12.4.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 91/1

Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE

Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 91/01)

Data adoptării deciziei

28.1.2008

Ajutorul nr.

N 331/07

Stat membru

Germania

Regiune

Thüringen

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Richtlinie zur Förderung von innovativen, technologieorientierten Verbundprojekten, Netzwerken und Clustern (Verbundförderung)

Temei legal

Entwurf der Richtlinie zur Förderung von innovativen, technologieorientierten Verbundprojekten, Netzwerken und Clustern (Verbundförderung); Thüringer Landeshaushaltsordnung; Thüringer Verwaltungsverfahrensgesetz

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Obiectiv

Cercetare și dezvoltare, dezvoltare regională

Forma de ajutor

Subvenție directă

Buget

Buget anual: 19,5 milioane EUR

Buget global: 117 milioane EUR

Valoare

100 %

Durată

Până la 31.12.2013

Sectoare economice

Toate sectoarele

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Thüringer Aufbaubank

Gorkistraße 9

D-99084 Erfurt

Alte informații

—

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/

Data adoptării deciziei

31.1.2008

Ajutorul nr.

N 356/07

Stat membru

Finlanda

Regiune

—

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Tuki t&k-hankkeisiin

Temei legal

Valtionavustuslaki, 688/2001; Laki yritystuen yleisistä ehdoista, 786/1997

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Obiectiv

Cercetare și dezvoltare, întreprinderi mici și mijlocii, dezvoltare regională

Forma de ajutor

Subvenție directă

Împrumut cu dobândă redusă

Buget

Buget anual: 300 milioane EUR

Buget global: 1 800 milioane EUR

Valoare

80 %

Durată

1.2.2008-31.12.2013

Sectoare economice

Toate sectoarele

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Tekes

PL 69 (Kyllikinportti 2)

FI-00101 Helsinki

Alte informații

—

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/

Data adoptării deciziei

31.1.2008

Ajutorul nr.

N 397/07

Stat membru

Franța

Regiune

—

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Aides de l'ADEME à la recherche, au développement et à l'innovation

Temei legal

Délibération du Conseil d'administration de l'ADEME: «Aides de l'ADEME à la recherche, au développement et à l'innovation»

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Obiectiv

Cercetare și dezvoltare, protecția mediului

Forma de ajutor

Subvenție directă

Buget

Buget anual: 50 milioane EUR

Buget global: 300 milioane EUR

Valoare

80 %

Durată

Până la 31.12.2013

Sectoare economice

Toate sectoarele

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Agence de l'Environnement et de la Maîtrise de l'Énergie (ADEME)

F-49004 Angers cedex 01

Alte informații

—

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/

Data adoptării deciziei

31.1.2008

Ajutorul nr.

N 532/07

Stat membru

Austria

Regiune

Tirol

Titlu (și/sau numele beneficiarului)

Richtlinie der Tiroler Zukunftsstiftung zur Förderung von Wissenschaft, Forschung und Entwicklung

Temei legal

Richtlinie der Tiroler Zukunftsstiftung zur Förderung von Wissenschaft, Forschung und Entwicklung

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Obiectiv

Cercetare și dezvoltare, dezvoltare regională, întreprinderi mici și mijlocii

Forma de ajutor

Subvenție directă

Buget

Buget anual: 0,5-2,00 milioane EUR

Buget global: 9 milioane EUR

Valoare

45 %

Durată

Până la 31.12.2013

Sectoare economice

Toate sectoarele

Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului

Tiroler Zukunftsstiftung

Kaiserjägerstraße 4a

A-6020 Innsbruck

Alte informații

—

Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/

12.4.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 91/4

Comunicare interpretativă a Comisiei privind aplicarea dreptului comunitar în domeniul contractelor de achiziții publice și al concesiunilor în cazul parteneriatelor public-privat interinstituționale (PPPI)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 91/02)

1. INTRODUCERE

În ultimii ani, fenomenul parteneriatului public-privat (PPP) s-a dezvoltat în numeroase domenii. Caracteristica acestei colaborări, de cele mai multe ori pe termen lung, este reprezentată de rolul partenerului privat, care participă în diferite etape ale proiectului respectiv (concepție, execuție și exploatare), este expus riscurilor asumate în mod tradițional de sectorul public și contribuie adesea la finanțarea proiectului.

Conform dreptului comunitar, autoritățile publice sunt într-adevăr libere să exercite ele însele o activitate economică sau să încredințeze această activitate unor terțe părți, de exemplu unor entități cu capital mixt create în cadrul unui PPP. Cu toate acestea, dispozițiile dreptului comunitar aplicabile în domeniu trebuie respectate în cazul în care organismele publice decid să implice terțe părți în activități economice, în condiții care pot fi considerate specifice contractelor de achiziții publice sau concesiunilor. Obiectivul acestor dispoziții este acela de a permite tuturor operatorilor economici interesați să depună oferte pentru contracte de achiziții publice și concesiuni, pe baze echitabile și transparente, respectând principiile pieței interne europene; astfel, proiectele de acest tip câștigă în calitate, iar costurile lor se diminuează datorită intensificării concurenței (1).

Consultarea publică referitoare la cartea verde privind parteneriatele public-privat și dreptul comunitar în domeniul contractelor de achiziții publice și al concesiunilor (2) a arătat (3) că exista o nevoie reală de a clarifica aplicarea acestor norme în cazul așa-numitelor PPP „instituționalizate” (PPPI). Comisia înțelege prin PPPI o cooperare între parteneri din domeniul public și din cel privat, care înființează o entitate cu capital mixt având ca obiect de activitate executarea contractelor de achiziții publice sau a concesiunilor (4). Contribuția din partea sectorului privat la PPPI constă, pe lângă participarea la capital sau la alte active, în participarea activă la executarea sarcinilor atribuite entității cu capital mixt și/sau la administrarea entității cu capital mixt. Pe de altă parte, un simplu aport de capital din partea unui investitor privat într-o întreprindere publică nu constituie un PPPI. În consecință, această situație nu este acoperită de prezenta comunicare.

Incertitudinea juridică percepută în ceea ce privește participarea partenerilor privați în cadrul PPPI poate avea un efect negativ asupra reușitei acestei formule. Riscul de a înființa structuri bazate pe contracte care s-ar dovedi ulterior neconforme cu dreptul comunitar poate chiar să descurajeze autoritățile publice și entitățile private în demersul de creare a unor PPPI.

În rezoluția sa din 26 octombrie 2006 privind parteneriatele public-privat (5), Parlamentul European a luat notă de faptul că operatorii doresc claritate în ceea ce privește aplicarea legislației privind contractele de achiziții publice în cazul înființării de întreprinderi publice-private, în ceea ce privește atribuirea contractelor sau a concesiunilor; de asemenea, Parlamentul a invitat Comisia să formuleze cât mai curând posibil clarificările necesare.

Prezenta comunicare evidențiază modalitățile de aplicare, în accepțiunea Comisiei, a dispozițiilor comunitare privind contractele de achiziții publice și concesiunile (6) în cazul înființării și funcționării PPPI (7). Obiectivul comunicării este să consolideze certitudinea juridică și în special să răspundă preocupărilor exprimate constant în ceea ce privește aplicarea dreptului comunitar în cazul participării partenerilor privați la PPPI, întrucât există temerea că acest lucru ar putea face ca formula să pară puțin atrăgătoare, chiar imposibilă. Adoptarea prezentei comunicări se numără printre angajamentele pe care Comisia și le-a asumat în direcția furnizării de elemente de orientare în domeniul serviciilor de interes general, astfel cum figurează aceste angajamente în comunicarea privind serviciile de interes general, inclusiv serviciile sociale de interes general (8), din 20 noiembrie 2007.

Prezenta comunicare nu creează noi norme. Documentul reflectă modul în care înțelege Comisia Tratatul CE, directivele privind contractele de achiziții publice și jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene (CJCE). Este necesar să se rețină faptul că, indiferent de situație, rolul de a interpreta dreptului comunitar revine, în ultimă instanță, Curții de Justiție.

2. CREAREA UNUI PPPI

2.1. Principii

La nivel comunitar, nu există norme specifice care să reglementeze crearea de PPPI. Cu toate acestea, în domeniul contractelor de achiziții publice și al concesiunilor, principiul tratamentului egal și manifestările specifice ale acestuia, și anume interzicerea discriminării pe motive de naționalitate, precum și articolul 43 CE privind libertatea de stabilire și articolul 49 CE privind libertatea de a presta servicii, se aplică în cazul în care o autoritate publică încredințează unei terțe părți prestarea de activități economice (9). Mai exact, principiile care decurg din articolele 43 și 49 CE nu se rezumă la nediscriminare și la tratamentul egal, ci includ și transparența, recunoașterea reciprocă și proporționalitatea (10). Pentru cazurile reglementate de directivele privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice (11) („directivele privind contractele de achiziții publice”), se aplică dispoziții specifice.

Faptul că o entitate privată și o entitate contractantă (12) cooperează în cadrul unei entități cu capital mixt nu poate justifica nerespectarea dispozițiilor privind contractele de achiziții publice și concesiunile în momentul atribuirii contractelor de achiziții publice sau a concesiunilor către entități private sau către entități cu capital mixt. CJCE a constatat (13) că participarea, chiar și minoritară, a unei întreprinderi private la capitalul unei societăți la care participă și entitatea contractantă în cauză exclude în orice caz posibilitatea unei relații „interne” (in-house), pentru care legislația privind contractele de achiziții publice nu se aplică, în principiu, între această entitate contractantă și respectiva societate (14).

2.2. Procesul de creare

În practică, un PPPI se înființează de obicei:

—

prin crearea unei noi întreprinderi al cărei capital este deținut în comun de entitatea contractantă și de partenerul privat — în anumite cazuri de mai multe entități contractante și/sau mai mulți parteneri privați — și prin atribuirea unui contract de achiziții publice sau a unei concesiuni către entitatea cu capital mixt nou-creată, sau

—	prin participarea unui partener privat la o întreprindere publică deja existentă care execută contracte de achiziții publice sau concesiuni obținute în trecut în cadrul unei relații „in-house”.

Indiferent de modul în care a fost creat un PPPI, dispozițiile dreptului comunitar privind contractele de achiziții publice și concesiunile impun entității contractante să urmeze o procedură echitabilă și transparentă atunci când își alege partenerul privat, care, în cadrul participării la entitatea cu capital mixt, furnizează bunuri, lucrări sau servicii (15), sau atunci când atribuie un contract de achiziții publice sau o concesiune unei entități cu capital mixt (16). În orice caz, entitățile contractante nu pot „recurge la manevre care să disimuleze atribuirea unor contracte de achiziții publice de servicii către unele întreprinderi mixte public-privat” (17).

În această privință, Comisia consideră că o dublă procedură (prima pentru selectarea partenerului privat în cadrul PPPI și a doua pentru atribuirea contractului de achiziții publice sau a concesiunii către entitatea cu capital mixt) este greu de aplicat.

Există posibilitatea de a crea un PPPI în conformitate cu principiile dreptului comunitar, evitând în același timp problemele legate de o dublă procedură, dacă se acționează în felul următor: partenerul privat este selecționat în cadrul unei proceduri transparente și concurențiale, al cărei obiect este contractul de achiziții publice sau concesiunea (18) care trebuie atribuită către entitatea cu capital mixt, precum și contribuția operațională a partenerului privat la executarea respectivelor sarcini și/sau contribuția sa administrativă la administrarea entității cu capital mixt. Selecția partenerului privat este însoțită de crearea PPPI și de atribuirea contractului de achiziții publice sau a concesiunii către entitatea cu capital mixt.

2.3. Selecția partenerilor privați pentru PPPI

2.3.1. Temeiul juridic

În cazul în care misiunea încredințată unei entități cu capital mixt se referă la un contract de achiziții publice care intră total sub incidența directivelor privind contractele de achiziții publice, procedura de selecție a partenerului privat este determinată de aceste directive. Dacă este vorba despre concesionarea unor lucrări sau despre un contract de achiziții publice reglementat parțial de respectivele directive, normele și principiile fundamentale prevăzute de Tratatul CE se aplică în paralel cu dispozițiile relevante ale directivelor. În cazul serviciilor enumerate în anexa II B la Directiva 2004/18/CE, se aplică principiile fundamentale ale Tratatului CE menționate la articolele 43 și 49 în cazul în care aceste contracte pot fi considerate ca prezentând un interes cert pentru întreprinderile situate într-un alt stat membru decât cel al entității contractante în cauză (19). În final, în cazul concesionării de servicii sau în cazul unui contract de achiziții publice nereglementate de directivele privind contractele de achiziții publice, selectarea unui partener privat trebuie să se facă în conformitate cu principiile Tratatului CE.

Jurisprudența citată în prezentul document se referă parțial la contractele de achiziții publice reglementate de dispozițiile detaliate ale directivelor. Cu toate acestea, întrucât această jurisprudență se bazează deseori pe principiile Tratatului CE, ea poate fi relevantă și în ceea ce privește aplicarea dreptului comunitar în alte situații, cum ar fi concesiunile și contractele publice care nu sunt reglementate sau sunt parțial reglementate de dispozițiile detaliate ale directivelor privind contractele de achiziții publice (20).

2.3.2. Procedura de atribuire

În cazul în care crearea unui PPPI implică atribuirea unui contract de achiziții publice reglementat integral de Directiva 2004/18/CE către o entitate cu capital mixt, este posibil, având în vedere complexitatea financiară sau juridică a acestor contracte, ca procedurile deschise și restrânse definite în directiva respectivă să nu ofere suficientă flexibilitate. Pentru astfel de situații, Directiva 2004/18/CE a introdus o procedură inovatoare, dialogul competitiv (21), al cărui scop este să asigure libera concurență între operatorii economici și, în același timp, să ia în considerare nevoia entităților contractante de a discuta cu fiecare candidat toate aspectele contractului (22).

Pentru atribuirea contractelor de achiziții publice reglementate integral de Directiva 2004/18/CE, procedura negociată prin publicarea unui anunț de participare nu poate fi utilizată decât în cazuri excepționale (23). Pe de altă parte, entitățile contractante pot să recurgă la procedura negociată prin publicarea unui anunț de participare atunci când atribuie alte concesiuni sau contracte de achiziții publice decât cele reglementate integral de Directiva 2004/18/CE.

2.3.3. Informații privind proiectul

Atunci când activitatea vizată prin crearea unui PPPI este acoperită de directivele privind contractele de achiziții publice sau de dispozițiile comunitare sectoriale care prevăd dispoziții privind contractele de achiziții publice (24), trebuie respectate dispoziții specifice privind publicarea (25). În ceea ce privește celelalte contracte publice și concesiunile de servicii, conform principiilor transparenței și tratamentului egal care decurg din Tratatul CE (26), potențialii ofertanți trebuie să aibă acces la informații corespunzătoare privind proiectul entității contractante de a crea o entitate cu capital mixt și de a-i încredința un contract de achiziții publice sau o concesiune. Accesul la informații adecvate nu poate fi asigurat decât prin publicarea unui anunț care să fie accesibil pentru părțile posibil interesate, înainte de selecționarea partenerului privat.

2.3.4. Criterii de selecție și de atribuire admise, exigențe de transparență pentru aceste criterii

Potrivit Comisiei, dreptul comunitar obligă entitatea contractantă să publice criteriile de selecție și de atribuire pentru identificarea partenerului privat din cadrul PPPI. Criteriile aplicate trebuie să respecte principiul nediscriminării. Această obligație se aplică contractelor de achiziții publice care aflate integral sub incidența directivelor privind contractele de achiziții publice (27) și, de asemenea, potrivit Comisiei, celorlalte contracte de achiziții publice și concesiuni. Alegerea candidaților pentru a participa la procedură și alegerea ofertelor trebuie să se facă pe baza acestor criterii și entitatea contractantă trebuie să respecte normele de procedură și exigențele fundamentale stabilite inițial (28).

Directivele privind contractele de achiziții publice prevăd obligații specifice referitoare la capacitățile personale ale partenerului privat, cum ar fi situația personală a candidatului, capacitatea sa economică și financiară, abilitarea sa în vederea exercitării activității profesionale în cauză și capacitatea sa tehnică și/sau profesională (29). Aceste criterii pot fi utilizate, de asemenea, în contextul concesiunilor și al contractelor de achiziții publice care nu se află integral sub incidența directivelor privind contractele de achiziții publice.

În materie de servicii sociale de interes general, documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Întrebări și răspunsuri referitoare la aplicarea normelor privind contractele de achiziții publice în cazul serviciilor sociale de interes general” (30) a oferit clarificări privind posibilele criterii de selecție și de atribuire.

2.3.5. Elemente specifice ale statutelor, ale acordului acționarilor, precum și ale contractelor de achiziții publice și ale concesiunilor

Principiul tratamentului egal și cel al nediscriminării implică o obligație de transparență care constă în garantarea, în favoarea oricărui eventual ofertant, a unui grad de publicitate adecvat, care să permită deschiderea pieței serviciilor pentru concurență (31). În contextul creării unui PPPI, această obligație implică, potrivit Comisiei, faptul că entitatea contractantă include în anunțul de participare sau în caietul de sarcini informații fundamentale privind documentele următoare: contractul de achiziții publice și/sau concesiunea care trebuie atribuite entității cu capital mixt care urmează a fi creată, precum și statutului acestei entități, acordul acționarilor și toate celelalte elemente care reglementează, pe de o parte, relația contractuală între entitatea contractantă și partenerul privat și, pe de altă parte, relația între entitatea contractantă și entitatea cu capital mixt care trebuie creată. În cazul în care entitatea contractantă aplică dialogul competitiv sau procedura negociată, este posibil ca o parte din această informație să nu trebuiască să fie stabilită în avans. Aceste elemente pot fi identificate în cursul dialogului sau al negocierii cu întreprinderile candidate. Cererea de oferte concurențiale ar trebui să includă câteva informații privind durata prevăzută a contractului de achiziții publice care trebuie executat sau a concesiunii care trebuie exploatată de către entitatea cu capital mixt.

În conformitate cu avizul Comisiei, principiul transparenței impune indicarea clară în dosarul de cerere de oferte posibilitățile de reînnoire sau de modificare a contractului de achiziții publice sau a concesiunii atribuite entității cu capital mixt și indicarea posibilităților de atribuire de noi sarcini. Dosarul de cerere de oferte ar trebui să indice cel puțin numărul și condițiile de aplicare a acestor opțiuni. Informația astfel furnizată trebuie să fie suficient de detaliată pentru a asigura o procedură concurențială de ofertare echitabilă și eficientă.

Este de dorit ca contractul între entitatea contractantă și partenerul privat să stabilească de la început procedura care trebuie urmată în cazul în care nicio altă misiune suplimentară nu este atribuită entității cu capital mixt și/sau în cazul în care cele care i-au fost deja atribuite acestuia nu sunt reînnoite. Potrivit Comisiei, este necesar să se formuleze statutele astfel încât să fie posibilă o schimbare ulterioară a partenerului privat. Deoarece partenerul privat nu poate fi exclus din oficiu de la o nouă procedură concurențială de ofertare, entitatea contractantă trebuie, în acest caz, să acorde o atenție deosebită obligației de transparență și de tratament egal al tuturor ofertanților.

3. FAZA ULTERIOARĂ CREĂRII PPPI

Curtea de Justiție Europeană a constatat că societățile deschise, chiar și parțial, capitalului privat nu pot fi considerate drept structuri de gestionare „internă” ale unui serviciu al colectivităților teritoriale care le dețin (32). De aici rezultă că normele aplicabile contractelor de achiziții publice și concesiunilor, fie că acestea decurg din Tratatul CE, fie din directivele privind contractele de achiziții publice, trebuie să fie respectate în cazul atribuirii către entitățile cu capital mixt a altor contracte de achiziții publice sau a altor concesiuni decât cele care au făcut obiectul procedurii concurențiale de ofertare în cadrul procedurii care a precedat crearea PPPI în cauză. Cu alte cuvinte, PPPI-urile își păstrează domeniul de activitate inițial și nu pot, în principiu, să obțină noi contracte de achiziții publice sau noi concesiuni fără o procedură concurențială de ofertare care să respecte dreptul comunitar în domeniul contractelor de achiziții publice și al concesiunilor.

Cu toate acestea, PPPI fiind de obicei creat în vederea prestării unui serviciu pe o perioadă de timp destul de îndelungată, acesta trebuie să fie în măsură să se adapteze la anumite schimbări intervenite în mediul economic, juridic sau tehnic. Dispozițiile comunitare privind contractele de achiziții publice și concesiunile nu împiedică luarea în considerare a acestor evoluții, cu condiția respectării principiilor tratamentului egal (33) și transparenței (34). Astfel, în cazul în care autoritatea contractantă ar dori, din motive precise, ca anumite condiții ale licitației să poată fi modificate după alegerea ofertantului câștigător, aceasta trebuie să prevadă în mod expres această posibilitate de adaptare, precum și normele de aplicare ale acesteia, în anunțul de participare sau în caietele de sarcini și să delimiteze cadrul în care trebuie să se desfășoare procedura, astfel încât toate întreprinderile interesate să participe la achiziții să fie informate cu privire la aceasta de la început și să se afle astfel pe picior de egalitate în momentul formulării ofertei lor (35).

Orice modificare a condițiilor esențiale ale contractului care nu este prevăzută în caietele de sarcini necesită o nouă procedură concurențială de ofertare (36). CJCE consideră că o condiție este esențială, în special atunci când este vorba despre o dispoziție, care, dacă ar fi figurat în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, ar fi permis ofertanților să depună o ofertă diferită în mod semnificativ (37). Se pot cita drept exemplu de condiții esențiale ale contractului, obiectul lucrărilor sau al serviciilor care trebuie furnizate de către ofertantul câștigător sau taxele impuse utilizatorilor serviciului furnizat de ofertantul câștigător.

Este necesar să se reamintească faptul că, în ceea ce privește contractele de achiziții publice care se află integral sub incidența directivelor și concesiunilor de lucrări, legislația secundară precizează situațiile excepționale în care se permite o atribuire directă și fără procedură concurențială de ofertare de lucrări sau servicii complementare care nu figurează în proiectul preconizat inițial (38).

În drept comunitar, entitatea cu capital mixt este liberă, ca orice agent economic, să participe la cererile de oferte publice (39). Acest lucru este valabil și pentru licitațiile devenite necesare în urma unei modificări importante sau a unei prelungiri a contractelor de achiziții publice sau a concesiunilor deja atribuite entității cu capital mixt de către entitatea contractantă care a constituit-o. În acest caz, entitatea contractantă trebuie să acorde o atenție deosebită obligației de transparență și de tratament egal al tuturor ofertanților. Trebuie luate măsuri de salvgardare specifice pentru a garanta o separare strictă a persoanelor care pregătesc cererea de oferte și decid cu privire la atribuirea misiunii în cadrul entității contractante de cele care asigură gestionarea PPPI și pentru a împiedica orice transmitere de informații confidențiale de la entitatea contractantă către entitatea cu capital mixt.

(1) În acest sens, Parlamentul European a stabilit că respectarea acestor norme „poate constitui un instrument eficient pentru prevenirea restricțiilor inoportune asupra concurenței, permițând în același timp autorităților publice să stabilească și să controleze ele însele condițiile care trebuie îndeplinite în ceea ce privește calitatea, disponibilitatea, normele sociale și protecția mediului” (Rezoluția Parlamentului European privind Cartea verde a serviciilor de interes general [P5_TA(2004)0018], punctul 32).

(2) COM(2004) 327, 30 aprilie 2004.

(3) „Partenariats public-privé et droit communautaire des marchés publics et des concessions” (Parteneriatele public-privat și dreptul comunitar în domeniul contractelor de achiziții publice și al concesiunilor) — COM(2005) 569 final, 15 noiembrie 2005, p. 9.

(4) Statele membre utilizează terminologie și scheme diferite în acest context (de exemplu, „Kooperationsmodell”, „joint ventures”, „les Sociétés d'Economie Mixte”).

(5) P6_TA(2006)0462, alineatul (35).

(6) „Concesionarea lucrărilor publice” este un contract care prezintă aceleași caracteristici ca un contract de achiziții publice de lucrări, cu excepția compensației pentru lucrările efectuate, care poate consta fie exclusiv în dreptul de exploatare a lucrării, fie în dreptul de exploatare și o plată; „concesionarea serviciilor” este un contract care prezintă aceleași caracteristici ca un contract de achiziții publice de servicii, cu excepția compensației pentru serviciile prestate, care poate consta fie exclusiv în dreptul de exploatare a serviciilor, fie în dreptul de exploatare și o plată [a se vedea articolul 1 alineatul (2) punctele 3 și 4 din Directiva 2004/18/CE, JO L 134, 30.4.2004, p. 114].

(7) Prezenta comunicare nu acoperă contractele de achiziții publice și de concesionare de servicii în cazul cărora se aplică articolul 5 alineatele (2)-(7) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și (CEE) nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).

(8) COM(2007) 725, 20 noiembrie 2007; a se vedea, de asemenea, documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Întrebări și răspunsuri referitoare la aplicarea normelor privind contractele de achiziții publice în cazul serviciilor sociale de interes general” SEC(2007) 1514 care însoțește comunicarea din 20 noiembrie 2007.

(9) Cauza C-458/03, Parking Brixen, Rec. 2005, I-8612, punctul 61.

(10) A se vedea Communication interprétative de la Commission sur les concessions en droit communautaire (Comunicarea interpretativă a Comisiei privind acordarea de concesiuni în temeiul dreptului comunitar), JO C 121, 29.4.2000, p. 6.

(11) Directiva 2004/18/CE, a se vedea nota 6 de mai sus și Directiva 2004/17/CE, JO L 134, 30.4.2004, p. 1.

(12) În prezenta comunicare, expresia „entitate contractantă” desemnează atât autoritățile contractante în sensul articolului 1 alineatul (9) din Directiva 2004/18/CE, cât și entitățile contractante în sensul articolului 2 din Directiva 2004/17/CE.

(13) Cauza C-26/03 Stadt Halle, Rec 2005, I-1, punctul 49.

(14) Conform CJCE (cauza C-410/04, ANAV, Rec. 2006, p. I-3303, punctul 30 și următoarele) ceea ce contează din punctul de vedere al dreptului în domeniul contractelor de achiziții publice nu este numai participarea efectivă a unei terțe părți la capitalul unei întreprinderi publice, ci și intenția unei entități contractante de a deschide în viitor capitalul unei filiale pentru sectorul privat. Cu alte cuvinte, este exclusă atribuirea internă a unui contract de achiziții publice sau a unei concesiuni către o întreprindere publică, dacă există intenția de a deschide capitalul acesteia pentru entitățile private pe durata executării contractelor. Pe de altă parte, simpla posibilitate teoretică a participării unei entități private la capitalul unei filiale a unei entități contractante nu pune în discuție, conform Comisiei, legătura internă dintre entitatea contractantă și filiala acesteia.

(15) O procedură echitabilă și transparentă de selectare a partenerului privat într-un PPPI garantează respectarea obiectivului concurenței libere și nedenaturate și al tratamentului egal, în special prin evitarea situației în care întreprinderea privată care participă la capitalul unui PPPI ar avea avantaje necuvenite față de concurenții săi. Astfel, crearea unui PPPI printr-o procedură de selecție echitabilă și transparentă a partenerului privat al acestei entități cu capital mixt corespunde exigențelor CJCE formulate în cauza Stadt Halle (a se vedea mai sus nota 13, la punctul 51).

(16) Entitățile contractante pot atribui prin bună înțelegere contracte de achiziții publice care intră sub incidența Directivei 2004/17/CE către întreprinderile afiliate, în sensul articolului 23 din respectiva directivă.

(17) Cauza C-29/04 Comisia/Austria, Rec. 2005, p. I-9705, punctul 42.

(18) Dacă PPPI în cauză este creat prin participarea unui partener privat în cadrul unei întreprinderi cu capital mixt existente, obiectul procedurii de selecție a partenerului privat pentru respectivul PPPI poate fi acela de a încredința executarea contractelor de achiziții publice sau a concesiunilor care, până în acel moment, erau executate intern de către întreprinderea publică.

(19) Cauza C-507/03, Comisia/Irlanda, [2007], punctul 32, nepublicată încă în Rec.

(20) A se vedea, în ceea ce privește orientările privind atribuirea acestui tip de contracte, Communication interprétative de la Commission relative au droit communautaire applicable aux passations de marchés non soumises ou partiellement soumises aux directives marchés publics (Comunicarea interpretativă a Comisiei privind dreptul comunitar aplicabil în cazul atribuirii contractelor publice care nu sunt reglementate sau sunt reglementate parțial de directivele privind contractele de achiziții publice) (JO C 179, 1.8.2006, p. 2). Anumite state membre și Parlamentul European au înaintat la Tribunalul de primă instanță un recurs în anulare împotriva acestei comunicări. În momentul adoptării prezentei comunicări, cauza este încă pendinte.

(21) A se vedea articolul 29 din Directiva 2004/18/CE.

(22) A se vedea considerentul 31 din Directiva 2004/18/CE.

(23) A se vedea articolele 30 și 31 din Directiva 2004/18/CE.

(24) A se vedea, de exemplu, articolul 4 din Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind accesul operatorilor de transport aerian comunitari la rutele aeriene intracomunitare (JO L 15, 23.1.1993, p. 33).

(25) A se vedea articolul 41 și următoarele din Directiva 2004/17/CE și articolele 35, 36 și 58 din Directiva 2004/18/CE.

(26) Cauza C-324/98, Telaustria, Rec. 2000, I-10745, punctele 60 și 61.

(27) Cauza C-19/00, SIAC Constructions, Rec. 2001, I-7725, punctele 41-45; cauza C-31/87 Bentjees, Rec. 1988, p. 4635, punctele 29 și următoarele.

(28) Chiar dacă specificațiile prevăd posibilitatea unor îmbunătățiri tehnice aduse de candidați soluțiilor propuse de entitatea contractantă (situație care va fi frecventă în cazul PPPI), aceste modificări nu se pot referi la exigențele fundamentale ale proiectului și trebuie să fie circumscrise.

(29) A se vedea articolele 45-48 din Directiva 2004/18/CE și articolul 54 din Directiva 2004/17/CE.

(30) A se vedea mai sus nota de subsol 8.

(31) A se vedea cauza C-324/98 Telaustria, a se vedea mai sus nota de subsol 26, punctul 62; cauza C-458/03 Parking Brixen, a se vedea mai sus nota de subsol 9, punctul 49.

(32) A se vedea cauza C-231/03, Coname, Rec. 2005, I-7287, punctul 26; cauza C-410/04, ANAV, a se vedea mai sus nota de subsol 14, punctul 32.

(33) A se vedea, printre altele, cauzele conexate C-285/99 și C-286/99, Lombardini și Mantovani, Rec. 2001, I-9233, punctul 37 și cauza C-315/01, GAT, Rec. 2003, I-6351, punctul 73.

(34) A se vedea, printre altele, cauza C-92/00, HI, Rec. 2002, I-5553, punctul 45 și cauza C-470/99, Universale-Bau et autres, Rec. 2002, I-11617, punctul 91.

(35) A se vedea cauza C-496/99 P, Comisia/CAS Succhi di Frutta SpA, Rec. 2004, I-3801, punctul 118.

(36) A se vedea cauza C-337/98, Comisia/Franța, Rec. 2000, I-8377, punctul 50.

(37) A se vedea cauza C-496/99 P, Comisia/CAS Succhi di Frutta SpA, a se vedea mai sus nota de subsol 35, punctele 116 și următoarele.

(38) A se vedea articolele 31 și 61 din Directiva 2004/18/CE și articolul 40 alineatul (3) literele (f) și (g) din Directiva 2004/17/CE. Comisia estimează că derogările pertinente pot fi, de asemenea, aplicate contractelor care nu sunt vizate de directive, inclusiv concesiunile de servicii (a se vedea concluziile avocatului general Jacobs în cauza C-525/03, Comisia/Italia, punctele 46-48). În principiu, Comisia consideră că modificările condițiilor esențiale ale unei concesiunii de servicii, condiții neprevăzute în documentele consultării nu sunt acceptabile decât în cazul în care acestea devin necesare în urma unui eveniment neprevăzut sau în cazul în care acestea sunt justificate prin motive de ordine publică, de securitate publică sau de sănătate publică (articolul 46 din Tratatul CE).

(39) În considerentul 4 din Directiva 2004/18/CE, statelor membre li se solicită să se asigure că participarea unui organism de drept public în calitate de ofertant la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice nu duce la o denaturare a concurenței în ceea ce privește ofertanții privați.

12.4.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 91/13

Evidența numirilor efectuate de Consiliu

(În lunile: ianuarie, februarie și martie 2008) (domeniul social)

(2008/C 91/05)

Comitetul	Sfârșitul mandatului	Publicarea în JO	Persoana înlocuită	Demisie/Numire	Membru/Titular/Supleant	Categoria	Țara	Persoana numită	Apartenența	Data deciziei Consiliului
Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor	13.9.2008	C 242, 7.10.2006	Dna Myria ANDREOU	Demisie	Titular	Guvern	Cipru	Dna Agni PAPAGEORGIOU	Ministry of Interior	18.2.2008
Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor	13.9.2008	C 242, 7.10.2006	Dl Adolfo LOURO ALVES	Demisie	Titular	Guvern	Portugalia	Dna Ana Paula FERNANDES	Minstério do Trabalho e da Solidariedade Social	18.2.2008
Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor	13.9.2008	C 242, 7.10.2006	Dna Sinikka HYYPPÄ	Demisie	Titular	Guvern	Finlanda	Dna Mirkka MYKKÄNEN	Ministry of the Interior	18.2.2008
Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor	13.9.2008	C 242, 7.10.2006	Dl Tuomo KURRI	Demisie	Supleant	Guvern	Finlanda	Dna Wivi-Ann WAGELLO-SJÖLUND	Ministry of the Interior	18.2.2008
Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor	13.9.2008	C 242, 7.10.2006	Dl Peter KOPPE	Demisie	Titular	Lucrători	Țările de Jos	Dna Caroline RIETBERGEN	FNV	10.3.2008
Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor	13.9.2008	C 242, 7.10.2006	Dl Guy BAILEY	Numire	Titular	Patronat	Regatul Unit	—	CBI	10.3.2008
Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor	13.9.2008	C 242, 7.10.2006	Dl Ojārs BRAŽA	Demisie	Titular	Lucrători	Letonia	Dna Zanda GRUNDBERGA	Free Trade Union Confederation of Latvia	17.3.2008
Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor	13.9.2008	C 242, 7.10.2006	Dna Marina PAŅKOVA	Demisie	Titular	Patronat	Letonia	Dna Ilona KIUKUCĀNE	Latvian Employers' Confederation	17.3.2008
Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor	13.9.2008	C 242, 7.10.2006	Dl Eduards FILIPPOVS	Demisie	Supleant	Patronat	Letonia	Dna Inese STEPIŅA	Latvian Employers' Confederation	17.3.2008
Comitetul consultativ pentru securitatea socială a lucrătorilor migranți	21.3.2009	C 92, 27.4.2007	Dna Eleni PAROUTI	Demisie	Titular	Guvern	Cipru	Dl Andreas KYRIAKIDES	Ministry of Health	18.2.2008
Comitetul consultativ pentru securitatea socială a lucrătorilor migranți	21.3.2009	C 92, 27.4.2007	Dna H. ZUNDERMAN	Demisie	Titular	Guvern	Țările de Jos	Dl V. SANNES	Ministerie van Sociale Zaken en Werkgelegenheid	18.2.2008
Comitetul consultativ pentru securitatea socială a lucrătorilor migranți	21.3.2009	C 92, 27.4.2007	Dl J.A.M.M. PIJNENBURG	Numire	Supleant	Guvern	Țările de Jos	—	Ministerie van Sociale Zaken en Werkgelegenheid	18.2.2008
Comitetul consultativ pentru securitatea socială a lucrătorilor migranți	21.3.2009	C 92, 27.4.2007	Dl Tim QUIRKE	Demisie	Titular	Guvern	Irlanda	Dna Anne McMANUS	Department of Social and Family Affairs	17.3.2008
Comitetul consultativ pentru sănătate și securitate la locul de muncă	28.2.2010	L 64, 2.3.2007	Dl Ulrich BECKER	Demisie	Titular	Guvern	Germania	Dl Michael KOLL	Bundesministerium für Arbeit und Soziales	18.2.2008
Comitetul consultativ pentru sănătate și securitate la locul de muncă	28.2.2010	L 64, 2.3.2007	Dl Malcolm DARVILL	Demisie	Titular	Guvern	Regatul Unit	Dl Stuart BRISTOW	Health and Safety Executive	18.2.2008
Comitetul consultativ pentru sănătate și securitate la locul de muncă	28.2.2010	L 64, 2.3.2007	Dl Jason BATT	Demisie	Supleant	Guvern	Regatul Unit	Dl Robin FOSTER	Health and Safety Executive	18.2.2008
Comitetul consultativ pentru sănătate și securitate la locul de muncă	28.2.2010	L 64, 2.3.2007	Dl Claus Peter WEBER	Demisie	Supleant	Patronat	Germania	Dl Harald KIHL	RAG AG	17.3.2008
Comitetul consultativ pentru sănătate și securitate la locul de muncă	28.2.2010	L 64, 2.3.2007	Dna Nina GLOBOČNIK	Demisie	Supleant	Patronat	Slovenia	Dna Maja SKORUPAN	Independent legal advisor	17.3.2008
Consiliul de conducere al Fundației europene pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă	30.11.2010	C 282, 24.11.2007	Dl Michal BONI	Demisie	Titular	Patronat	Polonia	Dna Malgorzata RUSEWICZ	PKPP	18.2.2008
Consiliul de conducere al Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă	7.11.2010	C 271, 14.11.2007	Dl Malcolm DARVILL	Demisie	Supleant	Guvern	Regatul Unit	Dl Stuart BRISTOW	Health and Safety Executive	18.2.2008
Consiliul de administrație al Institutului European pentru Egalitatea între femei și bărbați	31.5.2010	C 128, 9.6.2007	Dna Barbara CASHEN	Numire	Supleant	Guvern	Irlanda	—	Gender Equality Division	12.2.2008
Consiliul de administrație al Institutului European pentru Egalitatea între femei și bărbați	31.5.2010	C 128, 9.6.2007	Dl Jesper BRASK FISCHER	Demisie	Supleant	Guvern	Danemarca	Dl Jakob JENSEN	Permanent Representation of Denmark	17.3.2008

12.4.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 91/18

Informații comunicate de statele membre privind ajutorul de stat acordat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 68/2001 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE referitor la ajutorul pentru formare

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 91/07)

Ajutor nr.

XT 30/08

Stat membru

Regatul Unit

Regiune

Yorkshire & Humber

Titlul schemei de ajutor sau numele societății care beneficiază de un ajutor individual

Training Aid support to Yorkshire and Humber enterprises

Temei legal

RDA ACT 1998

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Buget

Buget anual: 7 milioane GBP

Valoarea maximă a ajutorului

În conformitate cu articolul 4(2)-(7) din regulament

Data punerii în aplicare

1.3.2008

Durata acordării schemei de ajutor sau a ajutorului individual

28.2.2011

Scopul ajutorului

Formare generală

Sectoarele economice vizate

Toate sectoarele care întrunesc condițiile pentru primirea ajutorului pentru formare

Denumirea și adresa autorității finanțatoare

Yorkshire Forward Regional Development Agency

2 Victoria Place

Leeds

West Yorkshire LS11 5AE

United Kingdom

Ajutor nr.

XT 32/08

Stat membru

Italia

Regiune

Liguria

Titlul schemei de ajutor sau numele societății care beneficiază de un ajutor individual

Azioni di formazione professionale — annualità 2007-2008 — rivolte ai lavoratori occupati delle imprese localizzate sul territorio regionale, inclusi i titolari di PMI, cofinanziate dal Fondo Sociale Europeo, così come previste in particolare nell'ambito degli Assi I, III e IV del Programma Operativo per l'Obiettivo 2 «Competitività regionale e occupazione» Fondo sociale europeo — Regione Liguria 2007-2013

Temei legal

Legge regionale n. 52 del 5 novembre 1993 e successive modifiche.

Regolamento (CE) n. 1083/2006 del Consiglio, dell'11 luglio 2006, recante disposizioni generali sul Fondo europeo di sviluppo regionale, sul Fondo sociale europeo e sul Fondo di coesione e che abroga il regolamento (CE) n. 1260/1999.

Regolamento (CE) n. 1081/2006 del Parlamento europeo e del Consiglio, del 5 luglio 2006, relativo al Fondo sociale europeo e recante abrogazione del regolamento (CE) n. 1784/1999.

Regolamento (CE) n. 1828/2006 della Commissione, dell'8 dicembre 2006, che stabilisce modalità di applicazione del regolamento (CE) n. 1083/2006 del Consiglio recante disposizioni generali sul Fondo europeo di sviluppo regionale, sul Fondo sociale europeo e sul Fondo di coesione e del regolamento (CE) n. 1080/2006 del Parlamento europeo e del Consiglio relativo al Fondo europeo di sviluppo regionale.

Programma Operativo Obiettivo 2 «Competitività regionale e occupazione» della Regione Liguria, Fondo Sociale Europeo per il periodo 2007-2013 approvato dalla Commissione europea con decisione 2007/5474/CE del 7 novembre 2007.

Disposizioni Attuative Fondo Sociale Europeo, P.O. Obiettivo 2 «Competitività regionale e occupazione», approvate con deliberazione della Giunta Regionale n. 1178 del 12 ottobre 2007.

Decreto del dirigente n. 4100 del 19 dicembre 2007.

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Buget

Buget anual: 13,75 milioane EUR

Valoarea maximă a ajutorului

În conformitate cu articolul 4(2)-(7) din regulament

Data punerii în aplicare

27.2.2008

Durata acordării schemei de ajutor sau a ajutorului individual

31.12.2008

Scopul ajutorului

Formare generală; formare specifică

Sectoarele economice vizate

Toate sectoarele care întrunesc condițiile pentru primirea ajutorului pentru formare

Denumirea și adresa autorității finanțatoare

Regione Liguria

Settore: Sistema Regionale della Formazione e dell'Orientamento

Via Fieschi, 15

I-16121 Genova

Ajutor nr.

XT 33/08

Stat membru

Slovacia

Regiune

1.	Regióny Západné Slovensko (územie Trnavského, Nitrianskeho a Trenčianskeho kraja), Stredné Slovensko (územie Žilinského a Banskobystrického kraja) a Východné Slovensko (územie Košického a Prešovského kraja).

2.	Región vymedzený územím Bratislavského kraja

Titlul schemei de ajutor sau numele societății care beneficiază de un ajutor individual

Schéma štátnej pomoci „Vzdelávanie a adaptabilita zamestnancov“

Temei legal

Legislatíva ES:

—

nariadenie Komisie (ES) č. 68/2001 z 12. januára 2001 o uplatňovaní článkov 87 a 88 Zmluvy o založení ES o štátnej pomoci na vzdelávanie (Ú. v. ES L 10, 13.1.2001) v znení nariadenia Komisie (ES) č. 363/2004 z 25. februára 2004, ako aj v znení nariadenia Komisie (ES) č. 1976/2006 z 20. decembra 2006,

—	nariadenie Komisie (ES) č. 70/2001 z 12. januára 2001 o aplikácii článkov 87 a 88 Zmluvy o založení ES na štátnu pomoc malým a stredným podnikom (Ú. v. ES L 10, 13.1.2001),

—	nariadenie Európskeho parlamentu a Rady (ES) č. 1083/2006, ktorým sa ustanovujú všeobecné ustanovenia o Európskom fonde regionálneho rozvoja, Európskom sociálnom fonde a Kohéznom fonde,

—	nariadenie Európskeho parlamentu a Rady (ES) č. 1081/2006 o Európskom sociálnom fonde.

Legislatíva SR:

—	zákon č. 231/1999 o štátnej pomoci v znení neskorších predpisov,

—	zákon č. 453/2003 Z. z. o orgánoch štátnej správy v oblasti sociálnych vecí, rodiny a služieb zamestnanosti a o zmene a doplnení niektorých zákonov,

—	zákonom č. 5/2004 Z. z. o službách zamestnanosti a o zmene a doplnení niektorých zákonov v znení neskorších predpisov

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Buget

Buget anual: 3 135 milioane SKK

Valoarea maximă a ajutorului

În conformitate cu articolul 4(2)-(7) din regulament

Data punerii în aplicare

29.2.2008

Durata acordării schemei de ajutor sau a ajutorului individual

30.6.2008

Scopul ajutorului

Formare generală; formare specifică

Sectoarele economice vizate

Toate sectoarele care întrunesc condițiile pentru primirea ajutorului pentru formare

Denumirea și adresa autorității finanțatoare

Ministerstvo práce, sociálnych vecí a rodiny SR

Špitálska ul. 4-6

SK-816 43 Bratislava

Ajutor nr.

XT 34/08

Stat membru

Slovacia

Regiune

1.	Regióny Západné Slovensko (územie Trnavského, Nitrianskeho a Trenčianskeho kraja), Stredné Slovensko (územie Žilinského a Banskobystrického kraja) a Východné Slovensko (územie Košického a Prešovského kraja).

2.	Región vymedzený územím Bratislavského kraja

Titlul schemei de ajutor sau numele societății care beneficiază de un ajutor individual

Schéma štátnej pomoci na vzdelávanie doplnená podľa dodatku č. 2 k pôvodnej schéme XT 76/04, ktorá sa týmto mení

Temei legal

Legislatíva ES:

—

—	nariadenie Komisie (ES) č. 70/2001 z 12. januára 2001 o aplikácii článkov 87 a 88 Zmluvy o založení ES na štátnu pomoc malým a stredným podnikom (Ú. v. ES L 10, 13.1.2001),

—	nariadenie Európskeho parlamentu a Rady (ES) č. 1083/2006, ktorým sa ustanovujú všeobecné ustanovenia o Európskom fonde regionálneho rozvoja, Európskom sociálnom fonde a Kohéznom fonde,

—	nariadenie Európskeho parlamentu a Rady (ES) č. 1081/2006 o Európskom sociálnom fonde.

Legislatíva SR:

—	zákon č. 231/1999 o štátnej pomoci v znení neskorších predpisov,

—	zákon č. 453/2003 Z. z. o orgánoch štátnej správy v oblasti sociálnych vecí, rodiny a služieb zamestnanosti a o zmene a doplnení niektorých zákonov,

—	zákon č. 5/2004 Z. z. o službách zamestnanosti a o zmene a doplnení niektorých zákonov v znení neskorších predpisov

Tipul măsurii

Regim de ajutoare

Buget

Buget anual: 33 milioane SKK

Valoarea maximă a ajutorului

În conformitate cu articolul 4(2)-(7) din regulament

Data punerii în aplicare

1.2.2008

Durata acordării schemei de ajutor sau a ajutorului individual

30.6.2008

Scopul ajutorului

Formare generală; formare specifică

Sectoarele economice vizate

Toate sectoarele care întrunesc condițiile pentru primirea ajutorului pentru formare

Denumirea și adresa autorității finanțatoare

Ministerstvo práce, sociálnych vecí a rodiny SR

Špitálska ul. 4-6

SK-816 43 Bratislava

12.4.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 91/23

Publicarea deciziilor statelor membre de a acorda sau de a retrage licențele de funcționare, în conformitate cu articolul 13(4) din Regulamentul (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului privind licențele operatorilor de transport aerieni (1) (2)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 91/09)

Licențe de funcționare acordate

Categoria A: Licențe de funcționare acordate operatorilor de transport care nu corespund criteriilor prevăzute de articolul 5 alineatul (7) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2407/92

AUSTRIA

Denumirea operatorului de transport aerian

Adresa operatorului de transport aerian

Autorizat să efectueze transportul de

Decizie intrată în vigoare la

Transped Aviation GmbH

Gewerbepark 1

A-6300 Wörgl

Pasageri, poștă, cargo

23.1.2008

Amerer Air GesmbH

Flughafenstr. 22

A-4063 Hörsching

Pasageri, poștă, cargo

15.1.2008

JetAlliance Flugbetriebs GmbH

Waldstraße 14

A-2522 Oberwaltersdorf

Pasageri, poștă, cargo

29.1.2008

Mjet GmbH

Tegetthoffstraße 7

A-1010 Wien

Pasageri, poștă, cargo

6.2.2008

DJT Aviation GmbH & Co. KG

Flyrtagweg 5

A-8043 Graz

Pasageri, poștă, cargo

27.2.2008

Categoria B: Licențe de funcționare acordate operatorilor de transport care nu corespund criteriilor prevăzute de articolul 5 alineatul (7) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2407/92

GERMANIA

Denumirea operatorului de transport aerian

Adresa operatorului de transport aerian

Autorizat să efectueze transportul de

Decizie intrată în vigoare la

Usedomer Gluggesellschaft mbH

Am Flugplatz

D-17449 Peenemünde

Pasageri, poștă, cargo

14.8.2007

AFIT GmbH Advanced Flight Instruction and Theory

Grosshesseloher Str. 5

D-82049 Pullach

Pasageri, poștă, cargo

23.2.2008

AUSTRIA

Denumirea operatorului de transport aerian

Adresa operatorului de transport aerian

Autorizat să efectueze transportul de

Decizie intrată în vigoare la

Pink Aviation Services Luftverkehrsunternehmen

Endersstraße 79/4

A-1238 Wien

Pasageri, poștă, cargo

17.1.2008

SPANIA

Denumirea operatorului de transport aerian

Adresa operatorului de transport aerian

Autorizat să efectueze transportul de

Decizie intrată în vigoare la

Orionair, S.L.

c/Encinas del Paular, 6

E-28224 Pozuelo de Alarcón

Pasageri, poștă, cargo

7.3.2008

Taxi Fly Group, S.A.

Avda. Diagonal, 468, 6o A

E-08006 Barcelona

Pasageri, poștă, cargo

13.3.2008

GRECIA

Denumirea operatorului de transport aerian

Adresa operatorului de transport aerian

Autorizat să efectueze transportul de

Decizie intrată în vigoare la

Life Line Aviation Ltd

3, Doukissis Plakentias Str.

GR-15234 Athens

Pasageri, poștă, cargo

25.1.2008

Licențe de funcționare revocate

Categoria B: Licențe de funcționare acordate operatorilor de transport care nu corespund criteriilor prevăzute de articolul 5 alineatul (7) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2407/92

GERMANIA

Denumirea operatorului de transport aerian

Adresa operatorului de transport aerian

Autorizat să efectueze transportul de

Decizie intrată în vigoare la

Excellent Air AG

Hüttruper Heide 71-81

D-48268 Greven

Pasageri, poștă, cargo

7.2.2008

AUSTRIA

Denumirea operatorului de transport aerian

Adresa operatorului de transport aerian

Autorizat să efectueze transportul de

Decizie intrată în vigoare la

DJT Aviation GmbH & Co. KG

Flyrtagweg 5

A-8043 Graz

Pasageri, poștă, cargo

27.2.2008

Schimbarea denumirii titularului de licență

Categoria A: Licențe de funcționare acordate operatorilor de transport care nu corespund criteriilor prevăzute de articolul 5 alineatul (7) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2407/92

AUSTRIA

Noua denumire

Adresa operatorului de transport aerian

Autorizat să efectueze transportul de

Decizie intrată în vigoare la

Amerer Air GesmbH

Flughafenstr. 22 (Flughafenstr. 1)

A-4063 Hörsching

Pasageri, poștă, cargo

23.1.2008

Majestic Executive Aviation AG

(Transped Aviation GmbH — Kat B)

Landstraßer Hauptstraße 140

A-1030 Wien

Pasageri, poștă, cargo

23.1.2008

Mjet GmbH

(Mjet Aviation GmbH)

Tegetthoffstraße 7

A-1010 Wien

Pasageri, poștă, cargo

6.2.2008

Categoria B: Licențe de funcționare acordate operatorilor de transport care nu corespund criteriilor prevăzute de articolul 5 alineatul (7) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2407/92

GERMANIA

Noua denumire

Adresa operatorului de transport aerian

Autorizat să efectueze transportul de

Decizie intrată în vigoare la

ACH Hamburg Fluggesellschaft mbH & Co KG Stuttgart

(ACH Hamburg Fluggesellschaft mbH & Co)

Bilser Str. 9

D-22297 Hamburg

Pasageri, poștă, cargo

20.2.2008

Heli Transair International GmbH

(Heli Transair GmbH)

Flugplatz

D-63329 Egelsbach

Pasageri, poștă, cargo

23.3.2008

(1) JO L 240, 24.8.1992, p. 1.

(2) Comunicate Comisiei Europene înainte de 31 august 2005.

12.4.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 91/26

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

(2008/C 91/10)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„STEIRISCHER KREN”

NR. CE: AT/PGI/005/0249/04.09.2002

DOP ( ) IGP ( X )

Această fișă rezumat prezintă cu titlu informativ principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1. Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Österreichisches Patentamt

Adresă:

Dresdner Straße 87

A-1200 Wien

Telefon

(43-1) 53 42 40

Fax

(43-1) 53 42 45 35

E-mail:

info@patentamt.at

2. Grup:

Denumire:

Landesverband Steirischer Gemüsebauern

Adresă:

Hamerlinggasse 3

A-8010 Graz

Telefon

(43-316) 80 50 16 11

Fax

(43-316) 80 50 16 20

E-mail:

garten@lk-stmk.at

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( )

3. Tipul produsului:

Clasa 1.6: Legume, neprelucrate sau prelucrate

4. Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire: „Steirischer Kren”

4.2. Descriere: „Steirischer Kren” (hreanul de Stiria) este o plantă din familia Brassicaceae = Cruciferae (denumirea în latină: Amoracia rusticana), echivalentul în limba germană fiind „Meerrettich”. De la hreanul de cultură sunt utilizate rădăcinile principale, ca produs proaspăt, precum și, în unele cazuri (în special în cadrul procesului de prelucrare), rădăcinile laterale mai subțiri.

Descrierea produsului „Steirischer Kren” neprelucrat:

Produsul „Steirischer Kren” are un aspect tipic, caracterizat de rădăcini principale netede și regulate, cu vârful puțin îndoit, și de un număr mic de rădăcini subțiri. Lungimea medie a întregii rădăcini variază între 25 și 30 cm (deși se comercializează și tăiat în bucăți mai mici), iar diametrul este de aproximativ 3 cm.

Produsul „Steirischer Kren” este apreciat în special pentru gustul său foarte picant, care este adesea pus în evidență cu ocazia unor degustări și în diverse descrieri culinare. De asemenea, produsul este caracterizat de o dezvoltare viguroasă și de faptul că nu tinde să aibă un gust amar.

Descrierea hreanului prelucrat:

Produsul „Steirischer Kren” se prezintă fie conservat — după ce a fost răzuit proaspăt — prin intermediul unui proces natural și delicat, ceea ce îl face comparabil cu hreanul proaspăt răzuit în ceea ce privește aspectul și gustul, fie răzuit, iar ulterior compoziția este îmbogățită cu aditivi pentru a-i îmbunătăți consistența (calitatea de a fi cremoasă) și gradul de conservare. În ambele cazuri, produsul este ambalat în diferite tipuri de recipiente (tuburi, cutii de conserve, borcane etc.). Utilizarea în mod exclusiv a produsului „Steirischer Kren” garantează un gust foarte picant și înțepător. În afară de rădăcinile principale ale hreanului, în procesul de prelucrare sunt utilizate și rădăcinile laterale mai subțiri.

4.3. Aria geografică: Produsul „Steirischer Kren” se cultivă, în mod tradițional, în sudul landului Stiria, în districtele Radkersburg, Feldbach, Leibnitz, Deutschlandsberg, Voitsberg, Graz și regiunea învecinată, Weiz, Hartberg și Fürstenfeld (linia Hartberg — Weiz — Graz — Voitsberg). Această regiune este delimitată de Wechselbundesstraße (cu denumirea actuală de B 54) și Packerbundesstraße (cu denumirea actuală de B 70).

4.4. Dovada originii: Asociația legumicultorilor din Stiria (Landesverband steirischer Gemüsebauern) deține un registru al producătorilor care include o listă a cultivatorilor de hrean din Stiria. Numai producătorii enumerați în această listă pot oferi produsul „Steirischer Kren” (IGP) ca și materie primă neprelucrată, sau îl pot livra întreprinderilor, sub această denumire, pentru comercializare și prelucrare. În acest scop, Asociația legumicultorilor din Stiria și întreprinderile cu rol de client au înființat un grup de lucru intitulat Kren g.g.A. (Hrean IGP). Etichetarea clară de pe produs permite detectarea originii produsului prin intermediul contractelor de cultivare și al registrelor cadastrale din cadrul multiplelor aplicații ale Sistemului Integrat de Administrare și Control (IACS). Originea produsului „Steirischer Kren” poate fi întotdeauna identificată prin intermediul registrelor deținute de producător (registre cadastrale, registre de recoltare și de vânzări).

La înființarea sau în momentul extinderii acestei culturi, trebuie demonstrată originea butașilor de rădăcină (rădăcini laterale selecționate pentru cultivarea hreanului). Pot fi utilizați numai butașii de rădăcină provenind de la producătorii înregistrați de „Steirischer Kren” (IGP). Un studiu efectuat cu ajutorul examinării cu izotopi de Austria Research Center privind distincția dintre produsul „Steirischer Kren” și alte tipuri de hrean a avut drept rezultat o bună identificare a produsului „Steirischer Kren” comparativ cu alte eșantioane de referință de origine diferită. Pe viitor, în cazul în care vor exista îndoieli, această metodă va permite confirmarea sau infirmarea, într-un mod rapid și fiabil, a originii hreanului.

4.5. Metoda de obținere:

Tipul produsului:

Primăvara, butașii de rădăcină (rădăcinile laterale selecționate) sunt plantați în solul pregătit în mod corespunzător, în rânduri cu o distanță de 70 de cm între ele. Această activitate se desfășoară cu ajutorul plantatoarelor care plantează butașii de rădăcină ai hreanului în poziție aproape orizontală, la 10 și 15 cm distanță (în alte țări producătoare, butașii de rădăcină sunt plantați, de asemenea, și în poziție verticală).

Pentru prevenirea dezvoltării de rădăcini multiple indezirabile, începând cu luna iunie, capetele butașilor de rădăcină sunt descoperite și toate ramificațiile laterale ale rădăcinii sunt rupte pentru a favoriza doar dezvoltarea celei mai puternice ramificații. Ulterior, rădăcinile sunt din nou descoperite, iar ramificațiile și rădăcinile laterale sunt rupte sau tăiate pentru a favoriza doar dezvoltarea părții inferioare a rădăcinii. În anii cu multe precipitații, această activitate se repetă la interval de o lună. Astfel se întâmplă și în prezent, această activitate presupunând o muncă laborioasă desfășurată manual. Îndeplinirea acestor etape face posibilă recoltarea, la sfârșitul toamnei (noiembrie) sau la începutul primăverii (februarie/martie) a unor rădăcini netede și regulate, cu capete ușor îndoite, ceea ce conferă produsului „Steirischer Kren” aspectul său caracteristic.

Recoltarea se realizează utilizându-se un dispozitiv de recoltare a rădăcinii (smulgător cu tamburi oscilanți contrarotativi), care dezrădăcinează hreanul și îl depozitează la suprafața solului. Rădăcinile de hrean astfel recoltate sunt curățate și, pentru a fi comercializate în stare proaspătă, sunt de obicei învelite în folie alimentară sau, ocazional, tăiate în bucăți. Pentru asigura aprovizionarea continuă a pieței, rădăcinile de hrean pot fi depozitate necurățate la o temperatură de – 2 °C.

Suprafața zonei cultivate din Stiria este în prezent de aproximativ 300 de ha. Producția anuală se ridică la aproximativ 3 000-4 000 de tone.

Prelucrarea produsului „Steirischer Kren” se realizează după cum urmează:

La prelucrarea hreanului se utilizează atât rădăcinile principale, cât și rădăcinile laterale mai subțiri, dar întotdeauna materia primă este selecționată, inspectată și culeasă manual și provenind din zona de producție indicată. Materia primă care nu se prelucrează imediat poate fi depozitată în încăperi refrigerante la o temperatură de – 2 °C.

Curățarea, spălarea și sortarea manuală a rădăcinilor de hrean, în vederea eliminării produselor de calitate inferioară, se realizează conform unor proceduri delicate. Hreanul, în stare proaspătă, este fie răzuit, iar ulterior, în compoziție se adaugă aditivi, pentru a-i spori consistența și gradul de conservare (oțet, ulei, acid citric, sulf), permițând astfel produsului „Steirischer Kren” să își păstreze aroma și gustul picant caracteristic, fie, odată proaspăt răzuit, acesta se conservă printr-un proces natural și delicat (adăugându-se conservantul E 223), fiind comparabil timp de câteva luni cu hreanul proaspăt răzuit. Etapa finală o reprezintă umplerea borcanelor, a tuburilor și a bidoanelor, care au fost în prealabil sterilizate.

4.6. Legătură:

Istoria și reputația produsului „Steirischer Kren”:

Buna reputație de care se bucură produsul „Steirischer Kren” este binecunoscută de aproximativ 140 de ani. Cultivarea hreanului a debutat în landul Stiria în 1940, în districtul Radkersburg. Începând cu 1967, Asociația legumicultorilor din Stiria a organizat cultivarea pe bază de contract a acestei plante. Acest lucru a contribuit fundamental la cultivarea produsului „Steirischer Kren” și pentru export. De asemenea, timp de peste 40 de ani, cantități semnificative din punct de vedere economic din produsul „Steirischer Kren” au fost supuse unui proces de conservare.

Agricultorii din Stiria au jucat totodată un rol important în elaborarea de metode de cultivare și recoltare în acest sector al agriculturii. De exemplu, în 1976, a fost patentată o metodă de ambalare a rădăcinilor de hrean. De asemenea, în Stiria a fost fabricat și un dispozitiv de recoltare special utilizat la recoltarea hreanului, iar unei întreprinderi din Stiria i-a fost chiar acordat premiul intitulat „Fast Forward Award” — cel mai important premiu în domeniul tehnologiei din Stiria — pentru metoda sa de conservare a hreanului proaspăt răzuit.

Numeroase rapoarte din mass-media au confirmat atât popularitatea de care se bucură produsul „Steirischer Kren”, cât și importanța economică pentru regiune a cultivării și a prelucrării hreanului. Hreanul neprelucrat este prețuit, în barurile tradiționale aflate în regiunea din Stiria unde se cultivă produsul „Steirischer Kren”, în special ca garnitură la diverse feluri de mâncare.

Condițiile pedoclimatice:

Clima așa-zisă „iliriană” din sudul landului Stiria este caracterizată de o umiditate mare a aerului, de precipitații relativ abundente și de temperaturi ridicate în perioada de vegetație. Temperatura medie anuală este de 9,5 °C; cantitatea medie anuală de precipitații este de 880 mm. Solurile de o duritate medie (argiloase și de culoare maronie) din regiunea de cultură, prezintă o bună permeabilitate, asigurând astfel condiții ideale de cultivare.

Reproducerea vegetativă (selecționarea butașilor) a interacționat, timp de decenii, cu aceste influențe din sudul landului Stiria, dând naștere produsului „Steirischer Kren”, cu gustul său excelent și cu aspectul său caracteristic — aceasta din urmă permițând experților să îl distingă, la o simplă privire, de alte tipuri de hrean. Consumatorii prețuiesc acest produs și îl aleg în special datorită gustului său foarte picant.

Hreanul prelucrat:

Utilizarea produsului „Steirischer Kren”, cu proprietățile sale distincte, permite de asemenea realizarea distincției între alte tipuri de produse prelucrate, gustul foarte picant fiind păstrat datorită unor procedee delicate.

4.7. Organism de control:

Denumire:

Amt der Steiermärkischen Landesregierung, Fachabteilung 8 B

Adresă:

Paulustorgasse

A-48010 Graz

Telefon

(43-316) 877 35 28

Fax

(43-316) 877 55 89

E-mail:

susanne.reissner@stmk.gv.at

4.8. Etichetare: —

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1830-3668
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 91

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 51 12 aprilie 2008

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2008/C 091/01	Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE — Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții ( 1 )	1

2008/C 091/02	Comunicare interpretativă a Comisiei privind aplicarea dreptului comunitar în domeniul contractelor de achiziții publice și al concesiunilor în cazul parteneriatelor public-privat interinstituționale (PPPI) ( 1 )	4

2008/C 091/03	Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE — Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții ( 1 )	10

2008/C 091/04	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.4932 — Leoni/Valeo CSB) ( 1 )	12

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2008/C 091/05	Evidența numirilor efectuate de Consiliu (În lunile: ianuarie, februarie și martie 2008) (domeniul social)	13

	Comisie
2008/C 091/06	Rata de schimb a monedei euro	17

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2008/C 091/07	Informații comunicate de statele membre privind ajutorul de stat acordat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 68/2001 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE referitor la ajutorul pentru formare ( 1 )	18

2008/C 091/08	Informații comunicate de statele membre privind ajutoarele de stat acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 70/2001 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii ( 1 )	22

2008/C 091/09	Publicarea deciziilor statelor membre de a acorda sau de a retrage licențele de funcționare, în conformitate cu articolul 13(4) din Regulamentul (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului privind licențele operatorilor de transport aerieni ( 1 )	23

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,5833
JPY	yen japonez	159,83
DKK	coroana daneză	7,4590
GBP	lira sterlină	0,80170
SEK	coroana suedeză	9,4120
CHF	franc elvețian	1,5808
ISK	coroana islandeză	116,46
NOK	coroana norvegiană	7,9415
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,025
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	252,73
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,6966
PLN	zlot polonez	3,4336
RON	leu românesc nou	3,6290
SKK	coroana slovacă	32,414
TRY	lira turcească	2,0680
AUD	dolar australian	1,7024
CAD	dolar canadian	1,6139
HKD	dolar Hong Kong	12,3320
NZD	dolar neozeelandez	1,9913
SGD	dolar Singapore	2,1510
KRW	won sud-coreean	1 545,62
ZAR	rand sud-african	12,4255
CNY	yuan renminbi chinezesc	11,0934
HRK	kuna croată	7,2626
IDR	rupia indoneziană	14 539,44
MYR	ringgit Malaiezia	4,9906
PHP	peso Filipine	65,549
RUB	rubla rusească	37,1340
THB	baht thailandez	49,980
BRL	real brazilian	2,6774
MXN	peso mexican	16,6983

	V Anunțuri
	ALTE ACTE
	Comisie
2008/C 091/10	Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	26