2.7.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 167/1

Comunicare a Comisiei privind desfășurarea procedurilor de tranzacție în vederea adoptării de decizii în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazurile privind cartelurile

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 167/01)

1. INTRODUCERE

Prezenta Comunicare stabilește cadrul pentru acordarea unui tratament favorabil pentru a recompensa cooperarea în desfășurarea procedurilor inițiate în vederea aplicării articolului 81 din Tratatul CE (1) în cazurile privind cartelurile (2). Procedura de tranzacție poate permite Comisiei să trateze mai multe cazuri utilizând aceleași resurse, stimulând, astfel, interesul publicului larg pentru aplicarea de către Comisie a unor sancțiuni eficiente și în timp util și întărind totodată impactul descurajator, în general. Tipul de cooperare reglementată de prezenta comunicare este diferit de prezentarea voluntară de probe în scopul declanșării sau impulsionării investigației desfășurate de Comisie, care face obiectul Comunicării Comisiei privind imunitatea la amendă și reducerea cuantumului acesteia în cazurile privind cartelurile (3) (Comunicarea privind clemența). Disponibilitatea la cooperare a unei întreprinderi poate fi recompensată cumulativ în mod corespunzător, cu condiția îndeplinirii cerințelor respective ale ambelor comunicări (4).

Atunci când sunt dispuse să își recunoască participarea la un cartel care constituie o încălcare a articolului 81 din tratat, precum și răspunderea care decurge din aceasta, părțile la procedură pot de asemenea să contribuie la accelerarea procedurii care va conduce la adoptarea deciziei corespunzătoare în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (5), respectând indicațiile și garanțiile prevăzute în prezenta comunicare. Cu toate că, în calitatea sa de autoritate care conduce investigații și de gardian al Tratatului, cu competențe de a adopta decizii cu caracter executoriu supuse controlului judecătoresc al instanțelor comunitare, Comisia nu negociază existența sau inexistența unei încălcări a dreptului comunitar și sancțiunea aferentă, ea poate recompensa tipul de cooperare descris în prezenta comunicare.

Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE (6) stabilește principalele norme practice privind desfășurarea procedurilor în cazurile de antitrust, inclusiv cele aplicabile cazurilor de tranzacție. În acest sens, Regulamentul (CE) nr. 773/2004 lasă la latitudinea Comisiei decizia privind oportunitatea inițierii procedurii de tranzacție în cazurile privind cartelurile, asigurându-se totodată că alegerea unei anumite proceduri de tranzacție nu poate fi impusă părților.

Aplicarea eficientă a legislației comunitare în domeniul concurenței este compatibilă cu respectarea deplină a dreptului la apărare al părților — un principiu fundamental al dreptului comunitar care trebuie respectat în orice situație, în special în cazul procedurilor de antitrust care pot conduce la aplicarea de sancțiuni. În consecință, normele stabilite pentru desfășurarea de către Comisie a procedurilor de aplicare a articolului 81 din tratat ar trebui să garanteze faptul că, pe toată durata desfășurării procedurii administrative, întreprinderilor și asociațiilor de întreprinderi în cauză li se dă efectiv posibilitatea de a își face cunoscut punctul de vedere privind veridicitatea și relevanța faptelor, obiecțiilor și circumstanțelor prezentate de către Comisie (7).

2. PROCEDURA

Comisia dispune de o marjă discreționară importantă pentru a decide în care cazuri ar fi oportună examinarea eventualului interes al părților de a se angaja în discuții privind tranzacția, precum și dacă să inițieze aceste discuții, să le întrerupă sau să ajungă la o tranzacție definitivă. În această privință, se poate ține seama de probabilitatea de a ajunge, într-un interval de timp rezonabil, la o înțelegere comună cu părțile interesate cu privire la întinderea obiecțiilor potențiale, având în vedere factori precum: numărul părților implicate, eventualele poziții conflictuale privind atribuirea răspunderii, gradul de contestare a faptelor etc. Va fi examinată probabilitatea atingerii eficienței procedurale ținând seama de progresele înregistrate în general în cadrul procedurii de tranzacție, inclusiv povara suplimentară determinată de acordarea accesului la versiuni ne-confidențiale ale documentelor din dosar. Ar putea fi necesar să se aibă în vedere și alte preocupări, precum stabilirea unui posibil precedent. Comisia poate de asemenea să decidă întreruperea discuțiilor privind tranzacția în cazul în care părțile se coordonează pentru a distorsiona sau distruge elemente probatorii relevante pentru stabilirea infracțiunii sau calcularea amenzii aplicabile. Distorsionarea sau distrugerea probelor sau a unei părți a acestora poate constitui o circumstanță agravantă în sensul punctului 28 din Orientările Comisiei privind metoda de stabilire a amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (8) (Orientările privind amenzile) si poate fi considerată ca o lipsă de cooperare in sensul punctelor 12 și 27 din Comunicarea Comisiei privind clemența. Comisia nu poate să lanseze discuții privind tranzacția decât la cererea scrisă a părților implicate.

6.	În ciuda faptului că încheierea unei tranzacții nu reprezintă un drept al părților, în cazul în care Comisia apreciază că, în principiu, este oportună încheierea unei tranzacții într-un caz, aceasta va examina disponibilitatea tuturor părților la aceeași procedură de a încheia tranzacția.

Părțile la procedură nu pot divulga niciunei părți terțe din nicio jurisdicție conținutul discuțiilor sau al documentelor la care au avut acces în vederea tranzacției fără a avea autorizația expresă și prealabilă a Comisiei în acest sens. Orice încălcare a acestei interdicții poate determina Comisia să nu mai țină seama de cererea întreprinderii de a demara procedura de tranzacție și poate constitui o circumstanță agravantă în sensul punctului 28 din Orientările privind amenzile și poate fi considerată ca o lipsă de cooperare in sensul punctelor 12 si 27 din Comunicarea Comisiei privind clemența.

2.1. Inițierea procedurii și examinarea posibilităților de tranzacție

Atunci când Comisia are în vedere adoptarea unei decizii în temeiul articolului 7 și/sau al articolului 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, este necesar ca în prealabil să fie identificate și recunoscute ca părți la procedură persoanele juridice cărora li se poate aplica o sancțiune pentru încălcarea articolului 81 din Tratatul CE.

În acest scop, inițierea procedurii în temeiul articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 în vederea adoptării unei astfel de decizii poate surveni în orice moment, dar cel târziu la data la care Comisia emite o comunicare a obiecțiilor împotriva părților în cauză. Articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 precizează în plus că, în cazul în care consideră oportun să examineze disponibilitatea părților de a se angaja în discuții privind tranzacția, Comisia va iniția procedura cel târziu la data la care, fie emite comunicarea obiecțiilor, fie solicită părților să își exprime în scris interesul de a se angaja în discuții privind tranzacția, oricare dintre aceste date este prima.

10.	După inițierea procedurii în temeiul articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, Comisia devine singura autoritate de concurență competentă pentru aplicarea articolului 81 din tratat la cazul respectiv.

11.

În cazul în care consideră oportun să examineze disponibilitatea părților de a se angaja în discuții privind o posibilă tranzacție, Comisia va stabili, în temeiul articolelor 10a alineatul (1) și 17 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, un termen de cel puțin două săptămâni în care părțile la aceeași procedură ar trebui să își declare în scris intenția de a se angaja în discuții privind tranzacția, pentru a putea depune eventual ulterior propuneri de tranzacție. Această declarație scrisă nu înseamnă recunoașterea de către părți a participării lor la o infracțiune sau a răspunderii lor pentru această infracțiune.

12.

Întotdeauna când inițiază proceduri împotriva a două sau mai multe părți din cadrul aceleiași întreprinderi, Comisia informează toate celelalte entități juridice pe care le identifică în cadrul întreprinderii și care sunt, de asemenea, interesate de proceduri. În această situație, în cazul în care părțile în cauză doresc să se angajeze în discuții privind tranzacția, ele trebuie să numească reprezentanți comuni abilitați în mod corespunzător să acționeze numele lor, în cadrul termenului la care se face referire la punctul 11. Numirea reprezentanților comuni urmărește doar facilitarea discuțiilor privind tranzacția, neaducând nici un fel de atingere atribuirii răspunderii pentru comiterea infracțiunii între diferitele părți.

13.	Comisia poate să nu țină seama de o cerere de imunitate la amendă sau de reducere a cuantumului amenzii în temeiul Comunicării privind clemența, pe motiv că aceasta a fost transmisă după expirarea termenului limită la care se face referire la punctul 11.

2.2. Inițierea procedurii de tranzacție: discuțiile privind tranzacția

14.

În cazul în care unele dintre părțile la procedură solicită purtarea de discuții privind tranzacția și îndeplinesc cerințele menționate la punctele 11 și 12, Comisia poate decide continuarea procedurii de tranzacție prin contacte bilaterale între Direcția Generală Concurență din cadrul Comisiei și candidații la o posibilă tranzacție.

15.

Rămâne la latitudinea Comisiei să hotărască asupra justeții și ritmului discuțiilor bilaterale privind tranzacția purtate cu fiecare întreprindere. În conformitate cu articolul 10a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, Comisia are astfel competența să stabilească, în funcție de progresele realizate în ansamblu în cadrul procedurii de tranzacție, ordinea și succesiunea discuțiilor bilaterale privind tranzacția, precum și momentul potrivit pentru divulgarea informațiilor, inclusiv a elementelor probatorii conținute în dosarul Comisiei, utilizate pentru a stabili obiecțiile avute în vedere și cuantumul amenzii potențiale (9). Informațiile vor fi divulgate în timp util, pe măsură ce avansează discuțiile privind tranzacția.

16.

O astfel de divulgare timpurie a informațiilor în contextul discuțiilor privind tranzacția, în temeiul articolului 10a alineatul (2) și al articolului 15 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, va permite informarea părților cu privire la elementele esențiale luate în considerare până în acel moment, de exemplu privind faptele care fac obiectul acuzației, încadrarea acestor fapte, gravitatea și durata presupusului cartel, atribuirea răspunderii, estimarea cuantumului eventualelor amenzi, precum și elementele probatorii utilizate pentru a stabili obiecțiile potențiale. Acest lucru va permite efectiv părților să își exprime punctul de vedere cu privire la obiecțiile potențiale formulate împotriva lor, precum și să ia o decizie avizată cu privire la oportunitatea tranzacției. La cererea unei părți, serviciile Comisiei îi va permite, de asemenea, accesul la versiunile neconfidențiale ale oricărui document accesibil inclus în dosarul cazului în acel moment, în măsura în care lucru se justifică pentru a permite părții să își stabilească poziția cu privire la o perioadă de timp sau la orice alt aspect al cartelului (10).

17.

Atunci când progresele realizate în timpul discuțiilor privind tranzacția conduc la o viziune comună asupra întinderii obiecțiilor potențiale și asupra limitelor estimative ale eventualelor amenzi care urmează să fie aplicate de Comisie, iar aceasta consideră, prima facie, că este probabilă respectarea principiului eficienței procedurale ținând seama de progresele realizate în ansamblu, Comisia poate acorda unei întreprinderi posibilitatea de a depune o propunere finală scrisă de tranzacție în temeiul articolelor 10a alineatul (2) și 17 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 într-un termen limită final de cel puțin 15 zile lucrătoare. Termenul limită poate fi prelungit în urma unei cereri motivate. Înaintea acordării acestui termen limită, părțile vor avea dreptul să li se divulge, la cerere, informațiile specificate la punctul 16.

18.

Părțile pot face apel la consilierul-audiator în orice moment în cursul procedurii de tranzacție cu privire la problemele care ar putea apărea legate de garantarea dreptului la unui proces echitabil. Sarcina consilierului-audiator este de a se asigura că este respectată exercitarea efectivă a dreptului la apărare.

19.

În cazul în care părțile în cauză nu depun o propunere de tranzacție, procedura care duce la adoptarea deciziei finale în privința lor va respecta dispozițiile generale, în special articolele 10 alineatul (2), 12 alineatul (1) și 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, și nu cele care reglementează procedura de tranzacție.

2.3. Propunerile de tranzacție

20.

Părțile care optează pentru procedura de tranzacție trebuie să depună o cerere oficială de tranzacție sub forma unei propuneri de tranzacție. Propunerea de tranzacție, prevăzută la articolul 10a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, ar trebui să conțină:

(a)

recunoașterea clară și neechivocă a răspunderii părților pentru încălcare, prezentarea succintă a acestei încălcări, obiectul său, posibila punere în aplicare, principalele fapte, încadrarea juridică, inclusiv rolul și durata participării părților la încălcare, în conformitate cu rezultatele discuțiilor privind tranzacția;

(b)	o indicație (11) a cuantumului maxim al amenzii prevăzute a fi aplicate de Comisie și pe care părțile ar accepta-o în cadrul unei proceduri de tranzacție;

(c)	confirmarea părților că au primit informații suficiente cu privire la obiecțiile pe care Comisia intenționează să le formuleze împotriva lor și că li s-a dat pe deplin posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere Comisiei;

(d)	confirmarea părților că, în lumina considerentelor anterioare, nu intenționează să solicite accesul la dosar sau o nouă audiere în cadrul unei proceduri orale, cu excepția cazului în care Comisia nu reflectă propunerea lor de tranzacție în cadrul comunicării obiecțiilor și a deciziei;

(e)	acordul părților de a primi comunicarea obiecțiilor și decizia finală adoptată în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 într-o limbă oficială a Comunității Europene convenită.

21.

Recunoașterile și confirmările prezentate de părți în vederea tranzacției reprezintă expresia angajamentului lor de a coopera pentru tratarea rapidă a cauzei, aplicând procedura de tranzacție. Cu toate acestea, aceste recunoașteri și confirmări sunt condiționate de acceptarea de către Comisie a cererii lor de tranzacție, inclusiv a cuantumului maxim preconizat al amenzii.

22.

Cererile de tranzacție nu pot fi revocate unilateral de părțile care le-au prezentat, cu excepția cazului în care Comisia nu răspunde pozitiv cererilor de tranzacție, prin reflectarea propunerilor de tranzacție mai întâi în cadrul comunicării obiecțiilor și, în cele din urmă, în cadrul deciziei finale (a se vedea în acest sens punctele 27 și 29). Se consideră că propunerile de tranzacție sunt acceptate prin comunicarea obiecțiilor dacă aceasta din urmă le reflectă conținutul cu privire la problemele menționate la punctul 20 litera (a). În plus, pentru a se putea considera că o decizie finală reflectă propunerile de tranzacție, aceasta ar trebui, de asemenea, să aplice o amendă care să nu depășească cuantumul maxim indicat în aceste propuneri.

2.4. Comunicarea obiecțiilor și răspunsul

23.

Conform articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, notificarea comunicării scrise a obiecțiilor către fiecare dintre părțile împotriva cărora au fost formulate obiecții este o etapă pregătitoare obligatorie, prealabilă adoptării oricărei decizii finale. Prin urmare, Comisia va emite o comunicare a obiecțiilor și în cadrul unei proceduri de tranzacție (12).

24.

Pentru ca dreptul la apărare al părților să fie exercitat efectiv, Comisia ar trebui, înainte de a adopta o decizie finală, să ia cunoștință de punctul lor de vedere privind obiecțiile formulate împotriva lor și privind elementele probatorii existente și să țină seama de acestea modificându-și analiza preliminară, dacă este cazul (13). Comisia trebuie să fie în măsură nu numai să accepte sau să respingă argumentele corespunzătoare ale părților, exprimate în timpul procedurii administrative, ci și să efectueze o analiză proprie a aspectelor care îi sunt prezentate, astfel încât fie să retragă obiecțiile (deoarece se dovedesc nefondate), fie să aducă noi argumente sau să le reevalueze pe cele existente atât în fapt cât și în drept, sprijinind obiecțiile pe care le menține.

25.

Prin depunerea unei cereri oficiale de tranzacție sub forma unei propuneri de tranzacție înaintea notificării comunicării obiecțiilor, părțile în cauză dau posibilitatea Comisiei să țină deja efectiv seama de punctele lor de vedere (14) atunci când întocmește comunicarea obiecțiilor, lucru care altfel nu s-ar fi întâmplat decât înaintea consultării Comitetului consultativ privind practicile restrictive și pozițiile dominante (denumit în continuare Comitetul consultativ) sau înaintea adoptării deciziei finale (15).

26.

În cazul în care comunicarea obiecțiilor reflectă propunerile de tranzacție ale părților, părțile în cauză ar trebui să răspundă la aceasta, într-un termen de cel puțin două săptămâni stabilit de Comisie în conformitate cu articolele 10a alineatul (3) și 17 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, confirmând pur și simplu (într-un mod neechivoc) faptul că respectiva comunicare a obiecțiilor corespunde conținutului propunerilor de tranzacție și că, prin urmare, sunt hotărâte să continue procedura de tranzacție. În absența unui astfel de răspuns, Comisia ia notă de încălcarea angajamentului părții și poate, de asemenea, să nu țină seama de cererea părții de aplicare a procedurii de tranzacție.

27.

Comisia își menține dreptul de a adopta o comunicare a obiecțiilor care nu reflectă propunerile de tranzacție ale părților. În acest caz, se vor aplica dispozițiile generale de la articolele 10 alineatul (2), 12 alineatul (1) și 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004. Se va considera că recunoașterile prezentate de părți în propunerea de tranzacție sunt retrase și nu pot fi utilizate ca elemente probatorii împotriva niciuneia dintre părțile la procedură. Prin urmare, părțile în cauză nu ar mai fi angajate prin propunerile de tranzacție și li s-ar acorda un termen limită care să le permită, la cerere, să pregătească o nouă apărare, inclusiv posibilitatea de a avea acces la dosar și de a solicita o audiere.

2.5. Decizia Comisiei și acordarea unui tratament favorabil în urma tranzacției

28.

În urma răspunsului transmis de părți la comunicarea obiecțiilor, în care acestea confirmă decizia de a încheia o tranzacție, Regulamentul (CE) nr. 773/2004 permite Comisiei să procedeze, fără nicio altă etapă procedurală, la adoptarea deciziei finale subsecvente în temeiul articolelor 7 și/sau 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, după consultarea Comitetului consultativ, în temeiul articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003. Acest lucru presupune în special faptul că, o dată ce propunerile lor de tranzacție au fost reflectate în comunicarea obiecțiilor, părțile respective nu pot solicita nicio audiere orală sau acces la dosar, în conformitate cu articolele 12 alineatul (2) și 15 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004.

29.

Comisia își păstrează dreptul de a adopta o poziție finală care se depărtează de poziția sa preliminară exprimată într-o comunicare a obiecțiilor care sprijină propunerile de tranzacție ale părților, fie ca urmare a avizului Comitetului consultativ, fie din alte considerente corespunzătoare, având în vedere autonomia decizională de care dispune Comisia în această privință. Cu toate acestea, în cazul în care intenționează să opteze pentru o astfel de variantă, Comisia va informa părțile și le va notifica o nouă comunicare a obiecțiilor pentru a le da posibilitatea să-și exercite dreptul la apărare în conformitate cu normele comune de procedură aplicabile. Prin urmare, în acest caz, părțile ar avea dreptul de a solicita accesul la dosar, o audiere orală și de a răspunde la comunicarea obiecțiilor. Se va considera că au fost retrase recunoașterile prezentate de părți în propunerile de tranzacție și că nu au putut fi folosite ca elemente probatorii împotriva niciunei părți la procedură.

30.	Cuantumul final al amenzii într-un caz anume este stabilit în decizia care constată o încălcare, în conformitate cu articolul 7, și impune o amendă, în temeiul articolului 23, din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

31.	În conformitate cu practica Comisiei, faptul că o întreprindere a cooperat cu Comisia în temeiul prezentei comunicări pe durata procedurii administrative va fi precizat în decizia finală, astfel încât să se justifice nivelul amenzii.

32.

În cazul în care decide să acorde un tratament favorabil unei părți pentru tranzacția încheiată în contextul prezentei comunicări, Comisia va reduce cu 10 % cuantumul amenzii ce urmează a fi aplicate, după aplicarea limitei maxime de 10 %, în conformitate cu Orientările privind metoda de stabilire a amenzilor, limită impusă în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (8). Orice mărire specifică a amenzii aplicată pentru efectul său de descurajare (16) nu va depăși un multiplu de doi.

33.	În cazurile încheiate cu o tranzacție care implică părți care au solicitat clemență, reducerea pentru tranzacție a cuantumului amenzii va fi adăugată reducerii aplicate lor în urma procedurii de clemență.

3. CONSIDERAȚII GENERALE

34.	Prezenta comunicare se aplică oricărei cauze în curs de examinare de către Comisie în momentul sau după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

35.

Va fi permis accesul la propunerile de tranzacție doar acelor destinatari ai unei comunicări a obiecțiilor care nu au solicitat o tranzacție, cu condiția ca aceștia (și consilierii juridici care au acces în numele lor) să se angajeze să nu realizeze nicio copie prin mijloace mecanice sau electronice a niciunei informații din cadrul propunerilor de tranzacție la care s-a permis accesul și să se asigure că informațiile obținute din propunerile de tranzacție vor fi utilizate exclusiv în cadrul procedurilor administrative sau judiciare în aplicarea normelor de concurență comunitare în cauză în procedurile aferente. Nu se va permite accesul la propunerile de tranzacție pentru alte părți, cum ar fi autorii plângerilor.

36.

Utilizarea unor astfel de informații în alte scopuri pe parcursul procedurii poate fi considerată drept lipsă de cooperare în sensul punctelor 12 și 27 din Comunicarea privind clemența. În plus, în cazul în care informațiile sunt astfel utilizate după ce Comisia adoptă o decizie de interdicție în cadrul procedurii, Comisia poate, în orice procedură judiciară în fața instanțelor comunitare, solicita instanței să majoreze amenda aplicată întreprinderii responsabile. În cazul în care informațiile sunt utilizate în alt scop, în orice moment, cu intervenția unui consilier din exterior, Comisia poate semnala incidentul baroului din care face parte consilierul în cauză, în vederea unei acțiuni disciplinare.

37.

Propunerile de tranzacție depuse în temeiul prezentei comunicări sunt transmise numai autorităților de concurență din statele membre în temeiul articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, sub rezerva îndeplinirii condițiilor stabilite în Comunicarea privind rețeaua (17) și cu condiția ca nivelul de protecție împotriva divulgării asigurat de autoritatea de concurență care le primește să fie echivalent cu acela conferit de Comisie.

38.

La cererea solicitantului, Comisia poate accepta ca propunerile de tranzacție să fie prezentate oral. Declarațiile întreprinderilor prezentate oral sunt înregistrate și transcrise la birourile Comisiei. În conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 și cu articolele 3 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, întreprinderilor care prezintă declarații oral li se acordă posibilitatea de a verifica exactitatea tehnică a înregistrării, care este disponibilă la birourile Comisiei, și să rectifice conținutul propunerilor de tranzacție orale și acuratețea transcrierii, fără întârziere.

39.	Comisia nu transmite propunerile de tranzacție instanțelor naționale fără consimțământul solicitanților în cauză, în conformitate cu prevederile Comunicării privind cooperarea dintre Comisie și instanțele statelor membre ale Uniunii Europene în aplicarea articolelor 81 și 82 din Tratatul CE (18).

40.

Comisia consideră că, în mod normal, divulgarea publică a documentelor și a declarațiilor scrise sau înregistrate (inclusiv propunerile de tranzacție) primite în contextul prezentei comunicări ar submina anumite interese publice sau private, de exemplu protejarea scopului inspecțiilor și investigațiilor desfășurate, în sensul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (19), chiar și după adoptarea deciziei.

41.

Deciziile finale adoptate de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1/2003 fac obiectul controlului judecătoresc în conformitate cu articolul 230 din tratat. În plus, conform dispozițiilor articolului 229 din tratat și ale articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, Curtea de Justiție are competență nelimitată pentru a revizui deciziile privind amenzile adoptate în temeiul articolului 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

Privire de ansamblu asupra procedurilor care conduc la adoptarea unei decizii (de tranzacție) în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003

I. Investigația obișnuită

—	Părțile își pot exprima interesul în realizarea unei ipotetice tranzacții.

II. Examinarea posibilităților privind tranzacția

—	Adresarea unei scrisori tuturor întreprinderilor (și statelor membre) informând asupra deciziei de inițiere a procedurilor în vederea unei tranzacții [articolul 11 aliniatul (6)] și solicitând exprimarea interesului în realizarea unei tranzacții.

III. Runde bilaterale de discuții privind tranzacția

—	Divulgarea și schimbul de argumente privind obiecțiile potențiale, răspunderea și cuantumul amenzilor.

—	Divulgarea elementelor probatorii utilizate pentru stabilirea obiecțiile potențiale, răspunderea și amenzile.

—	Divulgarea altor versiuni neconfidențiale ale documentelor din dosar, dacă se justifică.

IV. Tranzacția

—	Propuneri de tranzacție condiționale ale întreprinderilor, reprezentate în comun, după caz.

—	COMP trimite o confirmare de primire.

V. Comunicare a obiecțiilor supuse tranzacției

—	Notificarea unei comunicări simplificate a obiecțiilor, care acceptă propunerile de tranzacție ale întreprinderii, dacă este cazul.

—	Răspunsul întreprinderii la comunicarea obiecțiilor, confirmând în mod clar faptul că aceasta din urmă reflectă propunerile de tranzacție.

VI. Decizie „de tranzacție” în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003

—	Examinarea proiectului de decizie finală simplificată de către Comitetul consultativ.

În cazul în care Colegiul Comisarilor este de acord:

—	Adoptarea deciziei finale simplificate.

(1) Trimiterile din prezentul text la articolul 81 din Tratatul CE includ și articolul 53 SEE atunci când este aplicat de Comisie în conformitate cu normele prevăzute la articolul 56 din Acordul SEE.

(2) Cartelurile sunt acorduri și/sau practici concertate între doi sau mai mulți concurenți care vizează coordonarea comportamentului concurențial al acestora pe piață și/sau influențarea parametrilor concurenței prin practici precum fixarea prețurilor de achiziție sau vânzare sau alte condiții comerciale, atribuirea cotelor de producție sau vânzări, împărțirea piețelor inclusiv prin licitații trucate, restricții la importuri sau exporturi și/sau acțiuni anticoncurențiale împotriva altor concurenți. Astfel de practici se numără printre cele mai grave încălcări ale articolului 81 CE.

(3) JO C 298, 8.12.2006, p. 17.

(4) A se vedea punctul 33.

(5) JO L 1, 4.1.2003, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1419/2006 (JO L 269, 28.9.2006, p. 1).

(6) JO L 123, 27.4.2004, p. 18. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 622/2008 (JO L 171, 1.7.2008, p. 3).

(7) Cauza 85/76 Hoffmann-La Roche/Comisia, Rec. 1979, p. 461, la punctele 9 și 11.

(8) JO C 210, 1.9.2006, p. 2.

(9) Trimiterea la „amenzile potențiale” de la articolul 10a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 dă posibilitatea serviciilor Comisiei să informeze părțile implicate în discuțiile privind tranzacția cu privire la cuantumul estimativ al amenzii potențiale, având în vedere indicațiile conținute în orientările privind amenzile, dispozițiile din prezenta comunicare și din comunicarea privind clemența, după caz.

(10) În acest scop, părților li se va pune la dispoziție o listă cu toate documentele accesibile în dosarul cazului în acel moment.

(11) Acesta ar decurge din discuții, conform precizărilor de la punctele 16 și 17.

(12) În contextul procedurilor de tranzacție, comunicările obiecțiilor ar trebui să conțină informațiile necesare care să le permite părților să aprecieze că le sunt reflectate propunerile de tranzacție.

(13) În conformitate cu jurisprudența constantă, Comisia își bazează deciziile numai pe obiecțiile la care părțile au putut să prezinte observații și, în acest scop, acestea au dreptul de acces la dosarul Comisiei, cu condiția ca acest lucru să servească interesului legitim al întreprinderilor de a își proteja secretele comerciale.

(14) În această privință, conform considerentului 2 din Regulamentul (CE) nr. 622/2008: „(…) O astfel de divulgare timpurie ar trebui să permită părților implicate să își exprime punctul de vedere cu privire la obiecțiile pe care Comisia intenționează să le formuleze împotriva lor, precum și cu privire la răspunderea lor potențială.”.

(15) Conform cerinței de la articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, respectiv de la articolul 27 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

(16) Punctul 30 din orientările privind amenzile.

(17) Comunicarea Comisiei privind cooperarea în cadrul rețelei autorităților de concurență (JO C 101, 27.4.2004, p. 43).

(18) JO C 101, 27.4.2004, p. 54; punctul 26.

(19) JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

2.7.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 167/14

AJUTOR DE STAT — REPUBLICA SLOVACĂ

Ajutor de Stat C 12/08 (ex NN 74/07) — Ajutor de Stat presupus a fi ilegal: acord între aeroportul din Bratislava și compania Ryanair

Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 167/06)

Prin scrisoarea din data de 11 martie 2008, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Comisia a notificat Republicii Slovace decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE privind ajutoarele de stat/măsurile menționate anterior.

Părțile interesate își pot prezenta observațiile privind ajutorul de stat pentru care Comisia inițiază procedura, în termen de o lună de la data publicării prezentului rezumat și a scrisorii de mai jos, la adresa:

European Commission

Directorate-General for Energy and Transport

Directorate A — General Affairs and Resources

Unit A2: Internal Market and Competition

Rue De Mot 28

B-1040 Brussels

Fax (32-2) 296 41 04

Aceste observații vor fi comunicate Republicii Slovace. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.

REZUMAT

PROCEDURĂ

În decembrie 2006, Comisia a primit o plângere privind presupusa ilegalitate a unui ajutor de stat acordat companiei aeriene irlandeze Ryanair de către Republica Slovacă.

DESCRIEREA AJUTORULUI

Obiectul plângerii

Conform informațiilor furnizate de către reclamant și prezentate de mass-media (1), aeroportul din Bratislava a acordat companiei Ryanair, în baza acordului menționat mai sus, o reducere a tarifelor aeroportuare pentru destinațiile noi planificate și pentru cele existente. Acordul a fost încheiat în decembrie 2005 și este valabil până în 2016.

Aeroportul din Bratislava este aeroportul internațional principal din Republica Slovacă. În 2006, aeroportul a avut un trafic de 1 937 642 de pasageri. Aeroportul este administrat de societatea pe acțiuni Letisko M. R. Štefánika — Airport Bratislava, a.s. (denumită în continuare „BTS” sau „aeroportul”). Acționarii BTS sunt Ministerul Transporturilor, Poștei și Telecomunicațiilor din Republica Slovacă (34 %) și Fondul Proprietății de Stat al Republicii Slovace (denumit în continuare „Fondul”) (66 %).

Reduceri presupuse ale tarifelor aeroportuare

Conform informațiilor transmise de către reclamant și prezentate de mass-media (2), aeroportul furnizează companiei Ryanair toate serviciile aeroportuare la un tarif forfetar. Se presupune că acest tarif include serviciile de manipulare a aeronavelor și serviciile aferente, serviciile pentru pasageri, serviciile la sol, controlul încărcăturii, operațiunile de comunicare și de zbor, serviciile de asistență, precum și cele de terminal și de infrastructură pentru care compania Ryanair trebuie să plătească „tarifele pentru servicii”.

Se presupune că valoarea tarifului pentru servicii este diferită pentru destinațiile noi planificate și pentru cele existente operate de compania aeriană. Conform informațiilor deținute de Comisie, atunci când se definește o destinație de zbor nouă, acordul se referă mai degrabă la un aeroport decât la un oraș. Totalul reducerilor presupuse a fi acordate companiei Ryanair în comparație cu tarifele publicate în AIP pentru primul an de valabilitate a acordului se ridică la:

—	1 460 EUR pe zbor (respectiv 48 % reducere) pentru destinațiile noi de zbor planificate, și

—	960 EUR pe zbor (respectiv 31 % reducere) pentru destinațiile de zbor existente.

Această reducere nu cuprinde beneficiile rezultate din tarifele de staționare incluse în tarifele convenite pentru servicii. O eventuală introducere în viitor de noi tarife pe care compania Rynair nu ar fi obligată să le plătească ar mări și mai mult diferența dintre tariful redus și cel publicat în AIP.

Observații ale autorităților slovace

Autoritățile slovace confirmă existența acordului între aeroport și compania Ryanair. Cu toate acestea, ele refuză să comunice Comisiei termenii acestui acord. Autoritățile slovace susțin că BTS, în calitate de operator aeroportuar, acționează ca orice altă întreprindere de pe piață, și anume stabilește pentru fiecare transportator aerian în parte tarifele pentru serviciile prestate pentru aceștia în cadrul aeroportului, în urma negocierilor, sub forma unui acord între părți și în conformitate cu politica sa comercială. Ministerul nu se așteaptă ca acordul să aibă vreun impact asupra activităților desfășurate de alți transportatori aerieni în cadrul aeroportului.

Autoritățile slovace susțin că AIP-ul publicat de Serviciile de trafic aerian din Republica Slovacă nu reprezintă, în acest context, legislația cu caracter obligatoriu general aplicabilă și, prin urmare, nu este obligatorie pentru BTS, neputând să conțină decât recomandări.

EVALUAREA MĂSURII

Resursele de stat

Comisia constată următoarele:

—

Fondul, ca acționar majoritar al BTS, a fost înființat în temeiul unei legi a Consiliului Național al Republicii Slovace. Consiliul Național al Republicii Slovace aprobă bugetul Fondului. Președintele, vicepreședintele și alți șapte membri ai prezidiului (principalul organism al Fondului) sunt numiți de către Consiliul Național al Republicii Slovace pe baza propunerii guvernului Republicii Slovace sau a Comitetului Consiliului Național al Republicii Slovace. Membrii Consiliului de supraveghere al Fondului sunt de asemenea numiți de Consiliul Național al Republicii Slovace (3).

—	După cum este prevăzut în statutul propriu, „Fondul, ministerul, fondatorii și guvernul cooperează cu privire la activitățile Fondului legate de înființarea de societăți în cadrul procedurilor de privatizare, precum și cu privire la alte activități” (4).

—

La 22 octombrie 2007, acționarii BTS au numit, la propunerea Ministerului Transporturilor, Poștei și Telecomunicațiilor din Republica Slovacă, un nou președinte al Consiliului de administrație al BTS. În comunicatul de presă publicat pe site-ul web al aeroportului se menționează (5): „Scopul acestor schimbări este, în principal, creșterea puterii de decizie a acționarilor principali — Ministerul Transporturilor, Poștei și Telecomunicațiilor din Republica Slovacă și Fondul Proprietății de Stat al Republicii Slovace —, precum și separarea activităților legate de funcționarea obișnuită a aeroportului de cele legate de gestionarea proceselor de dezvoltare”.

—

În ceea ce privește funcționarea unui aeroport, aceste activități au un rol fundamental în mai multe politici, și anume: politica de transport, politica de dezvoltare economică regională sau națională sau politica de planificare urbană și rurală. Autoritățile publice nu sunt, în general, „absente” atunci când administratorul unui aeroport ia hotărâri care determină dezvoltarea, pe termen lung, a unei asemenea infrastructuri.

Pe baza constatărilor de mai sus, Comisia nu poate sa excludă, în acest stadiu, posibilitatea ca autoritățile publice să fi fost implicate în luarea hotărârii de încheiere a acordului și nici faptul că acesta reprezintă resurse de stat.

Avantaj economic selectiv

Comisia trebuie să analizeze dacă aeroportul a fost condus, în momentul încheierii acordului, de perspectiva profitabilității. Comisia constată următoarele:

—

Se pare că acordul a fost încheiat în timpul procesului de privatizare a aeroportului, și, mai precis, se presupune, în ultima zi a depunerii propunerilor de ofertă. Ofertanții selecționați au declarat mass-mediei că nu au fost informați în legătura cu acordul (2). Din această cauză, atunci când au pregătit oferta pentru privatizare, ei nu au inclus în modelele lor de afaceri obligațiile stabilite în acord. Prin urmare, se poate trage concluzia că, în cazul în care termenii acordului ar fi fost favorabili aeroportului, ei ar fi justificat prețurile mai ridicate ale privatizării.

—	În plus, se presupune că sistemul de reduceri nu este condiționat de creșterea numărului de pasageri.

—

Pe de altă parte, în raportul anual pe 2006, publicat pe site-ul web al aeroportului, se menționează: „Conducerea companiei nu a încercat, în perioada anterioară încheierii contractului de vânzare de acțiuni, să remedieze, cu efect pe termen lung, consecințele grave ale contractelor încheiate cu transportatorii aerieni (cu compania SkyEurope) și a încheiat contracte noi (cu compania Ryanair), fără să analizeze serviciile sau fără să le analizeze din punctul de vedere al concurenței” (6).

—

În plus, mass-media slovacă a declarat că societatea Ryanair a avut o reacție negativă față de privatizarea aeroportului (7). Anumite părți ale mass-mediei au sugerat existența unei legături între reacția negativă a companiei Ryanair față de privatizare și acordul dintre companie și aeroport, ceea ce ar indica faptul că este posibil ca acordul să fi putut fi încheiat numai cu un aeroport de stat și să nu fi fost posibil dacă aeroportul ar fi fost privat.

De aceea, Comisia se îndoiește că atitudinea BTS ar fi fost determinată de perspectiva profitabilității. Totuși, nu poate fi exclus faptul că încheierea acordului a conferit companiei Ryanair un avantaj de care aceasta nu ar beneficia în condiții normale de piață.

Efectul asupra comerțului și a concurenței dintre statele membre

În cazul de față, piața pentru prestarea de servicii aeroportuare este deschisă și, prin urmare, este posibil ca măsura în cauză să afecteze concurența și comerțul dintre statele membre.

Concluzie

Având în vedere cele de mai sus, precum și faptul că autoritățile slovace nu au comunicat Comisiei nici termenii acordului, nici detaliile sau împrejurările în care a fost încheiat, pe baza informațiilor de care a dispus, Comisia consideră că societatea Ryanair a beneficiat de un ajutor de stat sub formă de reduceri de tarife aeroportuare de care nu ar fi beneficiat în condiții normale de piață.

În consecință, în cazul în care autoritățile slovace nu prezintă justificarea economică a contractului sau alte informații care ar exclude existența acestui ajutor pentru Ryanair, Comisia trebuie să evalueze măsura pentru a stabili compatibilitatea ei cu piața comună.

COMPATIBILITATEA MĂSURII CU PIAȚA COMUNĂ

Comisia consideră că articolul 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și Comunicarea Comisiei privind finanțarea aeroporturilor și ajutorul la înființare pentru companiile aeriene cu plecare de pe aeroporturi regionale (denumită în continuare „orientările din 2005”) (8) reprezintă temeiul juridic pentru evaluarea compatibilității măsurii în cauză. Orientările din 2005 privind sectorul aviației au stabilit (la punctul 79) un număr de condiții care trebuie îndeplinite pentru ca ajutorul pentru înființarea acestui tip de companii să fie considerat compatibil cu piața comună. În cazul de față, Comisia are rezerve privind îndeplinirea acestor condiții, în special deoarece nu deține informațiile cu privire la termenii acordului, din următoarele motive:

—

Se pare că tarifele aeroportuare preferențiale sunt legate mai degrabă de un aeroport nou decât de o destinație nouă. Li se solicită autorităților slovace să furnizeze informații privind rutele considerate ca fiind „destinații noi”. Li se solicită, de asemenea, să furnizeze o listă cu rutele având ca punct de plecare sau de destinație Bratislava, operate de celelalte companii aeriene.

—

Se pare că reducerile oferite companiei Ryanair pentru destinațiile existente rămân valabile pentru o perioadă de zece ani (care corespunde duratei contractului). Pentru destinațiile noi planificate, se prevede creșterea tarifului aeroportuar în fiecare an, cu scopul ca acesta să atingă nivelul tarifului aeroportuar pentru destinațiile existente în șase ani. Autoritățile slovace nu au furnizat informații privind profitabilitatea rutelor.

—	Nu este clar dacă presupusa reducere a tarifului aeroportuar este legată de compensarea costurilor suplimentare aferente introducerii de rute noi. În plus, se pare că reducerile se aplică și destinațiilor existente.

—	Presupusul ajutor nu pare conform cu procentajele maxime și cu durata maximă a ajutorului prevăzută la alineatul (79) litera (f).

—	Se pare că niciunui alt transportator aerian nu i s-a propus să beneficieze de tarife similare și nici nu a fost informat în legătură cu procesul încheierii acordului.

—

În ciuda faptului că autoritățile slovace susțin că, în momentul încheierii acordului, compania care administrează aeroportul s-a comportat ca un investitor din economia de piață, compania respectivă nu a prezentat Comisiei niciun plan de afaceri care să demonstreze viabilitatea rutelor în cauză. Autoritățile slovace nu au furnizat nicio analiză care să demonstreze impactul rutelor noi asupra rutelor concurente.

—

Comisia nu deține dovezi legate de accesibilitatea publică a informațiilor privind presupusul ajutor de stat pentru rutele având ca punct de plecare sau de destinație Bratislava. Se pare că beneficiarul ajutorului a fost ales fără a se recurge la o procedură deschisă. Comisia nu este la curent cu niciun mecanism de penalizare.

În consecință, Comisia se îndoiește că, în cazul de față, condițiile de compatibilitate stabilite în orientările din 2005 ar fi fost îndeplinite.

CONCLUZIE

Pe baza evaluării compatibilității realizate mai sus, Comisia se îndoiește că ajutorul de stat poate fi declarat compatibil cu piața comună în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat. Prin urmare, Comisia a decis să inițieze procedura stabilită la articolul 88 alineatul (2) din tratat, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului.

Pe baza considerațiilor de mai sus și în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, Comisia solicită Republicii Slovace să îi transmită, în termen de o lună de la primirea prezentei scrisori, toate documentele, informațiile și datele necesare evaluării ajutorului/măsurii, în special termenii acordului încheiat între aeroportul din Bratislava și transportatorul aerian Ryanair. În caz contrar, Comisia va adopta o decizie în funcție de informațiile pe care le deține. Comisia solicită autorităților slovace să transmită, fără întârziere, o copie a prezentei scrisori potențialului beneficiar al ajutorului.

Comisia dorește să reamintească Republicii Slovace că articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE are efect suspensiv și vă atrage atenția asupra articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, care prevede că orice ajutor ilegal poate fi recuperat de la beneficiar.

Comisia avertizează Republica Slovacă în legătură cu faptul că va informa părțile interesate prin publicarea prezentei scrisori, precum și a unui rezumat pertinent al acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. De asemenea, va informa părțile interesate din țările AELS, semnatare ale Acordului SEE, prin publicarea unei comunicări în Suplimentul SEE al Jurnalului Oficial al Uniunii Europene și va informa Autoritatea de Supraveghere AELS, trimițându-i o copie a prezentei scrisori. Toate părțile interesate vor fi invitate să-și prezinte comentariile în termen de o lună de la data publicării.

TEXTUL SCRISORII

„1.	Komisia oznamuje Slovenskej republike, že po preskúmaní informácií o uvedenom opatrení, ktoré poskytli slovenské orgány, sa rozhodla začať konanie stanovené v článku 88 ods. 2 Zmluvy o ES.

2.	Komisia ukladá Slovenskej republike, aby poskytla informácie, o ktoré Komisia požiadala listom z 9. januára 2007, na ktorý, napriek upomienke zo 6. júna 2007, nedostala uspokojivú odpoveď.

1. POSTUP

3.	Komisia dostala listom z 11. decembra 2006, ktorý zaevidovala 13. decembra 2006, sťažnosť na údajnú nezákonnú štátnu pomoc, ktorú poskytla Slovenská republika írskej leteckej spoločnosti Ryanair. Sťažnosť bola pôvodne zaevidovaná pod referenčným označením CP22/2007.

Komisia požiadala listom z 9. januára 2007 o objasnenia údajnej nezákonnej pomoci, najmä pokiaľ ide o podmienky zmluvy v súvislosti s poplatkami za poskytovanie letiskových služieb uzatvorenej medzi bratislavským letiskom a spoločnosťou Ryanair (ďalej len ‚zmluva‘). Slovenské orgány listom z 3. januára 2007, ktorý Komisia zaevidovala 9. januára 2007, odmietli Komisii poskytnúť podmienky zmluvy.

5.	Komisia zaslala listom zo 6. júna 2007 slovenským orgánom upomienku, pričom upriamila ich pozornosť na ustanovenia článku 10 ods. 3 (‚príkaz na poskytnutie informácie‘) a na ustanovenia článku 6 ods. 1 (‚konanie vo veci formálneho zisťovania‘) nariadenia (ES) č. 659/1999 (9).

6.	Slovenské orgány listom z 3. júla 2007 požiadali o predĺženie mesačnej lehoty na odpoveď do 15. augusta 2007. Komisia listom z 12. júla 2007 s predĺžením lehoty súhlasila.

Slovenské orgány listom zo 17. augusta 2007, ktorý Komisia zaevidovala 21. augusta 2007, potvrdili svoje odmietnutie poskytnúť požadované informácie na základe toho, že Ryanair nesúhlasí so sprístupnením obsahu zmluvy. Slovenské orgány zároveň informovali, že ‚vyvíjajú ďalšie úsilie o bezodkladné zabezpečenie … informácií‘. Komisia dosiaľ žiadne informácie nedostala.

2. OPIS OPATRENIA

2.1. Úvod

8.	Na základe informácií, ktoré predložil sťažovateľ a ktoré uviedli médiá (10), bratislavské letisko poskytlo spoločnosti Ryanair na základe uvedenej zmluvy zníženie letiskových poplatkov na nové plánované a existujúce destinácie. Zmluva bola uzatvorená v decembri 2005 a platí do roku 2016.

2.2. Informácie o bratislavskom letisku

9.	Bratislavské letisko je hlavným medzinárodným letiskom Slovenskej republiky. V roku 2006 letisko vybavilo 1 937 642 cestujúcich.

10.

Prevádzkuje ho akciová spoločnosť Letisko M. R. Štefánika – Airport Bratislava, a.s. (ďalej len ‚BTS‘ alebo ‚letisko‘). Akcionármi BTS sú:

—	Ministerstvo dopravy, pôšt a telekomunikácií Slovenskej republiky (34 %),

—	Fond národného majetku Slovenskej republiky (ďalej len ‚Fond národného majetku‘) (66 %).

11.

Fond národného majetku je právnickou osobou a bol zriadený v roku 1991 zákonom Slovenskej národnej rady č. 253/1991 Zb. o pôsobnosti orgánov Slovenskej republiky vo veciach prevodov majetku štátu na iné osoby a o Fonde národného majetku Slovenskej republiky (11). Účelom jeho existencie a jeho hlavnou činnosťou je prevod štátneho majetku určeného na privatizáciu na neštátne subjekty.

12.	Fond je pod priamym dohľadom Národnej rady Slovenskej republiky, ktorej sa predkladá na schválenie rozpočet Fondu spolu s návrhmi na použitie majetku Fondu v zmysle par. 28 ods. 3 písm. b) zákona, ročná účtovná závierka a výročná správa o činnosti Fondu (12).

13.

Proces plánovanej privatizácie letiska sa neukončil. Konzorcium TwoOne pozostávajúce zo subjektov Flughafen Wien AG (prevádzkovateľ viedenského letiska Schwechat), Austrian Raiffeisen Zentralbank a slovenskej skupiny Penta Investments podnikajúcej v oblasti private equity zvíťazilo vo februári 2006 vo výberovom ponukovom konaní na 66-percentný podiel prevádzkovateľa letiska. Transakcia však v polovici augusta 2006 nezískala súhlas Protimonopolného úradu Slovenskej republiky s odôvodnením, že by sa tým vytvoril regionálny monopol a negatívne by to ovplyvnilo ceny a kvalitu služieb na letisku.

14.	Za posledné tri roky sa objem cestujúcich na letisku zvýšil o 400 %. Očakáva sa, že za rok 2007 tento počet vzrastie o 20 %. Z týchto dôvodov letisko plánuje rozvoj svojej infraštruktúry s cieľom reagovať na zvýšenie prepravy.

15.

Kým projektová štúdia o ‚rozšírení kapacity bratislavského letiska s prihliadnutím na zákony a iné právne predpisy Európskej únie, ako aj na zvýšené bezpečnostné požiadavky Európskej únie‘ bola spolufinancovaná z grantu TEN-T (13), v súčasnosti nie je jasné, z akých zdrojov sa táto plánovaná investícia do infraštruktúry bude financovať.

2.3. Podmienky zmluvy medzi letiskom a spoločnosťou Ryanair

2.3.1. Informácie, ktoré poskytli sťažovateľ a médiá

16.

Na základe informácií, ktoré poskytol sťažovateľ a ktoré uverejnili médiá (14), letisko poskytuje spoločnosti Ryanair všetky letiskové služby za cenu v jednom ‚balíku‘. Táto cena údajne zahŕňa vybavenie lietadla (handling) a súvisiace služby, použitie letiska cestujúcimi, služby na vybavovacej ploche, riadenie uloženia nákladu, komunikáciu a letové činnosti, podporné služby, terminálové a infraštruktúrne služby, za ktoré musí Ryanair platiť ‚odplatu za služby‘.

17.

Výška odplaty za služby sa údajne líši v závislosti od toho, či letecká spoločnosť prevádzkuje novú plánovanú destináciu alebo existujúcu destináciu. Na základe informácií, ktoré má Komisia, sa zmluva vo vymedzení pojmu nová plánovaná destinácia odvoláva na letisko, a nie na mesto (t. j. let na letisko, na ktoré predtým nelietal iný dopravca, sa bude posudzovať ako nová plánovaná destinácia, a to aj v prípade, ak iný dopravca už prevádzkuje lety do toho istého mesta, ale na iné letisko).

18.

Uplatňované odplaty sú údajne výrazne nižšie ako v sadzobníku odplát uverejnenom v leteckej informačnej príručke (ďalej len ‚AIP‘). Sťažovateľ poskytol Komisii sadzobník odplát uverejnený v AIP a platný od decembra 2005 (15):

—	odplata za pristátie: 425 SKK (približne 11,20 EUR) na tonu (maximálna vzletová hmotnosť – MTOM),

—	odplata za parkovanie lietadiel: 9 SKK (približne 0,237 EUR) na tonu na hodinu,

—	odplata za použitie letiska cestujúcimi: 490 SKK (približne 12,90 EUR) na cestujúceho,

—	odplata za približovacie riadenie a riadenie letovej prevádzky: 230 SKK (približne 6,07 EUR) na tonu.

19.

Ak by sa spoločnosti Ryanair vyrubili odplaty podľa AIP, musela by letisku platiť tieto odplaty (16) na jednu obrátku lietadla:

—	odplata za pristátie: 780 EUR,

—	odplata za použitie letiska cestujúcimi: 2 030 EUR,

—	odplaty za pozemnú obsluhu sa riadia samostatnou zmluvou medzi letiskom a leteckou spoločnosťou. Veľmi konkurencieschopný poplatok za handling predstavuje podľa sťažovateľa sumu približne 250 EUR za jedno lietadlo.

20.	Celková suma odplát, ktoré by Ryanair musel zaplatiť, by predstavovala približne 3 060 EUR na jednu obrátku lietadla.

21.	Podľa sťažovateľa však zmluva údajne poskytuje výrazné zníženie odplát – s daným percentuálnym využitím kapacity lietadla (157 cestujúcich) Ryanair platí letisku celkový poplatok […] (17) EUR na jedného cestujúceho ([…] EUR/157) (odlet + prílet) (18) na novej plánovanej destinácii.

22.

Podľa sťažovateľa sa bude táto odplata za služby uplatňovať počas prvých 12 mesiacov trvania zmluvy. Za každý nasledujúci rok sa odplata za služby pre nové plánované destinácie zvýši o […] EUR. Po prvých šiestich rokoch trvania zmluvy sa odplata za služby platná pre nové plánované destinácie bude rovnať odplate za služby platnej pre existujúce destinácie. Odplata za služby pre existujúce destinácie predstavuje údajne […] EUR/na jeden Boeing 737-800 (odlet + prílet).

23.

Celkové zľavy poskytnuté spoločnosti Ryanair v porovnaní s odplatami podľa AIP počas prvého roku platnosti zmluvy potom predstavujú:

—	[…] EUR na jeden let (t. j. zľava 48 %) pre nové plánované destinácie, a

—	[…] EUR na jeden let (t. j. zľava 31 %) pre existujúce destinácie.

24.	Táto zľava nezahŕňa výhody vyplývajúce z toho, že odplata za parkovanie lietadla je zahrnutá v dohodnutej odplate za služby. Prípadné zavedenie nových odplát v budúcnosti, ktoré by Ryanair nemusel platiť, by ešte viac zväčšili rozdiel medzi zľavnenou sadzbou a sadzbou podľa AIP.

2.3.2. Informácie uverejnené na internetovej stránke spoločnosti Ryanair

25.

Na základe informácií uverejnených na internetovej stránke (www.ryanair.com) sa ukazuje, že Ryanair vyberá od všetkých cestujúcich s odletom z Bratislavy tieto poplatky:

—	13,74 EUR letiskové poplatky,

—	5 EUR poplatok za použitie letiska cestujúcimi,

—	5,79 EUR poistenie a poplatok za invalidný vozík.

26.	Poplatky sú totožné pre všetkých deväť destinácií, ktoré Ryanair v súčasnosti prevádzkuje do/z Bratislavy – Štokholm (Skavsta), Miláno, Londýn (Stansted), Gerona, Hahn, East Midlands, Dublin, Bristol a Brémy.

2.3.3. Pripomienky slovenských orgánov

27.	Slovenské orgány pripúšťajú, že zmluva medzi letiskom a spoločnosťou Ryanair existuje. Odmietajú však poskytnúť Komisii podmienky zmluvy.

28.

Po prvé, slovenské orgány argumentujú, že väčšinový akcionár, Fond, nie je orgánom štátnej správy. Po druhé, argumentujú, že ‚zmluva obsahuje dojednania zmluvných strán, podľa ktorých celý obsah zmluvy je prísne dôverný‘ a nemôžu ‚bez súhlasu spoločností BTS a Ryanair detailne odpovedať na otázku týkajúcu sa konkretizácie poplatkov‘ (19). Vo svojom liste zo 17. augusta 2007 objasnili, že podmienky zmluvy nemožno poskytnúť ‚vzhľadom na stanovisko spoločnosti Ryanair, ktorá nesúhlasí so sprístupnením obsahu zmluvy vzhľadom na jej dôvernosť‘.

29.

Z týchto dôvodov slovenské orgány odmietli sprístupniť podmienky zmluvy a uvádzajú, že ministerstvu ako akcionárovi spoločnosti BTS ‚nie je známe, že by leteckej spoločnosti Ryanair bola v porovnaní s jej konkurentmi poskytnutá značná zľava pri letiskových poplatkoch na nové plánované a existujúce destinácie pre spoje na bratislavské letisko a z bratislavského letiska‘ (20).

30.

Slovenské orgány argumentujú, že BTS sa ako prevádzkovateľ letiska správa ako každý iný podnikateľ na trhu, t. j. odplaty za služby poskytované leteckým prepravcom na letisku určuje vo vzťahu ku každému leteckému prepravcovi individuálne na základe negociácie, t. j. dohodou strán a v súlade so svojou obchodnou politikou. V súvislosti s týmito odplatami nevykonáva ministerstvo, ako menšinový akcionár prevádzkovateľa letiska, voči prevádzkovateľovi letiska žiadnu priamu ani nepriamu regulačnú kompetenciu z pozície verejnej autority. Domnievajú sa, že poskytovanie zliav vo všeobecnosti je vo vzťahu k všetkým leteckým spoločnostiam bežnou praktikou, keďže zľavy ‚motivujú leteckých prepravcov na letisko privádzať vyšší objem pasažierov, čím umožňujú prevádzkovateľovi letiska – BTS, generovať vyššie príjmy, a to jednak z odplát za služby poskytované leteckým prepravcom a jednak z iných komerčných činností BTS na letisku nesúvisiacich s leteckou prepravou a smerujúcich k zatraktívneniu letiska pre cestujúcich, t. j. podpora činností leteckých prepravcov prináša priamo podporu pre rozvoj samotného letiska‘.

31.	Slovenské orgány argumentujú, že letecká informačná príručka AIP, ktorú vydávajú Letové prevádzkové služby Slovenskej republiky, nemá v tejto súvislosti povahu všeobecne záväzného právneho predpisu, a preto nie je pre BTS záväzná a môže mať len odporúčajúci charakter.

32.

Avšak slovenské orgány tiež uvádzajú, že ministerstvo ako akcionár BTS očakáva prínos zo zmluvy v nasledovnom:

—	‚časovou obmedzenou podporou otvorenia poskytovaniu služieb na nových trasách alebo nových termínov odletov sa umožní zvýšenie počtu cestujúcich prepravených z letiska, zvýšenie počtu cestujúcich na letisku bude mať pozitívny dopad na ziskovosť BTS a tým na celkový ekonomický rozvoj letiska,

—

podpora rozvoja konkurencieschopnej a kvalitnej leteckej dopravy na nových destináciách, ktoré pri ich zavedení nie sú ziskové, avšak sú kľúčové z hľadiska ich dôležitosti dostupnosti pre verejnosť. Tieto je potrebné zabezpečiť dostatočnou mierou stability, kontinuity a pravidelnosti, čo zmluva umožňuje. Tieto letecké spojenia sú podľa akcionára – ministerstva dôležité z hľadiska ekonomického rozvoja regiónu a možného prílevu investícií a iných sekundárnych a terciárnych ekonomických efektov, v čom vidí ďalší prínos zmluvy‘ (20).

33.	Ministerstvo neočakáva, že by zmluva mala akýkoľvek dosah na prevádzku iných leteckých prepravcov na letisku.

3. POSÚDENIE

3.1. Existencia pomoci

34.

V zmysle článku 87 ods. 1 Zmluvy o ES ‚pomoc poskytovaná členským štátom alebo akoukoľvek formou zo štátnych prostriedkov, ktorá narúša hospodársku súťaž alebo hrozí narušením hospodárskej súťaže tým, že zvýhodňuje určitých podnikateľov alebo výrobu určitých druhov tovaru, je nezlučiteľná so spoločným trhom, pokiaľ ovplyvňuje obchod medzi členskými štátmi‘.

35.

Kritériá ustanovené v článku 87 ods. 1 sú kumulatívne. Preto na určenie toho, či oznámené opatrenia predstavujú štátnu pomoc v zmysle článku 87 ods. 1 Zmluvy o ES, musia byť splnené všetky nasledujúce podmienky. Konkrétne, finančná podpora:

—	je udeľovaná štátom alebo prostredníctvom štátnych zdrojov,

—	uprednostňuje určité podniky alebo výrobu určitých tovarov,

—	narúša alebo hrozí narušením hospodárskej súťaže, a

—	ovplyvňuje obchod medzi členskými štátmi.

3.1.1. Štátne zdroje

36.	Pojem štátna pomoc sa vzťahuje na každú výhodu, ktorá sa udeľuje priamo či nepriamo, je financovaná zo štátnych zdrojov, udeľuje ju samotný štát alebo akýkoľvek sprostredkovateľský subjekt konajúci na základe právomocí, ktoré mu boli zverené.

37.

Po prvé, slovenské orgány argumentujú, že FNM nie je orgánom štátnej správy a že Ministerstvo dopravy, pôšt a telekomunikácií je iba menšinovým akcionárom BTS. Zastávajú preto názor, že ‚orgány štátnej správy nie sú priamo zainteresované na zmluvách uzavieraných medzi BTS a leteckými prepravcami‘ (19).

38.

Súdny dvor však uviedol, že ‚existencia pravidiel zabezpečujúcich, že verejný orgán zostáva nezávislý od iných orgánov, nespochybňuje samotnú zásadu verejného charakteru tohto orgánu. Právne predpisy Spoločenstva nepripúšťajú, aby samotný fakt vytvorenia samostatných inštitúcií poverených prideľovaním pomoci umožňoval obchádzanie pravidiel štátnej pomoci‘ (21).

39.

V súvislosti s charakterom činností Fondu (ktorý vlastní 66 % podiel v BTS) Komisia podotýka, že:

—	Fond, ktorý je väčšinovým akcionárom BTS, bol zriadený zákonom Národnej rady Slovenskej republiky,

—	Národná rada Slovenskej republiky schvaľuje rozpočet Fondu,

—	prezident, viceprezident a ďalší siedmi členovia prezídia (hlavný orgán Fondu) sú menovaní, na návrh vlády Slovenskej republiky alebo výboru Národnej rady Slovenskej republiky, Národnou radou Slovenskej republiky,

—	členov dozornej rady Fondu taktiež vymenúva Národná rada Slovenskej republiky (22),

—	ako sa uvádza v jeho štatúte, existuje ‚vzájomná súčinnosť Fondu, ministerstva, zakladateľov a vlády pri výkone jeho funkcie zakladateľa obchodných spoločností založených podľa rozhodnutí o privatizácii a pri výkone jeho ďalších činností‘ (23).

40.	Dá sa preto vyvodiť, že Fond má verejnú povahu a jeho zdroje je možné považovať za verejné zdroje.

41.	Po druhé, slovenské orgány argumentujú, že letisko nie je prevádzkované orgánom štátnej správy, ale akciovou spoločnosťou BTS a.s. konajúcou podľa obchodného zákonníka.

42.

V rozsudku v prípade Stardust Marine Súdny dvor uviedol, že: ‚samotný fakt, že verejný podnik bol zriadený vo forme kapitálovej spoločnosti v zmysle súkromného práva, sa nemôže, so zreteľom na autonómiu, ktorú by mu táto právna forma mohla zverovať, považovať za dostatočný na to, aby sa vylúčila možnosť, že opatrenie pomoci, ktoré takáto spoločnosť prijme, by bolo pripísateľné štátu‘ (24).

43.

Avšak ‚… samotný fakt, že verejný podnik je pod kontrolou štátu, nepostačuje na to, aby sa opatrenia, ktoré tento podnik prijíma, ako napríklad predmetné opatrenia finančnej pomoci, pripisovali štátu. Je tiež potrebné preskúmať, či sa verejné orgány majú považovať za zaangažované akýmkoľvek spôsobom do schvaľovania týchto opatrení …‘ (25).

44.

Súdny dvor uviedol, že: ‚pripísateľnosť opatrenia pomoci, ktoré prijal verejný podnik, štátu, možno dedukovať zo súboru ukazovateľov vyplývajúcich z okolností prípadu a z kontextu, v ktorom sa dané opatrenie prijalo‘, ako napríklad:

‚jeho začlenenie do štruktúr verejnej správy, charakter jeho činností a ich vykonávanie na trhu v bežných podmienkach hospodárskej súťaže so súkromnými prevádzkovateľmi, právny štatút podniku (v zmysle jeho podliehania verejnému právu alebo súkromnému právu obchodných spoločností), intenzita dohľadu verejných orgánov nad riadením podniku, alebo akýkoľvek iný ukazovateľ, ktorý by v konkrétnom prípade poukazoval na zaangažovanie verejných orgánov alebo nepravdepodobnosť ich nezaangažovania do prijímania opatrenia, aj so zreteľom na jeho rozsah, obsah alebo podmienky, ktoré obsahuje‘ (26).

45.

Pokiaľ ide o činnosť samotnej BTS, Komisia podotýka, že 22. októbra 2007 akcionári BTS vymenovali na návrh Ministerstva dopravy, pôšt a telekomunikácií Slovenskej republiky nového predsedu predstavenstva BTS. V tlačovej správe uverejnenej na internetovej stránke letiska sa uvádza, že (27):

‚Cieľom týchto zmien je najmä zvýšiť priechodnosť kľúčových rozhodnutí akcionárov – Ministerstva dopravy, pôšt a telekomunikácií SR (MDPT) a Fondu národného majetku SR (FNM) – ako i oddeliť riadenie bežnej prevádzky letiska od riadenia rozvojových procesov‘.

46.

Pokiaľ ide vo všeobecnosti o prevádzku letiska, sú to činnosti, ktoré zohrávajú základnú úlohu vo viacerých politikách: v dopravnej politike, politike regionálneho alebo celoštátneho hospodárskeho rozvoja či politike územného plánovania. Verejné orgány vo všeobecnosti ‚nechýbajú‘, keď manažér letiska prijíma rozhodnutia, ktoré určujú dlhodobý rozvoj takejto infraštruktúry.

47.	Na základe týchto skutočností sa zdá, že štát je schopný kontrolovať činnosť BTS. V tomto štádiu preto Komisia nemôže vylúčiť, že rozhodnutie týkajúce sa uzavretia uvedenej zmluvy je pripísateľné verejným orgánom a predstavuje štátne zdroje.

3.1.2. Selektívna ekonomická výhoda

48.	V tomto prípade nie je verejné financovanie všeobecným opatrením, keďže je nasmerované jedinému podniku – leteckej spoločnosti Ryanair. Iné letecké spoločnosti prevádzkujúce lety z bratislavského letiska a na bratislavské letisko podľa všetkého nemajú tie isté podmienky.

49.

Slovenské orgány argumentujú, že BTS ‚sa správa ako každý iný podnikateľ na trhu, t. j. odplaty za služby poskytované leteckým prepravcom na letisku určuje vo vzťahu ku každému leteckému prepravcovi individuálne na základe negociácie, t. j. dohodou strán a v súlade so svojou obchodnou politikou‘ (28).

50.	Komisia preto musí preskúmať, či v tomto konkrétnom prípade bolo správanie BTS a.s. správaním subjektu verejného sektora, alebo správaním investora v trhovej ekonomike.

Zásada investora v trhovom hospodárstve

51.

Súdny dvor uviedol vo svojom rozsudku, že: ‚V tejto súvislosti by sa malo zdôrazniť, že podľa ustálenej judikatúry môžu investície verejných orgánov do kapitálu podnikov, nech majú akúkoľvek podobu, predstavovať štátnu pomoc, pokiaľ sú splnené podmienky stanovené v článku 87 (predtým článok 92)‘ (29).

52.

V tom istom rozsudku Súdny dvor uviedol, že ‚S cieľom určiť, či majú takéto opatrenia povahu štátnej pomoci, je potrebné posúdiť, či by za podobných okolností súkromný investor, ktorý má veľkosť porovnateľnú s veľkosťou orgánov spravujúcich verejný sektor, mohol poskytnúť kapitál v tejto výške‘. Súdny dvor dodal, že: ‚Je potrebné dodať, že hoci správanie súkromného investora, s ktorým treba porovnať intervenciu verejného investora sledujúceho ciele hospodárskej politiky, nemusí zodpovedať správaniu bežného investora, ktorý umiestňuje svoj kapitál s cieľom realizácie zisku v pomerne krátkom čase, musí zodpovedať aspoň správaniu súkromnej holdingovej spoločnosti alebo súkromnej skupiny podnikov, ktorá sleduje štrukturálnu politiku, či už všeobecnú alebo sektorovú, a riadi sa perspektívou rentability z dlhodobého hľadiska‘ (30).

53.	Komisia preto musí preskúmať, či sa v tomto danom prípade správanie bratislavského letiska riadilo perspektívou rentability a či výhoda, ktorú údajne spoločnosť Ryanair využíva, predstavuje výhodu, ktorú by za normálnych trhových podmienok nemohla využívať.

54.

Zdá sa, že zmluva bola uzavretá v čase privatizácie letiska, a to údajne v posledný deň lehoty na predkladanie ponúk. Úspešní uchádzači informovali médiá, že neboli o zmluve informovaní (31). Z uvedeného dôvodu počas prípravy svojich ponúk na privatizáciu nezohľadnili vo svojich podnikateľských plánoch záväzky vyplývajúce zo zmluvy.

55.

V ročnej správe z roku 2006 uverejnenej na internetovej stránke letiska sa okrem toho uvádza, že:

‚Manažment spoločnosti v období pred ukončením zmluvy o predaji akcií dlhodobo neriešil závažné dopady vyplývajúce zo zmlúv s leteckými spoločnosťami (SkyEurope) a uzatváral nové zmluvy (Ryanair) bez náležitého rozboru služieb, alebo posúdenia ich postavenia z hľadiska súťaže‘ (32).

56.

Slovenské médiá okrem toho informovali, že Ryanair zaujal veľmi negatívny postoj k privatizácii letiska (33). Niektoré médiá údajne spájali tento negatívny postoj spoločnosti Ryanair k privatizácii s jeho zmluvou s letiskom. Existujú náznaky, že uzavretie zmluvy bolo možné iba s letiskom v štátnom vlastníctve a nebolo by možné, keby bolo letisko v súkromnom vlastníctve.

57.	Samotné slovenské orgány uvádzajú hľadisko ‚ekonomického rozvoja regiónu a možného prílevu investícií‘ a ‚iných sekundárnych a terciárnych ekonomických efektov‘ ako jednu z výhod plynúcich zo zmluvy (pozri odsek 32 rozhodnutia).

58.	Komisia preto pochybuje o tom, či sa správanie BTS riadilo perspektívami rentability. Nemožno tak vylúčiť, že uzavretím zmluvy bola spoločnosti Ryanair poskytnutá výhoda, ktorú by za normálnych trhových podmienok nemohla využívať.

3.1.3. Vplyv na hospodársku súťaž a obchod medzi členskými štátmi

59.

Ak pomoc, ktorú poskytne členský štát podniku, posilní jeho postavenie v porovnaní s ostatnými podnikmi konkurujúcimi si v obchodovaní v rámci Spoločenstva, takéto podniky sa musia považovať za podniky ovplyvnené touto pomocou. Podľa ustálenej judikatúry (34) na to, aby opatrenie narušilo hospodársku súťaž, stačí, aby príjemca pomoci súťažil s inými podnikmi na trhoch, ktoré sú otvorené hospodárskej súťaži (35).

60.	Súbor liberalizačných opatrení známy ako ‚tretí balík‘, ktorý je v platnosti od roku 1993, umožnil všetkým leteckým dopravcom s licenciou Spoločenstva, aby mali od apríla 1997 prístup na vnútorný trh Spoločenstva bez akýchkoľvek obmedzení vrátane tarifných (36).

61.

Komisia uviedla v usmerneniach z roku 2005, že ‚Finančná pomoc vyplatená na začatie činnosti poskytuje … leteckej spoločnosti výhody, a môže mať teda za následok porušenie rovnováhy medzi spoločnosťami, pretože príjemcovi pomoci umožňuje znížiť jeho prevádzkové náklady. Pomoc rovnako môže nepriamo narušiť hospodársku súťaž medzi letiskami tým, že podporuje rozvoj určitých letísk a prípadne tým, že nabáda určitú spoločnosť »premiestniť sa« z jedného letiska na druhé letisko a premiestniť linku z letiska Spoločenstva na regionálne letisko. V takomto prípade predstavuje daná pomoc obvykle štátnu pomoc a musí byť oznámená Komisii‘ (odseky 77 a 78).

62.	Je preto pravdepodobné, že dané opatrenie má vplyv na hospodársku súťaž a obchod medzi členskými štátmi.

3.1.4. Záver

63.

Komisia vzhľadom na vyššie uvedené skutočnosti a vzhľadom na to, že jej slovenské orgány neposkytli podmienky zmluvy, ani podrobné informácie o okolnostiach, za ktorých sa obchod uzatvoril, usúdila na základe informácií, ktoré má k dispozícii, že spoločnosť Ryanair bola zvýhodnená štátnou pomocou v podobe zliav na letiskových poplatkoch, ktoré by jej za normálnych trhových podmienok neboli poskytnuté.

64.	Pokiaľ slovenské orgány neposkytnú ekonomické zdôvodnenie zmluvy alebo akékoľvek iné informácie, ktoré by vylučovali poskytnutie takejto pomoci spoločnosti Ryanair, Komisia musí posúdiť opatrenie s cieľom určiť, či je zlučiteľné so spoločným trhom.

3.2. Právny základ hodnotenia

65.

Komisia usudzuje, že článok 87 ods. 3 písm. c) Zmluvy o ES a Oznámenie Komisie týkajúce sa financovania letísk a štátnej pomoci na začatie činnosti pre letecké spoločnosti s odletom z regionálnych letísk (ďalej len ‚usmernenia z roku 2005‘) (37) tvoria právny základ pre posúdenie zlučiteľnosti daného opatrenia.

3.3. Zlučiteľnosť pomoci

3.3.1. Ciele pomoci na začatie činnosti

66.	Malé letiská obvykle nemajú taký počet cestujúcich, ktorý je nutný na dosiahnutie kritického objemu a prahu ziskovosti.

67.

Aj keď sa určitým regionálnym letiskám môže dariť celkom dobre, pokiaľ im letecké spoločnosti, ktoré plnia záväzok služby vo verejnom záujme, zabezpečujú dostatočný počet cestujúcich, alebo ak štátne orgány uplatňujú programy pomoci sociálnej povahy, letecké spoločnosti uprednostňujú overené a vhodne situované centrálne letiská, ktoré umožňujú rýchle spojenia, majú ustálenú základňu cestujúcich a na ktorých letecké spoločnosti disponujú prevádzkovými intervalmi, ktoré nechcú stratiť. Okrem toho letiskové a letové politiky a investície sústreďovali po dlhé roky dopravu do významných národných metropol.

68.

Letecké spoločnosti preto často nie sú pripravené, aby bez náležitých stimulov riskovali otvorenie nových leteckých trás s odletom z neznámych a nevyskúšaných letísk. Z tohto dôvodu Komisia môže akceptovať, aby sa leteckým spoločnostiam za istých podmienok dočasne vyplácala verejná pomoc, ak ich táto pomoc motivuje otvoriť nové dopravné trasy alebo zaviesť nové termíny odletov z regionálnych letísk a prilákať väčší počet cestujúcich, čo by malo v stanovenom časovom horizonte umožniť dosiahnuť prah rentability. Komisia zabezpečí, aby takáto pomoc nezvýhodňovala veľké letiská, ktoré sú už z veľkej časti otvorené medzinárodnej doprave a hospodárskej súťaži (odseky 71 a 74 usmernení z roku 2005).

69.	V usmerneniach o letectve z roku 2005 sa stanuje súbor podmienok (v odseku 79), ktoré treba splniť, aby bola pomoc na začatie činnosti považovaná za zlučiteľnú so spoločným trhom podľa článku 87 ods. 3 písm. c).

3.3.2. Podmienky posúdenia zlučiteľnosti

70.

Vzhľadom na podmienky stanovené v odseku 79 usmernení z roku 2005 Komisia podotýka, že:

príjemca pomoci je držiteľom platnej prevádzkovej licencie vydanej členským štátom v zmysle nariadenia Rady (EHS) č. 2407/92 o licenciách leteckých dopravcov (38).

V danom prípade sa pomoc udelí leteckému prepravcovi (Ryanair), ktorý je držiteľom prevádzkovej licencie v súlade s vyššie uvedeným nariadením;

pomoc sa vypláca na trasy spájajúce regionálne letisko kategórie C a D s iným letiskom Únie.

Podľa informácií, ktoré poskytli slovenské orgány, bolo v roku 2006 na letisku odbavených celkovo 1 937 642 cestujúcich. To by znamenalo, že letisko patrí do kategórie C na účely usmernení z roku 2005. Spojenia s inými letiskami EÚ ako také v zásade spĺňajú toto kritérium.

Komisia však nemá žiadne informácie o tom, či sa ostatné letiská na príslušných trasách nachádzajú v EÚ alebo mimo nej. Komisia preto vyzýva slovenské orgány, aby jej poskytli informácie o súčasných a plánovaných trasách z Bratislavy a do Bratislavy, ktoré prevádzkuje Ryanair;

pomoc vyplatená leteckým spoločnostiam sa uplatňuje iba na spustenie nových dopravných ciest alebo nových termínov odletov. Pomoc nesmie mať za následok iba premiestnenie premávky cestujúcich z jednej linky na druhú alebo od jednej spoločnosti k druhej. Pomoc najmä nesmie spôsobiť presmerovanie premávky cestujúcich, ktoré nie je odôvodnené vzhľadom na frekvenciu a životaschopnosť existujúcich služieb s odletom z iného letiska v rovnakom meste, v rovnakej mestskej aglomerácii (39) alebo v rovnakom letiskovom systéme (40), ktorý zabezpečuje dopravu do rovnakej alebo porovnateľnej destinácie za rovnakých podmienok.

V danom prípade sa ukazuje, že preferenčné letiskové poplatky sa údajne vzťahujú skôr na nové letisko ako na novú destináciu (pozri časť 2.3.1 tohto rozhodnutia Informácie, ktoré poskytli sťažovateľ a médiá).

Od slovenských orgánov sa požaduje, aby poskytli informácie o všetkých trasách prevádzkovaných spoločnosťou Ryanair spolu s podrobnými údajmi o tom, ktoré sa považujú sa ‚nové destinácie‘ a ktoré sa považujú za ‚existujúce destinácie‘ na účely zmluvy s BTS. Taktiež sa od nich požaduje, aby poskytli zoznam trás prevádzkovaných inými leteckými spoločnosťami z Bratislavy a do Bratislavy;

trasa, na ktorú sa poskytne pomoc, sa musí ukázať byť v dlhodobom horizonte životaschopná, teda musí pokryť minimálne svoje náklady a to bez verejného financovania. Pomoc na začatie činnosti preto musí byť zostupná a časovo obmedzená.

Zdá sa, že zľavy poskytnuté spoločnosti Ryanair na existujúce destinácie zostanú v platnosti po dobu desiatich rokov (čo zodpovedá trvaniu zmluvy). V prípade nových plánovaných destinácií sa plánuje každoročné zvyšovanie letiskových poplatkov s cieľom dosiahnuť úroveň letiskových poplatkov pre existujúce destinácie o šesť rokov (pozri časť 2.3.1 tohto rozhodnutia Informácie, ktoré poskytli sťažovateľ a médiá). Zľavy sú preto degresívne a majú obmedzené trvanie.

Slovenské orgány však neposkytli informácie o rentabilite trás.

Na základe uvedených skutočností Komisia pochybuje o tom, či je toto kritérium splnené;

výška pomoci musí byť striktne spojená s dodatočnými nákladmi na začatie činnosti súvisiacimi s otvorením novej dopravnej cesty alebo nového termínu odletu, ktoré by prevádzkovateľ nemusel niesť za bežných prevádzkových podmienok.

Nezdá sa, že by údajné zľavy na letiskových poplatkoch súviseli s kompenzáciou dodatočných nákladov spojených s otvorením nových trás. Navyše sa ukazuje, že tieto zľavy sa uplatňujú aj na existujúce destinácie. Keďže Komisia nemá k dispozícii podmienky zmluvy, nemôže posúdiť, či je toto kritérium splnené;

výška a trvanie pomoci: zostupná pomoc sa môže poskytovať najviac tri roky. Výška pomoci nesmie v žiadnom roku prekročiť 50 % celkových oprávnených nákladov v danom roku a za celé obdobie trvania pomoci nesmie v priemere prekročiť 30 % oprávnených nákladov. Výška pomoci nesmie v žiadnom roku prekročiť 50 % celkových oprávnených nákladov v danom roku a za celé obdobie trvania pomoci nesmie v priemere prekročiť 40 % oprávnených nákladov. Ak je pomoc skutočne poskytnutá na obdobie 5 rokov, môže sa počas prvých troch rokov udržať na úrovni 50 % celkových oprávnených nákladov.

V danom prípade bola zmluva údajne uzavretá na desať rokov. V prípade nových plánovaných destinácií sa zľavy budú údajne znižovať s cieľom dosiahnuť úroveň poplatku pre existujúce destinácie v lehote šiestich rokov.

Keďže Komisia nemá k dispozícii podmienky zmluvy, nemôže posúdiť, či je kritérium maximálneho percentuálneho podielu a maximálneho trvania pomoci splnené.

‚V každom prípade však obdobie poskytovania pomoci na začatie činnosti leteckej spoločnosti musí byť podstatne kratšie ako obdobie, pre ktoré sa táto spoločnosť zaväzuje vykonávať svoje aktivity s odletom z daného letiska‘.

Zdá sa, že údajné zníženie letiskových poplatkov, ktoré je predmetom zmluvy, sa zhoduje s obdobím, na ktoré spoločnosť Ryanair uzavrela zmluvu. Ak sa to potvrdí, tak táto podmienka nebude splnená;

vyplatenie pomoci musí byť spojené so skutočným rastom počtu prepravených cestujúcich. V snahe zachovať stimulačný charakter pomoci a zabrániť zmene limitov by napr. jednotková suma na cestujúceho mala klesať so skutočným rastom počtu prepravených cestujúcich.

V danom prípade sa ukazuje, že existuje prepojenie medzi zľavami poskytnutými spoločnosti Ryanair a počtom prepravených cestujúcich;

nediskriminačné prideľovanie pomoci: každý verejný orgán, ktorý zvažuje poskytnúť podniku, prostredníctvom letiska alebo inak, pomoc na spustenie novej dopravnej cesty, musí svoj úmysel zverejniť s dostatočným časovým predstihom a s dostatočnou reklamou, aby sa všetkým zainteresovaným leteckým spoločnostiam umožnilo ponúknuť ich služby.

Nezdá sa, že by sa ktorémukoľvek inému leteckému prepravcovi ponúkli rovnaké poplatky alebo poskytli informácie o prebiehajúcom uzatváraní zmluvy;

obchodný plán, ktorý dokazuje dlhodobú životaschopnosť trasy aj po ukončení pomoci, a analýza dosahu novej trasy na konkurenčné trasy pred udelením pomoci na začatie činnosti.

Slovenské orgány neposkytli Komisii podnikateľský plán, ktorý by preukazoval životaschopnosť predmetných trás. Slovenské orgány nepredložili žiadnu analýzu vykazujúcu dosah nových trás na konkurenčné trasy. Komisia preto musí skonštatovať, že toto kritérium nie je splnené;

štáty dohliadajú na uverejnenie zoznamu dotovaných trás každý rok a pre každé letisko, pričom pre každú pomoc musí byť spresnený zdroj verejného financovania, príjemca pomoci, výška vyplatenej pomoci a počet cestujúcich, ktorých sa to týka.

Komisia nepreukázala, že informácie o údajnej štátnej pomoci plánovanej pre trasy z bratislavského letiska a na bratislavské letisko sú verejne dostupné;

odvolania: okrem odvolaní ustanovených smernicami nazývanými ‚verejné obstarávanie‘ 89/665/EHS a 92/13/EHS (41), v prípadoch, keď sa tieto smernice uplatňujú, je potrebné stanoviť mechanizmy odvolania sa na úrovni členských štátov na účely odstránenia akejkoľvek diskriminácie pri poskytovaní pomoci.

Týmto si dovoľujeme vyzvať slovenské orgány, aby poskytli Komisii informácie o odvolávacích postupoch platných v slovenskom právnom systéme, ktoré by mohli využiť tretie strany (iní leteckí prepravcovia), ktoré by chceli napadnúť zmluvu uzavretú medzi bratislavským letiskom a spoločnosťou Ryanair;

l)	sankčné mechanizmy sa musia uplatňovať v prípadoch, keď dopravca nedodržiava záväzky, ktoré prijal voči letisku pri vyplácaní pomoci. Komisii nie sú známe žiadne sankčné mechanizmy.

71.	Komisia preto pochybuje o tom, či podmienky zlučiteľnosti stanovené v usmerneniach z roku 2005 boli v danom prípade splnené.

3.3.3. Záver

72.	Na základe vyššie uvedeného posúdenia zlučiteľnosti Komisia pochybuje o tom, či možno opatrenie štátnej pomoci vyhlásiť za zlučiteľné so spoločným trhom podľa článku 87 ods. 3 písm. c) Zmluvy o ES.

4. ROZHODNUTIE

Na základe uvedených skutočností sa Komisia rozhodla začať konanie ustanovené v článku 88 ods. 2 Zmluvy o ES v súlade s článkom 6 nariadenia (ES) č. 659/1999.

V súlade s článkom 10 nariadenia (ES) č. 659/1999, Komisia nariaďuje Slovenskej republike, aby do jedného mesiaca od prijatia tohto listu predložila všetky dokumenty, informácie a údaje potrebné na posúdenie pomoci/opatrenia a najmä:

—	podmienky zmluvy, ktorú bratislavské letisko uzavrelo s leteckým prepravcom Ryanair,

—	štúdie, interné dokumenty alebo iné písomnosti, na základe ktorých sa dojednala zmluva so spoločnosťou Ryanair,

—	podnikateľský plán letiska a všetky ostatné strategické dokumenty spolu s podnikateľskou stratégiou voči spoločnosti Ryanair,

—	pravidlá/okolnosti, na základe ktorých sú/boli dojednané poplatky s inými leteckými spoločnosťami a politika, na základe ktorej sa uplatňovali poplatky na iné spoločnosti prevádzkujúce lety na bratislavské letisko a z bratislavského letiska (Air Slovakia, ČSA, Lufthansa, SkyEurope),

—	akékoľvek existujúce zmluvy akcionárov medzi Fondom národného majetku a Slovenskou republikou týkajúce sa bratislavského letiska,

—	informácie požadované v odseku 70 tohto rozhodnutia.

V opačnom prípade Komisia prijme rozhodnutie na základe informácií, ktoré má k dispozícii. Komisia vyzýva slovenské orgány, aby bezodkladne predložili kópiu tohto listu potenciálnemu príjemcovi pomoci.

Komisia si dovoľuje pripomenúť Slovenskej republike, že článok 88 ods. 3 Zmluvy o ES má odkladný účinok, a upozorňuje na článok 14 nariadenia (ES) č. 659/1999, ktorý stanovuje, že akúkoľvek neoprávnenú pomoc možno od príjemcu vymáhať.

Komisia upozorňuje Slovenskú republiku, že bude informovať zainteresované strany prostredníctvom uverejnenia tohto listu a jeho zmysluplného zhrnutia v Úradnom vestníku Európskej únie. Komisia bude tiež informovať zainteresované strany v krajinách EZVO, ktoré sú signatármi dohody o EHP, uverejnením oznamu v dodatku EHP k Úradnému vestníku Európskej únie, ako aj Dozorný orgán EZVO zaslaním kópie tohto listu. Všetky tieto zainteresované strany Komisia vyzve, aby predložili svoje pripomienky do jedného mesiaca od dátumu uverejnenia uvedených informácií.”

(1) ETREND, 31.3.2006,

http://relax.etrend.sk/65787/cestovanie/ryanair-si-poistil-bratislavu; Pravda.sk.

(2) http://relax.etrend.sk/65787/cestovanie/ryanair-si-poistil-bratislavu

(3) http://www.natfund.gov.sk/

(4) Legea 92/1991, aliniatul (27), punctul 4.

(5) http://www.airportbratislava.sk/63/44.html

(6) http://www.airportbratislava.sk/files/docs/VS %20BTS %202006.pdf

(7) http://www.tvojepeniaze.sk/urad-neodsuhlasi-predaj-letisk-dmm-/sk_pludia.asp?c=A060813_194625_sk_pludia_p04

(8) JO C 312, 9.12.2005, p. 1.

(9) Nariadenie Rady (ES) č. 659/1999 z 22. marca 1999 ustanovujúce podrobné pravidlá na uplatňovanie článku 93 Zmluvy o ES (Ú. v. ES L 83, 27.3.1999, s. 1).

(10) ETREND, 31. marec 2006,

http://relax.etrend.sk/65787/cestovanie/ryanair-si-poistil-bratislavu; Pravda.sk.

(11) Podrobné informácie o FNM sa nachádzajú na stránke:

http://www.natfund.gov.sk/

(12) Výročná správa za rok 2006 je uverejnená na stránke:

http://www.natfund.gov.sk/index.html

(13) Projekt 2004-SK-92801. Celkové náklady 2,2 milióna EUR, grant TEN-T 1,1 milióna EUR.

(14) http://relax.etrend.sk/65787/cestovanie/ryanair-si-poistil-bratislavu

(15) Odplata za pristátie, odplata za parkovanie lietadiel a odplata za použitie letiska cestujúcimi sa platí letisku. Odplaty za približovacie a letiskové riadenie vyberajú Letové prevádzkové služby Slovenskej republiky.

(16) Dôverné obchodné tajomstvo. Pri výpočtoch sa použil príklad lietadla Boeing 737-800 so 189 sedadlami, MTOM – 69,9 s percentuálnym využitím kapacity lietadla 83 %.

(17) Dôverné informácie.

(18) Odlet + prílet.

(19) List z 9. marca 2007.

(20) Tamtiež.

(21) Rozsudok súdu z 12. decembra 1996, T-358/94, Air France/Komisia, Zb. s. II-2109, ods. 62.

(22) http://www.natfund.gov.sk/

(23) Zákon č. 92/1991, par. 27 ods. 4.

(24) Rozsudok súdu zo 16. mája 2002, C-482/99, Francúzsko/Komisia, Zb. 2002, s. I-04397, ods. 57.

(25) Tamtiež, ods. 52.

(26) Tamtiež, ods. 55 a 56.

(27) http://www.airportbratislava.sk/63/44.html

(28) List zo 7. marca 2007.

(29) Rozsudok Súdu prvého stupňa zo 6. marca 2003 v spojených veciach T-228/99 a T-233/99 Westdeutsche Landesbank Girozentrale a Land Nordrhein-Westfalen/Komisia Európskych spoločenstiev, C-305/89, ods. 18.

(30) Tamtiež, ods. 19 – 20.

(31) http://relax.etrend.sk/65787/cestovanie/ryanair-si-poistil-bratislavu

(32) http://www.airportbratislava.sk/files/docs/VS %20BTS %202006.pdf

(33) http://www.tvojepeniaze.sk/urad-neodsuhlasi-predaj-letisk-dmm-/sk_pludia.asp?c=A060813_194625_sk_pludia_p04

(34) Rozsudok Súdu prvého stupňa z 30. apríla 1998 vo veci T-214/95 Het Vlaamse Gewest/Komisia, Zb. 1998, s. II-717.

(35) V usmerneniach z roku 2005 Komisia uznala, že verejné financie poskytnuté letisku sa môžu použiť na udržanie letiskových poplatkov na umelo nízkej úrovni s cieľom zatraktívniť dopravu a môžu výrazne narušiť hospodársku súťaž (odsek 38).

(36) Nariadenie Rady (EHS) č. 2407/92 z 23. júla 1992 o licenciách leteckých dopravcov (Ú. v. ES L 240, 24.8.1992, s. 1), nariadenie Rady (EHS) č. 2408/92 z 23. júla 1992 o prístupe leteckých dopravcov Spoločenstva k letovým trasám v rámci Spoločenstva (Ú. v. ES L 240, 24.8.1992, s. 8) a nariadenie Rady (EHS) č. 2409/92 z 23. júla 1992 o cestovnom a sadzbách v leteckých dopravných službách (Ú. v. ES L 240, 24.8.1992, s. 15).

(37) Ú. v. EÚ C 312, 9.12.2005, s. 1.

(38) Nariadenie Rady (EHS) č. 2407/92 z 23. júla 1992 o licenciách leteckých dopravcov (Ú. v. ES L 240, 24.8.1992).

(39) Nariadenie Rady (EHS) č. 2408/92 o prístupe leteckých dopravcov Spoločenstva k letovým trasám v rámci Spoločenstva (Ú. v. ES L 240, 24.8.1992, s. 8).

(40) V zmysle článku 2 písm. m) nariadenia Rady (EHS) č. 2408/92 o prístupe leteckých dopravcov Spoločenstva k letovým trasám v rámci Spoločenstva (Ú. v. ES L 240, 24.8.1992, s. 8).

(41) Smernica Rady 89/665/EHS z 21. decembra 1989 o koordinácii zákonov, iných právnych predpisov a správnych opatrení týkajúcich sa uplatňovania postupov preskúmavania v rámci verejného obstarávania tovarov a prác (Ú. v. ES L 395, 30.12.1989, s. 33). Smernica Rady 92/13/EHS z 25. februára 1992, ktorou sa koordinujú zákony, iné právne predpisy a správne opatrenia o uplatňovaní právnych predpisov Spoločenstva, o postupoch verejného obstarávania subjektov pôsobiacich vo vodnom, energetickom, dopravnom a telekomunikačnom sektore (Ú. v. ES L 76, 23.3.1992, s. 14).

		ISSN 1830-3668
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 167

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 51 2 iulie 2008

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2008/C 167/01	Comunicare a Comisiei privind desfășurarea procedurilor de tranzacție în vederea adoptării de decizii în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazurile privind cartelurile ( 1 )	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2008/C 167/02	Rata dobânzii aplicată de către Banca Centrală Europeană principalelor sale operații de refinanțare: 4,07 % în 1 iulie 2008 — Rata de schimb a monedei euro	7

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2008/C 167/03	Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 70/2001 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii	8

2008/C 167/04	Informații comunicate de statele membre privind ajutorul de stat acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul ajutoarelor de stat acordate întreprinderilor mici și mijlocii active în producția de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001	10

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisie
2008/C 167/05	Cerere de candidaturi Politica de protecție a consumatorilor	13

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisie
2008/C 167/06	Ajutor de Stat — Republica Slovacă — Ajutor de Stat C 12/08 (ex NN 74/07) — Ajutor de Stat presupus a fi ilegal: acord între aeroportul din Bratislava și compania Ryanair — Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE ( 1 )	14

2008/C 167/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5211 — Outokumpu/Sogepar) ( 1 )	25

2008/C 167/08	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5198 — Ramius/Morgan Stanley/Phoenix Dichtungstechnik) — Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	26

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,5775
JPY	yen japonez	166,57
DKK	coroana daneză	7,4574
GBP	lira sterlină	0,79090
SEK	coroana suedeză	9,4578
CHF	franc elvețian	1,6055
ISK	coroana islandeză	125,64
NOK	coroana norvegiană	8,0040
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	23,825
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	235,96
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7051
PLN	zlot polonez	3,3611
RON	leu românesc nou	3,6476
SKK	coroana slovacă	30,196
TRY	lira turcească	1,9569
AUD	dolar australian	1,6519
CAD	dolar canadian	1,6063
HKD	dolar Hong Kong	12,3023
NZD	dolar neozeelandez	2,0740
SGD	dolar Singapore	2,1466
KRW	won sud-coreean	1 661,03
ZAR	rand sud-african	12,4690
CNY	yuan renminbi chinezesc	10,8155
HRK	kuna croată	7,2388
IDR	rupia indoneziană	14 544,55
MYR	ringgit Malaiezia	5,1529
PHP	peso Filipine	71,153
RUB	rubla rusească	36,9910
THB	baht thailandez	52,830
BRL	real brazilian	2,5371
MXN	peso mexican	16,3177