc. Grande Charrière, 66

I-11020 Saint-Christophe (Aosta)

Adresa web: http://www.regione.vda.it/gestione/sezioni_web/allegato.asp?pk_allegato=1348

Emanuele DUPONT

Il Coordinatore del Dipartimento Agricoltura

Ajutor nr.: XA 243/08

Stat membru: Italia

Regiunea: Regione Autonoma Valle d'Aosta

Denumirea sistemului de ajutoare: Incentivi per i test di determinazione della qualità genetica o della resa del bestiame, organizzazione e gestione riproduttiva degli animali iscritti nei libri genealogici o nei registri anagrafici

Temeiul juridic: Legge regionale 4 settembre 2001, n. 21 «Disposizioni in materia di allevamento zootecnico e relativi prodotti» e successive modificazioni e integrazioni [in particolare, l'articolo 2 comma 1 lett. b) e comma 1 bis, l'art. 3 e l'art. 6 comma 1 lett. b)] e deliberazione della Giunta regionale del 13 giugno 2008, n. 1814 «Precisazioni in merito alla concessione degli incentivi previsti per il settore della zootecnia dalle leggi regionali 4 settembre 2001, n. 21 e 22 aprile 2002, n. 3, e successive modificazioni e integrazioni»

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare: 160 000 EUR

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 70 % din costurile eligibile

Data punerii în aplicare: Începând de la data publicării numărului de înregistrare al cererii de exceptare pe site-ul Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei

Durata sistemului de ajutoare: În conformitate cu sistemul în cauză, ajutoarele pot fi acordate până la 31 decembrie 2013 și în următoarele șase luni după această dată

Obiectivul ajutorului: Ajutoarele pentru testele de determinare a calității genetice sau a randamentului șeptelului și pentru organizarea și gestionarea reproducerii animalelor înscrise în registrele genealogice sau în registrele animalelor sunt destinate să ramburseze grupurilor de crescători cheltuielile efectuate pentru controlarea animalelor înscrise în registrele genealogice ale raselor de bovine indigene și pentru implementarea planului de gestiune a reproducerii animalelor.

Ajutoarele nu implică plăți directe, în bani, către producători.

Costurile eligibile sunt costurile testelor efectuate de către terți sau în numele terților, în scopul determinării calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului.

Trimitere la normele comunitare: articolul 16 alineatul (1) litera (b) și alineatul (3) și articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006.

Se precizează că articolul 2 alineatul (1a) din Legea nr. 21/2001 face trimitere explicită la articolele menționate și, prin urmare, implicit, la toate condițiile prevăzute de acestea

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Regione Autonoma Valle d'Aosta

Assessorato Agricoltura e Risorse naturali — Dipartimento Agricoltura — Direzione investimenti aziendali e sviluppo zootecnico

Loc. Grande Charrière, 66

I-11020 Saint-Christophe (Aosta)

Adresa web: http://www.regione.vda.it/gestione/sezioni_web/allegato.asp?pk_allegato=1348

Emanuele DUPONT

Il Coordinatore del Dipartimento Agricoltura

Ajutor nr.: XA 244/08

Stat membru: Italia

Regiunea: Regione Autonoma Valle d'Aosta

Denumirea sistemului de ajutoare: Incentivi per l'introduzione a livello di azienda di metodi e tecniche innovative in materia di riproduzione animale

Temeiul juridic: Legge regionale 4 settembre 2001, n. 21 «Disposizioni in materia di allevamento zootecnico e relativi prodotti» e successive modificazioni e integrazioni [in particolare, l'articolo 2 comma 1 lett. f) e comma 1 bis, l'art. 3 e l'art. 6 comma 1 lett. c)] e deliberazione della Giunta regionale del 13 giugno 2008, n. 1814 «Precisazioni in merito alla concessione degli incentivi previsti per il settore della zootecnia dalle leggi regionali 4 settembre 2001, n. 21 e 22 aprile 2002, n. 3, e successive modificazioni e integrazioni»

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare: 120 000 EUR

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 40 % din costurile eligibile

Data punerii în aplicare: Începând de la data publicării numărului de înregistrare al cererii de exceptare pe site-ul Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei

Durata sistemului de ajutoare: În conformitate cu sistemul în cauză, ajutoarele pot fi acordate până la 31 decembrie 2011

Obiectivul ajutorului: Ajutoarele pentru introducerea în exploatații a unor metode și tehnici inovatoare de reproducere a animalelor, cu excepția costurilor pentru introducerea sau efectuarea inseminării artificiale, urmăresc atingerea următoarelor obiective: identificarea genei care determină frăgezimea cărnii, analiza calitativă și cantitativă a materialului seminal, programarea împerecherilor în scopul îndeplinirii obiectivelor programelor de selecție, precum și monitorizarea și controlul consangvinității. Ajutoarele nu implică plăți directe, în bani, către producători și nu vor fi admise decât până la 31 decembrie 2011.

Costurile eligibile sunt cele legate de împerecherile programate și de programele de monitorizare a materialului seminal, precum și cele aferente controlului consangvinității.

Trimitere la normele comunitare: articolul 16 alineatul (1) litera (c) și alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006.

Se precizează că articolul 2 alineatul (1a) din Legea nr. 21/2001 face trimitere explicită la articolul menționat și, prin urmare, implicit, la toate condițiile prevăzute de acesta

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Regione Autonoma Valle d'Aosta

Assessorato Agricoltura e Risorse naturali — Dipartimento Agricoltura — Direzione investimenti aziendali e sviluppo zootecnico

Loc. Grande Charrière, 66

I-11020 Saint-Christophe (Aosta)

Adresa web: http://www.regione.vda.it/gestione/sezioni_web/allegato.asp?pk_allegato=1348

Emanuele DUPONT

Il Coordinatore del Dipartimento Agricoltura

Ajutor nr.: XA 249/08

Stat membru: Italia

Regiunea: Sardegna

Denumirea sistemului de ajutoare: Legge regionale 11 marzo 1998, n. 8, articolo 23 (aiuti per i danni alla produzione agricola).

Aiuti a favore delle aziende colpite da tubercolosi bovina nel periodo 1 gennaio 2007-31 dicembre 2008. Spesa Assessorato Igiene, Sanità e dell'Assistenza Sociale 300 000 EUR Spesa Assessorato Agricoltura e Riforma Agro-Pastorale 440 000 EUR

Temeiul juridic: L.R. 11 marzo 1998, n. 8, articolo 23.

Deliberazione della Giunta regionale n. 13/26 del 4 marzo 2008 recante «Aiuti a favore delle aziende colpite da tubercolosi bovina nel periodo 1 gennaio 2007-31 dicembre 2008 (L.R. 11 marzo 1998, n. 8, articolo 23) Spesa Assessorato Igiene, Sanità e dell'Assistenza Sociale 300 000 EUR. Spesa Assessorato Agricoltura e Riforma Agro-Pastorale 440 000 EUR».

Deliberazione della Giunta regionale n. 34/19 del 19 giugno 2008

Modifica della deliberazione della Giunta regionale n. 13/26 del 4 marzo 2008 — recante «Aiuti a favore delle aziende colpite da tubercolosi bovina nel periodo 1 gennaio 2007-31 dicembre 2008 (L.R. 11 marzo 1998, n. 8, art. 23). Direttive di attuazione».

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: Pachetul financiar total alocat ajutorului, care acoperă pierderile survenite în anii 2007 și 2008, se ridică la 740 000 EUR

Intensitatea maximă a ajutoarelor:

Ajutoare pentru bovine sacrificate:

—	100 % din valoarea calculată în conformitate cu procedura specificată la punctul 2 din normele de implementare prevăzute în anexa A la D.G.R. 34/19 din 19 iunie 2008.

Ajutoare pentru pierderile de venituri:

—	100 % din valoarea pierderilor de venituri, calculate în conformitate cu procedura specificată la punctul 2 din normele de implementare prevăzute în anexa B la D.G.R. 34/19 din 19 iunie 2008

Data punerii în aplicare: Ambele sisteme de ajutoare se aplică pierderilor suferite de întreprinderi după 1 ianuarie 2007

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până la 31 decembrie 2008

Obiectivul ajutorului: Ajutorul pentru animale sacrificate se acordă în temeiul articolului 10 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din regulament și are ca scop compensarea suplimentară a crescătorilor de vite din regiune care au fost nevoiți să sacrifice animale afectate de tuberculoză în perioada 2007-2008, compensare destinată să reducă diferența dintre tarifele fixate de Decretul Ministerial din 10 octombrie 2006 și valoarea animalelor, astfel cum a fost indicată în buletinele bilunare ale ISMEA (Istituto di servizi per il mercato agricolo ed agroalimentare), fără sumele pe care le-au obținut din vânzarea cărnii.

Din valoarea ajutorului se vor deduce sumele eventual primite de crescătorii de animale în cadrul regimurilor de asigurare voluntare sau subvenționate.

Ajutorul pentru pierderile de venituri se acordă în temeiul articolului 10 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din regulament și are ca scop compensarea crescătorilor de vite din regiune ale căror ferme sunt focare de tuberculoză bovină pentru pierderile cauzate de aplicarea următoarelor măsuri restrictive impuse de autoritățile sanitare publice în cadrul planului de eradicare a tuberculozei bovine, în perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2008:

interdicția de reproducere (având drept consecință scăderea numărului de viței născuți = scăderea producției de carne = pierderi de venit),

interdicția de repopulare a efectivului de animale (având drept consecință dificultăți în reîntregirea efectivului de animale în urma obligației de sacrificare, prin urmare scăderea numărului de viței născuți = scăderea producției de carne = pierderi de venit).

Din valoarea ajutorului se vor deduce sumele eventual primite de crescătorii de animale în cadrul regimurilor de asigurare voluntare sau subvenționate

Sectorul în cauză: Producția de animale: bovine

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Regione Autonoma della Sardegna

Assessorato igiene e sanità e dell'Assistenza sociale

Via Roma 223

I-09123 Cagliari (concede l'aiuto per i capi abbattuti)

Assessorato dell'agricoltura e riforma agro-pastorale

Via Pessagno 4

I-09125 Cagliari (concede l'aiuto per la perdita di reddito)

Adresa web: Pentru „Deliberazione n. 13/26 del 4 marzo 2008”:

http://www.regione.sardegna.it/documenti/1_73_20080306104215.pdf

pentru anexa A:

http://www.regione.sardegna.it/documenti/1_73_20080306104235.pdf

pentru anexa B:

http://www.regione.sardegna.it/documenti/1_73_20080306104251.pdf

Pentru „Deliberazione n. 34/19 del 19 giugno 2008”:

http://www.regione.sardegna.it/documenti/1_72_20080619175155.pdf

pentru anexa A (D.G.R. 34/19):

http://www.regione.sardegna.it/documenti/1_72_20080624122917.pdf

pentru anexa B:

http://www.regione.sardegna.it/documenti/1_72_20080624123014.pdf

Stefania MANCA

Direttore ad interim

Servizio sostegno delle imprese agricole e sviluppo delle competenze

23.10.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 268/16

Cerere de exprimare a interesului de a deveni membru în grupurile științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (Parma, Italia)

(2008/C 268/07)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) este cheia de boltă a evaluării riscurilor în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce privește siguranța alimentară și a hranei pentru animale. În strânsă colaborare cu autoritățile naționale și în consultare deschisă cu părțile interesate ale acesteia, EFSA furnizează consultanță științifică independentă și comunicare clară privind riscurile existente și emergente.

Autoritatea a instituit o procedură de selecție care urmărește întocmirea unei liste de rezervă de:

EXPERȚI ȘTIINȚIFICI CARE DORESC SĂ FIE AVUȚI ÎN VEDERE PENTRU A DEVENI MEMBRI ÎN GRUPURI ȘTIINȚIFICE ALE EFSA ȘI ÎN COMITETUL ȘTIINȚIFIC:

—	Grupul pentru sănătatea și bunăstarea animalelor (AHAW),

—	Grupul pentru pericole biologice (BIOHAZ),

—	Grupul pentru contaminanți din lanțul trofic (CONTAM),

—	Grupul pentru aditivi și substanțe sau produse utilizate în hrana pentru animale (FEEDAP),

—	Grupul pentru organismele modificate genetic (GMO),

—	Grupul pentru produse dietetice, nutriție și alergii (NDA),

—	Grupul pentru sănătatea plantelor (PLH),

—	Grupul pentru produse fitosanitare și reziduurile acestora (PPR),

—	Comitetul științific (CS).

Ref.: EFSA/E/2008/002

Prezenta cerere se adresează oamenilor de știință care doresc să fie avuți în vedere pentru a deveni membri în Grupul pentru sănătatea și bunăstarea animalelor (AHAW), Grupul pentru pericole biologice (BIOHAZ), Grupul pentru contaminanți din lanțul trofic (CONTAM), Grupul pentru aditivi și substanțe sau produse utilizate în hrana pentru animale (FEEDAP), Grupul pentru organisme modificate genetic (GMO), Grupul pentru produse dietetice, nutriție și alergii (NDA), Grupul pentru sănătatea plantelor (PLH), Grupul pentru produsele fitosanitare și reziduurile acestora (PPR) și ai Comitetului științific (CS) al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, în vederea identificării celor mai buni oameni de știință europeni pentru exercitarea acestei funcții.

AUTORITATEA EUROPEANĂ PENTRU SIGURANȚA ALIMENTARĂ

EFSA este cheia de boltă a sistemului european de evaluare a riscurilor pentru siguranța alimentară și siguranța hranei pentru animale; consultanța științifică a acesteia privind riscurile existente și emergente susține politicile și deciziile administratorilor riscurilor din instituțiile europene și din statele membre ale UE. Cel mai important angajament al autorității este furnizarea de consultanță științifică obiectivă, transparentă și independentă și comunicare clară pe baza celor mai recente metode științifice, informații și date disponibile.

EFSA reunește cei mai buni experți de care dispune Europa în ceea ce privește evaluarea riscurilor în domeniul siguranței alimentare și al siguranței hranei pentru animale, care acționează independent pentru o organizație autonomă și independentă, cu scopul de a furniza Comunității Europene, statelor membre și Parlamentului European consultanță științifică de cel mai înalt nivel.

Autoritatea este dedicată valorilor esențiale de excelență științifică, deschidere, transparență, independență și receptivitate. Lucrând în mod independent, deschis și transparent, EFSA furnizează cea mai bună consultanță științifică posibilă și, prin urmare, contribuie la consolidarea sistemului european de siguranță alimentară și de siguranță a hranei pentru animale.

Rolul grupurilor științifice ale EFSA și al Comitetului științific

Grupurile științifice răspund de formularea avizelor științifice ale autorității și a altor avize, în funcție de necesități, fiecare acționând în sfera proprie de competență.

Grupurile științifice sunt compuse în mod normal din 21 de experți științifici independenți.

Membrii Comitetului științific și ai grupurilor sunt numiți pentru un mandat de trei ani care poate fi reînnoit de două ori și trebuie să participe și să contribuie activ la toate întrunirile Grupului în care se adoptă avize, declarații sau documente orientative. Se estimează că Grupurile științifice și Comitetul științific se întrunesc între șase și zece ori pe an, în funcție de volumul de muncă, în reuniuni de două zile organizate, de regulă, la Parma, Italia. Membrii grupurilor trebuie de asemenea să participe, după caz, la grupurile de lucru. Reuniunile și cele mai multe documente sunt în limba engleză. Candidații trebuie să aibă în vedere faptul că reuniunile implică în general muncă de pregătire.

Președinții fiecărui grup științific sunt de asemenea membri ai Comitetului științific al EFSA împreună cu alți șase experți științifici.

Membrii grupurilor științifice au dreptul la o indemnizație stabilită de către Consiliul de administrație al EFSA pentru fiecare zi întreagă de reuniune (pentru 2008 această sumă este stabilită la 300 EUR). În plus, experții științifici primesc diurnă și rambursarea cheltuielilor de călătorie în conformitate cu ghidul EFSA de indemnizații pentru reuniunile experților.

Grupul pentru sănătatea și bunăstarea animalelor (AHAW)

Grupul AHAW formulează avize independente cu privire la toate aspectele legate de bolile animalelor și bunăstarea animalelor. Lucrările grupului vizează în principal animalele producătoare de hrană, inclusiv peștele.

Abordarea sa privind evaluarea riscurilor se bazează pe analiza informațiilor și datelor științifice pentru evaluarea riscurilor provocate de un pericol dat. Acest lucru contribuie la crearea unei baze științifice pentru politicile și legislația europeană și sprijină administratorii riscurilor în luarea deciziilor.

Pentru mai multe detalii vizitați secțiunea de subiecte cheie AHAW pe site-ul web al EFSA.

Grupul pentru pericole biologice (BIOHAZ)

Grupul pentru pericole biologice (BIOHAZ) formulează opinii științifice independente privind pericolele biologice în legătură cu siguranța alimentară și bolile prezente în rețeaua alimentară. Sunt acoperite următoarele aspecte:

—	zoonoze prezente în rețeaua alimentară (boli animale transmisibile la om),

—	encefalopatii spongiforme transmisibile (BSE/TSE),

—	microbiologia alimentelor,

—	igiena alimentelor și aspecte asociate legate de gestionarea deșeurilor.

Grupul este unul dintre motoarele cheie ale EFSA în ceea ce privește lucrările privind BSE și TSE.

Acesta efectuează evaluări ale riscurilor în vederea formulării unor avize științifice și a altor avize pentru administratorii riscurilor. Acest lucru contribuie la crearea unei baze solide pentru politicile și legislația europeană și sprijină administratorii riscurilor în luarea deciziilor.

Pentru mai multe detalii vizitați secțiunea de subiecte cheie BIOHAZ pe site-ul web al EFSA.

Grupul pentru contaminați în lanțul trofic (CONTAM)

Grupul CONTAM formulează avize științifice privind contaminanții din lanțul trofic și substanțele nedorite, cum ar fi toxinele naturale, micotoxinele și reziduurile de substanțe neautorizate care nu intră în sfera de competență a altui grup.

Efectuează evaluări ale riscurilor în vederea formulării de avize științifice și alte avize pentru administratorii riscurilor. Acest lucru contribuie la crearea unei baze solide pentru politicile și legislația europeană și sprijină administratorii riscurilor în luarea deciziilor.

Pentru mai multe detalii, vizitați secțiunea de subiecte cheie CONTAM pe site-ul web al EFSA.

Grupul pentru aditivi și substanțe sau produse utilizate în hrana pentru animale (FEEDAP)

Grupul FEEDAP formulează avize științifice independente privind siguranța și/sau eficiența aditivilor și produselor sau substanțelor folosite în hrana animalelor. Grupul evaluează siguranța și/sau eficiența acestora pentru speciile țintă, utilizator, consumatorul de produse de origine animală și mediu. De asemenea, grupul cercetează eficiența produselor/substanțelor biologice și chimice destinate utilizării deliberate în hrana animalelor.

O mare parte din munca acestui grup este legată de substanțele care trebuie evaluate de către EFSA înainte de a putea fi autorizate spre utilizare în Uniunea Europeană.

Pentru mai multe detalii, vizitați secțiunea de subiecte cheie FEEDAP pe site-ul web al EFSA.

Grupul pentru organisme modificate genetic (GMO)

Grupul GMO formulează avize științifice independente privind siguranța:

—	organismelor modificate genetic, precum plante, animale și microorganisme,

—	alimente și furaje modificate genetic.

Grupul efectuează evaluări ale riscurilor în vederea formulării de avize științifice și de alte avize pentru administratorii riscurilor. Lucrările sale legate de evaluarea riscurilor se bazează pe revizuirea informațiilor și datelor în vederea evaluării siguranței unui anumit organism modificat genetic. Acest lucru contribuie la crearea unei baze solide pentru politicile și legislația europeană și sprijină administratorii riscurilor în luarea deciziilor. O mare parte a lucrărilor grupului se desfășoară în contextul evaluării cererilor, deoarece toate alimentele și produsele alimentare modificate genetic trebuie să fie evaluate de către EFSA înainte de a putea fi autorizate în Uniunea Europeană.

Pentru mai multe detalii, vizitați secțiunea de subiecte cheie GMO pe site-ul web al EFSA.

Grupul pentru produse dietetice, nutriție și alergii (NDA)

Activitatea grupului NDA este legată de aspectele legate de produsele dietetice (alimente destinate satisfacerii anumitor cerințe nutriționale ale unor grupuri specifice de populație), nutriția umană și alergiile alimentare. De asemenea, formulează avize cu privire la subiecte precum alimentele noi (alimente sau ingrediente care nu au fost consumate în mod semnificativ în UE înainte de 15 mai 1997).

Lucrările grupului se bazează pe analiza informațiilor și datelor științifice pentru a evalua riscurile legate de, spre exemplu, alergiile alimentare și noile alimente, și pentru formularea unor avize științifice privind nutriția umană și valoarea nutrițională a alimentelor, ingredientelor pentru alimente și a produselor. Activitățile grupului includ de asemenea evaluarea dacă orice specificații privind beneficiile pentru sănătate sau valoarea nutritivă a alimentelor sunt de încredere și justificate din punct de vedere științific și lucrări privind aportul de referință în cadrul populației. Grupul formulează avize științifice și alte avize pentru administratorii riscurilor. Acest lucru contribuie la crearea unei baze solide pentru politicile și legislația europeană și sprijină administratorii riscurilor în luarea deciziilor. Pentru mai multe informații privind rolul EFSA cu privire la mențiunile nutriționale și de sănătate, consultați secțiunea „In Focus” pentru mențiunile nutriționale și de sănătate sau vizitați secțiunea de subiecte cheie NDA pe site-ul web al EFSA pentru mai multe detalii.

Grupul privind sănătatea plantelor (PLH)

Grupul PLH formulează avize științifice independente privind riscul provocat de dăunătorii plantelor care pot provoca daune plantelor, produselor din plante sau biodiversității în Uniunea Europeană. Grupul revizuiește și evaluează acele riscuri în vederea siguranței și securității lanțului trofic.

Lucrările grupului pe probleme de evaluare a riscurilor se bazează pe analizarea informațiilor și datelor științifice pentru a evalua riscurile prezentate de un anumit aspect. Acest lucru contribuie la formarea unei baze solide pentru politicile și legislația europeană și sprijină administratorii riscurilor în luarea deciziilor.

Pentru mai multe detalii, vizitați secțiunea de subiecte cheie PLH pe site-ul web al EFSA.

Grupul pentru produsele fitosanitare și reziduurile acestora (PPR)

Grupul pentru produsele fitosanitare și reziduurile acestora (Grupul PPR) formulează avize științifice independente cu privire la evaluarea riscurilor privind produsele fitosanitare (cunoscute sub denumirea comună de pesticide) și reziduurile acestora, cercetând riscurile din punct de vedere al utilizatorului/lucrătorului, consumatorului și mediului.

Acest lucru contribuie la formarea unei baze solide pentru politicile și legislația europeană și sprijină administratorii riscurilor în luarea deciziilor.

Grupul lucrează în strânsă colaborare cu Revizuirea Colegială a Evaluării Riscurilor Pesticidelor (PRAPeR) care răspunde de revizuirea colegială în cadrul UE a substanțelor active folosite în produsele fitosanitare noi sau existente. Grupului PPR i se solicită avizul asupra oricărei probleme care nu poate fi soluționată în cadrul acestei proceduri sau când este necesară o orientare de ordin tehnic mai detaliată, în special în domeniul toxicologiei, ecotoxicologiei, destinația și comportamentul pesticidelor și reziduurilor. O altă activitate este actualizarea Documentelor orientative europene privind evaluarea riscurilor implicate de produsele de protecție a plantelor și elaborarea altor documente în noi domenii științifice.

Vizitați secțiunea „In Focus” pentru pesticide pentru mai multe informații privind lucrul EFSA cu privire la pesticide.

Pentru mai multe detalii, vizitați secțiunea de subiecte cheie PPR pe site-ul web al EFSA.

Comitetul științific (CS)

Comitetul științific este format din președinții fiecărui grup științific și șase (6) alți experți științifici.

Comitetul științific al EFSA are sarcina de a sprijini lucrările EFSA privind aspectele științifice de natură orizontală și formularea unor avize strategice directorului executiv al EFSA. De asemenea, răspunde pentru coordonarea generală pentru asigurarea consecvenței în privința avizelor științifice formulate de grupurile științifice. Comitetul științific se concentrează asupra dezvoltării de metodologii armonizate de evaluare a riscurilor în domenii în care nu au fost încă definite abordări la nivelul Uniunii Europene.

Comitetul științific formulează avize științifice și avize pentru administratorii riscurilor în vederea creării unei baze solide pentru politicile și legislația europeană și în vederea sprijinirii administratorilor riscurilor în luarea deciziilor.

Pentru mai multe detalii vizitați secțiunea de subiecte cheie CS pe site-ul web al EFSA.

Pentru mai multe informații privind selectarea membrilor Comitetului științific și ai grupurilor științifice consultați „Decision concerning the establishment and operations of the Scientific Committee and Panels” (Decizii privind înființarea Comitetului științific și a grupurilor):

http://www.efsa.eu.int/EFSA/DocumentSet/mb_32ndmeet_annex_a_en_4_1,2.pdf?ssbinary=true

Pentru mai multe informații privind grupurile științifice:

www.efsa.europa.eu/EFSA/efsa_locale-1178620753812_ScientificPanels.htm

Procedura de selecție

În formularul de candidatură, candidaților li se cere să aleagă între grupurile științifice și/sau Comitetul științific.

Cerințe

Calificări și experiență

A. Criterii de eligibilitate

(i)

o diplomă universitară în domenii precum toxicologia, ecotoxicologia, științele mediului, chimia, biochimia, tehnologia alimentară, farmacologia, medicina veterinară, medicina umană, farmacia, biologia, științele naturii, agronomie/științe agricole, microbiologia alimentelor, epidemiologia, medicina muncii, sănătatea publică sau în domenii legate de sănătatea publică, nivel post-universitar;

(ii)	cel puțin 10 (zece) ani de experiență profesională relevantă în domeniul de competență al grupului/grupurilor ales(e), la un nivel la care dau acces calificările de mai sus;

(iii)

o bună cunoaștere a limbii engleze;

(iv)

candidații trebuie să completeze declarația de interese inclusă în formularul de candidatură în mod exact și complet. Vă rugăm să rețineți că necompletarea acestei părți a formularului în mod exact și complet va determina respingerea candidaturii;

Pentru mai multe informații privind declarațiile de interese:

http://www.efsa.europa.eu/cs/BlobServer/General/doi_guidance_allannexes.pdf?ssbinary=true

(v)

candidații trebuie să fie resortisanți ai unui stat membru al Comunităților Europene, ai unei țări membre a Asociației Europene de Liber Schimb (AELS) sau ai statelor în curs de aderare la UE. Pot candida și experți din țări neeuropene, dar vor fi avuți în vedere numai în cazul în care experții europeni nu prezintă nivelul de competență cerut.

B. Criterii de selecție

—

experiență în desfășurarea evaluărilor științifice ale riscurilor și/sau furnizarea de consultanță științifică în domenii legate de siguranța alimentară și siguranța hranei pentru animale, în general, și, în special, în domeniile de competență și expertiză ale Comitetului științific sau ale grupului științific preferat,

—	excelență științifică demonstrată într-unul sau, de preferință, în mai multe domenii legate de cel acoperit de Comitetul științific sau grupul științific preferat,

—	experiență în evaluarea colegială a lucrărilor și publicațiilor științifice, de preferință în domeniile legate de cel acoperit de Comitetul științific sau grupul științific preferat,

—	capacitatea de a analiza informații și dosare complexe, de multe ori acoperind o gamă largă de discipline științifice și surse și de a întocmi avize științifice și rapoarte,

—	experiență profesională într-un mediu multidisciplinar, de preferință în context internațional,

—	experiență în management de proiect în legătură cu chestiunile științifice,

—	abilități de comunicare dovedite pe baza experienței în învățământ, prezentări publice, participare activă la reuniuni, publicații.

Candidaturile care îndeplinesc cerințele de eligibilitate vor fi supuse unei evaluări comparative desfășurate de EFSA pe baza criteriilor de selecție de mai sus. EFSA își rezervă dreptul de a consulta terțe părți privind experiența profesională a candidaților în contextul candidaturii acestora.

Membrii grupurilor științifice și ai Comitetului științific vor fi numiți de către Consiliul de administrație la propunerea directorului executiv.

În afară de Comitetul științific, candidații își pot indica preferința pentru două (2) grupuri științifice, însă vor fi numiți în cadrul unuia singur. Candidații, cu acordul lor prealabil, pot fi numiți într-un grup științific chiar dacă nu au candidat în mod expres pentru grupul respectiv. Candidații care îndeplinesc cerințele de selecție, dar nu sunt numiți pot fi invitați să rămână pe lista de rezervă pentru cazul în care apar locuri vacante sau pot fi invitați să participe la activitățile unui grup științific sau ale Comitetului Științific în calitate de expert ad hoc.

Toți experții aflați pe lista de rezervă vor fi contactați și li se va cere permisiunea de a li se include datele în baza de date cu experți a EFSA.

Pentru mai multe informații privind baza de date cu experți a EFSA:

http://www.efsa.europa.eu/EFSA/AboutEfsa/WhoWeAre/efsa_locale-1178620753812_1178712806106.htm

Independență și declarații de angajament și interes

Membrii grupurilor științifice sunt numiți cu titlu personal. Candidații trebuie să includă o declarație conform căreia se angajează să acționeze independent de orice influență exterioară și o declarație privind interesele care ar putea aduce atingere independenței acestora.

Egalitatea de șanse

EFSA depune toate eforturile pentru a evita orice formă de discriminare în cursul procedurilor de selecție.

Depunerea candidaturilor

Candidații sunt rugați să-și depună candidatura, împreună cu declarația de interese, on-line prin intermediul site-ului web al EFSA: www.efsa.europa.eu

Candidaturile trimise prin e-mail nu vor fi acceptate.

Candidații sunt invitați să completeze formularele în limba engleză pentru a ușura procedura de selecție.

Toți candidații care răspund acestei cereri de exprimare a interesului vor fi informați prin poștă cu privire la rezultatul procesului de selecție.

Informațiile cu caracter personal pe care EFSA le solicită candidaților vor fi prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date. Prelucrarea datelor cu caracter personal transmise de candidați se efectuează în scopul gestionării candidaturilor în vederea unei posibile preselecții și recrutări de către EFSA.

Data limită de depunere a candidaturilor

Candidaturile trebuie depuse până la 7 ianuarie 2009 la miezul nopții cel târziu (ora locală, GMT + 1). Pentru candidaturile trimise prin scrisoare recomandată, data poștei va servi drept dovadă.

Vă rugăm să rețineți că, datorită numărului foarte mare de candidaturi pe care le primim, este posibil ca la data limită de depunere a candidaturilor sistemul să întâmpine dificultăți în prelucrarea unor cantități mari de date. De aceea, recomandăm candidaților să-și transmită candidatura cu suficient timp înainte de data limită.

Notă:

În cazul inconsecvenței sau discrepanței între versiunea în limba engleză și oricare dintre celelalte versiuni lingvistice ale prezentului document, versiunea în limba engleză va avea întâietate.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

23.10.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 268/23

AJUTOR DE STAT — GERMANIA

Ajutor de Stat C 28/08 (ex N 345/06) — Bonus IMM pentru o investiție făcută de M.A.L. Magdeburger Artolith GmbH

Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 268/08)

Prin scrisoarea din data de 17 iunie 2008, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Comisia a comunicat Germaniei decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE privind ajutorul menționat anterior.

Părțile interesate își pot prezenta observațiile privind măsura pentru care Comisia inițiază procedura în termen de o lună de la data publicării prezentului rezumat și a scrisorii de mai jos, la adresa:

Commission européenne

Direction générale de la concurrence

Greffe des aides d'État

Bureau: SPA3 6/5

B-1049 Brussels

Fax (32-2) 296 12 42

Aceste observații vor fi comunicate Germaniei. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.

REZUMAT

PROIECTUL

Prin scrisoarea din 2 iunie 2006, Germania a notificat Comisiei intenția sa de a acorda un bonus IMM de 15 %, pe lângă un ajutor regional acordat în cadrul schemelor de ajutoare regionale existente, în favoarea societății Magdeburger Artolith GmbH (denumită în continuare „M.A.L.”) pentru înființarea unei uzine de producție pentru fabricarea de dale de piatră încleiate cu rășină sintetică.

M.A.L. este situată în Magdeburg, o regiune asistată în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE. M.A.L. a fost creată în 2005 de un grup de persoane fizice, așa numitul „Initiators-Group Artolith” (Grupul de fondatori Artolith). Unicul acționar și manager al societății M.A.L. este dl Andreas Gratz. Pentru a fabrica dale de piatră, M.A.L. a achiziționat de la societatea Breton SpA echipamentul, tehnologia și know-how-ul necesare la prețul de 36 800 000 EUR.

Pentru finanțarea proiectului în valoare de 49 800 000 EUR, pe lângă ajutorul solicitat (în valoare de 20 177 593 EUR), M.A.L. folosește atât resurse proprii (7 000 000 EUR sub formă de capital de tip mezanin pus la dispoziție de Breton SpA), cât și un împrumut bancar (în valoare de 22 708 800 EUR).

Evaluarea statului de IMM a beneficiarului

Întrucât plafoanele prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 70/2001 al Comisiei (denumit în continuare „regulamentul privind IMM-urile”) (1) sunt depășite, Germania și-a îndeplinit obligația procedurală de a notifica bonusul IMM înainte de punerea în aplicare a acestuia. În astfel de cazuri, în conformitate cu deciziile sale anterioare, Comisia își limitează evaluarea la întrebarea dacă beneficiarul este considerat un IMM, astfel încât să fie eligibil pentru bonusul IMM de 15 % inclus în valoarea prevăzută a ajutorului.

În conformitate cu articolul 2 din anexa la Recomandarea Comisiei privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (2) (denumită în continuare „recomandarea privind IMM-urile”), întreprinderile mici și mijlocii sunt definite ca întreprinderi care au mai puțin de 250 de angajați și a căror cifră anuală de afaceri nu depășește 50 milioane EUR și/sau al căror bilanț anual total nu depășește 43 milioane EUR. Pentru a putea evalua dacă aceste plafoane sunt respectate, Comisia trebuie să stabilească, mai întâi, datele care urmează să fie luate în considerare. În acest scop, trebuie stabilit dacă M.A.L. este întreprindere „autonomă”, „parteneră” sau „afiliată”, în sensul articolului 3 din anexa la recomandarea privind IMM-urile.

Comisia are îndoieli cu privire la statutul de întreprindere autonomă al întreprinderii M.A.L., având în vedere puternica relație contractuală care există între întreprinderile M.A.L. și Breton SpA, ceea ce ar putea conduce la concluzia că M.A.L. și Breton SpA sunt întreprinderi partenere sau afiliate. Înainte de a semna contractul de achiziționare a mașinilor și a know-how-ului necesare pentru producția de dale din beton, Breton SpA a majorat capitalul M.A.L cu 7 000 000 EUR. Contribuția întreprinderii Breton SpA este considerată drept titluri de participare („Genussrechtskapital”, în limba originală) în contractul semnat între M.A.L. și Breton SpA. În bilanțul pe 2005 al întreprinderii M.A.L., această participare este înregistrată ca fonduri proprii. Comisia observă că statele membre tratează în mod foarte diferit întrebarea dacă anumite categorii de capital de tip mezanin constituie fonduri proprii sau datorii. Cu toate acestea, pe baza informațiilor pe care le deține la acest stadiu al evaluării, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că respectivul contract „Genussrechtskapital” dintre M.A.L. și Breton SpA reprezintă doar un contract de împrumut și că între cele două întreprinderi nu s-au creat legături sau relații de parteneriat. Aceste îndoieli se bazează, în primul rând, pe clauzele specifice din contractul „Genussrechtskapital”: de exemplu, drepturile de participare sunt acordate pe o perioadă nelimitată de timp și sunt subordonate chiar capitalului social al întreprinderii M.A.L. în cazul unui rezultat total negativ. În al doilea rând, potrivit bilanțului pe 2005, participarea Breton SpA reprezintă mai mult de 25 % din capitalul propriu al întreprinderii M.A.L. În al treilea rând, în conformitate cu contractul de aprovizionare, întreprinderea M.A.L. este obligată să facă referire la marca și tehnologiile Breton în materialele sale publicitare, în strategiile sale de marketing și pe site-ul său internet. Prin urmare, s-ar putea concluziona că există o legătură suplimentară între aceste două întreprinderi, având în vedere interesul întreprinderii Breton de a-și introduce tehnologia și produsele pe piața germană. În ultimul rând, Breton SpA a acceptat să pună la dispoziția întreprinderii M.A.L. capital suplimentar în cazul în care acest lucru va fi necesar. Aceasta a fost o condiție impusă de autoritățile germane în momentul acordării garanției pentru împrumutul bancar acordat întreprinderii M.A.L.

Pe parcursul procedurii de investigație preliminare, Breton și-a vândut respectivul „Genussrechtskapital” deținut în întreprinderea M.A.L. unei companii elvețiene care, din punctul de vedere al Germaniei, are statut de investitor instituțional, în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (c) din anexa la recomandarea privind IMM-urile. Astfel, Breton SpA și M.A.L. nu mai pot fi întreprinderi partenere. Cu toate acestea, pe baza informațiilor pe care le deține, Comisia nu a putut stabili dacă această companie elvețiană este într-adevăr un investitor instituțional în sensul recomandării privind IMM-urile și nu acționează în calitate de administrator al întreprinderii Breton SpA.

În cazul în care M.A.L. și Breton SpA sunt întreprinderi partenere sau afiliate, Comisia trebuie să țină cont, atunci când calculează plafoanele în temeiul articolului 6 din anexa la recomandarea privind IMM-urile, și de numărul angajaților, cifra de afaceri sau bilanțul întreprinderii Breton SpA și ale grupului din care face parte întreprinderea Breton SpA. În acest caz, se pare că plafoanele prevăzute în recomandarea privind IMM-urile sunt cu mult depășite.

Pe baza informațiilor de care dispune în prezent, Comisia are îndoieli cu privire la statutul de IMM al întreprinderii M.A.L. și, prin urmare, are îndoieli și cu privire la compatibilitatea bonusului IMM notificat de 15 % cu piața comună.

TEXTUL SCRISORII

„Die Kommission teilt Deutschland mit, dass sie nach Prüfung der Angaben Ihrer Behörden zu der oben genannten Beihilfemaßnahme entschieden hat, das Verfahren nach Artikel 88 Absatz 2 des EG-Vertrags einzuleiten.

1. VERFAHREN

(1)	Mit Schreiben vom 2. Juni 2006 (A/34350) meldeten die deutschen Behörden der Kommission ihre Absicht, der Magdeburger Artolith GmbH — zusätzlich zu Regionalbeihilfen im Rahmen bestehender Regionalbeihilferegelungen — einen KMU-Aufschlag in Höhe von 15 % zu gewähren.

(2)

Mit Schreiben vom 10. Juli 2006 (D/55735), 29. August 2006 (D/57401) und 7. Dezember 2006 (D/60188) forderte die Kommission ergänzende Angaben an. Die deutschen Behörden antworteten mit Schreiben vom 31. Juli 2006 (A/36153 und A/36143), 6. Oktober 2006 (A/37870), 26. Januar 2007 (A/30855) und 23. Februar 2007 (A/31733).

(3)	Mit Schreiben vom 29. März 2007 (A/32777) ersuchten die deutschen Behörden die Kommission, die Würdigung der Beihilfe auszusetzen. Die Kommission gab dem Ersuchen mit Schreiben vom 2. April 2007 (D/51508) statt.

(4)

Mit Schreiben vom 31. August 2007 (A/37113) übermittelten die deutschen Behörden weitere Informationen und ersuchten die Kommission, die Würdigung der gemeldeten Maßnahme wieder aufzunehmen. Da die vorgelegten Informationen für die Würdigung nicht ausreichten, verlangte die Kommission mit Schreiben vom 15. Oktober 2007 (D/54091) weitere Angaben, die die deutschen Behörden mit Schreiben vom 13. November 2007 (A/39237) übermittelten. Am 6. Dezember 2007 fand ein Treffen zwischen den Kommissionsdienststellen und den deutschen Behörden statt; dem folgte ein Auskunftsersuchen der Kommission mit Datum vom 3. Januar 2008 (D/50006), das die deutschen Behörden mit Schreiben vom 6. März 2008 (A/4496) dahin gehend beantworteten, dass weitere Unterlagen vorgelegt werden würden, sobald sie verfügbar seien. Die Kommission teilte den deutschen Behörden mit Schreiben vom 14. März 2008 (D/51140) mit, dass die Zweimonatsfrist, die der Kommission für ihre Entscheidung zur Verfügung steht, erst zu laufen beginnt, wenn diese fehlenden Angaben bei der Kommission eingegangen sind. Mit Schreiben vom 7. Mai 2008 (D/51842) verlangte die Kommission weitere Informationen, die Deutschland am 19. Mai 2008 (A/9174) übermittelte.

(5)

Deutschland meldet die Maßnahme gemäß der Verpflichtung nach Randnummer 3.13 der Entscheidung der Kommission über die Beihilferegelung Gemeinschaftsaufgabe ‚Verbesserung der regionalen Wirtschaftsstruktur‘ (nachstehend ‚GA-Regelung‘) an (3). Danach müssen Einzelbeihilfen angemeldet werden, wenn die Kriterien in Artikel 6 der Verordnung (EG) Nr. 70/2001 der Kommission über die Anwendung der Artikel 87 und 88 des EG-Vertrags auf staatliche Beihilfen an kleine und mittlere Unternehmen (im Folgenden ‚KMU-Verordnung‘) (4) erfüllt sind. Gemäß diesem Artikel sind Einzelbeihilfen für Unternehmen in einem Fördergebiet anzumelden, wenn sich die förderfähigen Gesamtkosten auf mindestens 25 000 000 EUR belaufen und die Nettobeihilfeintensität mindestens 50 % der in der Fördergebietskarte für das betreffende Gebiet ausgewiesenen Nettobeihilfeobergrenze beträgt oder wenn sich das Gesamtvolumen einer Beihilfe auf mindestens 15 000 000 EUR brutto beläuft.

2. BESCHREIBUNG DER BEIHILFE

2.1. Beihilfeempfänger

(6)

Beihilfeempfänger ist die Magdeburger Artolith GmbH (nachstehend ‚M.A.L.‘). Das Unternehmen liegt in einem Fördergebiet nach Artikel 87 Absatz 3 Buchstabe a des EG-Vertrags. M.A.L. wurde 2005 von einer Gruppe natürlicher Personen, der sog. ‚Initiatorengruppe Artolith‘, initiiert und wird kunstharzgebundene Steinplatten herstellen. Einziger Gesellschafter und Geschäftsführer des Unternehmens ist eine natürliche Person, Herr Andreas Gratz.

(7)	Durch eine am 22. Dezember 2005 unterzeichnete Vereinbarung wurde M.A.L. von Breton SpA (nachstehend ‚Breton‘) Genusskapital in Höhe von 7 000 000 EUR zur Verfügung gestellt.

(8)	Am 28. Dezember 2005 unterzeichnete M.A.L. einen Vertra mit Breton über die Lieferung von Maschinen, Ausrüstung und erforderlichem Know-how für die Steinplattenherstellung.

(9)

Ende 2005 hatte M.A.L. vier Mitarbeiter, keinen Umsatz und eine geschätzte Bilanzsumme in Höhe von 37 020 000 EUR. Der ursprünglichen Zuwendungsbescheid vom 15. Dezember 2005 zufolge wurde nach Abschluss des Investitionsvorhabens Ende 2006 von 105 Mitarbeitern ausgegangen Am 6. Juni 2006 genehmigten die deutschen Behörden die Verlängerung des Investitionszeitraums bis Ende 2007.

2.1.1. M.A.L. und die ‚Initiatorengruppe Artolith‘

(10)	Die sog. ‚Initiatorengruppe Artolith‘ hatte ursprünglich die vier Mitglieder […] (5), […], […]und […] (Initiatoren 1-4 im Schaubild weiter unten).

(11)

[…] (Initiator 1) hält 100 % der M.A.L.-Anteile. Die Initiatoren 2 und 3 sind berechtigt, mit je 33 % an einer etwaigen Erhöhung des Kapitals von M.A.L. (Nennwert) teilzunehmen. Den Angaben Deutschlands zufolge sind sie in keiner anderen Weise an M.A.L. beteiligt. Auch haben sie kein Eigenkapital zur Verfügung gestellt. […] (Initiator 4) ist später aus der Initiatorengruppe ausgeschieden und wird sich um den künftigen Vertrieb der M.A.L.-Erzeugnisse in den USA kümmern.

(12)	[…] […]und […] (Initiatoren 1-3) halten je 33 % der Anteile an dem Unternehmen Agrar Biologisches Institut GmbH (nachstehend ‚ABI‘).

(13)

Zum Zeitpunkt der Anmeldung war ABI nicht auf dem Markt aktiv. Das Unternehmen wurde zur Entwicklung und Herstellung von Naturharz aus erneuerbaren Quellen gegründet. Deutschland bestätigte, etwaige zukünftige Geschäfte zwischen ABI und M.A.L. würden nach dem Fremdvergleichsgrundsatz (arms-length principle) abgewickelt.

2.1.2. M.A.L. und Breton

(14)

Bei Breton handelt es sich um ein großes Unternehmen mit Sitz im italienischen Castello di Godego, das im Bereich der Entwicklung und Herstellung von Maschinen, Ausrüstung und immateriellen Anlagewerten für die Verarbeitung von Naturstein sowie in der Herstellung und Verarbeitung von Verbundstein tätig ist.

(15)

Breton selbst gehört dem Unternehmen SIGEP SpA (nachstehend ‚SIGEP‘) an, das in die Kategorie der Großunternehmen fällt. Bei SIGEP handelt es sich um eine Holding aus vier Unternehmen: eines ist Breton selbst, ein anderes die Breton-Niederlassung in den USA ‚Breton USA Customer Services Cooperation‘.

(16)

Deutschland hat dazu folgende Angaben gemacht:

—	es besteht keinerlei Verbindung zwischen der US-Niederlassung von Breton und der oben erwähnten künftigen Vertriebsstruktur von M.A.L. in den USA,

—	kein Mitglied der Initiatorengruppe Artolith steht in irgend einer vertraglichen Verbindung zu Breton, und

—	Breton und ABI stehen nicht in vertraglicher Verbindung zueinander.

(17)

Ein wesentlicher Geschäftsbereich von Breton sind Fabrikanlagen zur Herstellung von Verbundstein. Angaben des Unternehmens zufolge kann seinem technologischen Know-how weltweit kein anderes Unternehmen Konkurrenz machen. Die in Fabrikanlagen von Breton eingesetzten Technologien sind durch internationale Patente und Lizenzen geschützt (6). Breton ist Eigentümer der über Patente und Warenzeichen geschützten Technologie zur Herstellung von harzgebundenen Verbundsteinplatten (compound stone raisin-bounded slabs) (Bretonstone®slabs) und zementgebundenen Platten (cement-bound slabs) (Bretonstonecem®slabs).

(18)	Am 22. Dezember 2005 erklärte sich Breton bereit, M.A.L. 7 000 000 EUR zuzuführen, nachdem die Bank Hypo Alpe-Adria AG die Gewährung eines zur Finanzierung des Investitionsvorhabens von M.A.L. erforderlichen Darlehens in Höhe von 22 708 700 EUR bestätigte.

(19)

Der Genussrechtskapital-Vertrag zwischen M.A.L. und Breton klassifiziert den Beitrag von Breton als Genussrechtskapital, das in der Bilanz 2005 von M.A.L. als Eigenkapital ausgewiesen wird. Das Genussrechtskapital wird auf unbegrenzte Zeit überlassen. Der zugrunde liegende Vertrag kann frühestens zum 31. Dezember 2015 gekündigt werden, wobei eine Kündigungsfrist von zwei Jahren einzuhalten ist.

(20)	Der Vertrag gibt Breton spezifische Informationsrechte, jedoch keine Stimmrechte (7), die eine Einmischung in die Geschäfte von M.A.L. erlauben würden.

(21)	Breton erhält eine ertragsunabhängige Vergütung in Höhe von jährlich 3,5 % der investierten 7 000 000 EUR Genussrechtskapital. Ferner erhält Breton 2,5 % des Ertrags von M.A.L. vor Zinsen und Steuern. Beide Vergütungen setzen für das betreffende Jahr einen Jahresüberschuss voraus.

(22)	Im Falle eines Jahresfehlbetrags trägt Breton die Verluste des Unternehmens durch Verlustbeteiligung mit. Gemäß Vertrag steht das Genussrechtskapital dann selbst hinter dem Stammkapital von M.A.L. zurück (8).

(23)	Breton darf die Genussrechte nur im Einvernehmen mit M.A.L. mit einer Hypothek belasten, verkaufen oder anderweitig übertragen. M.A.L. stimmt jedoch einer Übertragung innerhalb der oben erwähnten SIGEP-Holding unwiderruflich zu.

(24)	Das Genussrechtskapital von Breton steht hinter allen anderen Gläubigern von M.A.L. zurück.

(25)	Die Möglichkeit, die Genussrechte in Anteile an der Gesellschaft umzuwandeln, ist im Vertrag nicht vorgesehen.

(26)

Mit Schreiben vom 31. August 2007 teilte Deutschland der Kommission mit, dass die von M.A.L. an Breton emittierten Genussrechte am 27. Juli 2007 verkauft wurden, und zwar an SFC Swiss Forfaiting Company (nachstehend ‚SFC‘), ein Unternehmen, das nach Auffassung Deutschlands zu den institutionellen Anlegern im Sinne von Artikel 3 des Anhangs zur Empfehlung der Kommission vom 6. Mai 2003 betreffend die Definition der Kleinstunternehmen sowie der kleinen und mittleren Unternehmen (9) (nachstehend ‚KMU-Empfehlung‘) gehört.

(27)	Auf Grundlage der der Kommission zu diesem Zeitpunkt vorliegenden Angaben scheint die beschriebene Struktur sich folgendermaßen darzustellen:

2.2. Investitionsvorhaben und Kosten

(28)	M.A.L. baut in Magdeburg ein neues Werk, in dem kunstharzgebundene Steinplatten hergestellt werden sollen. Das Projekt hat 2005 begonnen und sollte Ende 2006 abgeschlossen sein, die Laufzeit wurde jedoch bis Ende 2007 verlängert.

(29)

Die Gesamtinvestitionskosten für das Vorhaben belaufen sich auf 49 800 000 Mio. EUR. Die nominalen Gesamtkosten schlüsseln sich wie folgt auf:

	Gesamtkosten (EUR)
Grundstück	[…]
Gebäude	[…]
Maschinen/Ausrüstung/Fahrzeuge	[…]
Gesamt	49 800 000

(30)

Am 28. Dezember 2005 unterzeichnete Breton einen Liefervertrag mit M.A.L. im Wert von 36 800 000 EUR über den Verkauf der erforderlichen Ausrüstung für die geplante Produktion, eine einfache (non-exclusive) Lizenz für die Herstellung der genannten Erzeugnisse, die Bereitstellung des erforderlichen Know-hows, Mitarbeiter-Fortbildung für M.A.L. und Dienste im Zusammenhang mit der kalten und heißen Prüfung der künftigen Fabrik.

2.3. Finanzierung

(31)

Das Vorhaben wird aus Eigenmitteln und über ein Bankdarlehen finanziert, ergänzt durch die beantragten Fördermittel:

Quelle	Betrag (EUR) Nennwert
Eigenmittel (‚Genussrechtskapital‘)	7 000 000
(Privates) Bankdarlehen — (76 % besichert durch staatliche Bürgschaften)	22 708 800
Zuschuss im Rahmen der GA-Regelung	9 705 500
Investitionszulage	10 385 800
Gesamt	49 800 000

(32)	Wie von den deutschen Behörden bei Gewährung der Bürgschaft für das von der Hypo Alpe-Adria AG an die M.A.L. gewährte Darlehen verlangt, hat Breton sich bereit erklärt, M.A.L. weitere 1 000 000 EUR zu überlassen, sollte dies im Verlauf des Investitionsvorhabens erforderlich werden.

2.4. Rechtsgrundlage

(33)

Als Rechtsgrundlage für die Regionalbeihilfe und den KMU-Aufschlag wurden angegeben:

—	Gemeinschaftsaufgabe ‚Verbesserung der regionalen Wirtschaftsstruktur‘ (10) (‚GA-Regelung‘),

—	Investitionszulagengesetz im Jahr 2005 (nachstehend: ‚IZ-Regelung‘) (11),

—	Programm für unmittelbare Bürgschaften des Bundes und der Länder in den neuen Bundesländern und Berlin Ost (12).

2.5. Art/Höhe der Beihilfe und Beihilfeintensität

(34)	Zum Zeitpunkt der Anmeldung beabsichtigte Deutschland, M.A.L. im Rahmen der oben genannten Regelungen Beihilfen in einer Gesamthöhe von max. 20 177 593 EUR, d. h. 42,03 % der förderfähigen Kosten von 48 000 000 EUR, zu gewähren (13).

(35)	Die Beihilfen sollen in Form eines unmittelbaren Investitionszuschusses in Höhe von 9 705 500 EUR auf Grundlage der GA-Regelung und in Form einer Investitionszulage in Höhe von max. 10 385 800 EUR im Rahmen der IZ-Regelung gewährt werden.

(36)	Außerdem werden die deutschen Behörden im Rahmen des Programms für unmittelbare Bürgschaften eine Bürgschaft für 76 % eines von der Hypo-Alpe Adria-Bank AG gewährten privaten Bankdarlehens über 22 708 800 EUR übernehmen. Der Beihilfebetrag der Bürgschaft beläuft sich auf 86 293 EUR (14).

(37)

Im Gesamtbeihilfebetrag ist ein KMU-Aufschlag in Höhe von 15 % enthalten, was 7 200 000 EUR entspricht. Mit Schreiben vom 19. Mai 2008 teilte Deutschland der Kommission mit, dass der KMU-Aufschlag auf Grundlage der IZ-Regelung gewährt wird und auf Grundlage der GA-Regelung bereits ein Regionalbeihilfebetrag in Höhe von 7 764 400 EUR ausgezahlt wurde. Vor diesem Hintergrund werde Deutschland die Beihilfeintensität (ohne Aufschläge) für Großunternehmen im Rahmen der IZ-Regelung (12,5 %) auf bis zu 25 % (wie für KMU zulässig) erhöhen, sofern die Kommission den KMU-Aufschlag für M.A.L. genehmigt.

3. BEIHILFERECHTLICHE WÜRDIGUNG

(38)

Gemäß Artikel 6 Absatz 1 der Verordnung (EG) Nr. 659/1999 des Rates vom 22. März 1999 (15) enthält die Entscheidung über die Einleitung eines förmlichen Prüfverfahrens eine Zusammenfassung der wesentlichen Sach- und Rechtsfragen, eine vorläufige Würdigung des Beihilfecharakters der geplanten Maßnahme durch die Kommission und Ausführungen über ihre Bedenken hinsichtlich der Vereinbarkeit mit dem Gemeinsamen Markt.

3.1. Anmeldungspflicht

(39)

Da erstens die förderfähigen Gesamtkosten des M.A.L.-Vorhabens 48 000 000 EUR betragen und die Nettobeihilfeintensität 50 % der in dieser Region anwendbaren Beihilfenintensität übersteigt und zweitens die Bruttobeihilfe 15 000 000 EUR beträgt, werden mit dem Vorhaben die Schwellenwerte gemäß Artikel 6 der KMU-Verordnung überschritten, was zur Einzelanmeldungspflicht führt. Deutschland hat den KMU-Aufschlag vor seiner Anwendung angemeldet und ist somit seiner verfahrensrechtlichen Pflicht nachgekommen.

(40)

Gemäß ihrer Entscheidungspraxis (16) beschränkt die Kommission ihre Würdigung in Fällen, in denen lediglich der KMU-Aufschlag angemeldet wurde, auf die Frage, ob der Beihilfeempfänger als KMU eingestuft werden kann und Anspruch auf den KMU-Aufschlag von höchstens 15 % gemäß Artikel 4 Absatz 3 Buchstabe b der KMU-Verordnung hat. Es liegen keine branchenspezifischen Gründe vor, den KMU-Aufschlag nicht zu gewähren.

3.2. Vereinbarkeit/Würdigung der Kriterien für den KMU-Aufschlag

(41)	Nach Auffassung Deutschlands ist M.A.L. Empfänger des KMU-Aufschlags. Deutschland erklärte, bei dem Unternehmen handele es sich um ein KMU im Sinne der KMU-Empfehlung.

(42)

In Artikel 2 des Anhangs zur KMU-Empfehlung werden kleine und mittlere Unternehmen definiert als Unternehmen:

—	die weniger als 250 Personen beschäftigen, und

—	einen Jahresumsatz von höchstens 50 Mio. EUR erzielen und/oder deren Jahresbilanzsumme sich auf höchstens 43 Mio. EUR beläuft.

(43)

Um zu ermitteln, ob diese Schwellenwerte eingehalten werden, muss die Kommission zunächst festlegen, welche Daten zugrunde zu legen sind. Dies hängt davon ab, ob es sich bei M.A.L. um ein ‚eigenständiges‘, ein ‚verbundenes‘ oder ein ‚Partnerunternehmen‘ im Sinne von Artikel 3 des Anhangs zur KMU-Empfehlung handelt.

3.2.1. Eigenständiges Unternehmen?

(44)

Artikel 87 Absatz 1 des EG-Vertrags stützt sich bei der Definition des Beihilfeempfängers auf den Begriff des Unternehmens. Gemäß Europäischem Gerichtshof (17) muss es sich bei dem ‚Unternehmen‘ nicht unbedingt um eine bestimmte juristische Person handeln, sondern es kann eine wirtschaftliche Gruppe von Gesellschaften sein, die wesentlich stärker ist als ein einzelnes KMU.

(45)

Um zu entscheiden, ob M.A.L. ein eigenständiges Unternehmen ist oder mit einem anderen Unternehmen eine wirtschaftliche Gruppe bildet (‚Partnerunternehmen‘ oder ‚verbundenes‘ Unternehmen), sind verschiedene Faktoren zu prüfen. Gemäß Artikel 3 Absatz 2 des Anhangs zur KMU-Empfehlung handelt es sich um ‚Partnerunternehmen‘, wenn ein Unternehmen (vorgeschaltetes Unternehmen) — allein oder gemeinsam mit einem oder mehreren verbundenen Unternehmen — 25 % oder mehr des Kapitals oder der Stimmrechte des anderen Unternehmens (nachgeschaltetes Unternehmen) hält. Um ‚verbundene Unternehmen‘ handelt es sich gemäß Artikel 3 Absatz 3 Buchstabe c des Anhangs zur KMU-Empfehlung, wenn ein Unternehmen gemäß einem mit dem anderen Unternehmen abgeschlossenen Vertrag oder aufgrund einer Klausel in dessen Satzung berechtigt ist, einen beherrschenden Einfluss auf dieses Unternehmen auszuüben.

(46)	Deutschland hat Angaben zu M.A.L. übermittelt, die der Feststellung dienen, ob ein anderes Unternehmen mit M.A.L. gemeinsam eine wirtschaftliche Gruppe bildet.

(47)	Diesen Informationen zufolge ist Herr Gratz alleiniger Anteilseigner (100 %) von M.A.L.

(48)	Ferner teilte Deutschland der Kommission mit, dass M.A.L. von der sog. ‚Initiatorengruppe Artolith‘ gegründet wurde und an Breton für das von diesem Unternehmen überlassene Genussrechtskapital in Höhe von 7 000 000 EUR Genussrechte emittiert hat.

(49)	Um festzustellen, ob es sich bei M.A.L. um ein eigenständiges Unternehmen handelt, wird die Kommission daher zunächst die Verbindungen zwischen M.A.L. und der ‚Initiatorengruppe Artolith‘ und anschließend die Verbindungen zwischen M.A.L. und Breton prüfen.

3.2.1.1. M.A.L. und die ‚Initiatorengruppe Artolith‘

(50)	Die ‚Initiatorengruppe Artolith‘ bestand ursprünglich aus vier natürlichen Personen (siehe Schaubild unter Randnummer 27 dieser Entscheidung: Initiatoren 1-4).

(51)

Initiator 1 […] hält 100 % der Anteile an M.A.L. Die Initiatoren 2 und 3 haben das Recht, zu je 33 % an einer etwaigen Kapitalerhöhung von M.A.L. teilzunehmen. Wie Deutschland der Kommission mitteilte, halten die Initiatoren 1-3 je 33 % der Anteile an ABI, einem Unternehmen, das zur Entwicklung und Herstellung von Naturharz aus erneuerbaren Quellen gegründet wurde. Zum Zeitpunkt der Anmeldung war ABI nicht auf dem Markt aktiv, so dass sich der Umsatz auf 0 belief und das Unternehmen keine Mitarbeiter hatte. Deutschland bestätigte, etwaige zukünftige Geschäfte zwischen ABI und M.A.L. würden nach dem Fremdvergleichsgrundsatz (arms-length principle) abgewickelt.

(52)	Initiator 4 ist später aus der Initiatorengruppe ausgeschieden und wird sich um den künftigen Vertrieb der M.A.L.-Erzeugnisse in den USA kümmern. Deutschland bestätigte, dass zwischen Initiator 4 und dem Netz von Breton in den USA keine Verbindungen bestehen.

(53)

Selbst wenn Initiator 1 […], einziger Gesellschafter von M.A.L., 33 % der Anteile an ABI hält, kann durch eine natürliche Person keine Partnerschaft zwischen zwei Unternehmen entstehen. Auch sind die Initiatoren 2 und 3, die je 33 % der Anteile an ABI halten, abgesehen von ihrem Recht zur Teilnahme an einer etwaigen Kapitalerhöhung von M.A.L., in keiner anderen Form an M.A.L. beteiligt und stellen kein Eigenkapital.

(54)	Unter diesen Umständen scheint durch die ‚Initiatorengruppe Artolith‘ keine Partnerschaft im Sinne von Artikel 3 des Anhangs zur KMU-Empfehlung zwischen M.A.L. und ABI entstehen zu können.

3.2.1.2. M.A.L. und Breton

(55)	Am 22. Dezember 2005 unterzeichneten M.A.L. und Breton einen Genussrechtskapital-Vertrag, demzufolge M.A.L. für das von Breton überlassene Genussrechtskapital in Höhe von 7 000 000 EUR Genussrechte an dieses Unternehmen emittiert hat.

(56)

Die Frage, ob spezifische Formen von Mezzanin-Kapital Eigenkapital darstellen oder vielmehr als Verbindlichkeiten (Darlehen) einzustufen sind, ist in den Rechtsvorschriften verschiedener Mitgliedstaaten äußerst uneinheitlich geregelt. Auch innerhalb einzelner Mitgliedstaaten gehen Banken ziemlich unterschiedlich mit Mezzanin-Kapital um.

(57)

Wie es scheint, hat Mezzanin-Kapital den Charakter eines hybriden Finanzierungsinstruments, das sich flexibel zwischen reinem Eigenkapital und reinen Verbindlichkeiten ansiedelt. Es handelt sich dabei nicht um ein eigenständiges Finanzierungsinstrument — wie Darlehen oder Aktien — msondern um eine hybride Finanzierungsform, in deren Rahmen verschiedene langfristige Instrumente — wie u. a. das oben genannte Genussrechtskapital — zum Einsatz kommen.

(58)

Mezzanin-Finanzierungsinstrumenten scheint gemein zu sein, dass sie flexibel strukturiert und in fast jeder Weise kombiniert werden können, damit genau auf die spezifischen Finanzierungsbedürfnisse von Privatunternehmen zugeschnittene Lösungen zustande kommen. Bei Höhe, Laufzeit, Fälligkeit, zeitlicher Abstimmung, Rückzahlungsweise und Vergütung scheinen große Spielräume zu bestehen.

(59)

Die Einstufung von Mezzanin-Kapital als Eigenkapital oder Verbindlichkeiten ist offenbar äußerst komplex und hängt stark von den spezifischen Klauseln des Vertrags über die jeweilige Finanzierungsmaßnahme ab. Bei Equity Mezzanine Capital (bilanziellem Eigenkapital) ist die Stellung des Anlegers in etwa dem einen Gesellschafter vergleichbar. Umgekehrt ist sie bei Debt Mezzanine Capital (bilanziellen Verbindlichkeiten) der eines Kapitalgebers vergleichbar.

(60)

Auf Grundlage der bisher verfügbaren Informationen bezweifelt die Kommission, dass es sich bei dem Genussrechtskapital-Vertrag zwischen M.A.L. und Breton um ein reines Darlehen handelt und keine Partnerschaft oder Verbindungen im Sinne von Artikel 3 des Anhangs zur KMU-Empfehlung zwischen den Unternehmen entstehen. Die Zweifel beruhen auf den Angaben in der Bilanz von M.A.L., im Genussrechtskapital-Vertrag, im Liefervertrag und im Bürgschaftsvertrag.

Bilanz von M.A.L.

(61)

In der einschlägigen, nach deutschen Rechtsvorschriften erstellten Bilanz von M.A.L. für 2005 wird das Genussrechtskapital (7 000 000 EUR) von Breton als Eigenkapital ausgewiesen und macht über 25 % des Eigenkapitals von M.A.L. aus, das sich Ende 2005 auf 8 552 020 EUR belief. Unter diesen Umständen könnten die beiden Unternehmen im Sinne von Artikel 3 des Anhangs zur KMU-Verordnung als Partnerunternehmen oder, angesichts der besonderen vertraglichen Verbindungen zwischen M.A.L. und Breton, sogar als verbundene Unternehmen betrachtet werden.

Genussrechtskapital-Vertrag zwischen M.A.L. und Breton

(62)	Das Genussrechtskapital wird auf unbegrenzte Zeit überlassen; der Vertrag kann frühestens zum 31. Dezember 2015 beendet werden, wenn der Darlehensvertrag zwischen Hypo Alpe-Adria AG und M.A.L. ausläuft, und es gilt eine Kündigungsfrist von zwei Jahren.

(63)	Im Falle eines Jahresüberschusses von M.A.L. erhält Breton eine ertragsunabhängige Vergütung in Höhe von jährlich 3,5 % sowie 2,5 % des Ertrags von M.A.L. vor Zinsen und Steuern. Im Falle eines Jahresfehlbetrags wird Breton an den Verlusten von M.A.L. beteiligt.

(64)	Im Falle eines Jahresfehlbetrags steht das Genussrechtskapital nicht nur hinter allen anderen Gläubigern der M.A.L., sondern selbst hinter dem Stammkapital der M.A.L. zurück.

Liefervertrag zwischen M.A.L. und Breton

(65)	Neben dem Genussrechtskapital-Vertrag unterzeichnete M.A.L. am 28. Dezember 2005 mit Breton einen Vertrag über die Lieferung von Maschinen, Ausrüstung und erforderlichem Know-how für die Steinplattenherstellung im Wert von 36 800 000 EUR, der zu den förderfähigen Kosten gerechnet wurde.

(66)

M.A.L. muss sich in seinen Werbeanzeigen, Marketingstrategien und auf seiner Website auf Warenzeichen und Technologie von Breton beziehen, so dass das Interesse von Breton an der Präsenz seiner Technologie und seiner Erzeugnisse auf dem deutschen Markt als weitere Verbindung zwischen den beiden Unternehmen gewertet werden könnte.

Bürgschaftsvertrag zwischen M.A.L., Deutschland und Hypo Alpe-Adria AG

(67)

Die deutschen Behörden, die für die Bürgschaft für das von der Hypo Alpe-Adria AG an die M.A.L. gewährte Darlehen zuständig sind, machten es Breton zur Auflage, weiteres Kapital in Höhe von 1 000 000 EUR zu überlassen, sollte dies im Zusammenhang mit dem Vorhaben erforderlich werden (was von Breton akzeptiert wurde).

(68)

Angesichts dieser engen Verbindungen zwischen M.A.L. und Breton hat die Kommission Bedenken hinsichtlich der Einstufung von M.A.L. als eigenständiges Unternehmen im Sinne von Artikel 3 des Anhangs zur KMU-Empfehlung, auch wenn Breton lediglich über Informations- und nicht über Stimmrechte verfügt und eine Umwandlung der Genussrechte in Gesellschaftsanteile nicht möglich ist.

3.2.1.3. M.A.L. und SFC

(69)

Während des vorläufigen Prüfverfahrens teilte Deutschland der Kommission mit, Breton habe sein Genussrechtskapital an die schweizerische Firma SFC verkauft, die nach Auffassung Deutschlands den institutionellen Anlegern im Sinne von Artikel 3 Absatz 2 Buchstabe c (18) des Anhangs zur KMU-Empfehlung zuzurechnen ist.

(70)

Im Allgemeinen beurteilt die Kommission einen Fall auf Grundlage der Angaben zum Anmeldungszeitpunkt. Spätere Änderungen werden normalerweise nur dann berücksichtigt, wenn sonst eine vollständige Beurteilung der wirtschaftlichen Situation zum Anmeldungszeitpunkt nicht möglich wäre. Auf diese Weise verhindert die Kommission die Umgehung der KMU-Definition. Ist ein Unternehmen bereits zum Zeitpunkt der ursprünglichen Anmeldung kein KMU im Sinne der KMU-Empfehlung, bezweifelt die Kommission sehr, dass nachträgliche Änderungen, die der Kommission nach der ursprünglichen Anmeldung mitgeteilt werden, dem Unternehmen den KMU-Status verleihen können. Nach Auffassung der Kommission ist zu beachten, dass die Finanzstruktur des Beihilfeempfängers möglicherweise künstlich manipuliert wird, damit der Förderbetrag steigt. Sollte dies der Fall sein, lässt die Kommission die nach der Anmeldung erfolgten Änderungen unberücksichtigt.

(71)

Da Deutschland den Vertrag zwischen Breton und SFC über den Verkauf des Genussrechtskapitals an SFC nicht übermittelt hat, konnte die Kommission nicht feststellen, ob es sich bei SFC wirklich um einen institutionellen Anleger im Sinne der KMU-Empfehlung handelt. Und selbst wenn SFC als institutioneller Anleger anzusehen wäre, kann die Kommission nicht ausschließen, dass SFC als Treuhänder (Trustee) für Breton agierte. Aufgrund der zur Verfügung stehenden Informationen kann die Kommission nicht ausschließen, dass Breton nicht auf bestimmte Weise von dem KMU-Aufschlag profitieren wird (z. B. durch höhere Vergütung von SFC, wenn M.A.L. den KMU-Aufschlag erhält), denn es liegen keine Angaben über den Verkaufspreis der Genussrechte oder etwaige im Vertrag über den Verkauf der Genussrechte enthaltene Bedingungen vor. Der Verkauf der Genussrechte von Breton an SFC hat nach Auffassung der Kommission daher keine Auswirkungen auf die Bedenken hinsichtlich des KMU-Status von M.A.L.

3.2.2. Finanzielle Schwellenwerte und Mitarbeiterzahlen

(72)

Im Rahmen der Prüfung, ob es sich bei einem Unternehmen um ein KMU handelt und ob es den KMU-Aufschlag erhalten darf, berücksichtigt die Kommission bei Berechnung der finanziellen Schwellenwerte und Mitarbeiterzahlen alle Partnerunternehmen und verbundenen Unternehmen. Gemäß Artikel 6 Absatz 2 des Anhangs zur KMU-Empfehlung erfolgt die Anrechnung bei Partnerunternehmen proportional zu dem Anteil der Beteiligung am Kapital oder an den Stimmrechten (wobei der höhere dieser beiden Anteile zugrunde gelegt wird) und beträgt bei verbundenen Unternehmen 100 %.

(73)

Wie oben dargelegt, bezweifelt die Kommission, dass es sich bei M.A.L. um ein eigenständiges Unternehmen handelt; vielmehr scheint M.A.L. ein Partnerunternehmen von Breton oder ein mit Breton verbundenes Unternehmen zu sein. Bei Berechnung der KMU-Schwellenwerte sollte die Kommission gemäß Artikel 6 Absatz 3 des Anhangs zur KMU-Empfehlung daher auch die Mitarbeiterzahl und den Umsatz/die Bilanz von Breton und der Gruppe, der Breton angehört (also SIGEP), berücksichtigen.

(74)

Bei Prüfung der Frage, ob es sich bei dem Beihilfeempfänger um ein KMU handelt, beziehen sich die Daten, die für die Berechnung der Mitarbeiterzahl und der finanziellen Schwellenwerte herangezogen werden, gemäß Artikel 4 des Anhangs zur KMU-Empfehlung auf den letzten Rechnungsabschluss und werden auf Jahresbasis berechnet. Bei einem neu gegründeten Unternehmen wie M.A.L., das noch keinen Abschluss für einen vollständigen Rechnungszeitraum vorlegen kann, werden die entsprechenden Werte im Geschäftsjahr 2005 nach Treu und Glauben geschätzt. Bei Breton und SIGEP jedoch handelt es sich nicht um neu gegründete Unternehmen, so dass bei der Berechnung der gemeinsamen Mitarbeiterzahlen und Finanzdaten der letzte vollständige Rechnungszeitraum herangezogen wird. Da der KMU-Aufschlag 2006 angemeldet wurde, handelt es sich beim letzten vollständigen Rechnungszeitraum, für den die betreffenden etwaigen Partnerunternehmen/verbundenen Unternehmen einen Abschluss vorlegen können, um das Jahr 2005 (19).

(75)

Auf Grundlage der von Deutschland für 2005 übermittelten Angaben scheint der für den KMU-Status geltende Schwellenwert von 43 Mio. EUR Bilanzsumme für M.A.L. und seine Partnerunternehmen/verbundenen Unternehmen überschritten zu sein, da 2005 die Bilanzsumme von M.A.L. geschätzte 37 020 000 EUR, die von Breton 129 492 024 EUR und diejenige von SIGEP 129 747 208 EUR beträgt. Gemäß Artikel 6 Absatz 3 des Anhangs zur KMU-Empfehlung werden den Daten für ein Unternehmen, das Partnerunternehmen/verbundene Unternehmen hat, die Daten für diese Unternehmen anteilsmäßig (bei Partnerunternehmen) bzw. zu 100 % (bei verbundenen Unternehmen) hinzugerechnet, sofern diese Daten noch nicht durch Konsolidierung erfasst sind.

(76)	Auch der Schwellenwert für die Mitarbeiterzahl scheint bei Einbeziehung der beiden Partnerunternehmen/verbundenen Unternehmen überschritten zu werden: M.A.L. hatte 2005 vier Mitarbeiter; auf Grundlage der vorliegenden Informationen scheint Breton 2005 über 400 Mitarbeiter beschäftigt zu haben.

(77)	Die in der KMU-Empfehlung vorgegebenen Schwellenwerte scheinen somit weit überschritten zu werden, wenn es sich bei M.A.L. und Breton um Partnerunternehmen/verbundene Unternehmen handelt.

4. SCHLUSSFOLGERUNG

(78)

Die Kommission bezweifelt nach vorläufiger Prüfung, dass es sich bei M.A.L. um ein KMU im Sinne der KMU-Empfehlung handelt. M.A.L. und Breton scheinen eine ‚wirtschaftliche Einheit‘ zu bilden. Die Kommission ist nicht in der Lage, anhand der vorliegenden Angaben eine Entscheidung über den KMU-Status von M.A.L. zu treffen und hält eine eingehendere Prüfung des Status von M.A.L. für erforderlich. Wenn die Kommission im Rahmen der vorläufigen Prüfung nicht alle Schwierigkeiten bei der Prüfung der Frage, ob die Beihilfe mit dem Gemeinsamen Markt vereinbar ist, ausräumen kann, muss sie alle sachdienlichen Konsultationen führen und daher das Verfahren nach Artikel 88 Absatz 2 des EG-Vertrags einleiten. Dadurch erhalten Dritte, auf die sich die Gewährung der Beihilfe auswirken kann, Gelegenheit zur Stellungnahme. Die Kommission wird die Maßnahme sowohl unter Berücksichtigung von Angaben des betreffenden Mitgliedstaats als auch der von Dritten übermittelten Informationen prüfen und dann ihre endgültige Entscheidung erlassen.

(79)	Diese Prüfung greift der Frage des KMU-Status von M.A.L. in keiner Weise voraus.

5. ENTSCHEIDUNG

(80)

Die Kommission fordert Deutschland im Rahmen des Verfahrens nach Artikel 88 Absatz 2 des EG-Vertrags auf, innerhalb eines Monats nach Eingang dieses Schreibens seine Stellungnahme abzugeben und alle Informationen zu übermitteln, die für die Beurteilung der Bedenken hinsichtlich der Beziehungen zwischen M.A.L. und Breton sachdienlich sein könnten. Deutschland wird aufgefordert, unverzüglich eine Kopie dieses Schreibens an den potenziellen Beihilfeempfänger weiterzuleiten.

(81)	Die Kommission verweist Deutschland auf die aussetzende Wirkung von Artikel 88 Absatz 3 des EG-Vertrags sowie auf Artikel 14 der Verordnung (EG) Nr. 659/1999, wonach alle unrechtmäßig gewährten Beihilfen vom Empfänger zurückgefordert werden können.

(82)

Die Kommission teilt Deutschland mit, dass sie die Beteiligten durch die Veröffentlichung des vorliegenden Schreibens und einer aussagekräftigen Zusammenfassung dieses Schreibens im Amtsblatt der Europäischen Union von der Beihilfesache in Kenntnis setzen wird. Außerdem wird sie Beteiligte in den EFTA-Staaten, die das EWR-Abkommen unterzeichnet haben, durch Veröffentlichung einer Bekanntmachung in der EWR-Beilage zum Amtsblatt der Europäischen Union und die EFTA-Überwachungs behörde durch Übermittlung einer Kopie dieses Schreibens in Kenntnis setzen. Alle vorerwähnten Beteiligten werden aufgefordert, ihre Stellungnahme innerhalb eines Monats nach dem Datum dieser Veröffentlichung abzugeben.”

(1) Regulamentul (CE) nr. 70/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE la ajutoare de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii (JO L 10, 13.1.2001, p. 33).

(2) JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

(3) Entscheidung der Kommission N 642/02 vom 1. Oktober 2003, ABl. C 284 vom 27.11.2003.

(4) Verordnung (EG) Nr. 70/2001 der Kommission vom 12. Januar 2001 über die Anwendung der Artikel 87 und 88 des EG-Vertrags auf staatliche Beihilfen an kleine und mittlere Unternehmen (ABl. L 10 vom 13.1.2001, S. 33).

(5) Geschäftsgeheimnis

(6) http://www.breton.it/dynamic/en/azienda/attivita.php

(7) Die Klausel in § 6 des Vertrags lautet: ‚Die Genussrechte gewähren Gewinnrechte, die keine Mitgliedsrechte, insbesondere keine Teilnahme-, Mitwirkungs- und Stimmrechte in der Gesellschafterversammlung der M.A.L. beinhalten. Breton hat jedoch Anspruch auf Einsicht in den Jahresabschluss und den Erläuterungsbericht der M.A.L.‘

(8) Die Klausel in § 3 des Vertrags lautet: ‚Weist M.A.L. in ihrem Jahresabschluss einen Jahresfehlbetrag aus, so nimmt das Genussrechts-Kapital am Verlust von M.A.L. bis zur vollen Höhe dadurch teil, dass das Genussrechts-Kapital vorrangig vor dem Stammkapital der Gesellschaft vermindert wird. Die Rückzahlungsansprüche von Breton reduzieren sich entsprechend‘.

(9) ABl. L 124 vom 20.5.2003, S. 36.

(10) Gesetz über die Gemeinschaftsaufgabe (GA) ‚Verbesserung der regionalen Wirtschaftsstruktur‘ vom 6. Oktober 1969 in Verbindung mit den einschlägigen Bestimmungen von Teil II des 31. Rahmenplans zur GA. Die jüngste Verlängerung dieser Regelung wurde durch die Entscheidung der Kommission über die Beihilfe N 642/02 vom 1. Oktober 2003 (ABl. C 284 vom 27.11.2003, S. 2) genehmigt.

(11) Durch die Entscheidung N 142a/04 der Kommission vom 19. Januar 2005 genehmigt (ABl. C 235 vom 23.9.2005, S. 4).

(12) Durch die Entscheidung N 297/91 der Kommission vom 15. Juni 1991 genehmigt.

(13) Im GA-Bescheid zählen die Kosten für Grundstück in Höhe von 1 800 000 EUR nicht zu den förderfähigen Kosten.

(14) Gemäß der genehmigten und bis 2006 angewendeten Bürgschaftsregelung beläuft sich der Beihilfewert einer Bürgschaft auf 0,5 % der verbürgten Summe. Bei einer verbürgten Summe in Höhe von 17 258 612 EUR beläuft sich die Beihilfe auf 86 293 EUR. Ausgedrückt als Prozentsatz der Gesamtinvestition von 48 000 000 EUR beträgt die Beihilfe 0,17 %.

(15) ABl. L 83 vom 27.3.1999, S. 1.

(16) Sache N 324/04, Sache N 457/04, N 560/04 und Sache N 122/05: Würde die Einzelanmeldungspflicht gemäß Randummer 3.13 der Verlängerungsentscheidung dahingehend ausgelegt, dass die Kommission eine vollständige Würdigung der Regionalbeihilfe (einschließlich der Frage, ob der Ausgangsbetrag die geltende Obergrenze nicht überschreitet und ob die Beihilfe auf der Grundlage der genehmigten Regelungen gewährt wird) vornehmen müsste, würde dies auf eine Benachteiligung der KMU gegenüber Großunternehmen hinauslaufen, da Großunternehmen bei gleichen förderfähigen Investitionskosten Beihilfen von bis zu 35 % dieser Kosten ohne Einzelanmeldungspflicht erhalten könnten.

(17) Rechtssache 323/82, Urteil vom 14. November 1984, Intermills/ Kommission, Slg. 3809.

(18) Diesem Artikel zufolge gilt ein Unternehmen weiterhin als eigenständig, auch wenn der Schwellenwert von 25 % erreicht oder überschritten wird, sofern es sich um einen institutionellen Anleger handelt und unter der Bedingung, dass dieser nicht im Sinne von Absatz 3 einzeln oder gemeinsam mit dem betroffenen Unternehmen verbunden ist. Unternehmen sind verbunden, wenn ein Unternehmen gemäß einem mit dem anderen Unternehmen abgeschlossenen Vertrag berechtigt ist, einen beherrschenden Einfluss auf dieses Unternehmen auszuüben. Es besteht die Vermutung, dass kein beherrschender Einfluss ausgeübt wird, sofern sich der Anleger nicht direkt oder indirekt in die Verwaltung des betroffenen Unternehmens einmischt.

(19) Artikel 2 Absatz 2 des Anhangs zur KMU-Empfehlung lautet: ‚Stellt ein Unternehmen am Stichtag des Rechnungsabschlusses fest, dass es auf Jahresbasis die in Artikel 2 genannten Schwellenwerte für die Mitarbeiterzahl oder die Bilanzsumme über- oder unterschreitet, so verliert bzw. erwirbt es dadurch den Status eines mittleren Unternehmens, eines kleinen Unternehmens bzw. eines Kleinstunternehmens erst dann, wenn es in zwei aufeinanderfolgenden Geschäftsjahren zu einer Über- oder Unterschreitung kommt‘; dieser Artikel kommt jedoch nicht zum Tragen, da für vorausgehende Jahre keine Angaben verfügbar sind.

		ISSN 1830-3668
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 268

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 51 23 octombrie 2008

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	REZOLUȚII
	Consiliu
2008/C 268/01	Rezoluția Consiliului din 26 septembrie 2008Promovarea politicii spațiale europene	1

	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2008/C 268/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5219 — VWAG/OFH/VWGI) ( 1 )	7

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2008/C 268/03	Rata de schimb a monedei euro	8

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2008/C 268/04	Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001	9

	INFORMĂRI REFERITOARE LA SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN
	Autoritatea de Supraveghere a AELS
2008/C 268/05	Retragerea notificării unei cereri în temeiul articolului 30 din Directiva 2004/17/CE	14

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2843
JPY	yen japonez	126,88
DKK	coroana daneză	7,4534
GBP	lira sterlină	0,78815
SEK	coroana suedeză	10,1225
CHF	franc elvețian	1,4991
ISK	coroana islandeză	305
NOK	coroana norvegiană	9,0135
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,485
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	275,55
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7095
PLN	zlot polonez	3,764
RON	leu românesc nou	3,58
SKK	coroana slovacă	30,475
TRY	lira turcească	2,1097
AUD	dolar australian	1,9073
CAD	dolar canadian	1,6088
HKD	dolar Hong Kong	9,9566
NZD	dolar neozeelandez	2,1554
SGD	dolar Singapore	1,9241
KRW	won sud-coreean	1 785,18
ZAR	rand sud-african	14,0926
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,777
HRK	kuna croată	7,2259
IDR	rupia indoneziană	12 714,57
MYR	ringgit Malaiezia	4,5541
PHP	peso Filipine	62,35
RUB	rubla rusească	34,6084
THB	baht thailandez	44,334
BRL	real brazilian	3,0008
MXN	peso mexican	17,4408

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO)
2008/C 268/06	Anunț de concurs general EPSO/AD/138/08	15

	Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară
2008/C 268/07	Cerere de exprimare a interesului de a deveni membru în grupurile științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (Parma, Italia)	16

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisie
2008/C 268/08	Ajutor de Stat — Germania — Ajutor de Stat C 28/08 (ex N 345/06) — Bonus IMM pentru o investiție făcută de M.A.L. Magdeburger Artolith GmbH — Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE ( 1 )	23

2008/C 268/09	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5345 — Terex Corporation/Fantuzzi Group) ( 1 )	33