5.6.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 138/4

Raport final al consilierului-audiator în cazul COMP/C-3/37.792 — Microsoft

(în temeiul articolelor 15 și 16 din Decizia 2001/462/CE, CECO a Comisiei din 23 mai 2001 privind mandatul consilierilor-audiatori în anumite proceduri în domeniul concurenței — JO L 162, 19.6.2001, p. 21)

(2008/C 138/05)

Proiectul de decizie în acest caz dă naștere următoarelor observații:

Procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (1) bazată pe decizia finală din 24 martie 2004

La 24 martie 2004, Comisia a adoptat o decizie în cadrul unei proceduri inițiate în temeiul articolului 82 din Tratatul CE (Cazul COMP/C-3/37.792) adresată corporației Microsoft („Microsoft”). În această decizie („decizia finală”), Comisia a stabilit, printre altele, că Microsoft a încălcat dispozițiile articolului 82 din Tratatul CE („articolul 82”) și ale articolului 54 din Acordul privind SEE refuzând, din octombrie 1998 și până la data adoptării deciziei, să dezvăluie anumite „informații privind interoperabilitatea” întreprinderilor care comercializează produse pentru sisteme de operare tip server pentru grupuri de lucru, astfel încât acestea să poată elabora și distribui astfel de produse (1).

La 10 noiembrie 2005, Comisia a adoptat o decizie în temeiul articolului 24 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 [„Decizia în temeiul articolului 24 alineatul (1)”]. Articolul 1 din decizie dispune următoarele: „corporația Microsoft va lua măsuri pentru ca, până la data de 15 decembrie 2005, să îndeplinească integral obligațiile impuse la articolul 5 literele (a) și (c) din decizia finală. În cazul neîndeplinirii obligațiilor, se va impune corporației Microsoft plata unei penalități cu titlu cominatoriu de 2 milioane EUR pe zi, calculată de la data respectivă”.

Decizia în temeiul articolului 24 alineatul (1) a identificat două aspecte ale neîndeplinirii de către Microsoft a obligațiilor impuse la articolul 5 literele (a) și (c) din decizia finală. Această procedură vizează doar acuzația conform căreia Microsoft nu a furnizat o documentație tehnică completă și exactă care să cuprindă informațiile privind interoperabilitatea pe care trebuia să le furnizeze conform deciziei finale.

Măsurile luate de către Microsoft pentru a furniza o documentație tehnică completă și exactă și reacțiile Comisiei

La 14 decembrie 2004, Microsoft a trimis Comisiei documentația tehnică (specificațiile) pe care o pregătise pentru protocoalele relevante („documentația tehnică”). OTR, corpul de experți tehnici externi ai Comisiei, a analizat această documentație tehnică și a înaintat un raport negativ („primul raport OTR”) în ceea ce privește integralitatea, acuratețea și în ce măsură corespunde scopului propus. La 15 iunie 2005, serviciile Comisiei au trimis Microsoft primul raport OTR pentru observații. Microsoft a răspuns la primul raport OTR la data de 8 iulie 2005.

Prin decizia din 28 iulie 2005, Comisia a înființat un mecanism de monitorizare prevăzând numirea unui mandatar însărcinat cu monitorizarea, precum și funcțiile și obligațiile acestuia. Rolul mandatarului este de a asista Comisia în a supraveghea respectarea dispozițiilor deciziei finale (2). La 5 octombrie 2005, Comisia a ales o persoană dintr-o listă de patru experți selecționați propuși de Microsoft pentru funcția de mandatar însărcinat cu monitorizarea.

Ca reacție la problemele ridicate în primul raport OTR cu privire la informațiile din documentația tehnică, la 8 august 2005 Microsoft a furnizat serviciilor Comisiei o versiune actualizată a documentației tehnice.

Această versiune a documentației tehnice a fost, de asemenea, analizată de către OTR, care a elaborat un nou raport privind integralitatea și acuratețea documentației tehnice, menținându-și avizul negativ.

Pentru a-și îndeplini obligațiile conform articolului 5 litera (c) din decizia finală, Microsoft a pus la dispoziția întreprinderilor interesate un acord de evaluare. Până în prezent, patru societăți (Novell, IBM, Oracle și Sun) au semnat acorduri de evaluare de trei zile cu Microsoft. Serviciile Comisiei au solicitat acestor societăți să elaboreze o descriere detaliată a modului în care s-a desfășurat evaluarea la fața locului, să stabilească dacă documentația tehnică analizată în cursul evaluării furnizează specificații complete și exacte pentru protocoalele menționate în decizie și să-și exprime opiniile cu privire la valoarea tehnologiei prezentate în documentația tehnică furnizată.

Ca răspuns la două cereri din partea Comisiei (una din septembrie/octombrie 2005 și cealaltă din martie 2006), Novell, IBM, Oracle și Sun au emis observații critice cu privire la caracterul adecvat și suficient al documentației tehnice furnizate.

La 11 și 23 noiembrie 2005, Microsoft a înaintat o documentație tehnică revizuită („documentația tehnică din noiembrie 2005”). La 30 noiembrie 2005, mandatarul a înaintat un raport preliminar privind documentația tehnică revizuită a Microsoft, care a fost trimis acesteia. La 15 decembrie 2005, mandatarul a înaintat raportul său final privind documentația tehnică din noiembrie 2005.

La 15 decembrie 2005, Microsoft a formulat un răspuns la raportul preliminar al mandatarului și a anunțat că a pregătit la Redmond o nouă documentație tehnică revizuită („documentația tehnică din 15 decembrie 2005”). Această a treia versiune a documentației tehnice, care nu a fost primită de Comisie înainte de 26 decembrie 2005, a fost comentată într-un raport elaborat de către mandatar la 3 martie 2006.

Comunicarea obiecțiilor

La 21 decembrie 2005, Comisia a înaintat Microsoft o comunicare a obiecțiilor, în care își exprima avizul preliminar conform căruia documentația tehnică revizuită înaintată la 11 și 23 noiembrie 2005 este în continuare insuficientă pentru a respecta obligațiile impuse Microsoft la articolul 5 literele (a) și (c) din decizia finală. Comunicarea obiecțiilor s-a referit, de asemenea, la cea de-a treia versiune a documentației tehnice, subliniind că schimbările apărute în versiunea documentației tehnice din 15 decembrie 2005 au fost limitate, în principal, la formatare. Comisia a concluzionat că versiunea documentației tehnice din 15 decembrie 2005 nu a remediat deficiențele identificate în versiunile precedente. Rapoartele mandatarului au fost anexate la comunicarea obiecțiilor.

Microsoft a fost solicitată să răspundă până la 31 ianuarie 2006. La cererea Microsoft, am prelungit termenul până la 15 februarie 2006, în special pentru a permite experților externi ai Microsoft să elaboreze avize justificate privind criticele aduse de către Comisie. Acest termen prelungit a fost respectat.

În cadrul audierii și în răspunsul scris, Microsoft a susținut că respectiva comunicare a obiecțiilor era, în mod fundamental, eronată, deoarece nu a ținut seama suficient de documentația tehnică anunțată de Microsoft la 15 decembrie 2005. Deoarece Microsoft informase Comisia că documentația tehnică va fi disponibilă pentru analiză după data de 15 decembrie, Comisia ar fi trebuit să aștepte sosirea la Bruxelles a unui exemplar din documentația tehnică și nu să emită dinainte comunicarea obiecțiilor.

Nu sunt de acord cu Microsoft cu privire la caracterul eronat al comunicării obiecțiilor. Astfel cum este recunoscut în jurisprudență, o comunicare a obiecțiilor este un document care prezintă constatări preliminare. Până la adoptarea unei decizii, Comisia își poate modifica sau nuanța poziția exprimată în comunicare, cu condiția să dea întreprinderilor interesate posibilitatea de a-și face cunoscute părerile în această privință (3). În scrisoarea de expunere a faptelor trimisă la data de 10 martie 2006 (a se vedea mai jos), Microsoft a fost informată în mod corect în legătură cu analiza de către Comisie a celei de-a treia versiuni a documentației tehnice furnizate de Microsoft și a avut suficient timp la dispoziție pentru a-și exprima opinia. În consecință, în opinia mea, Microsoft nu poate pretinde că i-au fost încălcate drepturile cu privire la emiterea comunicării obiecțiilor.

Alte documente înaintate de Microsoft și „scrisoarea de expunere a faptelor”

La 25 ianuarie 2006, Microsoft a oferit deținătorilor de licențe pentru documentația tehnică acces la codul sursă Windows printr-o licență de referință pentru codul sursă.

La 30 ianuarie 2006, Microsoft a furnizat serviciilor relevante ale Comisiei o a patra versiune a documentației tehnice.

La 10 martie 2006, Comisia a înaintat Microsoft un document („scrisoare de expunere a faptelor”) care explică faptul că versiunea documentației tehnice din 15 decembrie 2005 a fost considerată insuficientă pentru a respecta cerințele deciziei finale. În plus, Microsoft a fost informată că furnizarea codului sursă a fost considerată nerelevantă pentru obligațiile impuse Microsoft prin articolul 5 literele (a) și (c) din decizia finală. Au fost anexate un raport elaborat de către mandatar referitor la cea de-a treia versiune a documentației tehnice și un raport elaborat de către TAEUS referitor la cea de-a patra versiune a documentației tehnice, deși doar prin examinarea specificațiilor unuia dintre protocoale.

Microsoft a avut posibilitatea de a prezenta observații pe marginea scrisorii de expunere a faptelor în termen de două săptămâni.

În scrisoarea din 14 martie 2006, Microsoft a considerat că scrisoarea de expunere a faptelor a adus noi acuzații și, în consecință, aceasta reprezenta o comunicare a obiecțiilor suplimentară, a cărei emitere necesită un termen de răspuns de patru săptămâni. În special, Microsoft a considerat că afirmația din scrisoarea de expunere a faptelor conform căreia cea de-a treia versiune a documentației tehnice nu respectă dispozițiile articolului 5 literele (a) și (c) din decizia Comisiei din 24 martie 2004 a reprezentat o nouă acuzație.

În răspunsul meu din 17 martie 2006, am afirmat că nu împărtășesc opinia Microsoft conform căreia scrisoarea de expunere a faptelor elaborată de Comisie a stabilit obiecții care nu existau în comunicarea obiecțiilor elaborată de către Comisie. În opinia mea, abordarea mai detaliată a versiunii documentației tehnice din 15 decembrie 2005 nu a echivalat cu ridicarea de noi obiecții împotriva Microsoft ci, mai degrabă, a menținut obiecțiile existente în lumina noilor fapte. În consecință, nu am satisfăcut cererile Microsoft. Cu toate acestea, în special pentru a permite Microsoft să se concentreze pe pregătirea audierii în zilele următoare, cu privire atât la comunicarea obiecțiilor, cât și la scrisoarea de expunere a faptelor, nu am cerut Microsoft să răspundă în scris scrisorii de expunere a faptelor înainte de audiere și am acordat Microsoft o prelungire de două săptămâni după audiere, adică până la 14 aprilie 2006, pentru a depune în scris observații pe marginea scrisorii de expunere a faptelor. Acest termen limită a fost respectat.

Alte documente înaintate de Microsoft și cea de-a doua scrisoare de expunere a faptelor elaborată de Comisie

La data de 11 aprilie 2006, Microsoft a înaintat o nouă versiune revizuită a documentației tehnice.

În urma unei întâlniri dintre mandatar și reprezentanți din partea Microsoft și a Comisiei care a avut loc la 7 și 8 aprilie 2006 și a unei scrisori din partea membrului Comisiei responsabil cu concurența către directorul executiv al Microsoft din 13 aprilie 2006, Microsoft a furnizat mandatarului la 22 aprilie 2006 un plan de lucru pentru furnizarea documentației tehnice complete și exacte. Acest plan de lucru prevede ca o documentație tehnică revizuită pentru cea mai mare parte a protocoalelor descrise să fie înaintată până la 30 iunie 2006, iar documentația tehnică pentru protocoalele rămase să fie înaintată până la 18 iulie 2006.

La 15 mai 2006, mandatarul a înaintat două rapoarte: unul care comenta pe marginea rapoartelor primite de la experții tehnici ai Microsoft, anexate la scrisoarea Microsoft din 14 aprilie 2006, și un altul care oferea o evaluare a integralității și acurateței documentației tehnice înaintate de către Microsoft la 11 aprilie 2006.

La 15 mai 2006, TAEUS a înaintat un raport care realiza o evaluare a integralității și a acurateței acestei documentații și care oferea comentarii pe marginea rapoartelor expertului Microsoft. Acest raport a fost înaintat Microsoft la 19 mai 2006, odată cu raportul mandatarului din 15 mai 2006 și cu raportul mandatarului asupra documentației tehnice înaintate de către Microsoft la 11 aprilie 2006. În aceeași scrisoare, Comisia informa Microsoft că obiecțiile ridicate la 21 decembrie 2005 în legătură cu integralitatea și acuratețea documentației tehnice nu fuseseră remediate și, în consecință, rămân valabile. Comisia a invitat Microsoft să prezinte observații pe baza raportului în termen de două săptămâni de la primirea acestuia.

La 23 mai 2006, Microsoft a solicitat prelungirea cu două săptămâni a termenului limită pentru a furniza un răspuns la scrisoarea Comisiei din 19 mai 2006.

La 30 mai 2006, am fost de acord cu prelungirea termenului pentru răspunsul Microsoft la scrisoarea Comisiei din 19 mai 2006 până la 9 iunie 2006.

La 9 iunie 2006, Microsoft a răspuns la scrisoarea din 19 mai 2006. Acest răspuns includea două noi rapoarte ale experților tehnici ai Microsoft.

Acces la dosar

În urma emiterii comunicării obiecțiilor, Microsoft a primit dreptul de acces la dosar la 23 decembrie 2005. În scrisorile din 24 decembrie 2005 și 2 ianuarie 2006, precum și în cadrul unei întâlniri la Biroul consilierului-audiator din 6 ianuarie 2006, Microsoft a solicitat acces suplimentar la dosarul Comisiei. Această cerere de acces la dosar includea, de asemenea, corespondența dintre Comisie, pe de o parte, și OTR și mandatar, de altă parte.

Prin scrisoarea din 13 ianuarie 2006, nu am aprobat cererea Microsoft de acces la corespondența cu OTR și mandatarul însărcinat cu monitorizarea. În urma unei corespondențe detaliate cu Microsoft în această problemă, am considerat această corespondență ca fiind internă. Totuși, am cercetat cu atenție dacă accesul la această corespondență ar fi putut fi necesar pentru înțelegerea adecvată a metodologiei sau a verificării tehnice corespunzătoare a raportului mandatarului sau dacă ar fi putut fi, într-un alt mod, indispensabil în apărarea Microsoft. Însă, deoarece „testul de suficiență” realizat de către mandatarul însărcinat cu monitorizarea nu putea fi exclus, am hotărât să permit accesul la acest document. În plus, pentru a permite Microsoft să verifice selecția documentelor accesibile realizată de către serviciile Comisiei, am dispus ca Microsoft să primească o listă descriptivă a tuturor documentelor la care nu avea încă acces și care erau legate potențial de comunicarea obiecțiilor.

Prin scrisoarea din 17 ianuarie 2006, Microsoft a solicitat acces la toate documentele legate de contactele Comisiei cu cele patru societăți care răspunseseră la testul de piață al Comisiei (Novell, IBM, Oracle și Sun), precum cu orice alte părți terțe cu care a conlucrat Comisia în această privință. Deși documentele depuse de aceste părți terțe fuseseră clasificate ca fiind confidențiale de la început, toți furnizorii de informații au renunțat la dreptul lor la confidențialitate cu privire la documentele trimise de aceștia și aflate pe lista furnizată Microsoft. În consecință, i s-a acordat acesteia accesul la documente. Cum unele întreprinderi renunțaseră la confidențialitate cu condiția explicită ca Microsoft să nu difuzeze aceste informații decât avocaților și personalului direct implicat în această problemă, am informat Microsoft în legătură cu acest lucru. Ulterior, unii furnizori de informații s-au plâns că Microsoft a folosit informațiile în alte scopuri decât apărarea Microsoft în procedurile aflate în curs de desfășurare, în special prin prezentarea informațiilor pe site-ul internet al Microsoft. Corporației Microsoft i s-a dat ocazia să prezinte observații pe marginea acestor plângeri. În final, am permis accesul la un anumit obiect de corespondență dintre OTR și mandatarul independent, pe de o parte, și părți terțe, pe de altă parte.

Prin scrisoarea din 2 martie 2006 care mi-a fost adresată, Microsoft a solicitat acordarea accesului la orice material înaintat direct mandatarului sau OTR de către furnizorii de informații și în principal Sun, IBM, și Oracle. Deși aceste documente nu se aflau în dosarul Comisiei în momentul în care Microsoft a făcut solicitarea, serviciile relevante ale Comisiei au fost de acord să ceară această corespondență de la mandatar (OTR informase Comisia că nu existase o corespondență scrisă cu părți terțe). Cu excepția câtorva documente care au fost considerate confidențiale și nerelevante, Microsoft a primit aceste informații.

Prin scrisoarea din 22 martie 2006, Microsoft a solicitat accesul la răspunsurile primite de către serviciile Comisiei din partea întreprinderilor terțe ca răspuns la solicitările de la articolul 18. Am asigurat acordarea accesului de îndată ce au fost soluționate cererile părților terțe privind confidențialitatea. În aceeași scrisoare, Microsoft a solicitat accesul la corespondența dintre Comisie și noul său expert, TAEUS. Deoarece am considerat această corespondență ca fiind de natură internă, nu am satisfăcut solicitarea Microsoft. Cu toate acestea, am verificat ca obiectele de corespondență să nu fie indispensabile pentru verificarea corectitudinii tehnice a rapoartelor elaborate de către TAEUS sau pentru înțelegerea metodologiei folosite. Microsoft a presupus, de asemenea, că mai există și o altă corespondență între serviciile Comisiei și terțe părți interesate. Am informat Microsoft că nu exista o astfel de corespondență.

Prin scrisoarea din 23 mai 2006, Microsoft a solicitat accesul la mai multe elemente ale corespondenței între Comisie, pe de o parte și mandatarul sau TAEUS, pe de altă parte, și a cerut să i se acorde accesul la o listă actualizată a comunicărilor dintre Comisie și părțile terțe și copii ale versiunilor neconfidențiale ale acestor comunicări.

În răspunsul meu din 2 iunie 2006, mi-am reafirmat poziția conform căreia Microsoft nu are drept de acces la corespondența internă dintre Comisie, pe de o parte, și TAEUS sau mandatarul, pe de altă parte. Cu toate acestea, am verificat cu atenție ca respectiva corespondență să nu conțină chestiuni indispensabile pentru apărarea Microsoft. În plus, am dispus trimiterea către Microsoft a unei liste actualizate a comunicărilor dintre Comisie și părțile terțe și a unui exemplar complet din comunicările neconfidențiale și legate de obiecțiile ridicate împotriva Microsoft în aceste proceduri.

Audierea

Prin documentele depuse la 15 februarie 2006, Microsoft a solicitat o audiere publică. În scrisoarea mea din 23 februarie 2006, am arătat că, în conformitate cu formularea clară a articolului 14 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, audierile nu pot fi publice. Cum această prevedere nu era numai în interesul Microsoft, ci și al altor participanți la audiere și în interesul procedurii (printre altele, pentru evitarea tensiunilor în dezbatere), am considerat că solicitarea Microsoft nu-mi permitea să mă abat de la o regulă veche care a asigurat desfășurarea audierilor într-o atmosferă constructivă și productivă în ultimii 40 de ani.

Am respins cererea de amânare a Microsoft și, în consecință, audierea a avut loc la 30 și 31 martie 2006.

Pe lângă Microsoft, nouă alte părți interesate au participat la audiere și au făcut prezentări.

Nu au existat constrângeri impuse Microsoft în ceea ce privește sfera documentelor depuse la audiere. În plus, i s-a acordat, în principiu, tot timpul de vorbire solicitat. Având în vedere numărul de părți terțe implicat, unele dintre acestea au fost rugate să-și reducă solicitările inițiale privind timpul de vorbire. S-a menținut un echilibru general între Microsoft și părțile terțe. Microsoft a avut posibilitatea să răspundă la observațiile părților terțe în etapa finală a audierii.

Audierea a avut loc în mod esențial pe baza informațiilor furnizate de către Microsoft la 26 decembrie 2005 (a treia versiune a documentației tehnice). Cu toate acestea, nu am intervenit atunci când s-a abordat problema celei de-a patra versiuni a documentației tehnice înaintată de către Microsoft la 30 ianuarie 2006, deoarece această versiune fusese abordată în raportul TAEUS anexat la scrisoarea de expunere a faptelor emisă de către Comisiei la 10 martie 2006.

Proiectul de decizie finală

În opinia mea, proiectul de decizie finală nu conține elemente de drept care să nu fi fost abordate în comunicarea obiecțiilor și nici fapte care să nu fi fost prezentate fie în comunicarea obiecțiilor, fie în scrisorile de expunere a faptelor.

În lumina celor menționate, consider că dreptul de a fi audiat al Microsoft și al părților terțe a fost respectat în cazul de față.

Bruxelles, 3 iulie 2006.

Karen WILLIAMS

(1) Articolul 5 din partea operativă a deciziei finale prevede:

„În cea ce privește abuzul menționat la articolul 2 litera (a):

(a)

În termen de 120 de zile de la data notificării prezentei decizii, corporația Microsoft va pune informațiile privind interoperabilitatea la dispoziția oricăror întreprinderi care sunt interesate în a elabora și distribui produse pentru sistemele de operare tip server pentru grupuri de lucru și va permite, în condiții rezonabile și nediscriminatorii, folosirea informațiilor privind interoperabilitatea de către aceste întreprinderi în scopul elaborării și distribuției de produse pentru sistemele de operare tip server pentru grupuri de lucru.

(b)	Corporația Microsoft va asigura actualizarea informațiilor furnizate privind interoperabilitatea în mod constant și la timp.

(c)

În termen de 120 de zile de la data notificării prezentei decizii, corporația Microsoft va crea un mecanism de evaluare care va oferi întreprinderilor interesate posibilitatea concretă de a se informa cu privire la domeniul de aplicare și condițiile de utilizare ale informațiilor privind interoperabilitatea; în ceea ce privește acest mecanism de evaluare, corporația Microsoft poate impune condiții rezonabile și nediscriminatorii pentru a se asigura că accesul la informațiile privind interoperabilitatea este acordat numai în scopul evaluării.” […].

(2) Cf. articolul 7 din decizie și articolul 3 din decizia privind mandatarul.

(3) Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 septembrie 2003, în cauzele comune T-191/98 și T-212/98 până la T-214/98, Atlantic Container Line, alineatul (115).

5.6.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 138/10

Rezumat al deciziei Comisiei

din 12 iulie 2006

de stabilire a cuantumului definitiv al penalității cu titlu cominatoriu impuse corporației Microsoft prin Decizia C(2005) 4420 final și de modificare a acesteia cu privire la cuantumul penalității cu titlu cominatoriu

(Cazul COMP/C-3/37.792 — Microsoft)

[notificată cu numărul C(2006) 3143]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(2008/C 138/07)

La data de 12 iulie 2006, Comisia a adoptat o decizie de stabilire a cuantumului definitiv al penalității cu titlu cominatoriu impuse corporației Microsoft prin Decizia C(2005) 4420 final și de modificare a acesteia cu privire la cuantumul penalității cu titlu cominatoriu. Conform dispozițiilor articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (1) , Comisia face publice în cele ce urmează numele părților implicate și elementele esențiale ale deciziei, inclusiv penalitățile impuse, având în vedere interesul legitim al întreprinderilor de a-și proteja interesele comerciale. O versiune neconfidențială a textului integral al deciziei și a textului Deciziei C(2005) 4420 din 10 noiembrie 2005 sunt disponibile în versiunea lingvistică autentică și în limbile de lucru ale Comisiei pe site-ul internet al DG Concurență, la adresa:

http://europa.eu.int/comm/competition/index_en.html

1. REZUMATUL CAUZEI

1.1. Contextul cauzei

La data de 24 martie 2004, Comisia a adoptat o decizie [C(2004) 900] într-o acțiune introdusă conform articolului 82 din Tratatul CE, (Cauza COMP/C-3/37.792) adresată Microsoft. În această decizie („decizia”), Comisia a stabilit, printre altele, că Microsoft a încălcat dispozițiile articolului 82 din Tratatul CE și ale articolului 54 din Acordul privind Spațiul Economic European refuzând, din octombrie 1998 și până la data adoptării deciziei, să dezvăluie anumite „informații privind interoperabilitatea” (2) firmelor care comercializează produse pentru sistemele de operare tip server pentru grupuri de lucru, astfel încât acestea să poate elabora și distribui produse interoperabile.

Articolul 5 litera (a) din partea operativă a deciziei prevede:

„În termen de 120 de zile de la data notificării prezentei decizii, corporația Microsoft va pune informațiile privind interoperabilitatea la dispoziția oricăror întreprinderi care sunt interesate în a dezvolta și distribui produse pentru sistemele de operare tip server pentru grupuri de lucru și va permite, în termeni rezonabili și nediscriminatorii, folosirea informațiilor privind interoperabilitatea de către aceste întreprinderi în scopul dezvoltăriii și distribuției de produse pentru sistemele de operare tip server pentru grupuri de lucru”.

3.	Cererea Microsoft privind aplicarea de măsuri provizorii împotriva deciziei a fost respinsă prin ordinul Președintelui Tribunalului de Primă Instanță la data de 22 decembrie 2004 (T-201/04 R).

Deoarece Microsoft continuă să nu îndeplinească obligațiile ce îi revin în virtutea dispozițiilor deciziei la mai mult de un an de la adoptarea acesteia, la data de 10 noiembrie 2005, Comisia a adoptat o decizie care impune corporației Microsoft o penalitate cu titlu cominatoriu în temeiul articolului 24 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 [„decizia în temeiul articolului 24 alineatul (1)”]. Articolul 1 din decizia în temeiul articolului 24 alineatul (1) prevede:

„Corporația Microsoft ia toate măsurile pentru ca, până la data de 15 decembrie 2005, să îndeplinească integral obligațiile stabilite la articolul 5 literele (a) și (c) din Decizia C(2004) 900 a Comisiei din 24 martie 2004.

În caz de neîndeplinire a obligațiilor, se va impune corporației Microsoft plata unei penalități cu titlu cominatoriu de 2 milioane EUR pe zi, calculată de la data în cauză”.

1.2. Desemnarea mandatarului însărcinat cu monitorizarea

Articolul 7 din decizie prevede:

„În termen de 30 de zile de la data notificării prezentei decizii, corporația Microsoft trebuie să înainteze Comisiei o propunere privind crearea unui mecanism adecvat care să asiste Comisia în monitorizarea respectării dispozițiilor prezentei decizii de către corporația Microsoft. Acest mecanism trebuie să includă desemnarea unui mandatar însărcinat cu monitorizarea, independent de Microsoft.

În cazul în care Comisia consideră că mecanismul de monitorizare propus de corporația Microsoft este neadecvat, aceasta își rezervă dreptul de a impune un astfel de mecanism printr-o decizie”.

La data de 28 iulie 2005, Comisia a adoptat o decizie conform articolului 7 din decizie și articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, de creare a mecanismului de monitorizare stipulat la articolul 7 din decizie („decizia privind mandatarul”) (3). Decizia privind mandatarul prevede, printre altele, desemnarea unui mandatar însărcinat cu monitorizarea.

În scrisoarea din 12 august 2005, Microsoft a propus patru candidați pentru funcția de mandatar independent. După intervievarea celor patru candidați, Comisia a numit unul dintre candidații propuși de Microsoft, profesorul Neil Barrett, în funcția de mandatar însărcinat cu monitorizarea („mandatarul”) prin scrisoarea din 4 octombrie 2005.

1.3. Etape procedurale

La 21 decembrie 2005, pe baza rapoartelor înaintate de către mandatar privind documentația tehnică furnizată de către Microsoft considerată a conține informații privind interoperabilitatea, Comisia a ajuns la concluzia preliminară că Microsoft nu a dus încă la îndeplinire obligațiile stabilite la articolul 5 literele (a) și (c) din decizie. În consecință, Comisia a emis o comunicare a obiecțiilor în care menționa că intenționează ca, prin intermediul unei decizii în temeiul articolului 24 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, să stabilească cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu impuse Microsoft prin decizia în temeiul articolului 24 alineatul (1) pentru nerespectarea obligației de a pune informațiile privind interoperabilitatea la dispoziția întreprinderilor interesate, conform articolului 5 literele (a) și (c) din decizie, în perioada cuprinsă între 15 decembrie 2005 și până la data menționată, într-o decizie în temeiul articolului 24 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

9.	După ce a beneficiat de o prelungire a termenului, la data de 15 februarie 2006, Microsoft a răspuns la comunicarea obiecțiilor.

10.

La data de 10 martie 2006, Comisia a trimis Microsoft o scrisoare la care erau anexate alte rapoarte din partea mandatarului și din partea experților tehnici ai Comisiei privind documentația tehnică furnizată de către Microsoft și a invitat Microsoft să prezinte observații pe marginea acestora, Microsoft înaintând observațiile la 14 aprilie 2006.

11.	La 30 și 31 martie 2006 au avut loc audieri la Bruxelles.

12.	La 11 aprilie 2006, Microsoft a înaintat o versiune revizuită a documentației tehnice considerată a conține informațiile privind interoperabilitatea.

13.

La 19 mai 2006, Comisia a trimis Microsoft o scrisoare la care erau anexate noi rapoarte privind documentația tehnică revizuită furnizată în aprilie din partea mandatarului și a experților tehnici ai Comisiei și a invitat Microsoft să prezinte observații pe marginea acestora, iar Microsoft a înaintat observațiile la 9 iunie 2006.

1.4. Societatea și produsul vizat

14.

Microsoft este o societate de software cu sediul în Redmond, statul Washington, SUA. Cifra sa de afaceri pentru exercițiul financiar iulie 2004-iunie 2005, cel mai recent an financiar complet al Microsoft, a fost de 39 788 milioane USD. Microsoft are 55 000 angajați în toată lumea. Microsoft este prezentă în toată țările din Spațiul Economic European.

15.	Produsele vizate de prezenta acțiune sunt „sistemele de operare Windows tip server pentru grupuri de lucru” astfel cum sunt definite acestea la articolul 1 alineatul (9) din decizie.

1.5. Natura încălcării

16.

Astfel cum este menționat la considerentul 1003 din decizie, obiectivul deciziei „este de a garanta concurenților Microsoft posibilitatea de a crea produse interoperabile cu arhitectura domeniului Windows susținută în mod natural în sistemul de operare Windows dominant pentru PC-uri client și, prin urmare, de a concura în mod viabil cu sistemul de operare tip server pentru grupuri de lucru al Microsoft”.

17.

Comisia a analizat respectarea de către Microsoft a dispozițiilor articolului 5 literele (a) și (c) din decizie pe baza evaluării integralității și acurateței versiunii din decembrie 2005 a documentației tehnice, precum și a versiunilor documentației tehnice furnizate de Microsoft până în aprilie 2006. Comisia a fost asistată de către mandatar, precum și de experții tehnici proprii. Comisia a ajuns la concluzia că Microsoft, după mai mult de doi ani de la adoptarea deciziei, nu s-a conformat ordinului de dezvăluire a informațiilor cuprins în respectiva decizie, deoarece nu a furnizat o documentație completă și exactă conținând informațiile privind interoperabilitatea care ar permite concurenților să creeze servere interoperabile cu sistemele de operare dominante tip PC și tip server pentru grupuri de lucru ale Microsoft.

2. CUANTUMUL DEFINITIV AL PENALITĂȚII CU TILU COMINATORIU

2.1. Perioada relevantă a încălcării

18.	Această decizie vizează doar perioada cuprinsă între 16 decembrie 2005 și 20 iunie 2006, data la care proiectul de decizie a fost trimis membrilor Comitetului Consultativ în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 („perioada relevantă”).

2.2. Cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu pentru perioada relevantă

19.

Articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 prevede că, în cazul în care întreprinderea vizată a îndeplinit obligația pe care penalitatea cu titlu cominatoriu era menită s-o pună în aplicare, Comisia poate stabili cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu la un nivel mai scăzut decât cel decurgând din decizia originală. Comisia trebuie, de asemenea, să poată stabili un cuantum definitiv pentru o perioadă de timp dată în cazul în care întreprinderea nu a îndeplinit, până la sfârșitul perioadei respective, obligația pe care penalitatea cu titlu cominatoriu era menită s-o pună în aplicare. În caz contrar, o întreprindere s-ar putea sustrage de la plata penalităților cu titlu cominatoriu care i-au fost impuse continuând să nu-și respecte obligațiile, ceea ce ar anula efectul util al articolului 24.

20.

În decizia în temeiul articolului 24 alineatul (1), Comisia a impus o penalitate cu titlu cominatoriu de 2 milioane EUR pe zi. Procedând astfel, Comisia a ținut seama de necesitatea de a impune o penalitate cu titlu cominatoriu suficient de mare încât să asigure respectarea de către Microsoft a deciziei, precum și de măsura în care neîndeplinirea de către Microsoft a obligațiilor sale conform articolului 5 literele (a) și (c) din decizie a redus eficiența măsurii reparatorii. În timp ce comunicarea obiecțiilor s-a referit la un singur aspect al neîndeplinirii de către Microsoft a obligațiilor sale, și anume faptul că aceasta nu a furnizat o documentație tehnică completă și exactă care să cuprindă informațiile privind interoperabilitatea, decizia a subliniat faptul că nivelul penalității cu titlu cominatoriu ar trebui să reflecte gradul în care acest aspect al neîndeplinirii de către Microsoft a obligațiilor sale a redus eficiența măsurii reparatorii.

21.

În acest sens, trebuie să se țină seama de faptul că nerespectarea continuă de către Microsoft a dispozițiilor deciziei și neluarea de măsuri pentru a pune capăt încălcării grave a dispozițiilor articolului 82 din tratat și ale articolului 54 din Acordul SEE (4) (5) poate duce la amplificarea riscului de a elimina concurența eficientă de pe piața sistemelor de operare tip server pentru grupuri de lucru identificată în decizie (6). Este necesară stabilirea penalităților cu titlu cominatoriu la un nivel care să stimuleze motivația întreprinderii de a se supune unei decizii luate conform articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, astfel încât întreprinderea să considere că este rațional din punct de vedere economic să se supună acestei decizii mai degrabă decât culeagă beneficiile nerespectării acesteia. În mod similar, Comisia trebuie să țină seama de necesitatea stabilirii de penalități cu titlu cominatoriu proporționale și suficiente pentru a forța să se supună deciziei o întreprindere cum este Microsoft, cu dimensiuni și resurse financiare considerabile.

22.

Comisia a ajuns la concluzia că, în perioada relevantă, documentația tehnică a fost incompletă și inexactă într-o asemenea măsură încât nu a putut reprezenta o bază adecvată de la care o întreprindere interesată să pornească să dezvolte sisteme de operare tip server pentru grupuri de lucru care să fie interoperabile cu produsele Microsoft, așa cum preconiza decizia. Prin urmare, s-a stabilit că, în timpul perioadei relevante, eficiența dispozițiilor articolului 5 literele (a) și (c) din decizie a fost în întregime sau în cea mai mare parte eliminată, indiferent dacă remunerația solicitată de Microsoft a fost sau nu rezonabilă în raport cu informațiile furnizate. Având în vedere acest fapt, Comisia ar fi pe deplin îndreptățită să stabilească cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu, chiar și numai pentru aspectul neconformării discutat în prezenta decizie, la 2 milioane EUR pe zi pe parcursul perioadei relevante.

23.

Cu toate acestea, Comisia poate, de asemenea, concluziona că Microsoft nu a respectat articolul 5 literele (a) și (c) din decizie în ceea ce privește caracterul rezonabil al remunerației încasate după data de 15 decembrie 2005 pentru informațiile furnizate. În acest stadiu, în scopul aplicării eficiente, este deci necesar să se aibă în vedere posibilitatea de a fixa o sumă definitivă pentru acest aspect al neconformării, de la data fixată în decizia în temeiul articolului 24 alineatul (1).

24.

Cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu cu privire la nerespectarea de către Microsoft a obligațiilor legate de furnizarea documentației tehnice complete și exacte cuprinzând informațiile privind interoperabilitatea, conform articolului 5 literele (a) și (c) din decizie, a fost prin urmare calculat la suma de 1,5 milioane EUR pe zi pe parcursul perioadei relevante.

2.3. Concluzie

25.

Cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu impuse Microsoft conform articolului 24 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, pentru nerespectarea obligațiilor referitoare la furnizarea unei documentații tehnice complete și exacte cuprinzând informațiile privind interoperabilitatea, stabilite la articolul 5 literele (a) și (c) din decizie, a fost fixat la 280,5 milioane EUR pentru perioada cuprinsă între 16 decembrie 2005 și 20 iunie 2006, inclusiv.

3. CREȘTEREA PENALITĂȚILOR CU TITLU COMINATORIU

26.

Întârzierea Microsoft de a-și îndeplini obligațiile conform dispozițiilor deciziei poate duce la creșterea suplimentară a riscului de a elimina concurența eficientă de pe piața sistemelor de operare tip server pentru grupuri de lucru, în cadrul căreia, la momentul emiterii deciziei, Microsoft deținea deja o poziție dominantă și era susceptibilă de a elimina orice concurență (considerentul 1070 din decizie). Datele de piață arată că cota de piață a Microsoft continuă să crească în mod constant. Cum piața sistemelor de operare tip server pentru grupuri de lucru este caracterizată prin bariere înalte la intrare (considerentele 512-525 din decizie), din cauza, printre altele, a efectelor de rețea indirecte care se consolidează reciproc (a se vedea considerentul 653 din decizie), această deteriorare a structurii pieței riscă să devină ireversibilă. În consecință, garantarea respectării de către Microsoft a obligațiilor impuse a devenit în prezent mai urgentă decât în trecut.

27.

În urma deciziei în temeiul articolului 24 alineatul (1), care a impus o penalitate cu titlu cominatoriu de 2 milioane EUR pe zi, Microsoft nu a luat măsurile necesare timp de cel puțin șapte luni. Având în vedere caracterul urgent al îndeplinirii obligațiilor, nivelul penalității cu titlu cominatoriu este ridicat la 3 milioane EUR, începând de la 31 iulie 2006. Deoarece este posibil ca ordinul de dezvăluire a informațiilor de la articolul 5 literele (a) și (c) din decizie să fie total sau în cea mai mare parte lipsit de eficiența, fie din cauza faptului că Microsoft nu a furnizat o documentație tehnică completă și exactă conținând informațiile privind interoperabilitatea, fie din cauză că Microsoft solicită o remunerație nerezonabilă, acest cuantum ar trebui să se aplice în mod egal ambelor aspecte ale nerespectării obligațiilor impuse Microsoft identificate preliminar în decizia în temeiul articolului 24 alineatul (1). În consecință, dacă Microsoft nu-și îndeplinește obligațiile până la 31 iulie 2006, Comisia poate hotărî să fixeze în mod definitiv cuantumul integral al acestei penalități majorate cu titlu cominatoriu pentru orice perioadă relevantă ulterioară, privind fiecare dintre cele două aspecte ale nerespectării de către Microsoft a obligațiilor care i-au fost impuse sau pentru ambele aspecte în același timp.

(1) JO L 1, 4.1.2003, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1419/2006 (JO L 269, 28.9.2006, p. 1).

(2) Termenul „informații privind interoperabilitatea” este definit la articolul 1 alineatul (1) din decizie. Acesta înseamnă „specificațiile complete și exacte pentru toate protocoalele aplicate în sistemele de operare Windows tip server pentru grupuri de lucru și care sunt folosite de serverele Windows pentru grupuri de lucru în scopul de a livra servicii legate de fișiere și imprimare, precum și servicii de administrare pentru grupuri și utilizatori, inclusiv servicii Windows Domain Controller, Active Directory și Group Policy către rețelele Windows pentru grupuri de lucru”. Articolul 1 alineatul (2) din decizie definește „protocolul” ca fiind „o serie de reguli de interconectare și interacțiune între diferitele elemente ale sistemelor de operare Windows tip server pentru grupuri de lucru și sistemele de operare Windows pentru PC-uri client aflate în funcțiune pe diferite calculatoare într-o rețea Windows pentru grupuri de lucru”.

(3) Decizia Comisiei din 28 iulie 2005 privind o acțiune în temeiul articolului 82 din Tratatul CE [Cauza COMP/C-3/37.792 — Microsoft — C(2005) 2988 final].

(4) A se vedea considerentele 1068-1074 din decizie.

(5) A se vedea, de asemenea, în această privință hotărârea în cauzele comune 46/87 și 227/88, Hoechst [1989] ECR 2859, alineatul (64), în care instanța se referă la „obligația impusă tuturor persoanelor aflate sub incidența dreptului comunitar de a accepta faptul că măsurile adoptate de către instituții sunt pe deplin aplicabile atâta vreme cât nu au fost declarate nule de către instanță și de a recunoaște aplicabilitatea lor, cu excepția cazului în care instanța a hotărât să suspende aplicarea măsurilor în cauză […]”.

(6) A se vedea considerentele 590-692 din decizie.

5.6.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 138/20

Comunicare din partea Autorității de Supraveghere a AELS în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Legea menționată la punctul 64 litera (a) din anexa XIII la Acordul SEE [Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului privind accesul operatorilor de transport aerian comunitari la rutele aeriene intracomunitare]

Impunerea de noi obligații de serviciu public cu privire la serviciile aeriene regulate pe ruta Værøy (heliport) — Bodø dus-întors

(2008/C 138/10)

1. INTRODUCERE

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind accesul operatorilor de transport aerian comunitari la rutele aeriene intracomunitare, Norvegia a decis să impună obligații de serviciu public începând cu data de 1 august 2008 cu privire la serviciile aeriene regulate de pe următoarele rute:

Værøy — Bodø dus-întors.

2. OBLIGAȚIILE DE SERVICIU PUBLIC INCLUD URMĂTOARELE SPECIFICAȚII PENTRU ZONA DE OPERARE VÆRØY — BODØ DUS-ÎNTORS

2.1. Frecvențe minime, număr de locuri, rute și orare de zbor

Următoarele cerințe se aplică pentru frecvențe, număr de locuri, rute și orare de zbor

—	în cazul în care nu este specificat altfel, cerințele se aplică în tot cursul anului,

—	în cazul în care se aplică cerințele privind numărul de locuri, numărul de locuri oferit va fi ajustat în conformitate cu regulile prevăzute în anexa A la prezenta publicație,

—	se va lua în considerare cererea publică de călătorii aeriene.

Frecvențe

—	1 februarie-31 octombrie: minim două servicii dus-întors zilnice de luni până vineri, unul sâmbătă și unul duminică,

—	1 noiembrie-31 ianuarie: minim un serviciu dus-întors de luni până vineri, unul sâmbătă și unul duminică,

—	în cazul în care este stabilită o procedură de apropiere instrumentală (IFR) pentru Værøy, cerința de minim două servicii dus-întors zilnice de luni până vineri, unul sâmbătă și unul duminică se aplică în tot cursul anului.

Număr de locuri

—	1 februarie-31 octombrie: în ambele direcții cel puțin 180 de locuri vor fi oferite săptămânal,

—	1 noiembrie-31 ianuarie: în ambele direcții cel puțin 105 de locuri vor fi oferite săptămânal,

—	în cazul în care este stabilită o procedură de apropiere instrumentală (IFR) pentru Værøy, cerința ca în ambele direcții să fie oferite săptămânal cel puțin 180 de locuri se aplică în tot cursul anului,

—	dacă numărul de locuri ocupate în cursul perioadei 1 ianuarie-30 iunie sau 1 august-30 noiembrie depășește 70 % din numărul de locuri oferit, operatorul va mări numărul de locuri în conformitate cu regulile prevăzute în anexa A la prezenta publicație,

—	dacă numărul de locuri ocupate în cursul perioadei 1 ianuarie-30 iunie sau 1 august-30 noiembrie este mai mic de 35 % din numărul de locuri oferit, operatorul poate reduce numărul de locuri în conformitate cu regulile prevăzute în anexa A la prezenta publicație.

Rute

Serviciile solicitate trebuie să fie fără escală.

Orare de zbor

Următoarele cerințe se aplică zborurilor solicitate de luni până vineri (ora locală):

—	1-28/29 februarie: cel puțin 3 ore și 30 de minute între prima sosire în Bodø și ultima plecare din Bodø,

—	1 martie-30 septembrie: cel puțin 5 ore și 30 de minute între prima sosire în Bodø și ultima plecare din Bodø,

—	1-31 octombrie: cel puțin 5 ore și 15 minute între prima sosire în Bodø și ultima plecare din Bodø.

Dacă este stabilită o procedură de apropiere instrumentală (IFR) pentru Værøy, cerința ca cel puțin 5 ore și 30 de minute să existe între prima sosire în Bodø și ultima plecare se aplică în tot cursul anului.

2.2. Categoria aparatelor de zbor

Pentru zborurile solicitate vor fi utilizate elicoptere înregistrate pentru minim 15 pasageri.

2.3. Condiții tehnice și operative

Se atrage în mod special atenția operatorilor asupra condițiilor tehnice și operative care se aplică în cazul aeroporturilor. Pentru detalii suplimentare, contactați:

Luftfartstilsynet (Autoritatea Aviației Civile)

PO Box 243

N-8001 Bodø

Telefon (47) 75 58 50 00

2.4. Tarife

Valoarea maximă a tarifului de bază complet flexibil pentru o călătorie (tariful maxim) pentru anul operațional care începe la 1 august 2008 nu trebuie să depășească următorul curs:

Værøy — Bodø

634 NOK.

Pentru fiecare an operațional ulterior tarifele maxime vor fi ajustate la 1 august în limita indicelui prețurilor de consum pentru perioada de 12 luni încheiată la data de 15 iunie anul în curs, astfel cum a fost făcut public de Biroul Statistic Norvegian (Statistics Norway) (http://www.ssb.no).

Operatorul este responsabil pentru punerea în vânzare a biletelor la un preț care să nu depășească tariful maxim prin toate canalele de vânzare care îi aparțin.

Tariful maxim se aplică, de asemenea, biletelor oferite de alte companii care operează în raza de acțiune a operatorului. Operatorul este responsabil de respectarea acestor cerințe de către astfel de companii.

Tariful maxim va include toate impozitele și taxele datorate autorităților și toate celelalte costuri suplimentare pe care operatorul le adaugă la momentul emiterii biletelor.

Operatorul se va constitui în parte la acordurile interne interlinie în vigoare în orice moment și va oferi toate reducerile disponibile în conformitate cu astfel de acorduri.

3. CONDIȚII SUPLIMENTARE REZULTATE ÎN URMA UNEI PROCEDURI DE LICITAȚIE

Ca urmare a unei proceduri de licitație, care limitează accesul la rute la un singur operator, se aplică, în plus, următoarele condiții:

Tarife

—	Toate tarifele relaționate către/din alte servicii aeriene vor fi oferite echitabil tuturor operatorilor. Excepție fac tarifele relaționate către/din alte servicii prestate de către ofertant, cu condiția ca tariful să fie de maxim 40 % din tariful complet flexibil.

—	Punctele bonus din cadrul programelor de fidelizare a pasagerilor nu pot fi nici acordate, nici rambursate pentru zboruri.

—	Reducerile de natură socială vor fi acordate în conformitate cu orientările prevăzute în anexa B la prezenta notificare.

Condiții de transfer

—	Toate condițiile stabilite de operator pentru transferul pasagerilor către sau dinspre rutele altor operatori, inclusiv timpul de legătură și verificarea biletelor și a bagajelor, vor fi obiective și nediscriminatorii.

4. ÎNLOCUIREA ȘI ELIMINAREA OBLIGAȚIILOR DE SERVICIU PUBLIC ANTERIOARE

Aceste obligații de serviciu public le înlocuiesc pe cele publicate anterior în JO C 268 și în Suplimentul SEE nr. S 54 din 4 noiembrie 2004, privind serviciile aeriene pe ruta Værøy — Bodø dus-întors.

5. INFORMAȚII

Mai multe informații se pot obține de la:

Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor

PO Box 8010 Dep.

N-0030 Oslo

Telefon (47) 22 24 83 53

Fax (47) 22 24 56 09

ANEXA A

AJUSTAREA LOCURILOR PRODUSE/DISPONIBILE — CLAUZA DE AJUSTARE A PRODUCȚIEI

1. Scopul clauzei de ajustare a producției

Scopul clauzei de ajustare a producției este acela de a garanta că locurile furnizate oferite de operator sunt ajustate în funcție de schimbările survenite în cererea de pe piață. De fiecare dată când numărul pasagerilor crește semnificativ și depășește următoarele limite specificate pentru procentajul de locuri ocupate în orice moment (factor de încărcare pasageri), operatorul trebuie să crească numărul de locuri disponibile oferite. Operatorul poate să micșoreze în consecință numărul de locuri disponibile oferite dacă numărul de pasageri scade semnificativ. A se vedea specificația de la punctul 3 de mai jos.

2. Perioade pentru măsurarea factorilor de încărcare pasageri

Perioadele în cursul cărora factorul de încărcare pasageri va fi monitorizat și evaluat se întind de la 1 ianuarie la 30 iunie inclusiv și de la 1 august la 30 noiembrie inclusiv.

3. Condiții pentru modificarea locurilor produse/disponibile oferite

3.1. Condiții pentru creșterea producției

3.1.1.

O creștere a locurilor produse/disponibile oferite trebuie să aibă loc dacă factorul mediu de încărcare pasageri pe fiecare rută individuală cuprinsă în obligațiile de serviciu public este mai mare de 70 %. În cazul în care factorul mediu de încărcare pasageri pe aceste rute depășește 70 % în oricare dintre perioadele menționate la punctul 2, operatorul va mări numărul de locuri produse/disponibile oferite cu cel puțin 10 % pe aceste rute, cel târziu începând cu următorul sezon de trafic IATA. Locurile produse/disponibile oferite vor fi mărite cel puțin astfel încât factorul de încărcare pasageri să nu depășească 70 %.

3.1.2.

La momentul măririi numărului de locuri produse/disponibile oferite conform celor menționate anterior, noua producție poate fi realizată prin folosirea de aparate de zbor cu un număr de locuri mai scăzut decât cel menționat în licitația inițială, dacă operatorul preferă acest lucru.

3.2. Condiții pentru scăderea producției

3.2.1.

O scădere a numărului de locuri produse/disponibile oferite poate fi realizată în cazul în care factorul mediu de încărcare pasageri pe fiecare rută individuală cuprinsă în obligațiile de serviciu public este mai mic de 35 %. În cazul în care factorul mediu de încărcare pasageri pe aceste rute este mai mic de 35 % în oricare din perioadele menționate la punctul 2, operatorul poate scădea numărul de locuri produse/disponibile oferite cu maxim 25 % pe aceste rute din prima zi după încheierea perioadelor menționate anterior.

3.2.2.

Pe rutele cu o frecvență mai mare de două curse pe zi oferite în fiecare direcție, reducerea producției în conformitate cu 3.2.1 va avea loc prin reducerea frecvențelor oferite. Singura excepție se va înregistra în cazul în care operatorul utilizează aparate de zbor cu un număr de locuri mai mare decât minimul specificat în impunerea de obligații de serviciu public. Operatorul poate utiliza în acest caz aparate de zbor mai mici, nu însă cu un număr de locuri mai mic decât minimul specificat în impunerea de obligații de serviciu public.

3.2.3.

Pe rutele cu doar una sau două frecvențe zilnice oferite în fiecare direcție, reducerea locurilor disponibile oferite poate avea loc doar prin utilizarea de aparate de zbor cu un număr mai redus de locuri decât cel specificat în impunerea de obligații de serviciu public.

4. Proceduri pentru modificări în producție

4.1.

Ministerul Norvegian al Transporturilor și Comunicațiilor are responsabilitatea, sub rezerva legii, de a aproba orarele de zbor propuse și prezentate de operator, inclusiv modificările cu privire la locurile disponibile. Se face trimitere la Circulara N-3/2005 a Ministerului Norvegian al Transporturilor și Comunicațiilor, inclusă în dosarul pentru licitație.

4.2.

În cazul în care locurile produse/disponibile oferite sunt reduse în conformitate cu 3.2, o propunere pentru un nou program de trafic va fi transmisă consiliilor districtuale afectate, iar acestea vor dispune de timp suficient pentru a se pronunța înainte ca modificarea să intre în vigoare. În cazul în care noul program de trafic propus include modificări care încalcă orice alte cerințe, în afară de numărul de zboruri și numărul de locuri, prevăzute în obligațiile de serviciu public, noul program de trafic trebuie trimis spre aprobare Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor.

4.3.	În cazul în care producția este mărită în conformitate cu 3.1, orarele de zbor pentru noua producție/noile locuri ar trebuie convenite între operator și districtul (districtele) ca unitate administrativă afectată.

4.4.

În cazul în care noua producție este oferită în conformitate cu 3.1, iar operatorul și districtul (districtele) ca unități administrative afectate nu pot ajunge la un acord cu privire la orarele de zbor în conformitate cu 4.3, operatorul poate solicita aprobarea conform 4.1 pentru un orar de zbor diferit pentru noua producție/noile locuri oferite de la Ministerul Norvegian al Transporturilor și Comunicațiilor. Acest lucru nu înseamnă că operatorul poate solicita aprobarea unui orar de zbor care nu include creșterea solicitată a producției. Trebuie să existe motive întemeiate pentru ca Ministerul să aprobe propuneri care se abat de la cele ce ar putea fi convenite de către autoritățile districtuale.

5. Compensație financiară neschimbată la momentul modificărilor operate în producție

5.1.	Compensația financiară pentru operator rămâne neschimbată în cazul creșterii producției în conformitate cu 3.1.

5.2.	Compensația financiară pentru operator rămâne neschimbată în cazul scăderii producției în conformitate cu 3.2.

ANEXA B

PREVEDERI PRIVIND REDUCERILE SOCIALE

Pe rutele pe care Ministerul Norvegian al Transporturilor și Comunicațiilor achiziționează servicii aeriene în conformitate cu obligațiile de serviciu public, reducerea socială se aplică următoarelor grupuri de persoane:

(a)	persoane cu vârsta peste 67 de ani la ziua plecării;

(b)	nevăzători cu vârsta peste 16 de ani;

(c)	persoane cu dizabilități cu vârsta peste 16 ani care primesc pensie de invaliditate în conformitate cu Legea norvegiană nr. 19 privind sistemul național de asigurare [Folketrygdloven] capitolul 12 din 28 februarie 1997 sau cu legislația similară din orice țară SEE;

(d)	studenți cu vârsta peste 16 ani care frecventează școli speciale pentru persoanele cu deficiențe de auz;

(e)	soțul (soția)/partenerul (partenera) însoțitor/însoțitoare indiferent de vârstă sau o persoană care trebuie să însoțească persoanele menționate la literele (a)-(d);

(f)	pasagerii cu vârste sub 16 ani la ziua plecării.

2.	Reducerea pentru persoanele menționate la secțiunea 1 va fi de 50 % din tariful maxim.

3.	Această reducere nu este aplicabilă în cazul în care călătoria este plătită de către guvern și/sau oficiul de securitate socială. Persoana îndreptățită să primească reducerea decide cu privire la necesitatea unei escorte.

4.	Un adult (cu vârsta peste 16 ani) poate transporta gratuit un copil cu vârsta sub 2 ani, cu condiția ca acesta să nu ocupe singur un loc și în cazul în care călătoresc împreună pe toată durata călătoriei.

Următoarele documente pot fi solicitate călătorului la momentul eliberării biletului:

(a)	persoanele menționate la secțiunea 1 litera (a) trebuie să prezinte un document oficial cu fotografie și cu data nașterii;

(b)	persoanele menționate la secțiunea 1 literele (b) și (c) trebuie să facă dovada eligibilității prin intermediul documentației oficiale a Asigurărilor naționale norvegiene sau „Norges Blindeforbund”. Persoanele din alte țări SEE trebuie să prezinte o documentație similară din țara de origine;

(c)

persoanele menționate la secțiunea 1 litera (d) trebuie să prezinte o adeverință de student și o scrisoare din partea oficiului de securitate socială prin care se adeverește că studentul primește pensie în conformitate cu Legea norvegiană „Folketrygd”. Persoanele din alte țări SEE trebuie să prezinte o documentație similară din țara de origine.

SERVICII AERIENE REGULATE VÆRØY — BODØ DUS-ÎNTORS (NORVEGIA)

INVITAȚIE DE PARTICIPARE LA LICITAȚIE

1. Introducere

Norvegia a decis să publice o nouă licitație pentru operarea serviciilor aeriene regulate pe ruta Værøy — Bodø dus-întors pentru perioada 1 august 2008-31 iulie 2011.

Cu intrare în vigoare de la data de 1 august 2008, Norvegia a decis să modifice obligațiile de serviciu public privind serviciile aeriene regionale regulate pe ruta Værøy — Bodø dus-întors, anterior impuse în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind accesul operatorilor de transport aerian comunitari la rutele aeriene intracomunitare. Obligațiile modificate au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene [număr de referință și data publicării în JO] și în Suplimentul SEE [trimitere la publicarea în Suplimentul SEE].

În măsura în care, în două luni de la ultima zi de prezentare a ofertelor (cf. secțiunea 6), niciun operator de transport aerian nu a furnizat documente justificative Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor cu privire la începerea zborurilor regulate de la data de 1 august 2008 în conformitate cu obligațiile modificate de serviciu public în zona de operare menționată la secțiunea 2 din prezenta publicație, Ministerul va aplica procedura de licitație prevăzută la articolul 4 alineatul (1) literele (d)-(h) din Regulamentul (CEE) nr. 2408/92, limitând prin aceasta accesul cu începere de la 1 august 2008 la un singur operator de transport aerian. Scopul prezentei invitații este acela de a primi oferte care vor fi utilizate ca bază pentru atribuirea unor astfel de drepturi exclusive.

Mai jos vor fi reproduse cele mai importante pasaje din Condițiile de licitație. Invitația completă de participare la licitație poate fi descărcată de pe:

http://www.regjeringen.no/nb/dep/sd/dok/andre/Anbud.html

sau poate fi obținută gratuit prin cerere adresată:

Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor

PO Box 8010 Dep.

N-0030 Oslo

Telefon (47) 22 24 83 53

Fax (47) 22 24 56 09

Toți ofertanții sunt obligați să se informeze cu privire la Invitația completă de participare la licitație.

2. Servicii care fac obiectul invitației

Invitația cuprinde zborurile regulate începând cu 1 august 2008 până la 31 iulie 2011, în conformitate cu obligațiile de serviciu public menționate la secțiunea 1. Următoarea zonă de operare și licitația corespondentă fac obiectul prezentei invitații:

Zona de operare

Værøy — Bodø dus-întors.

În cadrul obligațiilor de serviciu public se aplică cerințe speciale în cazul în care este stabilită o procedură de apropiere instrumentală (IFR) pentru Værøy. Stabilirea unei proceduri de apropiere instrumentală va determina cerințe de creștere a producției pe ruta în cauză în lunile noiembrie, decembrie și ianuarie. Ofertanții vor prezenta un preț alternativ pentru întreaga perioadă a licitației, precum și pentru fiecare an operațional pentru creșterea producției în cazul în care este stabilită o procedură de apropiere instrumentală pentru Værøy. În ofertă se va calcula bugetul pentru ambele alternative, cu și fără producția crescută. Bugetul licitației va indica alocarea cheltuielilor și veniturilor pentru fiecare dintre oferte și va menționa clar compensarea solicitată pentru ambele alternative.

În cazul în care un operator de transport prezintă o ofertă în care solicitarea de compensare este zero NOK, aceasta va fi interpretată ca o dorință a operatorului de a opera în exclusivitate pe ruta respectivă, dar fără nicio compensație din partea statului norvegian.

3. Eligibilitatea pentru licitație

Toți operatorii de transport aerian care dețin un certificat de operare în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind autorizarea operatorilor de transport aerian sunt eligibili pentru licitație.

4. Procedura de licitație

Invitația de prezentare la licitație face obiectul prevederilor articolului 4 alineatul (1) literele (d)-(i) din Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 și al secțiunii 4 din Regulamentul norvegian nr. 256 din 15 aprilie 1994 privind procedurile de licitație în legătură cu obligațiile de serviciu public.

Achiziția va fi efectuată prin intermediul unei proceduri de licitație deschisă.

Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor își rezervă dreptul de a aplica negocieri ulterioare în cazul în care este primită o singură ofertă la data închiderii perioadei de prezentare de oferte sau în cazul în care doar o ofertă nu este respinsă. Astfel de negocieri vor fi în conformitate cu obligațiile de serviciu public impuse. În plus, părțile nu sunt îndreptățite să facă modificări substanțiale în ceea ce privește condițiile inițiale ale contractului pe parcursul acestor negocieri. În cazul în care negocierile ulterioare nu conduc la o soluție acceptabilă, Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor își rezervă dreptul de a anula întreaga procedură. În acest caz, poate fi publicată o nouă invitație de participare la licitație cu noi condiții.

Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor poate face achiziții prin intermediul negocierilor fără publicare prealabilă dacă nu sunt prezentate oferte. În acest caz, nu trebuie aduse niciun fel de modificări substanțiale la obligațiile inițiale de serviciu public sau la celelalte condiții ale contractului. În cazul în care apar motive rezonabile ca rezultat al licitației, Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor își rezervă dreptul de a refuza toate ofertele.

Oferta este obligatorie pentru ofertant până la încheierea procedurii de licitație sau până la atribuirea contractului.

5. Oferta

Oferta va fi formulată în conformitate cu cerințele din secțiunea 5 din Condițiile de licitație, inclusiv cerințele enumerate în obligațiile de serviciu public.

6. Prezentarea ofertelor

Termenul limită pentru prezentarea ofertelor este 7 iulie 2008 la 12.00 ora locală. Oferta trebuie să fie primită de către Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor la adresa menționată la secțiunea 1 nu mai târziu de termenul limită pentru prezentarea ofertelor.

Oferta va fi transmisă fie personal la adresa oficiului Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor, fie trimisă prin poștă sau servicii de curierat.

Ofertele primite prea târziu vor fi respinse. Cu toate acestea, ofertele primite după termenul limită pentru prezentarea ofertelor, dar înainte de data de deschidere nu vor fi respinse în cazul în care rezultă clar că respectiva corespondență a fost trimisă suficient de devreme încât ar fi trebuit, în mod normal, să ajungă înainte de data închiderii. Chitanța de expediere a corespondenței este acceptată ca probă pentru expediere și pentru data expedierii.

Toate ofertele trebuie prezentate în 3 (trei) exemplare.

7. Atribuirea contractului

7.1.

Ca regulă principală, contractul va fi acordat ofertei prin care se solicită compensația cea mai mică. Pentru fiecare zonă de operare, acest lucru implică faptul că se va acorda contractul ofertantului care solicită cea mai mică compensație pentru întreaga perioadă a contractului de la 1 august 2008 până la 31 iulie 2011. Cea mai scăzută cerere de compensații va fi determinată prin intermediul unei cifre calculate pe baza celor două prețuri alternative prezentate. Cifra calculată este egală cu suma solicitărilor de compensație ponderate. Prețul pentru situația în care este stabilită o procedură de apropiere instrumentală pentru Værøy va conta 60 %. Prețul fără o astfel de procedură contează 40 %. Contractul va fi acordat ofertantului cu cea mai mică cifră calculată pentru perioada contractului de la 1 august 2008 la 31 iulie 2011.

7.2.	În cazul în care atribuirea nu poate fi realizată deoarece există ofertanți care solicită sume identice în ceea ce privește compensația, contractul va fi acordat ofertantului care oferă cel mai mare număr de locuri pentru întreaga perioadă a contractului.

8. Perioada contractului

Contractul licitat va fi în vigoare de la 1 august 2008 până la 31 iulie 2011. Contractul nu poate fi încetat, cu excepția situațiilor descrise în prevederile contractuale reproduse în secțiunea 11.

9. Compensație financiară

Operatorul are dreptul la compensație financiară din partea Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor în conformitate cu acordul de licitație. Compensația va fi specificată pentru fiecare dintre cei trei ani operaționali și pentru întreaga perioadă a contractului.

Nu va fi adusă nicio ajustare compensației în primul an operațional.

Pentru cel de-al doilea și cel de-al treilea an operațional, compensația va fi recalculată în baza bugetului licitației ajustat pentru veniturile și cheltuielile operaționale. Aceste ajustări trebuie să se încadreze în limitele definite de indicele prețurilor de consum al Biroului Statistic Norvegian (Statistics Norway) pentru perioada de 12 luni care se încheie la 15 iunie anul curent.

Nu vor fi făcute modificări ale compensației ca rezultat al ajustării ascendente sau descendente a volumului producției în conformitate cu secțiunea 5.1 al doilea paragraf din Termenii contractuali.

Acest lucru face obiectul prevederii conform căreia Parlamentul norvegian (Storting), la momentul adoptării bugetului anual, pune la dispoziția Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor fondurile necesare pentru acoperirea cerințelor de compensație.

Operatorul va reține toate veniturile generate de serviciul în cauză. În cazul în care veniturile sunt mai mari sau cheltuielile mai mici decât cifrele pe care se bazează bugetul licitației, operatorul poate reține soldul. În mod corespunzător, Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor nu este obligat să acopere niciun sold negativ în legătură cu bugetul licitației.

Toate taxele publice, inclusiv taxele aeronautice, sunt suportate de către operator.

Fără a ține seama de nicio acțiune în despăgubire, compensația financiară va fi redusă proporțional cu numărul total de zboruri anulate din motive direct imputabile operatorului, dacă numărul zborurilor anulate din astfel de motive pe perioada unui an operațional depășește 1,5 % din numărul de zboruri planificate în conformitate cu orarul de zbor aprobat.

În cazul în care este stabilită o procedură de apropiere instrumentală (IFR) pentru Værøy cf. secțiunea 2, compensația va fi plătită pentru cerințele IFR generate din aceeași lună.

10. Renegocierea

Dacă, pe perioada contractului, modificări materiale sau neprevăzute survin în presupunerile pe care se bazează contractul, fiecare dintre părți poate solicita negocieri pentru revizuirea contractului. Astfel de solicitări trebuie să fie făcute cel mai târziu la trei luni de la operarea modificării.

Modificările importante ale costurilor publice pentru care este răspunzător operatorul constituie întotdeauna motive pentru renegociere.

În cazul în care noi cerințe legislative ori de reglementare sau ordine emise de Autoritatea Aviației Civile au drept consecință utilizarea diferită a unui aerodrom decât cea presupusă inițial de către operator, părțile se vor strădui să negocieze amendamentele la contract care să permită operatorului continuarea operațiunilor pentru perioada restantă a contractului. În cazul în care părțile nu ajung la un acord, operatorul este îndreptățit să primească compensație în conformitate cu regulile privind închiderea (secțiunea 11) în măsura în care acestea sunt aplicabile.

11. Încetarea contractului ca urmare a încălcării contractului sau a survenirii de modificări neprevăzute în condițiile importante

Sub rezerva restricțiilor care decurg din legea insolvenței, Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor poate înceta contractul cu efect imediat dacă operatorul devine insolvabil, intră în proceduri de recuperare a datoriilor, devine falimentar sau face obiectul oricărei alte situații analizate la secțiunea 14 nr. 2 din Regulamentul norvegian nr. 256 din 15 aprilie 1994 privind procedurile de licitație în legătură cu obligațiile de serviciu public.

Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor poate înceta contractul cu efect imediat dacă operatorul pierde sau nu își poate reînnoi licența.

În cazul în care, ca urmare a unei forțe majore sau a altor circumstanțe aflate în afara controlului operatorului, operatorul nu a fost capabil să-și îndeplinească obligațiile contractuale pentru mai mult de patru din ultimele șase luni, contractul poate fi încetat de ambele părți prin transmiterea unui preaviz scris de o lună.

În cazul în care Storting decide să închidă un aerodrom sau un aerodrom este închis ca urmare a unui ordin emis de Autoritatea Aviației Civile, obligațiile contractuale uzuale ale părților nu includ perioada de timp în cauză deoarece aerodromul este, în realitate, închis.

Dacă perioada de timp dintre prima informare a operatorului cu privire la închidere și închiderea efectivă este mai mare de un an, operatorul nu are dreptul la compensație pentru nicio pierdere financiară cauzată de încetarea contractului. Dacă perioada menționată este mai mică de un an, operatorul are dreptul să primească compensație pentru a egala situația financiară pe care ar fi avut-o dacă operațiunile ar fi continuat pentru un an de la data notificării închiderii sau, alternativ, până la data de 31 iulie 2011 dacă această dată este anterioară precedentei.

În cazul încălcării grave a contractului, contractul poate fi anulat cu efect imediat de către cealaltă parte.

5.6.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 138/30

Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 1 alineatul (2) din partea I a Protocolului 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție cu privire la ajutorul de stat referitor la tranzacțiile imobiliare realizate de autoritățile municipale din Time cu proprietățile nr. 1/152, 1/301, 1/630, 4/165, 2/70 și 2/32 din Time

(2008/C 138/11)

Prin Decizia nr. 717/07/COL din 19 decembrie 2007, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Autoritatea de Supraveghere a AELS a inițiat procedura prevăzută la articolul 1 alineatul (2) din partea I a Protocolului 3 la Acordul între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție (Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție). Autoritățile norvegiene au fost informate prin intermediul unei copii a deciziei respective.

Prin prezenta, Autoritatea de Supraveghere a AELS invită statele AELS, statele membre ale UE și părțile interesate să își prezinte observațiile privind măsura în cauză, în termen de o lună de la data publicării prezentei comunicări, la adresa:

EFTA Surveillance Authority

Registry

35, Rue Belliard

B-1040 Brussels

Observațiile vor fi comunicate autorităților norvegiene. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.

REZUMAT

PROCEDURĂ

La data de 3 martie 2007, Autoritatea a primit o plângere din partea unei asociații comunitare privind vânzarea proprietăților nr. 1/152, 1/301, 1/630, 4/165 din municipalitatea Time de către autoritățile municipale către două entități private diferite, precum și vânzarea proprietății nr. 2/70 (stadionul Bryne, care include de asemenea nr. 2/32), care fusese dată anterior clubului de către municipalitate, de către Bryne fotballklubb (un club de fotbal) unui investitor privat.

Prin scrisoarea din 9 mai 2007, un investitor privat a transmis o plângere Autorității cu privire la vânzarea de către autoritățile municipale din Time a uneia dintre proprietățile de mai sus, și anume cea de la numărul 4/165.

Prin scrisoarea din 19 iunie 2007, Time pensjonistparti (un partid politic) s-a plâns cu privire la dreptul exclusiv care i s-ar fi acordat Forum Jæren AS cu privire la crearea a 200 de spații de parcare subterane pe proprietatea din centrul Bryne, care va fi folosită pentru construirea unei noi școli secundare superioare (proprietățile nr. 1/125, 2/277, 2/278 și 2/284).

În urma corespondenței cu autoritățile norvegiene, Autoritatea a decis să deschidă o procedură de investigație formală cu privire la tranzacțiile imobiliare realizate de către autoritățile municipale din Time cu proprietățile nr. 1/152, 1/301, 1/630, 4/165, 2/70 și 2/32 din Time. În schimb, s-a constatat că, în prezent, tranzacțiile referitoare la proprietățile nr. 1/125, 2/277, 2/278, 2/284 din Time nu implică acordarea ajutorului de stat.

EVALUARE

Vânzarea proprietăților nr. 1/152, 1/301 și 1/630 către Grunnsteinen AS

Printr-un contract de vânzare din data de 25 august 2007, municipalitatea din Time a vândut proprietățile nr. 1/152 (1 312 m2), 1/301 (741 m2) și 1/630 (1 167 m2) din centrul municipal al municipalității Time, Bryne, investitorului imobiliar Grunnsteinen AS. La momentul tranzacției, se pare că proprietatea cu nr. 1/152 era folosită ca parcare municipală cu 44 de spații de parcare.

Grunnsteinen nu a plătit niciun ban pentru proprietăți, însă s-a angajat să construiască spații de parcare subterane pe proprietatea nr. 1/152, din care 65 urmau să fie transferate municipalității Time. Conform autorităților municipale, obligația de a construi spațiile de parcare înlocuiește plata propriu-zisă datorată pentru proprietate; și anume, cele 44 de spații de parcare supraterane ar urma să fie înlocuite cu 44 de noi spații de parcare subterane, iar valoarea celor 21 de spații suplimentare ar corespunde valorii celorlalte două proprietăți transferate. Norvegia a prezentat calcule conform cărora valoarea celor 21 de spații de parcare suplimentare este de 2 625 000 NOK, în timp ce valoarea celorlalte două proprietăți a fost evaluată la 2 516 400 NOK. Aceste calcule au la bază evaluarea valorii proprietății cu nr. 1/630, care arăta un preț de 600 NOK pe m2, iar calculele efectuate de către firma de construcții Skanska, care a estimat la valoarea de 150 000 NOK un spațiu de parcare într-o parcare subterană (exceptând TVA-ul și costurile de cumpărare/închiriere a terenului).

Dacă terenul aflat în proprietate publică este vândut sub prețul pieței, se consideră că au fost implicate resursele statului în sensul articolului 61 alineatul (1) SEE și că întreprinderii Grunnsteinen i-a fost oferit un avantaj selectiv. Opinia preliminară a Autorității este că acest lucru este adevărat, din următoarele motive:

În primul rând, cumpărătorul nu a plătit niciun ban pentru proprietăți. Astfel, prima facie, tranzacția pare să implice un ajutor, în absența unor dovezi convingătoare care să indice contrariul.

În această privință, procedurile stabilite în orientările Autorității cu privire la vânzarea de terenuri și clădiri de către autoritățile publice nu par să fi fost respectate, deoarece nu s-a organizat nicio licitație și doar una dintre proprietățile transferate a fost evaluată. În opinia Autorității, această evaluare a valorii pare, de asemenea, să fie prea superficială pentru a îndeplini cerințele prevăzute în orientări.

Autoritățile norvegiene susțin, de asemenea, că tranzacția reprezintă un schimb de bunuri imobile prin care municipalitatea dă investitorului imobiliar trei proprietăți, inclusiv o proprietate folosită în prezent ca parcare, și primește în schimb un număr mai mare de spații de parcare subterane. Acest raționament ar presupune că evaluările de valoare prezentate Autorității sunt considerate demne de încredere. Cu toate acestea, astfel cum am menționat anterior, evaluarea proprietății nr. 1/630 pare să aibă mai multe deficiențe. În mod similar, costul estimat al viitoarelor spații de parcare subterane pare să se bazeze exclusiv pe experiența generală, neluând în considerare caracteristicile specifice ale proprietății și proiectul în cauză. Astfel, tranzacția nu pare să se fi desfășurat în condițiile pieței.

Dacă aceste lucruri s-ar confirma, poziția întreprinderii Grunnsteinen ar fi de asemenea consolidată în comparație cu cea a celorlalți concurenți. În plus, terenul ar fi putut prezenta interes și pentru cumpărătorii din alte state membre ale SEE. În consecință, opinia preliminară a Autorității este că tranzacția poate denatura concurența și poate afecta comerțul din interiorul SEE.

Ajutorul de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) pare deci să fie implicat.

Vânzarea proprietății nr. 4/165 către Bryne Industripark AS

La data de 31 august 2005, municipalitatea din Time și investitorul imobiliar privat Bryne Industripark AS au semnat un contract de vânzare-cumpărare privind proprietatea nr. 4/165 din Håland, Time. Proprietatea cuprinde 56 365 m2 de teren industrial, iar prețul de vânzare a fost stabilit la 4,7 milioane NOK (sau aproximativ 83 NOK pe m2).

Înainte de vânzare nu s-a organizat nicio licitație și nici nu a fost realizată o evaluare a valorii terenului. Prețul pare să fi fost calculat pe baza prețului cu care municipalitatea din Time a cumpărat proprietatea în 1999, la care s-au adăugat costurile de capital, lucrările de reglementare și costurile administrative. Cu toate acestea, în octombrie 2006, municipalitatea a hotărât ca terenul industrial să fie vândut în viitor la prețul pieței, deoarece prin metoda aplicată până în acel moment, terenul era vândut la un preț prea mic.

În acest context, opinia Autorității este că terenul a fost vândut sub valoarea de piață, că resursele de stat, în sensul articolului 61 alineatul (1) SEE, trebuie să fi fost implicate și că Bryne Industripark a beneficiat de un avantaj selectiv. Dacă acestea se confirmă, poziția societății Bryne Industripark ar fi, de asemenea, consolidată în comparație cu cea a concurenților. În plus, terenul ar fi putut prezenta interes și pentru cumpărători din alte state membre ale SEE. În consecință, opinia preliminară a Autorității este că tranzacția poate denatura concurența și poate afecta comerțul din interiorul SEE.

Ajutorul de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) SEE pare deci să fie implicat.

Vânzarea proprietăților nr. 2/70 și 2/32 către Bryne fotballklubb

Prin contractul din data de 8 august 2003, municipalitatea din Time a transferat dreptul de proprietate asupra stadionului Bryne, proprietățile nr. 2/32 și 2/70, o suprafață de aproximativ 53 000 m2, către Bryne fotballklubb (Bryne FK), un club de fotbal local care joacă în prezent în divizia I (etapă inferioară Premier League).

Întrucât clubul nu a plătit nimic pentru teren, opinia Autorității este că resursele statului în sensul articolului 61 alineatul (1) SEE trebuie să fi fost implicate și că Bryne FK a beneficiat de un avantaj selectiv. Autoritățile norvegiene au argumentat că Bryne FK nu este o întreprindere în sensul prevăzut de Acordul SEE. Cu toate acestea, pagina de start a Bryne FK arată că, printre altele, clubul este activ în vânzarea și cumpărarea de jucători profesioniști, oferă divertisment sub forma meciurilor de fotbal și oferă spațiu publicitar în schimbul unei plăți. Aceste activități par să intre în categoria furnizării de servicii pe o piață și, deci, să aibă un caracter economic. În consecință, opinia preliminară a Autorității este că Bryne FK reprezintă o întreprindere în sensul articolului 61 alineatul (1) SEE.

Tranzacția consolidează poziția clubului Bryne PK în comparație cu cea a concurenților săi. În plus, terenul ar fi putut prezenta interes și pentru cumpărătorii stabiliți în alte state membre SEE. În consecință, opinia preliminară a Autorității este că tranzacția poate denatura concurența și poate afecta comerțul din interiorul SEE.

Ajutorul de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) SEE pare deci să fie implicat.

COMPATIBILITATEA

Se pare că informațiile de care dispune Autoritatea nu dovedesc că s-a acordat ajutor pentru promovarea dezvoltării economice a zonelor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care gradul de ocupare a forței de muncă este extrem de scăzut, pentru promovarea unui proiect de interes european comun sau pentru facilitarea dezvoltării anumitor activități economice. În plus, ajutorul acordat clubului sportiv nu pare să promoveze dezvoltarea culturală. În acest context, prevederile articolului 61 alineatul (3) literele (a)-(c) SEE par să fie inaplicabile.

CERINȚE PROCEDURALE ȘI RECUPERAREA AJUTORULUI ILEGAL

Prevederile articolului (1) alineatul (3) din partea I a Protocolului 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție reprezintă o obligație suspensivă. Articolul 14 din partea a II-a a Protocolului în cauză prevede ca, în cazul unei decizii negative, întregul ajutor ilegal să poată fi recuperat de la beneficiar.

CONCLUZIE

În lumina considerațiilor anterioare, Autoritatea a hotărât să deschidă o procedură de investigație formală în temeiul articolului 1 alineatul (2) din partea I a Protocolului 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție cu privire la tranzacțiile imobiliare realizate de către municipalitatea din Time cu proprietățile nr. 1/152, 1/301, 1/630, 4/165, 2/70 și 2/32 din Time.

EFTA SURVEILLANCE AUTHORITY DECISION

No 717/07/COL

of 19 December 2007

on the property transactions engaged in by the municipality of Time concerning property numbers 1/152, 1/301, 1/630, 4/165, 2/70, 2/32, 1/125, 2/277, 2/278, 2/284 in Time

(NORWAY)

THE EFTA SURVEILLANCE AUTHORITY,

HAVING REGARD TO the Agreement on the European Economic Area (1), in particular to Articles 61 to 63 and Protocol 26 thereof,

HAVING REGARD TO the Agreement between the EFTA States on the establishment of a Surveillance Authority and a Court of Justice (2), in particular to Article 24 thereof and Article 1(2) and (3) in Part I and Articles 4(4) and 6(1) in Part II of Protocol 3 thereof,

HAVING REGARD TO the Authority's Guidelines (3) on the application and interpretation of Articles 61 and 62 of the EEA Agreement, and in particular the Chapter relating to the Sale of Land and Buildings by public authorities,

Whereas:

I. FACTS

1. PROCEDURE

On 3 March 2007, the Authority received a complaint from an association named Aksjonsgruppa ‘Ta vare på trivelige Bryne’ (hereinafter referred to as ‘Aksjonsgruppa’), concerning the sales of property numbers 1/152, 1/301, 1/630, 4/165 in Time municipality by the municipal authorities to two different private entities, as well as the sale of title number 2/70 (Bryne stadium which also includes title No 2/32) by Bryne fotballklubb, previously given to the club by the municipality, to a private investor (Event No 414270).

By letter dated 9 May 2007, the private investor Mr Gunnar Oma sent a complaint to the Authority concerning the sale by Time municipality of one of the abovementioned properties, i.e. number 4/165. Mr Oma claimed that the sale had taken place without prior value assessment and without an unconditional tendering procedure (Event No 421805).

By letter dated 25 May 2007 (Event No 1080978), the Authority invited the Norwegian authorities to comment on the complaints and requested additional information. In addition to the property numbers mentioned above, the Authority also asked questions concerning the purchase by Time Municipality of a property to be used for the construction of a new high school (title numbers 1/125, 2/277, 2/278 and 2/284), next to Bryne stadium. The sale had been the subject of articles in the local press which were enclosed with the complaint.

By letter dated 19 June 2007 (received by the Authority on 22 June 2007, Event No 426448), Time pensjonistparti complained about the exclusive right granted to Forum Jæren AS with respect to the development of 200 underground parking spaces at the property in the centre of the Bryne to be used for the construction of a new upper secondary school (title numbers 1/125, 2/277, 2/278 and 2/284) (4). According to the complainant, 180 of the parking spaces were to be used by Forum Jæren.

By letter dated 3 July 2007 (Event No 427879) from the Norwegian Government, received and registered by the Authority on 3 July 2007, Norway replied to the information request.

By letter of 28 July 2007, Aksjonsgruppa submitted comments to the Norwegian authorities' reply, received and registered by the Authority on 30 July 2007 (Event No 437440).

By e-mail dated 7 September 2007 (Event No 439975), Aksjonsgruppa submitted an agreement between Rogaland county municipality and Time municipality regarding the development and use of the property to be used as a new upper secondary school (title numbers 1/125, 2/277, 2/278, and 2/284) (Event No 439974), which included a clause whereby the County Municipality agreed to grant Forum Jæren the right to develop 200 parking spaces under the new secondary school, as well as the exclusive right to use 180 thereof.

By e-mails dated 19 September 2007 (Event Nos 442381, 442382 and 442383), the complainant submitted press reports regarding the land sales. Finally, by e-mail dated 2 October 2007 (Event No 445092), the complainant submitted an audit carried out by external auditors (Deloitte) of Time municipality's sales of land and buildings over the last years (Event No 445091).

By letter of 23 October 2007 (Event No 448109), the Authority invited the Norwegian authorities to comment on the third complaint in the case (from Time Pensjonistparti) and requested additional information with respect to the agreements concerning the construction of a new upper secondary school and the rights conferred on Forum Jæren in that respect.

By letters of 21 and 22 November (Event Nos 453220 and 453452), the Norwegian authorities replied to the Authority's request.

2. DESCRIPTION OF THE TRANSACTIONS

2.1. The sale of title numbers 1/152, 1/301 and 1/630 to Grunnsteinen AS

By a sales agreement dated 25 August 2007, Time municipality sold title numbers 1/152 (1 312 square metres), 1/301 (741 square metres) and 1/630 (1 167 square metres) in the centre of Bryne, the municipal centre of Time municipality, to the private property developer Grunnsteinen AS. Clause 1 of the contract (5) states that the properties, at the time of entering into the contract, were zoned for residential and public road/parking purposes. On title number 1/152, there were 44 municipal parking spaces belonging to Time municipality.

Under Clause 1 of the contract, Grunnsteinen AS undertakes to build underground parking spaces on title number 1/152, of which 65 are to be transferred to Time municipality upon completion (clauses 1 and 5 of the agreement). Grunnsteinen did not pay anything for the property; however, according to the municipal authorities, the obligation to build the parking spaces replaces ordinary payment for the property (6). At present, none of the titles have been transferred to Grunnsteinen AS; however, Clause 7 of the agreement foresees that the titles should be transferred upon completion of the parking spaces, at the latest by the end of 2008. Furthermore, Clause 1 foresees that the underground car park will be registered as a separate title in the land register when re-transferred to Time Municipality.

The initiative to enter into the agreement appears to have been taken by the buyers, and no public bidding round was organised prior to the sale (7). According to the municipal authorities, the payment for title No 1/152 consisted of the 44 parking spaces on the property being compensated for in the underground car park. As for title numbers 1/301 and 1/630, the municipality had commissioned a value assessment of one of the properties, title No 1/630, which the municipality claims were assessed by Eiendomsmegler 1. Only the assessment of title No 1/630, which concluded that the market value was NOK 600 per square metre, has been presented to the Authority (8). However, reservations were expressed with respect to the size of the area, to any encumbrance on the title in the property register and to zoning regulations, as none of these had been checked. The Norwegian authorities have also presented calculations made by the construction firm Skanska Norge AS, showing that the price for a parking space in an underground car park would be approximately NOK 150 000, excluding VAT and costs of buying/renting the land (9). On the basis of these estimates, the Norwegian authorities claim that the market price for title numbers 1/301 and 1/630, based on the value assessment, would be NOK 2 516 400 (10), whereas the value of the additional 21 parking spaces which Grunnsteinen will build for the municipality is estimated to 2 625 000 (11). Thus, the municipality claims that the value of these two properties is fully compensated by Grunnsteinen through the construction of 21 additional parking spaces.

2.2. The sale of title number 4/165 to Bryne Industripark AS

On 31 August 2005, Time Municipality and the private property developer Bryne Industripark AS signed a sales agreement concerning title No 4/165 at Håland in Time (12). The title comprises 56 365 square metres of industrial land, and the sales price was set at NOK 4,7 million (or approximately NOK 83 per square metre). At the time of the signing of the agreement, the area was zoned for industrial purposes but the detailed zoning plan was not adopted due to objections from the public road administration. According to the municipal authorities, the new detailed zoning regulations are expected to be adopted in autumn 2007. The contract contains a claw-back clause (Clause 7) for Time municipality in the event that the property has not been built on or put to use 5 years after the date of taking possession.

At the time of entering into the agreement, the property consisted of undeveloped land. In the memorandum for the municipal council which approved the agreement, the municipal administration states that the conclusion of a development agreement should be a condition for selling the land. However, for the time being, no such agreement has yet been entered into, since detailed zoning regulations for the area have not yet been adopted.

The municipality confirms that no public bidding round was organised prior to the sale, which came about following an initiative from the buyer. However, it claims that the availability of industrial land in the area in question was advertised on its web page in 2003-2004. A value assessment was not carried out prior to the sale. It follows from the administrative memorandum made in relation to the sale that the price charged was based on the price at which Time municipality bought the property in 1999, to which capital costs, regulatory work and administrative costs were added. The price was, thus, established in accordance with the municipality's general principle for the sale of industrial properties, i.e. selling at cost (13).

According to the complainant, the price per square metre for this type of property should be in the range of NOK 400. This is based on a claim that an independent asset valuer assessed the property in January 2007 (14). However, no documentation has been submitted to this effect. In contrast, the municipal authorities claim that other industrial properties were sold, in the same period, for prices ranging between NOK 80 and 115 per square metre in the area, and enclose contracts concerning such properties (15). It also claims that Bryne Industripark, by verbal agreement, sold a major part of the property (50 000 square metres) to Jæren Arena for the purpose of building a new football stadium in March 2007, at a price of NOK 100 per square metre (16). No documentation of the actual price has been provided. Moreover, according to the complainants, the same investors hold financial interests both in Bryne Industripark AS and Jæren Arena, and a possible transaction therefore cannot be assumed to have taken place on normal commercial terms.

2.3. The sale of title numbers 2/70 and 2/32 to Bryne fotballklubb and the subsequent transfer of the property to Forum Jæren AS

By agreement dated 8 August 2003, Time municipality transferred the title to Bryne stadium, title numbers 2/32 and 2/70, an area of approximately 53 000 square metres, to Bryne fotballklubb (Bryne FK) (17). From the background papers from the sale, it appears that the municipality had, in turn, bought the land from the football club for NOK 1 million in 1996. The Authority has no further information on this sale.

Bryne FK is a local football club, currently playing in the so-called ‘Adecco League’ (1st division). In addition to Bryne FK, which is registered in the company register as a non-profit organisation (18), the football club has also set up a limited company, Bryne Fotball AS. The information provided by the Norwegian authorities with respect to the organisational relationship between Bryne FK and Bryne Fotball AS is not very extensive; however, from the annual report of Bryne FK, it appears that the company was created to take care of the club's aim of promotion to the Norwegian Premier League. It also seems that Bryne FK is the main shareholder in the company and paid its debts in 2006. It appears that the sports activities, including those of the elite team aiming for promotion to the Premier League take place within Bryne FK (19).

Before the transfer of the title to the land, the football club had a ground lease agreements with the municipality for its buildings on title numbers 2/70 and 2/32, which included the stadium, a club house and a sports hall (20). Thus, the agreement of 8 August 2003 only concerns ownership of the land, not to the buildings. One building not belonging to Bryne fotballklubb appears to remain on the land, and it was foreseen that the club would take over the municipality's rights under the lease agreement with the owner of the building (21). Under Clause 2 of the agreement, title numbers 2/32 and 2/70 are transferred to Bryne FK without remuneration. It is also provided in the agreement that the municipality covers all costs connected to the transfer of the property, such as parcelling, measuring etc. The titles comprise approximately 53 000 square metres, and it is expressly provided that it shall, primarily, be used for sports purposes.

It follows from Clause 1 of the agreement that the background for the transfer of the titles was that the football club had asked for such transfer due to the fact that it needed to increase its assets in order to comply with requirements laid down by the Norwegian football association for football pitches to be used for matches in Tippeligaen (the Norwegian Premier League). From the background memos, it seems to have been essential that the property may be used as security for debts, and it is mentioned that the provision that it may only be used for sports purposes may somewhat reduce its accounting value.

The complainant claims that, in 2007, Bryne FK plans to sell the stadium to Forum Jæren for NOK 50 million. This appears to have taken place at the same time as the football club bought a property for the construction of a new stadium at Håland from Bryne Industripark AS (a sale referred to above). In reply to the Authority's request for information, the Norwegian authorities have confirmed that a letter of intent has been signed between Bryne FK and Forum Jæren concerning title No 2/70. However, the municipal authorities were unable to produce a copy thereof and the Authority therefore has had no confirmation of either the price mentioned or the possible existence of a binding agreement.

2.4. The purchase by Time municipality of title numbers 1/125, 2/277, 2/278 and 2/284 for the purpose of building a new upper secondary school and the right to underground parking facilities granted to Forum Jæren

On 4 January 2007, Time Municipality and Forum Jæren entered into an agreement (22) whereby Time Municipality bought title numbers 1/125, 2/277, 2/278 and 2/284 in Time, in total approximately 17 990 square metres, for NOK 59,5 million (i.e. NOK 3 307 per square metre). The municipality has confirmed that no value assessment was carried out of the property prior to the conclusion of the contract. It is claimed that the price had been based on Forum Jæren's purchasing costs (23). The contract also stipulates that it is Forum Jæren's responsibility to prepare the land for construction, i.e. to demolish existing buildings and foundations, etc.

In Norway, the county municipalities are responsible for running upper secondary schools (24); however, it is common practice that the land on which the buildings are to be constructed is offered by the municipalities free of charge. As stated in Clause 2 of the agreement, the property is to be used for the construction of a new upper secondary school. On 13 August 2007, the municipality effectively entered into an agreement with Rogaland County Municipality concerning the construction of the upper secondary school (25). Clause 3 of the agreement provides that, on the condition that the county municipality will not need more parking spaces than expected at the time of conclusion of the agreement, the county municipality accepts that Forum Jæren may cover its need for parking spaces in an underground car park comprising 200 spaces in total, to be constructed under the school buildings. The county municipality will be entitled to 10 per cent of the surface of the underground car park.

However, since Forum Jæren has been granted an extension of its deadline for compliance with the zoning requirements for parking spaces (1 parking space per 100 square metres) until 31 December 2008, no agreement has yet been entered into between Forum Jæren and Rogaland County municipality governing Forum Jæren's rights on the property. According to the Norwegian authorities, neither does the agreement between the municipality and the county municipality confer a legally enforceable right on Forum Jæren. The Norwegian authorities underline, in this context, that Forum Jæren did not take part in the negotiations prior to the conclusion of the agreement. Finally, Norway also takes the view that a separate agreement lying down, in detail, the conditions for Forum Jæren's right to use the property for parking purposes would be necessary at a later point (26).

3. COMMENTS BY NORWAY

Norway was invited to comment on the complaints in the Authority's requests for information, and did so in its replies. The replies were drafted by Time municipality and the Government did not provide additional comments.

Concerning the first of the transactions mentioned above, the Norwegian authorities claim, in essence, that the transfer of title numbers 1/152, 1/301 and 1/630 without remuneration does not amount to aid since it should be considered as an exchange of real property. In fact, the municipality's 44 parking spaces above ground will be exchanged for parking spaces in an underground car park. With respect to title No 1/301 and 1/630, it is claimed that, based on the value of these two properties in comparison with the cost estimates of parking spaces in underground car parks in similar projects, the value of the increase in the number of parking spaces (21) which the municipality will get as a result of the deal more than covers the value of the properties transferred. Against this background, the Norwegian authorities take the view that no aid is granted, irrespective of the fact that title No 1/152 was not valued. It is also claimed that, in the event that aid is present, it would be de minimis aid.

As for the sale of title No 4/165 to Bryne Industripark AS, Time municipality claims that, irrespective of the fact that no value assessment was made and that the property in question appears to have a very attractive location, the price per square metre corresponds to the market price. This is due to specific difficulties pertaining to the property: there were, inter alia, objections to the zoning plan, which, therefore, had not yet been adopted, and the property was difficult to exploit efficiently due to the construction prohibition in proximity to the railway. Furthermore, it is claimed that equivalent industrial properties in the municipality were recently sold at prices which, per square metre, roughly correspond to the price paid by Bryne Industripark.

With respect to the sale of Bryne stadium to Bryne FK, the Norwegian authorities argue that the buyer, Bryne FK, is not an undertaking within the meaning of the EEA Agreement, but a non-profit organisation and a sports club. Consequently, the Norwegian authorities take the view that Article 61 EEA does not apply to the transaction regardless of whether or not it confers an economic advantage on the buyer.

With respect to the titles which are to be used for the construction of an upper secondary school and Forum Jæren's right to build parking spaces under the school buildings, Time municipality claims that no legally binding agreement has yet been entered into with Forum Jæren. It was always the municipality's intention that such a right could only be granted on market conditions, but it would now be up to the County Municipality to negotiate an agreement with Forum Jæren governing the conditions for the construction of parking spaces.

II. ASSESSMENT

1. THE PRESENCE OF STATE AID

Article 61(1) of the EEA Agreement reads as follows:

‘Save as otherwise provided in this Agreement, any aid granted by EC Member States, EFTA States or through State resources in any form whatsoever which distorts or threatens to distort competition by favouring certain undertakings or the production of certain goods shall, in so far as it affects trade between Contracting Parties, be incompatible with the functioning of this Agreement’.

It follows from this provision that, for State aid within the meaning of the EEA to be present, the following conditions must be met:

—	the aid must be granted through State resources,

—	the aid must favour certain undertakings or the production of certain goods, i.e. the measure must confer an economic advantage upon the recipient(s), which must be selective,

—	the beneficiary must be an undertaking within the meaning of the EEA Agreement,

—	the aid must be capable of distorting competition and affect trade between contracting parties.

Whether these conditions are met must be assessed individually with respect to each of the transactions described above.

1.1. The sale of title numbers 1/152, 1/301 and 1/630 to Grunnsteinen AS

The term ‘State resources’ covers all aid granted from public sources, including municipalities. Aid granted by Time municipality would thus fall within the definition. If public land is sold below market value, State resources are present (27).

In the case at hand, the buyer did not pay any money for the properties. Thus, prima facie, the transaction would seem to involve aid, and it would be for the Norwegian authorities to rebut that presumption.

The Norwegian authorities argue that the buyer did pay a ‘price’ for the properties by taking on the obligation to build an underground car park in which the municipality would be entitled to 65 parking spaces. Thus, what remains to be considered is whether it can established, either in application of the procedures described in the State aid guidelines or by other methods, that the transaction therefore took place on market terms.

The Norwegian authorities have confirmed that the sale of the properties was not announced publicly, but came about following an initiative from Grunnsteinen. Thus, no unconditional bidding procedure (which could, theoretically, have led to a very low, or even no value being paid, given the obligation to provide parking spaces) within the meaning of the Guidelines took place.

Concerning sales without an unconditional bidding procedure, the Guidelines require, for the presence of State aid to be excluded on this basis, that ‘an independent evaluation should be carried out by one or more independent asset valuers prior to the sales negotiations in order to establish the market value on the basis of generally accepted market indicators and valuation standards. The market price thus established is the minimum purchase price that can be agreed without granting State aid’.

In the case at hand, since the payment consists of the construction of 65 underground parking spaces for public use, in order for State aid to be excluded on the basis of the guidelines, a value assessment of the properties would have to be undertaken, and the market price of the parking spaces would have to be established in a reliable manner.

As for the properties sold, it is clear that at least title number 1/152 was not assessed at all. The Norwegian authorities claim that both title numbers 1/301 and 1/630 were valued; however, only the assessment of title number 1/630 has been forwarded to the Authority on request. Thus, the procedure laid down for establishing the market price through independent value assessment cannot, under any circumstances, be considered to have been complied with. Moreover, since the properties were transferred en bloc, a value assessment should cover all three properties taken together. With respect to the title(s) which w(as)(ere) actually valued, the Authority has not been assured that it took place in accordance with the guidelines, which require that the market value should be established on the basis of generally accepted indicators and valuation standards. In the valuation by Eiendomsmegler 1, it is merely stated that the valuation is ‘carried out in accordance with our best judgement and conviction, on the basis of a visit of the property and information provided by the seller’. However, the valuation does neither set out the characteristics of the property which were decisive for the conclusion, nor the method applied, for example one of the methods recommended by the Norwegian Valuers And Surveyours Association (‘Norges Takseringsforbund (NTF)’) for commercial property (28). In the view of the Authority, the valuation carried out by Eiendomsmegler 1 does not give sufficient information for the Authority to ascertain that it was carried out in accordance with generally accepted indicators and valuation standards.

Concerning the value of the parking spaces which the municipality will receive in remuneration for the properties, the Norwegian authorities have enclosed estimates made by the construction firm Skanska Norge AS, arriving at NOK 150 000 per parking space. The Authority also notes that the estimates are subject to the reservation that building costs will vary, depending on a range of factors such as size, location, proximity to roads, lifts, fire security, etc., and also that ‘price will further depend on working methods, timing and market situation’. Although the guidelines on expert evaluation are not directly applicable to the valuation of the future car park, the Authority is not convinced that the evaluation by Skanska was carried out in a reliable manner. In particular, the calculations presented seem to have be carried out exclusively on the basis of experience from other projects and, thus, do not seem to take sufficient account of the characteristics of the specific property in question in order to be suitable for establishing the market price.

Against this background, the presence of aid cannot be excluded on the basis of, or by analogy to, the guidelines.

The Norwegian authorities also seem to argue that the presence of aid can be excluded on other grounds. In particular, they claim that the transaction is in fact an exchange of property, and that the fact that title No 1/152 was not valued is therefore irrelevant. The argument seems to be based on the idea that, since the 44 public parking spaces currently occupying title number 1/152 will be replaced by underground parking spaces, the municipality keeps what it had before entering into the contract. Concerning exploitation of title No 1/152 above ground, this area will now be regulated as a green area and thus will have no independent market value.

It must be assessed whether these arguments are capable of excluding the presence of State aid. In that regard, what remains to be considered is the market value of the property transferred at the time of the conclusion of the contract (29). Thus, the subjective value of the land for the municipality when used as a car park does not establish the market price as long as the land could also be exploited for different purposes. At the time of the contract, this seems to have been the case, and the possibility for alternative (and more profitable) uses must, therefore, be the basis for the calculation of the market price. The Authority takes the view that, even if parts of title number 1/152 might, more than two years later, be zoned as a green area, what must be assessed is what use of the properties (if sold together) potential buyers could expect at the time of the transaction.

Secondly, this argument seems to presuppose that the valuations of the two other titles and the parking spaces are acceptable, so that the value of the parking spaces equals or exceeds the value of the two additional titles. As shown above, the Authority has not found the calculations presented to it convincing.

Against this background, the Authority has serious doubts that the ‘price’ paid for the property reflected its market value.

Firstly, the measures must confer on Grunnsteinen AS advantages that relieve it of a financial burden that it would normally have to cover from its budget (in this case, any additional price payable for the land in question). Secondly, the measure must be selective in that it favours ‘certain undertakings or the production of certain goods’.

If, and to the extent that, the price paid for the properties does not reflect their market value, Grunnsteinen obtains an advantage in the form of a lower purchase price which it would normally have to pay out of its own budget. Equally, the measure would be selective since it only benefits the buyer.

Under settled case law, the mere fact that an aid strengthens a firm's position compared with that of other firms competing in intra-EEA trade, is enough to conclude that the measure is likely to affect trade between the contracting parties and distort competition between undertakings established in other EEA States (30). If, and to the extent that, the transaction confers an economic advantage on Grunnsteinen, its position is strengthened in comparison with that of its competitors. Since the property in question appears to be centrally located commercial land which is, consequently, attractive, it might be of interest not only to Norwegian firms, to the effect that firms established in other EEA States may have been affected by the transaction. Moreover, the Norwegian buyers might be professional property investors who are active in Norway and other EEA States alike. Thus, it appears that the transaction may threaten to distort competition and affect trade within the EEA.

The Authority considers it possible that the economic advantage conferred on Grunnsteinen through the transaction could be de minimis (i.e. EUR 100 000 over a three-year period at the material time (31)) and as such not distort competition and affect trade within the EEA. However, in the absence of reliable value assessments, the Authority cannot establish with certainty that such is the case.

1.2. The sale of title number 4/165 to Bryne Industripark AS

As described above, the land in question consists of more than 56 000 square metres of industrial land outside Bryne. No value assessment was carried out prior to the sale. The municipality states that the land was offered on its web page for some time, but it is unable to retrieve the announcement from its system, and the Authority therefore cannot verify its content. In any event, it is doubtful that a notice on a web page would qualify as a sufficiently well publicised offer within the meaning of the Guidelines. Against this background, the procedures described in the Authority's State aid Guidelines on the sale of land and buildings do not seem to have been followed and the presumption that aid is not present therefore does not apply.

The municipality has explained that property was sold at cost, i.e. at a price calculated by adding regulatory and administrative costs, capital costs and fees to the price for which the property was bought in 1999. As a preliminary point, the Authority notes that sales of public land at cost cannot exclude the presence of State aid, as this price calculation method does not take sufficient account of all the various factors which may influence a property's market value, in particular the supply and demand on the market at the time of the sale (32). Moreover, in this case, there seems to have been no adjustment for inflation.

In the case at hand, sales at cost was the general policy of the municipality at the time. However, by decision of 18 October 2006 (33), the municipality decided that land at Bryne, including Håland, should for the future be sold at market price. In the background memo for the decision, the municipality stated that industrial land at Bryne had become scarce and that land at Håland would be ‘cheap if we sell at cost’. The memo also states that one of the reasons for the transition to the market price principle was to ensure that ‘[i]ndustries which require large areas but are not labour intensive will find the land too expensive and establish themselves elsewhere’. Thus, it seems to have been expected that the market price would be higher than the cost price which was applied in the sale to Bryne Industripark.

The Norwegian authorities have argued that the price is comparable to the sales price of similar land sold in the area in the same period (34). The Authority accepts that such comparisons might give an indication of the appropriate price for the land (35). However, the Authority has doubts as to the relevance of the prices presented as it has not been presented with facts which demonstrate that the land plots in question are sufficiently comparable to the land sold to Bryne Industripark. All areas in question are, inter alia, considerably smaller than title No 4/165 and the Norwegian authorities have not provided details of their location showing that they are as attractive as title No 4/165. Moreover, all the properties referred to are stated to be unregulated in the sales contracts. By contrast, at the time of the sale, a zoning plan for the area sold to Bryne Industripark had been adopted on 5 June 2004. The Norwegian authorities state that objections from the Public Roads Administration seemed to make adjustments necessary. It is unclear to the Authority whether these objections were received before or after the sale to Bryne Industripark. In any event, the agreement refers to the detailed zoning plan adopted in 2004 and the property, therefore, does not seem to have been sold as unregulated. The relevance of comparing the land to areas which were unregulated can thus be questioned (36).

Against this background, the Authority has serious doubts that the cost price at which title No 4/165 in Time was sold corresponded to the property's market value at the time of the sale.

If, and to the extent that, the price paid for the title No 4/165 does not reflect its market value, Bryne Industripark obtains an advantage in the form of a lower purchase price, thus avoiding costs which it would normally have to pay out of its own budget. Equally, the measure would be selective since it only benefits the buyer.

As set out above, the mere fact that an aid strengthens a firm's position compared with that of other firms, which are competitors in EEA trade, is enough to conclude that competition is distorted and intra-EEA trade is affected. If, and to the extent that, Bryne Industripark bought the land below market price, its position is strengthened compared with that of its competitors. In the case at hand, the property in question appears to be industrial land of potential interest to a variety of activities. Accordingly, it may well be of interest not only to Norwegian firms. Moreover, the Norwegian buyers might be professional property investors who are active both in Norway and other EEA States.

Thus, the transaction may threaten to distort competition and affect trade within the EEA.

1.3. The sale of title numbers 2/70 and 2/32 to Bryne FK

As described above, the stadium was transferred to Bryne football club in 2003 for NOK 0. At the time, Bryne FK had two lease agreements with the municipality on title numbers 2/70 and 2/32, concerning, respectively, a grandstand for football and a clubhouse, and a sports hall (37). Furthermore, a company called Stadion Trim & Bowling AS had a lease contract for a sports building for 99 years from 1997. It also appears that Bryne Friidrettsklubb (Bryne Athletics) had certain rights of use to the stadium prior to the transfer of the ground to Bryne FK, and that these rights had to be waived before the transfer could be implemented.

The existence of long term lease agreements and special rights of use may lead to the value of the land being reduced if sold to a third party. However, it is implausible that the property would have no market value at all, inter alia because such special rights might be waived at a later stage. This would seem to be demonstrated by recent events: In fact, the sports club has now decided to move its stadium and, thus, to sell the property in question. Norwegian authorities have confirmed that no value assessment was carried out of the property prior to the sale.

Against this background, the Authority has strong doubts that the property was transferred at market price and, thus, that no State resources were involved.

If the presence of State resources were to be proven, the transaction must be held to confer an advantage on Bryne FK. The measure would, thus, be selective within the meaning of Article 61(1) EEA.

The Norwegian authorities have claimed that Bryne FK does not constitute an undertaking within the meaning of the EEA Agreement because it is a sports club and a private consumer-oriented organisation with no profit-making purposes. According to the Norwegian Government, the club is not active in commercial activities. To substantiate its position, the Norwegian authorities have enclosed the club's annual report, focussing on its activities for adolescents and children.

As a starting point, the Authority notes that the concept of an undertaking encompasses every entity engaged in an economic activity (38). Any activity consisting in offering goods and services on a given market is an economic activity (39). Therefore, it is not decisive that the football club is not organised as a limited company or that it is registered as a non-profit organisation in the company register. The Court of Justice of the European Communities has held that where a sporting activity takes the form of gainful employment or the provision of services for remuneration, which is true of the activities of semi-professional or professional sportsmen, it constitutes an economic activity for the purposes of Community law. Therefore, it is subject, inter alia, to the rules on competition (40).

Bryne FK currently plays in the so-called Adecco league, i.e. the 1st division in Norwegian football (i.e. the division below the Premier League). From Bryne FK's homepage, it appears that the club is, inter alia, active in selling and buying professional players (41), providing entertainment in the form of football matches and in offering advertising space in return for payment (42). In light of the practice of the European Commission, such activities would seem to qualify as the provision of services on a market and therefore to be economic in nature (43). The club's annual accounts, forwarded by the Norwegian authorities, show that it had an annual turnover in the range of NOK 28 million in 2006, of which approximately 11,6 million was generated through sponsorship. Other major sources of revenue include income from matches, non-sports activities, rent income/public contributions and miscellaneous revenues. In addition, about NOK 400 000 stemmed from membership fees. In the view of the Authority, all these items, with the possible exception of a part of the membership fees, seem to have been generated through economic activity.

In light of the above, the Authority takes the preliminary view that Bryne FK must be held to be an undertaking for the purposes of the State aid rules of the EEA Agreement.

Provided that it is established that Bryne FK got the property without paying the market price, it receives an advantage which strengthens its position compared with that of its competitors, thus threatening to distort competition. As demonstrated above, Bryne FK's commercial activities appear to include, inter alia, the selling and buying of players from clubs in other EEA States, the offering of advertising space and the provision of entertainment in the form of football matches. In doing so, the club competes with undertakings established in other EEA States. Insofar as the measure is deemed to distort competition, it will, therefore, also be capable of affecting trade between the Contracting Parties.

1.4. The purchase by Time municipality of title numbers 1/125, 2/277, 2/278 and 2/284 for the purpose of building a new upper secondary school and the right to underground parking facilities granted to Forum Jæren

With respect to the right to build parking spaces under title numbers 1/125, 2/277, 2/278 and 2/284, allegedly granted to Forum Jæren by Time Municipality, it appears to the Authority that Forum Jæren has not yet obtained a legally enforceable right of use of the property. As long as the contractual conditions governing Forum Jæren's future right of use, and thus the commercial balance of the contract, have not yet been determined, it is not possible to assess whether a potential future agreement would involve the granting of State aid. Thus, even if the possible future granting of such a right were to constitute State aid, the aid has not yet been put into effect. As the Authority only has the power to assess aid which has already been put into effect (44) or plans to grant aid notified to it by the national authorities (45), it cannot, at this stage, take a decision on the possible aid involved in granting Forum Jæren the right to construct parking spaces under the foreseen school buildings. Thus, the Authority finds that no State aid has been granted at this stage.

This finding does not preclude the Authority from adopting a decision if, at a later stage, a measure possibly involving aid should be put into effect or notified to the Authority pursuant to Article 1 of Section I of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement.

2. PROCEDURAL REQUIREMENTS

Pursuant to Article 1(3) in Part I of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement, ‘the EFTA Surveillance Authority shall be informed, in sufficient time to enable it to submit its comments, of any plans to grant or alter aid (…). The State concerned shall not put its proposed measures into effect until the procedure has resulted in a final decision’.

Title number 4/165 and title numbers 2/70 and 2/32 have been sold under legally binding sales contracts and the titles have been transferred in the land register. The measures must therefore be deemed to have been put into effect.

As for the sale of title numbers 1/152, 1/301 and 1/630 to Grunnsteinen, the titles have not yet been transferred in the land register. However, a legally binding contract has been entered into, from which the municipal authorities cannot withdraw without incurring financial consequences. Thus, no further formal measures are required for the buyer to receive the economic benefit of the transaction, and it must therefore be deemed to have been put into effect.

These transactions have not been notified to the Authority. To the extent that these transactions involve State aid, it can be concluded that the Norwegian Government has not respected its obligations pursuant to Article 1(3) in Part I of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement.

3. COMPATIBILITY OF THE AID

The Norwegian authorities have argued that the transactions do not contain aid, and have not put forward arguments concerning compatibility. However, after assessing the likelihood that State aid may be involved in the transactions described above, it has to be considered whether any aid involved in the transactions could be compatible with the EEA Agreement under Article 61(3)(a)-(c) EEA.

In the case of the sale of title numbers 1/152, 1/301 and 1/630 to Grunnsteinen, the information available to the Authority does not seem to indicate that any aid was granted to promote the economic development of areas where the standard of living is abnormally low or where there is serious underemployment, to promote a project of common European interest or to facilitate the development of certain economic activities. Moreover, any aid granted to the sports club would not seem to promote cultural development. Against that background, Article 61(3)(a)-(c) appears to be inapplicable.

For the same reasons, any possible aid involved in the sale of title number 4/165 to Bryne Industripark and the sale of title numbers 2/70 and 2/32 to Bryne FK does not seem to be compatible with the functioning of the EEA Agreement by virtue of Article 61(3)(a)-(c).

4. CONCLUSION

Based on the information available to the Authority, including the information submitted by the Norwegian Government, the Authority cannot exclude that the sales of title numbers 1/152, 1/301, 1/630 (to Grunnsteinen AS), 4/165 (to Bryne Industripark AS), 2/70, 2/32 (to Bryne FK) constitute aid within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement. Furthermore, the Authority has doubts, to the extent that State aid is involved, that they can be regarded as complying with Article 61(3)(c) of the EEA Agreement. Consequently, the Authority has doubts that the transactions referred to above do not constitute State aid or are compatible with the functioning of the EEA Agreement.

Consequently, and in accordance with Article 4(4) in Part II of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement, the Authority is obliged to open the procedure provided for in Article 1(2) in Part I of Protocol 3 of the Surveillance and Court Agreement. The decision to open proceedings is without prejudice to the final decision of the Authority, which may conclude that the measures in question do not constitute State aid or are compatible with the functioning of the EEA Agreement.

The Authority also draws the attention of the Norwegian authorities to the fact that Article 1(3) in Part I of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement constitutes a standstill obligation and that Article 14 in Part III of that Protocol provides that, in the event of a negative decision, all unlawful aid may be recovered from the beneficiary, save in exceptional circumstances. At this stage, the Authority has not been presented with any facts indicating the existence of exceptional circumstances on the basis of which the beneficiary may legitimately have assumed the aid to be lawful.

In light of the foregoing considerations, the Authority, acting under the procedure laid down in Article 1(2) in Part I of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement, requests Norway to submit its comments and to provide all such information as may help to assess the transactions described above, within one month of the date of receipt of this decision. It requests your authorities to forward a copy of this letter to the potential aid recipient of the aid immediately.

In the light of the foregoing consideration, the Authority requires, within one month of receipt of this decision, to provide all documents, information and data needed for assessment of the compatibility of the property transactions engaged in by the Municipality of Time and, in particular, value assessments stating the value of title numbers 1/152, 1/301, 1/630, 4/165, 2/70 and 2/32 at the time of the sale, carried out by an independent asset valuer in accordance with the procedure described in the Authority's Guidelines relating to Sales of Land and Buildings by Public Authorities,

HAS ADOPTED THIS DECISION:

The Authority has decided to open the formal investigation procedure provided for in Article 1 (2) in Part I of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement against Norway in relation to the sale by the Municipality of Time of the properties registered under title numbers 1/152, 1/301, 1/630 (to Grunnsteinen AS); title number 4/165 (to Bryne Industripark AS) and title numbers 2/70 and 2/32 (to Bryne FK) in Time.

2.	At present, the transactions relating to title numbers 1/125, 2/277, 2/278, 2/284 in Time do not involve the granting of State aid, within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement, to Forum Jæren AS.

3.	The Norwegian Government is requested, pursuant to Article 6(1) in Part II of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement, to submit its comments on the opening of the formal investigation procedure within one month from the notification of this decision.

The Norwegian Government is required to provide within one month from notification of this decision all documents, information and data needed for assessment of the compatibility of the aid measure, in particular value assessments stating the value of title numbers 1/152, 1/301, 1/630, 4/165, 2/70 and 2/32 at the time of the sale, carried out by an independent asset valuer in accordance with the procedure described in the Authority's Guidelines relating to Sales of Land and Buildings by Public Authorities.

5.	The Norwegian Government is requested to forward a copy of this Decision to the potential recipients of aid immediately.

6.	This Decision is addressed to the Kingdom of Norway.

Done at Brussels, 19 December 2007.

For the EFTA Surveillance Authority

Per SANDERUD

President

Kristján Andri STEFÁNSSON

College Member

(1) Hereinafter referred to as the EEA Agreement.

(2) Hereinafter referred to as the Surveillance and Court Agreement.

(3) Procedural and Substantive Rules in the Field of State Aid — Guidelines on the application and interpretation of Articles 61 and 62 of the EEA Agreement and Article 1 of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement, adopted and issued by the EFTA Surveillance Authority on 19 January 1994, published in OJ L 231, 3.9.1994, EEA Supplement No 32, 3 September 1994, last amended by the Authority's Decision No 154/07/COL, hereinafter referred to as the State Aid Guidelines.

(4) The property numbers referred to in the complaint are 1/125, 2/25, 2/274, 2/277, 2/278 and 2/288. Attempts have been made to check this with the complainant, but a clear answer could not be obtained (e-mails from the case handler of 19 October 2007 and Reply from Time Pensjonistparti of 22 October 2007, Event Nos 447785, 447999 and 448000). Based on the description of the properties in the complaint, the Authority, nevertheless, takes the view that the property referred to must be the property on which a new upper secondary school is to be constructed, i.e. title numbers 1/125, 2/277, 2/278 and 2/284.

(5) Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879, Annex 1).

(6) Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879), Question 1(e).

(7) Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879), reply to question 1(e).

(8) Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879, Annex 2). In Norway's reply, it is claimed that the value assessment concerned title numbers 1/301 and 1/630. However, this is not reflected in the actual assessment, neither does the number of square metres stated therein indicate that both properties have been taken into account.

(9) Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879, Annex 5).

(10) This appears to be based on a value of NOK 600 per square metre plus the value of a building on title No 1/301. The Authority has not been presented with a valuation of the building.

(11) This is based on the Municipality's original cost estimate of NOK 125 000, set out in the background papers for the deliberations in the municipal council (Event No 413558, pp. 16-17). The estimate by Skanska appears to have been obtained at a later stage.

(12) Event No 413558, p. 19 et seq.

(13) Event No 413558, pp. 16-17.

(14) See Event No 413558 (original complaint), repeated in Aksjonsgruppa's comments to Norway's reply, Event No 477440.

(15) Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879, Annexes 13-17).

(16) See Article from the local newspaper Jærbladet of 28 March 2007, referring to this price.

(17) Event No 413558, p. 29 and Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879, Annex 29).

(18) Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879, Annex 21).

(19) Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879, Annex 22).

(20) The ground lease agreements provided by Norway, Annexes 18 and 19 to Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879).

(21) See Annex 24 to Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879).

(22) Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879, Annex 26).

(23) Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879).

(24) See the Act relating to Education of 17 July 1998, No 61, Section 13-3.

(25) Agreement between Time Municipality and Rogaland County Municipality relating to the construction of a new upper secondary school, Event No 439974.

(26) Norway's reply to the Authority's second request for information (Event Nos 453220 and 453452).

(27) Case T-274/01, Valmont Nederland BV v Commission, [2004] ECR II-3145, paragraphs 44-45.

(28) The Authority has previously held that these standards fulfil the requirements of the Guidelines, ref. Decision No 170/05/COL on the sale of the University Library Building and Part of Adjacent Property in Oslo.

(29) See Case T-366/00, Scott SA v Commission, judgment of 29 March 2007 (not yet reported), paragraph 106.

(30) See Case 730/79, Philip Morris Holland BV v Commission, [1980] ECR p. 2671, paragraphs 11-12 and Joined Cases E-5/04, E-6/04 and E-7/04, FESIL, Finnfjord, PIL and Others, and the Kingdom of Norway v the Authority, paragraph 94.

(31) See Article 2(2) of Commission Regulation (EC) No 69/2001, incorporated into the EEA Agreement by Joint Committee Decision No 88/2002 (OJ L 266, 3.10.2002, p. 56 and EEA Supplement No 49, 3 October 2002, p. 42), e.i.f. 1 February 2003.

(32) Case T-366/00, Scott (cited above), paragraph 106.

(33) Decision No KS-075/06, forwarded by the complainant (Annex 3 to Event No 437440).

(34) Land sale agreements attached as Annexes 13-17 to Norway's reply to the Authority's first request for information, (Event No 427879).

(35) Case T-366/00, Scott (cited above), paragraph 116.

(36) It may also be noted that it follows from the sales agreements that it was considered to be highly likely that the areas were of archaeological interest and that the ground would, therefore, have to be explored before any development could take place, see Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879, Annexes 13, 14 and 15. This does not seem to be the case with respect to the title No 4/165, see Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879, Annex 8).

(37) See Norway's reply to the Authority's first request for information (Event No 427879, Annexes 18 and 19).

(38) Case C-41/90, Höfner and Elser [1991] ECR I-1979, paragraph 21.

(39) Case 218/00, Cisal [2002] ECR I-691, paragraph 23.

(40) Case Case C-519/04 P, Meca-Medina and Majcen vs Commission, [2006] ECR I-6991, paragraphs 22, 23 and 30.

(41) For example, the news archive of the club features headlines like ‘Striker on trial’ (18 March 2004), ‘Frenchman for trial’ (30 March 2004), ‘Serbian trial player at Bryne’ (2 August 2007) and ‘Icelandic U21 player ready for Bryne’ (31 August 2007):

http://www.brynefk.no/Brynefk/index.nsf/DESIGNARKIV?openform

(42) For example, in a news item of 13 April 2007, the club states that ‘For the first time Bryne FK has received more than 12 million in mere sponsorship money. The capacity [for advertisements] at Bryne stadium is exhausted and in order to exceed the 12 million threshold the club has invested in advertising rolls. The VIP stand has also been nearly sold out’.

See: http://www.brynefk.no/brynefk/index.nsf/DESIGNUNIK/SFUS-76RJ37?OpenDocument

(43) See paragraph 17 of the Commission's opening Decision in Case C-49/03 (NN 51/03), Sale of land to AZ and AZ Vastgoed BV (OJ C 266, 5.11.2003, p. 8).

(44) Unlawful aid or existing aid, under, respectively, Section III and V of Part II of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement.

(45) Section II of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement.

5.6.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 138/42

Aviz de inițiere a unei reexaminări a măsurilor antidumping aplicabile importurilor anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză și Thailanda și a unei reexaminări intermediare a măsurilor antidumping aplicabile importurilor anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză și importurilor acelorași produse expediate din Taiwan, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan

(2008/C 138/12)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (1) a măsurilor antidumping în vigoare privind importurile anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză și Thailanda (denumite în continuare „țările în cauză”), Comisia a primit o cerere de reexaminare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (2) (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

1. Cererea de reexaminare

Această cerere a fost depusă la 5 martie 2008 de Comitetul de apărare a industriei accesoriilor din oțel sudate cap la cap al Uniunii Europene (denumit în continuare „solicitantul”) în numele producătorilor reprezentând o mare parte, în cazul de față peste 25 %, din producția comunitară totală de anumite accesorii de țevărie, din fier sau oțel.

2. Produsul

Produsele care fac obiectul reexaminării sunt accesoriile de țevărie (altele decât accesoriile turnate, flanșele și accesoriile filetate), din fier sau oțel (cu excepția oțelului inoxidabil), al căror diametru exterior maxim nu depășește 609,6 milimetri, de tipul celor utilizate pentru sudarea cap la cap sau în alte scopuri, originare din Republica Populară Chineză și Thailanda (denumite în continuare „produsul în cauză”), clasificate în prezent în conformitate cu codurile NC ex 7307 93 11, ex 7307 93 19, ex 7307 99 30 și ex 7307 99 90. Aceste coduri NC sunt menționate doar cu titlu informativ.

3. Măsurile existente

Măsurile aflate în prezent în vigoare sunt taxe antidumping definitive instituite prin Regulamentul (CE) nr. 964/2003 al Consiliului (3) privind importurile anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză și Thailanda, precum și importurile anumitor produse expediate din Taiwan, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1496/2004 al Consiliului (4).

4. Motivele reexaminărilor

4.1. Motivele reexaminării expirării măsurilor

Cererea se bazează pe faptul că expirarea măsurilor ar duce probabil la continuarea sau reapariția dumpingului și a efectelor negative pentru industria comunitară.

În temeiul dispozițiilor articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, s-a stabilit valoarea normală pentru Republica Populară Chineză pe baza prețului dintr-o țară cu o economie de piață corespunzătoare, menționat la punctul 5.1 litera (d). Probabilitatea continuării dumpingului se bazează pe o comparație a valorii normale, menționate în teza anterioară, cu prețurile la export ale produsului în cauză în momentul vânzării acestuia pentru export către Comunitate.

Calculată astfel, marja de dumping este semnificativă.

De asemenea, solicitantul atrage atenția asupra faptului că în timpul perioadei de impunere a măsurilor, exportatorii/producătorii produsului în cauză din Republica Populară Chineză au încercat să submineze măsurile existente folosind practici de eludare care au fost contracarate prin Regulamentele (CE) nr. 763/2000 (5), (CE) nr. 2052/2004 (6), (CE) nr. 2053/2004 (6) și (CE) nr. 655/2006 (7) ale Consiliului.

Afirmația privind probabilitatea continuării dumpingului în ceea ce privește Thailanda se bazează pe o comparație a valorii normale calculate, stabilită pe baza costului de producție, cu prețurile la export probabile ale produsului în cauză în momentul vânzării acestuia pentru export către Comunitate.

Solicitantul a furnizat probe conform cărora importurile produsului în cauză din Republica Populară Chineză și Thailanda au continuat să fie importate în cantități semnificative și că, probabil, aceste cantități rămân la nivelurile actuale, riscând chiar să crească, printre altele, din cauza măsurilor în vigoare privind importurile de produse originare din țările în cauză pe piețele tradiționale în afara UE (de exemplu, în SUA) și din cauza existenței unei capacități neutilizate în țările în cauză.

Solicitantul afirmă că înlăturarea prejudiciului se datorează în principal existenței acestor măsuri și că, dacă s-ar permite încetarea acestor măsuri, orice continuare sau reapariție a importurilor substanțiale la prețuri de dumping din țările în cauză ar avea ca efect probabil reapariția unor prejudicii pentru industria comunitară.

4.2. Motivele reexaminării intermediare

Solicitantul a furnizat informații conform cărora, în ceea ce privește importurile produsului în cauză din Republica Populară Chineză, nivelul măsurii aplicate nu mai este suficient pentru a contracara dumpingul prejudiciabil, în special în ceea ce privește extinderea măsurii la importurile expediate din Taiwan. Solicitantul a furnizat elemente de probă care arată, la prima vedere, că scutirea importurilor produse de Chup Hsin Enterprise Co. Ltd, Kaohsiung (Taiwan) și Niang Hong Pipe Fittings Co. Ltd, Kaohsiung (Taiwan) de la aplicarea măsurilor extinse nu mai este justificată, deoarece se pare că aceste societăți sunt implicate în practici de eludare cum ar fi transbordarea anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză prin Taiwan.

5. Procedura

Constatând, în urma consultării comitetului consultativ, că există suficiente probe care justifică inițierea unei reexaminări în temeiul expirării măsurilor și a unei reexaminări intermediare parțiale, limitată la scutirea anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, produse de Chup Hsin Enterprise Co. Ltd, Kaohsiung (Taiwan) și Niang Hong Pipe Fittings Co. Ltd, Kaohsiung (Taiwan) de la extinderea măsurilor antidumping, instituite asupra importurilor originare din Republica Populară Chineză, la importurile de astfel de produse expediate din Taiwan, Comisia inițiază reexaminări în conformitate cu articolul 11 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază.

5.1. Procedura de reexaminare în temeiul expirării măsurilor și de reexaminare intermediară

Ancheta va stabili dacă expirarea măsurilor poate sau nu să ducă la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului. Reexaminarea intermediară va stabili dacă, în ceea ce privește importurile produsului în cauză expediat din Taiwan, scutirea anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, produse de Chup Hsin Enterprise Co. Ltd, Kaohsiung (Taiwan) și Niang Hong Pipe Fittings Co. Ltd, Kaohsiung (Taiwan) de la extinderea măsurilor antidumping, instituite asupra importurilor originare din Republica Populară Chineză, la importurile de astfel de produse expediate din Taiwan este încă justificată pentru a contracara dumpingul prejudiciabil.

(a) Eșantionarea

Având în vedere numărul aparent ridicat de părți implicate în această procedură, Comisia poate decide să recurgă la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(i) Eșantionarea exportatorilor/producătorilor din Republica Populară Chineză

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să determine compoziția eșantionului, toți exportatorii/producătorii sau reprezentanții acestora sunt invitați să se prezinte, contactând Comisia, și să furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (i) și în formatul prevăzut la punctul 7:

—	nume, adresă, adresă de e-mail, numere de telefon și fax și persoană de contact,

—	cifra de afaceri, exprimată în moneda națională, și volumul vânzărilor, exprimat în tone, al produsului în cauză la exportul către Comunitate, pe perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008,

—	cifra de afaceri, exprimată în moneda națională, și volumul de vânzări pe piața internă al produsului în cauză, exprimat în tone, pe perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008,

—	cifra de afaceri, exprimată în moneda națională, precum și volumul de vânzări al produsului în cauză pe piața altor țări terțe, exprimat în tone, pe perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008,

—

descrierea exactă a activităților societății în legătură cu fabricarea produsului în cauză, volumul producției, exprimat în tone, al produsului în cauză, capacitatea de producție a produsului în cauză și investițiile în capacitatea de producție realizate în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008,

—	denumirea și indicarea exactă a activităților tuturor societăților afiliate (8) care participă la producerea și/sau vânzarea produsului în cauză (la export și/sau pe piața internă),

—	orice altă informație relevantă care ar putea ajuta Comisia să determine compoziția eșantionului.

Prin comunicarea informațiilor menționate anterior, societatea își exprimă acordul cu privire la posibilitatea de a fi inclusă în eșantion. În cazul în care societatea este selectată să facă parte din eșantion, aceasta va trebui să răspundă la un chestionar și să accepte verificarea la fața locului a răspunsurilor. În cazul în care societatea precizează că nu este de acord cu o eventuală includere a sa în eșantion, se va considera că aceasta nu a cooperat la anchetă. Consecințele lipsei de cooperare sunt prevăzute la punctul 8 de mai jos.

Pentru a obține informațiile necesare pentru determinarea compoziției eșantionului de exportatori/producători, Comisia va contacta, de asemenea, autoritățile din țările din care provin exporturile, precum și orice alte asociații cunoscute de exportatori/producători.

(ii) Eșantionarea importatorilor

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să determine compoziția eșantionului, toți importatorii produsului în cauză în Comunitate sau reprezentanții care acționează în numele lor sunt invitați să se prezinte Comisiei și să îi furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (i) și sub forma prevăzută la punctul 7:

—	nume, adresă, adresă de e-mail, numere de telefon și fax și persoană de contact,

—	cifra de afaceri totală, exprimată în euro, realizată de societate în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008,

—	numărul total de angajați,

—	descrierea exactă a activităților societății în legătură cu produsul în cauză,

—

volumul, exprimat în tone, precum și valoarea, exprimată în euro, a importurilor și revânzărilor, efectuate pe piața Comunității în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008, ale produsului importat în cauză, originar din Republica Populară Chineză și din Thailanda sau expediat din Taiwan, Sri Lanka, Indonezia, Filipine, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Taiwan, Sri Lanka, Indonezia, Filipine,

—	denumirea și descrierea exactă a activităților tuturor societăților afiliate, care participă la producerea și/sau vânzarea produsului în cauză (9),

—	orice altă informație relevantă care ar putea ajuta Comisia să determine compoziția eșantionului.

Pentru a obține informațiile necesare pentru determinarea compoziției eșantionului de importatori, Comisia va contacta, de asemenea, orice alte asociații cunoscute de importatori.

(iii) Eșantionarea producătorilor comunitari

Având în vedere numărul ridicat de producători din Comunitate care susțin cererea, Comisia intenționează să cerceteze prejudiciul provocat industriei comunitare prin aplicarea tehnicii de eșantionare. Pentru a permite Comisiei să determine compoziția eșantionului, toți producătorii din Comunitate sunt invitați, prin prezenta, să furnizeze următoarele informații privind societatea sau societățile lor, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (i) și sub forma prevăzută la punctul 7:

—	numele, adresa, adresa de e-mail, numerele de telefon și de fax și persoana de contact,

—	cifra de afaceri totală, exprimată în euro, realizată de societate în perioada 1 aprilie 2007-31 martie 2008,

—	descrierea exactă a activităților societății în legătură cu produsul în cauză,

—	valoarea, exprimată în euro, a vânzărilor produsului în cauză realizate pe piața comunitară în perioada 1 aprilie 2007-31 martie 2008,

—	volumul, exprimat în tone, al vânzărilor produsului în cauză realizate pe piața comunitară în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008,

—	volumul, exprimat în tone, al producției produsului în cauză în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008,

—	denumirea și descrierea exactă a activităților tuturor societăților afiliate (9), care participă la producerea și/sau vânzarea produsului în cauză,

—	orice altă informație relevantă care ar putea ajuta Comisia să determine compoziția eșantionului.

Prin comunicarea informațiilor menționate anterior, societatea își exprimă acordul cu privire la posibilitatea de a fi inclusă în eșantion. În cazul în care societatea este aleasă pentru a face parte din eșantion, aceasta presupune că societatea trebuie să răspundă la un chestionar și că acceptă verificarea răspunsurilor la fața locului. În cazul în care societatea precizează că nu este de acord cu o eventuală includere a sa în eșantion, se va considera că aceasta nu a cooperat la anchetă. Consecințele lipsei de cooperare sunt prevăzute la punctul 8 de mai jos.

(iv) Compoziția definitivă a eșantioanelor

Toate părțile interesate care doresc să furnizeze informații relevante privind compoziția eșantioanelor trebuie să le comunice în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (ii).

Comisia intenționează să stabilească compoziția definitivă a eșantioanelor după consultarea părților în cauză care și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantioane.

Societățile incluse în eșantioane trebuie să răspundă la un chestionar în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (iii) și trebuie să coopereze în cadrul anchetei.

În cazul unei cooperări deficitare, Comisia poate să își stabilească concluziile pe baza probelor disponibile, în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) și articolul 18 din regulamentul de bază. O concluzie bazată pe probele disponibile poate fi mai puțin avantajoasă pentru partea în cauză, astfel cum se explică la punctul 8.

(b) Chestionarele

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru anchetă, Comisia va trimite chestionare industriei comunitare incluse în eșantion și tuturor asociațiilor de producători din Comunitate, exportatorilor/producătorilor din Republica Populară Chineză incluși în eșantion, exportatorilor/producătorilor din Thailanda, Chup Hsin Enterprise Co. Ltd, Kaohsiung (Taiwan) și Niang Hong Pipe Fittings Co. Ltd, Kaohsiung (Taiwan), tuturor asociațiilor de exportatori/producători, importatorilor incluși în eșantion și tuturor asociațiilor de importatori menționate în cerere sau care au colaborat la ancheta care a condus la măsurile care fac obiectul prezentei reexaminări, tuturor utilizatorilor sau asociațiilor de utilizatori, precum și autorităților din țările exportatoare în cauză.

Toate părțile interesate sunt invitate prin prezentul aviz să își facă cunoscute punctele de vedere, să comunice și alte informații pe lângă răspunsurile date în chestionar și să aducă elemente de probă pentru susținerea lor. Aceste informații, precum și elementele de probă trebuie să parvină Comisiei în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (ii).

De asemenea, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să prezinte o solicitare din care să reiasă că au motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate. Solicitarea trebuie prezentată în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (iii).

(d) Alegerea țării cu economie de piață

Comisia preconizează să utilizeze Statele Unite ale Americii în calitate de țară terță cu economie de piață relevantă în vederea stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză. Părțile interesate sunt invitate să-și prezinte observațiile privind relevanța acestei țări în termenul prevăzut la punctul 6 litera (c).

5.2. Procedura de evaluare a interesului comunitar

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază și în cazul în care se confirmă probabilitatea ca dumpingul și prejudiciile să continue sau să reapară, se va hotărî dacă menținerea sau abrogarea măsurilor antidumping nu sunt împotriva interesului comunitar. Din acest motiv, industria comunitară, importatorii, asociațiile lor reprezentative, utilizatorii reprezentativi și organizațiile de consumatori reprezentative pot să se prezinte Comisiei și să-i transmită informații în termenele limită generale prevăzute la punctul 6 litera (a) punctul (ii), cu condiția să aducă dovezi că există o legătură obiectivă între activitatea lor și produsul în cauză. Părțile care au respectat procedura menționată anterior pot solicita să fie audiate, menționând motivele speciale care justifică audierea, în termenul prevăzut la punctul 6 litera (a) punctul (iii). Trebuie menționat că orice informație transmisă în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază va fi luată în considerare numai dacă se bazează pe elemente de probă concrete, existente în momentul transmiterii informațiilor.

6. Termene

(a) Termenele limită generale

(i) Pentru părți, în vederea solicitării unui chestionar

Toate părțile interesate care nu au cooperat la ancheta pentru determinarea măsurilor care fac obiectul prezentei reexaminări ar trebui să solicite un chestionar sau alte formulare de cerere în cel mai scurt timp, cel târziu în 15 zile de la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(ii) Pentru părți, în vederea prezentării, pentru a răspunde la chestionar și pentru furnizarea de orice alte informații

Pentru a le fi luate în considerare observațiile în timpul anchetei, toate părțile interesate trebuie să se prezinte contactând Comisia, să-și prezinte punctele de vedere și să transmită răspunsurile la chestionare sau orice alte informații în termen de 40 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în lipsa unor dispoziții contrare. Trebuie reținut faptul că majoritatea drepturilor procedurale prevăzute în regulamentul de bază pot fi exercitate numai dacă părțile s-au prezentat în termenul menționat anterior.

Societățile incluse într-un eșantion trebuie să transmită răspunsurile la chestionare în termenul stabilit la punctul 6 litera (b) punctul (iii).

(iii) Audieri

De asemenea, toate părțile interesate pot să solicite audierea de către Comisie în același termen de 40 de zile.

(b) Termenul limită specific privind eșantionarea

(i)

Informațiile menționate la punctele 5.1 litera (a) punctul (i), 5.1 litera (a) punctul (ii) și 5.1 litera (a) punctul (iii) ar trebui comunicate Comisiei în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deoarece Comisia intenționează să consulte părțile în cauză care și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantion în legătură cu compoziția definitivă a eșantionului în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(ii)	Orice alte informații relevante pentru stabilirea compoziției eșantionului, în conformitate cu punctul 5.1 litera (a) punctul (iv) trebuie comunicate Comisiei în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(iii)

Răspunsurile la chestionare ale părților incluse în eșantion trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data notificării privind includerea acestora în eșantion.

Părțile la anchetă pot prezenta, dacă doresc, observații privind oportunitatea alegerii Statelor Unite ale Americii ca țară cu economie de piață, precum se menționează la punctul 5.1 litera (d), în vederea stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză. Aceste observații trebuie să parvină Comisiei în termen de 10 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

7. Observațiile scrise, răspunsurile la chestionar și corespondența

Toate observațiile și cererile părților interesate trebuie prezentate în scris (nu în format electronic, în lipsa unor dispoziții contrare) și trebuie să menționeze numele, adresa, adresa de e-mail și numerele de telefon și de fax ale părții interesate. Toate observațiile prezentate în scris, inclusiv informațiile solicitate în prezentul aviz, răspunsurile la chestionare și corespondența părților interesate, furnizate cu titlu confidențial, vor avea mențiunea „Acces limitat” (10) și vor fi însoțite, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, de o versiune neconfidențială purtând mențiunea „Versiune destinată consultării de către părțile interesate”.

Adresa de corespondență a Comisiei:

European Commission

Directorate General for Trade

Directorate H

Office: J-79 4/23

B-1049 Bruxelles

Fax (32-2) 295 65 05

8. Lipsa cooperării

În cazul în care o parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili concluzii pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

În cazul în care se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile nu sunt luate în considerare și se pot utiliza datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În cazul în care o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și sunt folosite datele disponibile, rezultatul anchetei poate fi mai puțin favorabil acelei părți, decât în cazul în care aceasta ar fi cooperat.

9. Programul anchetei

În conformitate cu articolul 11 alineatul (5) din regulamentul de bază, ancheta se va finaliza în termen de 15 luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

10. Posibilitatea de solicitare a unei reexaminări în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază

Având în vedere că această reexaminare este inițiată în conformitate cu dispozițiile articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, concluziile acesteia nu vor conduce la modificarea nivelului măsurilor în vigoare, dar vor conduce la abrogarea sau menținerea măsurilor respective în conformitate cu articolul 11 alineatul (6) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, reexaminarea intermediară care este, de asemenea, inițiată prin intermediul prezentului aviz poate duce la încetarea scutirii de taxe pentru cele două societăți menționate la punctul 4.2.

În cazul în care una din părțile implicate în procedură consideră că ar trebui reexaminat nivelul măsurilor, astfel încât să permită posibilitatea de modificare (de exemplu, creșterea sau diminuarea) a nivelului măsurilor, partea în cauză poate solicita o reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

Părțile care doresc să solicite o astfel de reexaminare, care s-ar desfășura independent de reexaminarea privind expirarea menționată în prezentul aviz, pot contacta Comisia la adresa menționată anterior.

11. Prelucrarea datelor cu caracter personal

Trebuie remarcat faptul că toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul acestei anchete vor fi utilizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (11).

12. Consilierul audiator

De asemenea, trebuie menționat faptul că, în cazul în care părțile interesate consideră că întâmpină dificultăți în exercitarea dreptului la apărare, acestea pot solicita intervenția consilierului-audiator din cadrul DG Comerț. Acesta acționează în calitate de intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei oferind, acolo unde este necesar, mediere în cazul problemelor de procedură care aduc atingere intereselor acestora din cadrul acestei proceduri, în special cu privire la probleme legate de accesul la dosar, confidențialitate, prelungirea termenelor și modul de tratare a punctelor de vedere prezentate în scris sau oral. Pentru mai multe informații și detalii de contact, părțile interesate sunt rugate să consulte paginile de internet dedicate consilierului-audiator din cadrul site-ului DG Comerț (http://ec.europa.eu/trade).

(1) JO C 238, 10.10.2007, p. 20.

(2) JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).

(3) JO L 139, 6.6.2003, p. 1.

(4) JO L 275, 25.8.2004, p. 1.

(5) JO L 94, 14.4.2000, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2314/2000 (JO L 267, 20.10.2000, p. 15).

(6) JO L 355, 1.12.2004, p. 4.

(7) JO L 116, 29.4.2006, p. 1.

(8) În ceea ce privește sensul expresiei „societăți afiliate”, a se vedea articolul 143 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).

(9) În ceea ce privește sensul expresiei „societăți afiliate”, a se vedea articolul 143 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

(10) Aceasta înseamnă că documentul este destinat exclusiv unei utilizări interne. Acesta este protejat, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43). Este un document confidențial, în sensul articolului 19 din regulamentul de bază și al articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping).

(11) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

		ISSN 1830-3668
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 138

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 51 5 iunie 2008

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2008/C 138/01	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5113 — Abe Investment/Getty) ( 1 )	1

2008/C 138/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.4900 — Solvay/Sibur/JV) ( 1 )	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2008/C 138/03	Rata de schimb a monedei euro	2

2008/C 138/04	Avizul Comitetului consultativ pentru practici restrictive și poziții dominante emis cu ocazia celei de-a 411-a ședințe din 3 iulie 2006 privind un proiect de decizie în cazul COMP/C-3/37.792 — Microsoft	3

2008/C 138/05	Raport final al consilierului-audiator în cazul COMP/C-3/37.792 — Microsoft (în temeiul articolelor 15 și 16 din Decizia 2001/462/CE, CECO a Comisiei din 23 mai 2001 privind mandatul consilierilor-audiatori în anumite proceduri în domeniul concurenței — JO L 162, 19.6.2001, p. 21)	4

2008/C 138/06	Avizul Comitetului consultativ pentru practici restrictive și poziții dominante emis cu ocazia celei de-a 412-a ședințe din 10 iulie 2006 privind un proiect de decizie în cazul COMP/C-3/37.792 — Microsoft	9

2008/C 138/07	Rezumat al deciziei Comisiei din 12 iulie 2006 de stabilire a cuantumului definitiv al penalității cu titlu cominatoriu impuse corporației Microsoft prin Decizia C(2005) 4420 final și de modificare a acesteia cu privire la cuantumul penalității cu titlu cominatoriu (Cazul COMP/C-3/37.792 — Microsoft) [notificată cu numărul C(2006) 3143]	10

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2008/C 138/08	Informații comunicate de statele membre privind ajutorul de stat acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutorului regional național pentru investiții ( 1 )	15

2008/C 138/09	Lista porturilor în care sunt permise debarcarea sau transbordarea peștelui congelat capturat de nave de pescuit ale țărilor terțe în zona corespunzătoare convenției privind pescuitul în Atlanticul de Nord-Est	18

	INFORMĂRI REFERITOARE LA SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN
	Autoritatea de Supraveghere a AELS
2008/C 138/10	Comunicare din partea Autorității de Supraveghere a AELS în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Legea menționată la punctul 64 litera (a) din anexa XIII la Acordul SEE [Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului privind accesul operatorilor de transport aerian comunitari la rutele aeriene intracomunitare] — Impunerea de noi obligații de serviciu public cu privire la serviciile aeriene regulate pe ruta Værøy (heliport) — Bodø dus-întors	20

2008/C 138/11	Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 1 alineatul (2) din partea I a Protocolului 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție cu privire la ajutorul de stat referitor la tranzacțiile imobiliare realizate de autoritățile municipale din Time cu proprietățile nr. 1/152, 1/301, 1/630, 4/165, 2/70 și 2/32 din Time	30

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
	Comisie
2008/C 138/12	Aviz de inițiere a unei reexaminări a măsurilor antidumping aplicabile importurilor anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză și Thailanda și a unei reexaminări intermediare a măsurilor antidumping aplicabile importurilor anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză și importurilor acelorași produse expediate din Taiwan, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan	42

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisie
2008/C 138/13	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5114 — Pernod Ricard/V&S) ( 1 )	48

2008/C 138/14	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5179 — Eramet/Tinfos) ( 1 )	49

2008/C 138/15	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5163 — DPWL/ZIM/CONTARSA) — Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	50

2008/C 138/16	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5020 — Lesaffre/GBI UK) ( 1 )	51

2008/C 138/17	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.4985 — BHP Billiton/Rio Tinto) ( 1 )	52

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,5466
JPY	yen japonez	161,82
DKK	coroana daneză	7,4586
GBP	lira sterlină	0,7902
SEK	coroana suedeză	9,3448
CHF	franc elvețian	1,6037
ISK	coroana islandeză	119,48
NOK	coroana norvegiană	7,9755
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,67
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	242,7
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7006
PLN	zlot polonez	3,3763
RON	leu românesc nou	3,6276
SKK	coroana slovacă	30,325
TRY	lira turcească	1,92
AUD	dolar australian	1,61
CAD	dolar canadian	1,561
HKD	dolar Hong Kong	12,0754
NZD	dolar neozeelandez	1,974
SGD	dolar Singapore	2,1081
KRW	won sud-coreean	1 575,99
ZAR	rand sud-african	12,0403
CNY	yuan renminbi chinezesc	10,7319
HRK	kuna croată	7,2497
IDR	rupia indoneziană	14 407,35
MYR	ringgit Malaiezia	5,0179
PHP	peso Filipine	67,996
RUB	rubla rusească	36,75
THB	baht thailandez	50,574
BRL	real brazilian	2,5271
MXN	peso mexican	15,9609

Stat membru	Porturi desemnate
Danemarca	Esbjerg Fredericia Hanstholm Hirtshals København Skagen Ålborg Århus
Germania	Hamburg Cuxhaven Bremerhaven Sassnitz Rostock
Spania	Zona portuară Vigo Marin
Franța	Boulogne-sur-Mer Brest Douarnenez Concarneau Nantes-St Nazaire
Irlanda	Killybegs (3)
Letonia	Riga Liepaja Ventspils
Lituania	Klaipeda
Țările de Jos	Eemshaven Ijmuiden Harlingen Velsen-Noord Vlissingen Scheveningen (3)
Polonia	Gdynia Świnoujście Szczecin
Portugalia	Portul Lisabona Leixões Aveiro Setúbal Madeira Funchal Azore Ponta Delgada, Ilha de S. Miguel Horta, Ilha do Faial Praia da Vitória, Ilha Terceira (3)
Suedia	Göteborg
Regatul Unit	Grimsby Hull Immingham Peterhead Aberdeen (3) Fraserburgh (3) Lerwick (3) Scrabster (3) Kinlochbervie (3) Lochinver (3) Ullapool (3)