4.4.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 85/1

RECOMANDAREA COMISIEI

din 31 martie 2008

privind o mai bună cooperare administrativă în contextul detașării lucrătorilor în cadrul prestării de servicii

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 85/01)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene și, în special, articolul 211 al acestuia;

întrucât:

(1)

Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestărilor de servicii (1), impune obligații clare referitoare la cooperarea dintre administrațiile naționale, și atribuie statelor membre responsabilitatea de a crea condițiile necesare unei astfel de cooperări. Această obligație include desemnarea, conform legislației și/sau practicii naționale, a uneia sau mai multor autorități de monitorizare, organizate și dotate astfel încât să funcționeze efectiv și să fie capabile de a trata cu promptitudine cererile de informații cu privire la condițiile de muncă și de încadrare în muncă a lucrătorilor, prevăzute prin Directiva 96/71/CE.

(2)	În plus, Directiva 96/71/CE impune statelor membre obligația de a lua măsurile adecvate pentru ca informațiile privind condițiile de muncă și de încadrare în muncă să fie accesibile în mod general nu doar prestatorilor de servicii străini, ci și lucrătorilor detașați respectivi.

(3)

În ciuda progreselor înregistrate în materie de acces la informație, există încă preocupări justificate în ceea ce privește modul în care statele membre pun în practică și/sau aplică dispozițiile referitoare la cooperarea administrativă, conform prevederilor Directivei 96/71/CE (2). O transpunere satisfăcătoare, o aplicare corectă și efectiv conformă constrângerilor Directivei 96/71/CE, nu par a fi posibile fără corectarea acestei situații (3).

(4)

Exercițiul de monitorizare, lansat de Comisie pe baza comunicării sale „Orientări referitoare la detașarea lucrătorilor în cadrul prestărilor de servicii” (4), a demonstrat că multe state membre tind să se sprijine doar pe măsurile și instrumentele lor naționale pentru a monitoriza respectarea condițiilor de muncă și de încadrare în muncă aplicabile lucrătorilor detașați de către prestatorii de servicii. Această situație este, probabil, legată, dacă nu provocată, de o absență reală a cooperării administrative, de accesul la informație încă nesatisfăcător, precum și de probleme privind aplicarea transfrontalieră a legislației (5).

(5)

Pentru a asigura respectarea condițiilor de muncă și de încadrare în muncă (6), autoritățile din statele membre beneficiare ale serviciilor aplică anumite măsuri de control sau formalități administrative întreprinderilor care detașează lucrători. Necesitatea unor măsuri preventive și a unor sancțiuni adecvate menite să asigure protecția lucrătorilor detașați este indiscutabilă. Analiza măsurilor de control utilizate de statele membre, arată, totuși, diversitatea lor frapantă și indică faptul că unele dintre acestea ar putea fi disproporționate și, prin urmare, ar putea să nu fie conforme fie articolului 49 din Tratat, în interpretarea dată acestuia de către Curtea europeană de justiție, fie Directivei 96/71/CE.

(6)

Nevoile legitime de monitorizare nu pot fi satisfăcute în respectul total al dreptului comunitar decât dacă statele membre își îmbunătățesc și, după caz, își consolidează modul de cooperare efectivă între ele și/sau dacă se ameliorează accesul la informație, în conformitate cu dispozițiile Directivei 96/71/CE (7).

(7)

Implementarea și punerea în aplicare eficiente și adecvate constituie elemente esențiale pentru protecția drepturilor lucrătorilor detașați, în timp ce o aplicare deficientă diminuează efectul normelor comunitare aplicabile în acest domeniu. Cooperarea strânsă între Comisie și statele membre este așadar esențială, fără a neglija rolul important al inspectoratelor muncii și al partenerilor sociali în acest domeniu.

(8)

Referitor la detașarea lucrătorilor în cadrul prestărilor de servicii, diferențele de culturi, structuri și limbaje administrative, precum și lipsa unor proceduri stabilite în mod clar și a unor actori identificați cu precizie constituie bariere considerabile pentru o cooperare eficace a statelor membre în acest domeniu. Utilizarea unui sistem electronic de informații adecvat și operațional, menit să faciliteze asistența mutuală și schimbul de informații între statele membre, constituie un instrument foarte eficace pentru înlăturarea acestor bariere și este, prin urmare, esențial ca statele membre să aibă posibilitatea de a coopera îndeaproape. Un astfel de sistem ar trebui să permită autorităților competente și celorlaltor actori interesați, cum ar fi partenerii sociali, să își identifice cu ușurință interlocutorii respectivi din alte state membre și să comunice eficient. Mai mult, acesta ar trebui să contribuie la crearea unui climat de siguranță și încredere reciprocă, fundamental pentru funcționarea eficace a cooperării administrative.

(9)

Furnizarea de informații actuale, precise și ușor accesibile întreprinderilor și lucrătorilor cu privire la condițiile de muncă și de încadrare în muncă ca re se vor aplica lucrătorilor detașați, constituie o condiție fundamentală care contribuie la prevenirea apariției conflictelor, situațiilor problematice și abuzurilor. În consecință, se recomandă luarea măsurilor necesare pentru a permite accesul eficient la informații lucrătorilor detașați și angajatorilor acestora (8).

(10)

Se impune luarea de măsuri urgente pentru remedierea erorilor de implementare, aplicare și respectare a legislației cu privire la detașarea lucrătorilor, prin consolidarea cooperării administrative între statele membre, cu ajutorul unor sisteme mai eficiente de schimb de informații, care să îmbunătățească accesul la informații și să promoveze schimbul de informații pe baza celor mai bune practici,

RECOMANDĂ:

1. Sistemul de schimb de informații

Statele membre trebuie să adopte măsurile necesare și să depună eforturile solicitate pentru a pune în practică un sistem electronic de schimb de informații, după modelul sistemului de informare al pieței interne („IMI”) (9) , și mai ales să dezvolte, în colaborare strânsă cu serviciile Comisiei, mai întâi o aplicație — specifică — care să sprijine cooperarea administrativă necesară ameliorării punerii în aplicare practice a Directivei 96/71/CE.

Dezvoltarea unui astfel de sistem electronic de schimb de informații pentru cooperarea administrativă în contextul Directivei 96/71/CE ar implica următoarele dispoziții pentru statele membre:

1.	identificarea principalelor probleme și puncte cu privire la care vor trebui schimbate informații și care, prin urmare, ar trebui incluse în sistemul de schimb;

2.	identificarea autorităților competente și, după caz, a altor actori interesați de monitorizarea și controlul condițiilor de muncă ale lucrătorilor detașați, care vor lua parte la sistemul de schimb;

3.	clarificarea rolului birourilor de legătură;

4.	examinarea problemei garanțiilor adecvate pentru protecția datelor personale comunicate în cursul acestui schimb de informații între autoritățile statelor membre și, după caz, alți actori implicați (10).

Pe baza rezultatelor acestor examinări preliminare, se recomandă ca statele membre să aprecieze și să decidă în continuare, în colaborare cu serviciile Comisiei, dacă IMI oferă cadrul cel mai adecvat pentru schimbul de informații conform prevederilor articolului 4 din Directiva 96/71/CE.

Comisia va acorda sprijin și asistență statelor membre în acest sens și se angajează să colaboreze îndeaproape cu acestea pentru a obține progresele necesare în timp util. Mai ales, aceasta va facilita și coordona activitatea unui grup de lucru operațional, creat pe bază de voluntariat, și va furniza asistență tehnică externă, dacă este necesar, de-a lungul evoluției aplicației respective.

2. Accesul la informație

Statele membre trebuie să își sporească eforturile de a ameliora accesul la informații cu privire la condițiile de muncă și de încadrare în muncă care trebuie aplicate de către prestatorii de servicii și să se asigure că birourile lor de legătură sunt în măsură să își îndeplinească rolul în mod eficient.

Pentru a contribui la îmbunătățirea accesului la informații, statele membre ar trebui:

să evite furnizarea numai de referințe sau informații generale cu privire la legislația muncii, și în locul acestora, să indice clar care sunt condițiile de muncă sau de încadrare în muncă și/sau care parte din prevederile legale (naționale și/sau regionale) trebuie să se aplice lucrătorilor detașați pe teritoriul acestora;

să ia măsurile necesare pentru a pune la dispoziția tuturor informațiile pe baza cărora se aplică convențiile colective (și cui se aplică acestea) și care anume din condițiile de muncă și de încadrare în muncă trebuie să fie aplicate de către prestatorii de servicii străini; să ofere, după caz, accesul la site-urile internet existente și la alte puncte de contact, în special cele legate de partenerii sociali competenți;

să pună informațiile la dispoziția lucrătorilor și prestatorilor de servicii în limbi diferite de limba(limbile) țării în care se furnizează serviciile, dacă este posibil, rezumate într-o broșură care să indice principalele condiții de muncă aplicabile; dacă este posibil, rezumate într-o broșură care să indice principalele condiții de muncă aplicabile;

4.	să optimizeze utilizarea posibilităților oferite de internet și să amelioreze accesibilitatea și claritatea informațiilor furnizate de site-urile internet naționale (11).

În plus, statele membre ar trebui:

5.	să pună la dispoziția birourilor de legătură o structură organizată în mod eficient, dotată cu personal adecvat și alte resurse necesare pentru îndeplinirea misiunii acestora de a furniza informații;

6.	să indice, dacă este posibil, o persoană de contact din cadrul biroului de legătură, însărcinată cu cererile de informații.

Comisia va continua să sprijine statele membre în acest domeniu, în special prin intermediul portalului existent de pe site-ul internet EUROPA care propune legături cu site-urile internet naționale referitoare la lucrătorii detașați.

3. Schimbul de bune practici

Statele membre ar trebui să participe în mod activ la un proces sistematic și oficial de identificare și de schimb de bune practici în domeniul detașării lucrătorilor, prin intermediul tuturor forumurilor de cooperare inițiate de către Comisie în acest scop, cum ar fi comitetul la nivel înalt preconizat (pentru detalii suplimentare a se vedea anexa).

Adoptată la Bruxelles, 31 martie 2008.

Pentru Comisie

Vladimír ŠPIDLA

Membru al Comisiei

(1) JO L 18, 21.1.1997, p. 1.

(2) Documentele de lucru ale membrilor Comisiei SEC(2006) 439 și SEC(2007) 747, precum și raportul „Detașarea lucrătorilor în cadrul prestărilor de servicii: optimizarea beneficiilor și potențialului acesteia, concomitent cu garantarea protecției lucrătorilor”, în special partea 6 din Concluzii, COM(2007) 304 final din 13 iunie 2007, pagina 9.

(3) A se vedea în acest context și Rezoluția Parlamentului European din 11 iulie 2007, B6-0266/2007.

(4) COM(2006) 159 final, 4 aprilie 2006.

(5) Comunicarea „Detașarea lucrătorilor în cadrul prestărilor de servicii: optimizarea beneficiilor și potențialului acesteia, concomitent cu garantarea protecției lucrătorilor”, în special partea 6 din Concluzii, COM(2007) 304 final din 13 iunie 2007, precum și documentul de lucru al membrilor Comisiei, SEC(2007) 747.

(6) Idem Rezoluția Parlamentului European privind raportul Schroedter din 26 octombrie 2006.

(7) Același punct este subliniat în Rezoluția Parlamentului European, a se vedea mai ales punctele 21 și 32 și următoarele. Din răspunsurile primite în contextul consultării publice lansate cu privire la modernizarea legislației muncii, COM(2006) 708 din 22 noiembrie 2006, rezultă, de asemenea, că necesitate unei cooperări crescute și ameliorate a fost și ea larg sprijinită de statele membre [a se vedea COM(2006) 627 final din 24 octombrie 2007 și documentele de lucru ale membrilor Comisiei, atașate, SEC(2007) 1373].

(8) Același punct și propunere de acțiune a fost subliniat de Parlamentul European în Rezoluția sa din 11 iulie 2007, a se vedea punctul 18.

(9) IMI este un sistem de informare destinat să faciliteze asistența reciprocă și schimbul de informații între statele membre. Acesta oferă un instrument pentru schimbul de date sigur și rapid între autoritățile europene, permițându-le să conlucreze în mod eficient în pofida obstacolelor legate de utilizarea unor limbi, proceduri și structuri administrative diferite. Primele aplicații elaborate vor susține Directiva revizuită privind recunoașterea calificărilor profesionale (2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului) și Directiva privind serviciile în cadrul pieței interne (2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului).

(10) A se vedea în acest context și Decizia 2008/49/CE a Comisiei din 12 decembrie 2007 cu privire la punerea în aplicare a Sistemului de informare al pieței interne (IMI) în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal (JO L 13, 16.1.2008, p. 18).

(11) Site-urile internet naționale oferă legături referitoare la detașarea lucrătorilor pe site-ul Comisiei:

http://ec.europa.eu/employment_social/labour_law/postingofworkers_en.htm

ANEXĂ

Comitetul la nivel înalt în domeniul detașării lucrătorilor (în creare): rolul, sarcinile și responsabilitățile preconizate

Schimburile de informații care au avut loc până în prezent pe bază de voluntariat în cadrul grupului neoficial de experți guvernamentali cu privire la detașarea lucrătorilor, au arătat că grupul a fost eficient în ameliorarea mijloacelor disponibile de schimb de informații referitoare la condițiile de muncă și de încadrare în muncă pentru lucrătorii detașați. Mai mult, acesta a oferit informații utile Comisiei cu privire la implementarea și aplicarea Directivei 96/71/CE.

Întărirea cooperării administrative necesită, de asemenea, dezvoltarea unor mijloace eficiente de identificare și de schimb de bune practici în toate domeniile legate de aplicarea corectă și de punerea în practică a prevederilor Directivei 96/71/CE. Va deveni astfel posibil să se îmbunătățească substanțial cooperarea administrativă și să se prevină apariția conflictelor și recursul frecvent la soluționarea legală a diferendelor.

Prin urmare, așa cum a fost deja anunțat în comunicarea sa din 13 iunie 2007, Comisia preconizează înființarea unui comitet la nivel înalt, având următoarele sarcini și obiective:

1.	să identifice și să promoveze schimbul de experiență și de bune practici;

2.	să promoveze schimbul de informații importante, inclusiv informațiile despre formele existente de cooperare administrativă (bilaterală) între statele membre și/sau partenerii sociali;

3.	să examineze problemele (administrative), dificultățile și punctele specifice privind implementarea, aplicare precum și conformitatea efectivă cu prevederile Directivei 96/71/CE sau cu măsurile cu aplicare națională, legate de detașarea lucrătorilor;

4.	să examineze orice dificultăți care ar putea surveni în cadrul aplicării articolului 3 alineatul (10) din Directiva 96/71/CE;

să monitorizeze progresele obținute în ameliorarea cooperării administrative, în special dezvoltarea aplicației — specifice — de sprijinire a cooperării administrative, în adaptarea și implementarea sistemului de informare a pieței interne (IMI), precum și în îmbunătățirea accesului la informații și, dacă este cazul, să sugereze măsuri sau acțiuni necesare;

6.	să examineze posibilitățile de creștere a conformității efective cu legislația și a aplicării drepturilor lucrătorilor și protecției poziției acestora, dacă este necesar;

7.	să se angajeze într-o examinare în detaliu a problemelor transfrontaliere de aplicare a dispozițiilor legale.

Pentru atingerea acestor obiective, comitetul la nivel înalt va trebui să implice îndeaproape organismele publice din statele membre, responsabile de controlul legislației referitoare la lucrătorii detașați, cum ar fi, de exemplu, inspectoratele muncii. În conformitate cu legislația și/sau practicile naționale, comitetul ar trebui, de asemenea, să implice în mod oficial și regulat partenerii sociali, în special reprezentanții partenerilor sociali sectoriali, în sectoarele cu recurs frecvent la lucrători detașați.

Comisia este pregătită să adopte o decizie care să instituie un astfel de comitet la nivel înalt în viitorul apropiat, decizie în care să fie definite compoziția, obiectivele și metodele acestuia de lucru. În acest scop, Comisia va lua în considerare concluziile dezbaterilor Consiliului ca urmare a prezentei recomandări.

4.4.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 85/6

Rata de schimb a monedei euro (1)

3 aprilie 2008

(2008/C 85/04)

1 euro=

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,5526
JPY	yen japonez	159,75
DKK	coroana daneză	7,4586
GBP	lira sterlină	0,7832
SEK	coroana suedeză	9,342
CHF	franc elvețian	1,5845
ISK	coroana islandeză	116,66
NOK	coroana norvegiană	8,003
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,938
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	257,44
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,6973
PLN	zlot polonez	3,4833
RON	leu românesc nou	3,7103
SKK	coroana slovacă	32,403
TRY	lira turcească	1,9933
AUD	dolar australian	1,7065
CAD	dolar canadian	1,5722
HKD	dolar Hong Kong	12,0975
NZD	dolar neozeelandez	1,9821
SGD	dolar Singapore	2,1532
KRW	won sud-coreean	1 521,55
ZAR	rand sud-african	12,087
CNY	yuan renminbi chinezesc	10,8927
HRK	kuna croată	7,2754
IDR	rupia indoneziană	14 361,55
MYR	ringgit Malaiezia	4,9644
PHP	peso Filipine	64,355
RUB	rubla rusească	36,817
THB	baht thailandez	49,093
BRL	real brazilian	2,6798
MXN	peso mexican	16,411

(1)

Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

4.4.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 85/8

Cerere de propuneri — „Acțiune pregătitoare MEDIA International”

(2008/C 85/06)

1. Obiective și descriere

„Acțiunea pregătitoare MEDIA International” are obiectivul de a examina și de a testa activitățile de cooperare dintre profesioniștii europeni din industria filmului și omologii lor din țările terțe. Aceasta cuprinde:

—	sprijin pentru formare profesională,

—	sprijin pentru promovare,

—	sprijin pentru crearea de rețele de cinematografe.

Conform programului de lucru privind „Acțiunea pregătitoare MEDIA International” pentru 2008, Comisia invită consorțiile să prezinte propuneri.

2. Candidați eligibili

Participarea la cererea de propuneri este deschisă persoanelor juridice din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și din toate țările terțe.

3. Bugetul alocat proiectelor

Bugetul maxim disponibil pentru prezenta cerere de propuneri este de 1,98 milioane EUR.

Sprijinul financiar din partea Comunității nu poate depăși 50 %, 75 % sau 80 % din totalul costurilor eligibile, în funcție de natura activității.

Contribuția financiară se va acorda sub formă de finanțare nerambursabilă.

Durata maximă a proiectelor este de 12 luni.

4. Evaluare și selecție

Propunerile primite vor fi evaluate de Comisie cu sprijinul unor experți independenți. Criteriile utilizate pentru evaluare sunt definite în programul de lucru „MEDIA International”. Propunerile reținute după faza de evaluare vor fi clasificate în funcție de calitate. Procesul de evaluare a cererilor de finanțare nerambursabilă acordată de către Comisie este stabilit în Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (1).

5. Termenul limită de depunere a cererilor

Cererile trebuie trimise până la data de 13 iunie 2008 la adresa:

Ms Aviva Silver

European Commission

Directorate-General Information Society and Media

Directorate A — Audiovisual, Media and Internet

Unit A2 — MEDIA programme and media literacy

Office BU33 02/005

B-1049 Brussels

6. Informații complete

Textul complet al cererii de propuneri, împreună cu programul de lucru, ghidul pentru solicitanți și formularele de candidatură, este disponibil la următoarea adresă de internet:

http://ec.europa.eu/media

Candidaturile trebuie să respecte toate condițiile cererii de propuneri și să fie prezentate prin completarea formularelor furnizate.

(1) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 248, 16.9.2002, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1995/2006 (JO L 390, 30.12.2006, p. 1).

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

4.4.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 85/13

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

(2008/C 85/10)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„SAN SIMÓN DA COSTA”

NR. CE: ES/PDO/005/0359/19.08.2004

DOP ( X ) IGP ( )

Această fișă rezumat prezintă cu titlu informativ principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1. Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Subdirección General de Calidad y Promoción Agroalimentaria — Dirección General de Industria Agroalimentaria y Alimentación — Secretaría General de Agricultura y Alimentación del Ministerio de Agricultura, Pesca y Alimentación. España

Adresă:

Paseo Infanta Isabel, 1

E-28071 Madrid

Telefon

(34) 913 47 53 94

Fax

(34) 913 47 54 10

E-mail:

—

2. Grup:

Denumire:

D. Javier Piñeiro López (Quesería AS Fontelas) y otros productores

Adresă:

Lobán, 3

E-San Simón da Costa, Vilalba (Lugo)

Telefon

(34) 982 52 57 88

Fax

(34) 982 52 57 88

E-mail:

as_fontelas@wanadoo.es

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( )

3. Tipul produsului:

Clasa 1.3: Brânzeturi

4. Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire: „San Simón da Costa”

4.2. Descrierea produsului: Brânză obținută din lapte de vacă cu următoarele caracteristici:

—	Formă: intermediară între titirez și glonț, terminată în partea superioară cu un vârf alungit.

—	Crustă: afumată, dură și neelastică, cu o grosime de 1 mm până la 3 mm, de culoare galben-ocru și un pic grasă.

—	Pastă: textură fină, grasă, semidură, semielastică și densă, cu o culoare între alb și galben, ușor de tăiat, cu aromă și savoare caracteristice.

—	Găuri: prezente în număr redus, cu formă rotundă sau neregulată, de mărime variabilă dar inferioară unei jumătăți de bob de mazăre.

—	Substanță uscată: minim 55 %.

—	Grăsime: minim 45 % și maxim 60 % din substanța uscată.

—	pH: între 5,0 și 5,6.

Brânzeturile protejate prin această denumire de origine se pot comercializa sub două forme:

format mare, maturată timp de minim 45 de zile, cu greutatea finală între 0,8 și 1,5 kg și înălțimea între 13 și 18 cm.

format mic sau „Bufón”, maturată timp de minim 30 de zile, cu greutatea finală între 0,4 și 0,8 kg și înălțimea între 10 și 13 cm.

4.3. Aria geografică: Zona de producție a laptelui și de preparare a brânzeturilor care beneficiază de denumirea de origine protejată „San Simón da Costa” este formată din aria geografică a regiunii Terra Chá care cuprinde localitățile următoare, toate fiind situate în provincia Lugo: Vilalba, Muras, Xermade, Abadín, Guitiriz, Begonte, Castro de Rei, Cospeito și A Pastoriza.

4.4. Dovada originii: Numai laptele obținut de la exploatațiile de creștere a animalelor înscrise în registrul corespunzător va putea fi folosit la prepararea brânzeturilor cu denumirea de origine protejată „San Simón da Costa”.

Totodată, vor putea obține protecția denumirii de origine protejată „San Simón da Costa” numai brânzeturile preparate, maturate și afumate în brânzăriile și spațiile de maturare înscrise în registrele organismului de control.

Pentru verificarea respectării specificațiilor din caietul de sarcini, organismul de control va dispune de registrele de control ale exploatațiilor de creștere a animalelor, ale brânzăriilor și spațiilor de maturare. Toate persoanele fizice sau juridice care posedă bunurile înscrise în aceste registre, instalațiile și produsele acestora se vor supune acestui control în vederea verificării respectării de către produsele cu denumirea de origine protejată „San Simón da Costa” a cerințelor din caietul de sarcini.

Controalele se vor baza pe inspecții ale crescătoriilor de animale și ale instalațiilor, pe examinarea documentelor și analiza materiilor prime și a brânzeturilor. Atunci când se constată că materia primă sau brânzeturile preparate nu au fost obținute în conformitate cu cerințele din caietul de sarcini sau că prezintă defecte sau modificări semnificative, acestea nu vor putea fi comercializate sub denumirea de origine protejată „San Simón da Costa”.

Brânzeturile protejate de această denumire de origine vor purta o contraetichetă numerotată care va fi controlată și eliberată de organismul de control.

4.5. Metoda de obținere: La prepararea acestor brânzeturi se utilizează lapte crud sau pasteurizat, natural și integral, provenit de la vaci din rasele albă galiciană, brună alpină, Frisona, precum și din încrucișările acestora, care sunt crescute în exploatații înscrise în registrele denumirii de origine protejată. Acesta nu conține colastru nici conservanți și, în general, va trebui să îndeplinească cerințele prevăzute de legislația în vigoare.

Acest lapte, care nu poate fi supus niciunui proces de standardizare, se păstrează în condiții adecvate pentru a se evita dezvoltarea microorganismelor, astfel încât temperatura de păstrare să nu depășească 4 °C. Intervalul între mulgere și începerea procesului de producție este de maxim 48 de ore. Procesul de producție al brânzeturilor constă în următoarele etape:

Coagulare: Se realizează cu cheag ale cărui componente active sunt enzimele chimozină și pepsină. Fermenții lactici utilizați sunt lactococcus lactis, în diferitele sale varietăți, streptococus cremoris și streptococus lactis. Se va promova recuperarea și utilizarea tulpinilor autohtone. Laptele se încheagă la o temperatură cuprinsă între 31 și 33 °C timp de 30 până la 40 de minute, cu excepția situațiilor în care producția are la bază lapte crud, caz în care acești parametri se ajustează la 28-32 °C și 30-35 de minute.

Tăiere: Se realizează tăierile necesare în vederea obținerii unui coagul cu granule de dimensiuni cuprinse între 5 și 12 mm în diametru.

Așezarea în forme: Se realizează cu ajutorul unor mulaje de forme și dimensiuni adecvate în vederea obținerii unor brânzeturi cu caracteristici proprii celor ale produsului certificat.

Presare: Se efectuează în prese adecvate; brânza rămâne în presă atât cât este necesar, în funcție de presiunea aplicată și de mărimea bucăților. Pentru a stimula eliminarea zerului și pentru formarea unei cruste netede, bucățile de brânză se învelesc în șervețele de bumbac.

Sărare: Se efectuează în saramură cu o concentrație cuprinsă între 14 și 17 %, durata maximă de imersare fiind de 24 de ore.

Maturare: Perioada minimă de maturare va fi de 45 de zile pentru bucățile de format mare și de 30 de zile pentru cele de format mic (Bufón), calculată de la încheierea procedurii de sărare. Pe durata maturării, bucățile de brânză sunt întoarse și curățate pentru a dobândi caracteristicile proprii.

Imersare în baie anti-mucegai: Practică opțională care constă în imersarea bucăților de brânză într-o baie cu ulei de măsline sau cu alt produs autorizat care inhibă dezvoltarea mucegaiului.

Afumare: Se realizează atât cât este necesar pentru ca bucățile de brânză să ajungă la culoarea caracteristică, evitându-se, în orice caz, contactul direct cu flacăra. Se realizează întotdeauna cu lemn de mesteacăn fără scoarță.

Pentru a păstra calitatea produsului și a-i garanta trasabilitatea, brânza protejată trebuie comercializată, în general, în bucăți întregi și în ambalajele autorizate de organismul de control. Cu toate acestea, organismul de control poate autoriza comercializarea ca porții, inclusiv tăierea la punctul de vânzare, cu condiția să se instituie în acest sens un sistem de control adecvat care să garanteze proveniența produsului, originea și calitatea acestuia, precum și conservarea perfectă și prezentarea corectă pentru consum, evitând orice posibilitate de confuzie.

4.6. Legătură:

Istorică:

Potrivit legendei, brânza „San Simón da Costa” își află originea în triburile civilizației castreña, presupuse a fi descendente ale triburilor celte, care s-au așezat în munții Sierra de A Carba și Sierra del Xistral. Tradiția menționează, de asemenea, că, în epoca romană, brânza era trimisă la Roma pentru calitățile sale deosebite în ceea ce privește gustul și durata de păstrare. Ulterior aceasta a fost utilizată pentru plata tributului și a dijmelor către seniorii feudali și Biserică.

Legături de mediu:

Regiunea Terra Chá este una dintre cele mai extinse, mai bine definite și mai uniforme regiuni ale Galiției, ca urmare a reliefului său domol, întrerupt numai de munții care o înconjoară.

Relația cauzală dintre mediul geografic și caracteristicile specifice ale produsului:

Există o serie de factori legați de zona geografică ce exercită o influență asupra caracteristicilor diferențiatoare ale brânzeturilor „San Simón da Costa”:

(a)	În primul rând, mediul geografic este favorabil creșterii unor pășuni abundente de primă calitate, compuse din floră autohtonă de graminee (timoftică, flocoșină, păiuș și raigras) și leguminoase (lotus, trifoi și lucernă) adaptate condițiilor specifice climei temperate și umede a zonei.

(b)

Producția de lapte se bazează pe exploatații familiale de dimensiuni mici care aplică tehnici tradiționale de creștere a animalelor, cu un șeptel format în principal din exemplare din rase autohtone a căror prezență conferă laptelui produs o înaltă calitate și caracteristici speciale. La aceasta se adaugă alimentația realizată numai pe bază de furaje produse în exploatația respectivă sau din iarba de pe pășuni, atunci când condițiile meteorologice permit pășunatul.

Alimentele concentrate, achiziționate din afara exploatației, sunt utilizate numai în situații de carență alimentară, ca supliment, pentru a acoperi necesitățile energetice ale animalelor. În măsura posibilităților, furajele animalelor provin din zona delimitată. Acest sistem tradițional, în care achizițiile de furaje din afara exploatației sunt limitate la maximum, facilitează viabilitatea economică a acestor mici exploatații familiale.

Datorită caracteristicilor acestor exploatații, laptele produs oferă condiții de calitate optime pentru prepararea brânzei. S-a dovedit științific că aceste sisteme de producție și alimentație a animalelor într-o formă cât mai naturală conferă laptelui proprietăți nutriționale superioare, datorită unei concentrații mai mari de CLA (acid linoleic conjugat) și de acizi grași omega-3 în profilul său lipidic, conținutul de materii grase favorabile din punct de vedere dietetic crescând odată cu consumul de iarbă al animalelor, ceea ce se repercutează, de asemenea, asupra caracteristicilor brânzeturilor preparate.

(c)	Un mediu natural în care abundă mesteacănul, al cărui lemn, utilizat în procesul de afumare, conferă produsului o culoare și o aromă inconfundabile.

(d)

În ultimul rând, producătorii din regiune sunt moștenitorii unei bogate tradiții de preparare a acestui tip de brânză, cu caracteristici absolut unice — în special, forma și culoarea tradițională caracteristică, ce permite identificarea imediată a acesteia — produsele lor obținând un prestigiu și o notorietate binemeritate în rândul consumatorilor.

4.7. Organism de control:

Denumire:	Dirección General de Producción, Industrias y Calidad Agroalimentaria
Adresă:	Edificio Administrativo San Caetano, Santiago de Compostela
Telefon	(34) 981 54 47 77
Fax	(34) 981 54 57 35
E-mail:	—

4.8. Etichetare: Brânza comercializată cu denumirea de origine protejată San Simón da Costa, după ce a fost certificată ca fiind adecvată în conformitate cu dispozițiile din caietul de sarcini și din regulament, trebuie să prezinte un sigiliu, o etichetă sau o contraetichetă de codificare alfanumerică cu o numerotare corespunzătoare, autorizată și eliberată de organismul de control și având logotipul oficial al denumirii de origine protejate.

Mențiunea „Denominación de Origen Protegida San Simón da Costa” (denumire de origine protejată San Simón da Costa) trebuie să apară atât pe eticheta comercială, cât și pe contraetichetă.

Se va menționa pe etichetă dacă brânza a fost preparată pe bază de lapte crud sau pasteurizat.

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

4.4.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 85/17

(2008/C 85/11)

FIȘĂ REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„MELTON MOWBRAY PORK PIE”

NR. CE: UK/PGI/005/0335/13.02.2004

DOP ( ) IGP ( X )

Această fișă rezumat prezintă cu titlu informativ principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1. Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Department for the Environment, Food and Rural Affairs

Adresă:

Food Chain Marketing and Competitiveness Division Food Exports and Regional Food Branch Area 4C

Nobel House

17 Smith Square

London SW1P 3JR

United Kingdom

Telefon

(44-207) 238 66 87

Fax

(44-207) 238 57 28

E-mail:

simon.johnson@defra.gsi.gov.uk

2. Grup:

Denumire:

The Melton Mowbray Pork Pie Association

Adresă:

P.O. Box 5540 Melton Mowbray

Leicestershire LE13 1YU

United Kingdom

Telefon

(44-166) 456 93 88

Fax

—

E-mail:

mocallaghan@tiscali.co.uk

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( )

3. Tipul produsului:

Clasa 1.2: Produse din carne (preparată, sărată, afumată etc.)

4. Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire: „Melton Mowbray Pork Pie”

4.2. Descriere: Melton Mowbray Pork Pies (plăcintele de carne de porc Melton Mowbray) sunt acoperite de o crustă din aluat de patiserie bombată lateral, care le conferă forma bombată caracteristică. Crusta este de culoare maro auriu și are o consistență bogată. Carnea de porc, care constituie umplutura, nu este afumată și, prin urmare, are o culoare gri — culoarea cărnii de porc prăjite. Umplutura este umedă și mărunțită foarte fin. Conținutul de carne al întregului produs trebuie să fie de minimum 30 %. Între umplutură și crustă se află un strat de aspic.

Crusta are un pronunțat gust de produs de patiserie, iar umplutura are o aromă bogată de carne și condimente, în special de piper.

Plăcintele nu trebuie să conțină coloranți artificiali, arome sau conservanți. Dimensiunea și greutatea acestor produse variază de la magazin la magazin, fiind comercializate în diverse puncte de vânzare, cum ar fi măcelăriile tradiționale, supermarketurile, magazinele de delicatese și magazinele de produse alimentare.

4.3. Aria geografică: Orașul Melton Mowbray și regiunea înconjurătoare, delimitată după cum urmează:

la nord, de șoseaua A52, între M1 și A1, inclusiv orașul Nottingham,

la est, de șoseaua A1, între A52 și A605, inclusiv orașele Grantham și Stamford,

la vest, de șoseaua M1, între A52 și A45,

la sud, de șoselele A45 și A605, între M1 și A1, inclusiv orașul Northampton.

În urma cercetărilor întreprinse de un istoric local, s-a demonstrat că, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, când începuseră să fie comercializate plăcintele, producția de Melton Mowbray Pork Pie se limita la frontierele geografice și economice ale orașului Melton Mowbray și la regiunea din imediata sa apropiere.

Aria geografică descrisă mai sus este mai extinsă decât aria de producție inițială, dat fiind faptul că, în timp, aceste frontiere și-au pierdut din importanță. Aceasta dovedește totodată faptul că, timp de o sută de ani, Melton Mowbray Pork Pie a fost produsă după metodele de obținere descrise în cele ce urmează, într-o zonă mai vastă decât imediata apropiere a orașului Melton Mowbray.

4.4. Dovada originii: Registrele ținute de producători și sistemele de trasabilitate existente dovedesc faptul că produsul este obținut în aria indicată. Organismul de control desemnat va organiza inspecții anuale pe lângă fiecare producător, pentru a se asigura că respectă caietul de sarcini al produsului.

Fiecare membru va primi propriul său număr de certificare, eliberat de organismul de control, număr care va trebui să figureze pe ambalaj și pe orice alt material utilizat pentru vânzarea produsului Melton Mowbray Pork Pie. Acest număr unic permite trasabilitatea inversă, până la producător, a fiecărui produs vândut. În cazul micilor producători, unele dintre produsele obținute sunt vândute numai în propriile magazine de vânzare cu amănuntul, în timp ce producătorii mai importanți își vând produsele prin intermediul marilor rețele de distribuție.

Food Standards Agency acordă fiecărui producător o marcă de sănătate care permite, împreună cu utilizarea unui cod de date, trasabilitatea integrală a unui produs, de la punctul de vânzare și lotul de producție până la furnizorul autorizat al fiecărui ingredient care intră în componența produsului.

Melton Mowbray Pork Pie Association va supraveghea utilizarea propriei ștampile de autentificare, acordate fiecăruia dintre membrii săi. Ștampila va fi utilizată, de asemenea, pe toate ambalajele și materialele utilizate pentru vânzarea produsului.

4.5. Metoda de obținere: Pentru obținerea plăcintei Melton Mowbray Pork Pie se pot utiliza numai următoarele ingrediente:

Metoda de obținere este următoarea:

Se amestecă ingredientele necesare pentru prepararea aluatului. Acesta se modelează în formă de disc și capace aferente, după care se lasă la dospit.

Carnea de porc se taie bucăți sau se toacă și se amestecă cu celelalte ingrediente necesare pentru prepararea umpluturii.

Discurile de aluat se „fixează” cu ajutorul unor inele sau se modelează în jurul unui cilindru sau a altui suport de formă similară.

Umplutura se distribuie în mai multe părți, care se așează pe aluatul ce va constitui baza plăcintelor. Deasupra se așează capacele predecupate sau pur și simplu aplatizate, care se îndoaie pentru a se fixa mai bine de marginile formei. Unele plăcinte sunt modelate manual, în timp ce altele sunt ornate printr-o gofrare manuală.

Plăcintele se scot apoi din forme și se așează pe o tavă de copt, fără niciun suport. Unele plăcinte se pot congela în această stare și se pot depozita pentru a fi coapte mai târziu sau vândute pentru a fi coapte acasă.

Plăcintele se pun apoi la cuptor până ce crusta capătă o culoare maro-auriu. Odată scoase din cuptor, se lasă la răcit și se adaugă aspicul.

În continuare, se lasă să se răcească la o temperatură de sub 8 °C.

În această fază, plăcintele pot fi ambalate, adăugându-se codul de date în vederea vânzării, sau pot fi lăsate neambalate. Apoi se așează într-o încăpere răcoroasă până la vânzare. Unele dintre ele se vând calde în primele patru ore după adăugarea aspicului.

Plăcintele se comercializează în diverse puncte de vânzare, de la supermarketuri și până la propriile magazine ale producătorilor.

4.6. Legătură: Începând cu secolul al XVI-lea, terenurile din jurul orașului Melton Mownbray au cunoscut o parcelare intensivă, care a condus la dispariția din peisaj a câmpiilor deschise, ce au fost înlocuite de pășunile îngrădite, tipice zonei rurale din East Midland. Drept urmare, principalele activități agricole, precum creșterea oilor, care pășteau libere pe pășunile întinse, au fost înlocuite de activități de creștere controlată a vitelor. Surplusul de lapte de vacă a fost utilizat pentru obținerea brânzei, în special a brânzei Blue Stilton. Un produs secundar al producției de brânză este zerul care, amestecat cu tărâțe, reprezintă un aliment excelent pentru porci. Producătorii de lapte au construit astfel ferme de porci și au obișnuit animalele să mănânce surplusul rezultat în urma activităților de fabricare a brânzei.

În Leicestershire, îngrădirea pășunilor se realizează prin plantarea de păducei de-a lungul hotarelor (marginile pășunilor). După ce atinge înălțimea de aproximativ doi metri, gardul se aranjează astfel încât să formeze o barieră impenetrabilă de-a lungul șanțurilor care delimitează pășunile, constituind ascunzișuri ideale pentru vulpi. Ca urmare, populația de vulpi a crescut considerabil. Pentru a controla creșterea numărului de vulpi, s-a recurs la câinii de vânătoare. Acești câini erau controlați de vânători călare, fapt care a condus la dezvoltarea vânătorii de vulpi ca sport de toamnă/iarnă. Către jumătatea secolului al XVIII-lea, vânătorii de vulpi sezonieri au început să își concentreze activitatea de vânătoare în jurul orașului Melton Mowbray. În timpul lunilor de toamnă și de iarnă se tăiau porci din carnea cărora se pregăteau pork pies. Servitorii care însoțeau vânătorii își umpleau buzunarele cu aceste plăcinte de carne de porc, pentru a le mânca pe post de gustare în timp ce mutau caii dintr-un oraș în altul, după dorința bogaților vânători. Nu după multă vreme, aceste plăcinte țărănești, simple și gustoase, au atras atenția călăreților vânători care, la rândul lor, au început să le poarte în buzunare și tăști pentru a le mânca în timpul vânătorii.

Bogaților vânători sezonieri le-au plăcut atât de mult plăcintele gustoase care li se serveau dimineața la micul-dejun, încât au dorit să li se servească chiar și în cercurile londoneze pe care le frecventau. În 1831, Edward Adcock a început să „exporte” plăcintele de carne de porc din Melton Mowbray în Londra cu ajutorul diligenței care călătorea zilnic între Leeds și capitală. Astfel a început comercializarea și promovarea plăcintei Melton Mowbray pork pie.

Apoi a apărut calea ferată, care a transformat dramatic industria. În locul diligențelor trase de cai care călătoreau zilnic la Londra și în alte mari orașe, plăcintele erau acum transportate în vagoane pe calea ferată. În apropierea gării din Melton Mowbray s-au construit diverse patiserii, iar plăcintele au început să fie transportate în tot Regatul Unit și chiar și în Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud, în calele frigorifice ale navelor care se întorceau în aceste țări. Faima plăcintelor a continuat să se răspândească și, începând cu 1870 și până la trecerea în noul secol, industria a înregistrat un avânt extraordinar. Datorită reputației crescânde a produsului, câțiva mari producători au încercat în zadar să îi protejeze numele împotriva imitațiilor.

Primul război mondial a pus capăt exporturilor și a marcat începutul declinului industriei. Cu toate acestea, în decursul ultimilor 20 de ani, industria a reînflorit, începând din nou să se extindă pentru a răspunde cererii din ce în ce mai mari de acest produs alimentar atât de versatil. Astăzi, Melton Mowbray pork pies sunt din nou produse în aria indicată, sunt vândute în numeroase supermarketuri și sunt exportate în întreaga lume.

În ultimii ani, plăcintele Melton Mowbray Pork Pies au reținut atenția a diverse sectoare. Ghidul turistic internațional Lonely Planet amintește de Melton Mowbray descriindu–l ca orașul „care a dat lumii cea mai bună plăcintă de carne de porc sub soare”. Popularitatea renăscută a produsului a fost demonstrată în 1996, când ducele de Gloucester i-a făcut publicitate în timpul unei vizite în magazinul unui producător, fiind fotografiat pentru un articol de ziar în timp ce gusta Melton Mowbray pork pie. Chiar și BBC a realizat un reportaj despre Melton Mowbray pork pies, pe care l-a difuzat la o oră de vârf în cadrul bine-cunoscutului program de televiziune Food and Drink.

Melton Mowbray Pork Pies se disting în mod clar de celelalte plăcinte de carne de porc prin modul în care sunt ambalate, prezentate și comercializate în diversele puncte de vânzare. Au un preț mai ridicat (cu 10-15 %) față de celelalte pork pies existente pe piață, datorită reputației specifice care le face mai deosebite și care le justifică prețul mai mare. Melton Mowbray Pork Pie Association a fost înființată în 1998 pentru a reuni toți producătorii din aria indicată, cu scopul de a asigura protecția produsului autentic Melton Mowbray Pork Pie și de a informa consumatorii cu privire la originea produsului.

4.7. Organism de control:

Denumire:

Product Authentication Inspectorate Limited

Adresă:

Rowland House

65 High Street Worthing

W. Sussex BN11 1DN

United Kingdom

Telefon

(44-190) 323 77 99

Fax

(44-190) 320 44 45

E-mail:

paul.wright@food-standards.com

4.8. Etichetare: După înregistrarea cu succes a acestui produs, un simbol IGP (indicație geografică protejată) se va adăuga chiar lângă denumirea produsului.

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1830-3668
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 85

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 51 4 aprilie 2008

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	RECOMANDĂRI
	Comisie
2008/C 085/01	Recomandarea Comisiei din 31 martie 2008 privind o mai bună cooperare administrativă în contextul detașării lucrătorilor în cadrul prestării de servicii ( 1 )	1

	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2008/C 085/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5065 — AXA/CDC/Hotels ACCOR) ( 1 )	5

2008/C 085/03	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5073 — Scholz/TTC/GMPL/JV) ( 1 )	5

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2008/C 085/04	Rata de schimb a monedei euro	6

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2008/C 085/05	Declarația Guvernului Maltei în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu persoanele care desfășoară activități independente și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunității	7

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisie
2008/C 085/06	Cerere de propuneri — Acțiune pregătitoare MEDIA International	8

2008/C 085/07	Cereri de oferte conform programului de lucru Persoane din cadrul celui de al Șaptelea Program-cadru al CE pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrație	10

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisie
2008/C 085/08	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.4994 — Electrabel/Compagnie Nationale du Rhône) ( 1 )	11

2008/C 085/09	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5129 — Delta Lloyd/Swiss Life Belgium) — Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	12

	ALTE ACTE
	Comisie
2008/C 085/10	Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	13

2008/C 085/11	Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	17