26.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 52/1

(1)

Emisiile de mercur reprezintă o amenințare globală, care justifică o acțiune la nivel regional, național și mondial.

(2)

În conformitate cu comunicarea „Strategia comunitară privind mercurul”, prezentată Consiliului și Parlamentului European de către Comisie, este necesar să se reducă riscul de expunere la mercur pentru oameni și pentru mediu.

(3)

Măsurile la nivel comunitar trebuie considerate ca parte a efortului global de reducere a riscului de expunere la mercur, în special în cadrul Programului privind mercurul elaborat de Programul pentru mediu al Organizației Națiunilor Unite.

(4)

Ar trebui interzis exportul mercurului metalic din Comunitate pentru a reduce în mod semnificativ oferta mondială de mercur.

(5)

Interzicerea exportului va avea ca rezultat cantități considerabile de excedent de mercur în Comunitate, a cărui reintrare pe piață nu ar trebui permisă. Prin urmare, ar trebui asigurată depozitarea în condiții de siguranță a acestui mercur în cadrul Comunității.

(6)

Pentru a prevedea posibilități de depozitare în condiții de siguranță a mercurului metalic, considerat deșeu, se impune derogarea de la articolul 5 alineatul (3) litera (a) din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (3) pentru anumite tipuri de depozite de deșeuri și declararea criteriilor din secțiunea 2.4 a anexei la Decizia 2003/33/CE a Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a unor criterii și proceduri de admitere a deșeurilor în depozitele de deșeuri, în conformitate cu articolul 16 și cu anexa II la Directiva 1999/31/CE (4), ca fiind inaplicabile pentru depozitarea temporară a mercurului metalic pe o perioadă mai mare de un an, în instalații supraterane destinate acestui scop și echipate în mod corespunzător.

(7)

În cazul depozitării temporare a mercurului metalic, pe o perioadă mai mare de un an, în instalații supraterane destinate acestui scop și echipate în mod corespunzător, ar trebui să se aplice Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase (5).

(8)

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (6). Cu toate acestea, pentru a permite o depozitare corespunzătoare a mercurului metalic în Comunitate, autoritățile competente de destinație și de expediere ar trebui să nu ridice obiecții în privința transporturilor de mercur metalic, care este considerat deșeu în baza articolului 11 alineatul (1) litera (a) din respectivul regulament. Se observă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din respectivul regulament articolul 11 alineatul (1) litera (a), nu se aplică în cazul deșeurilor periculoase produse într-un stat membru care a făcut livrarea într-o cantitate totală pe an atât de mică încât instituirea de instalații noi și specializate de depozitare în respectivul stat membru s-ar dovedi neeconomică.

(9)

Pentru a asigura o depozitare sigură pentru sănătatea umană și pentru mediu, evaluarea siguranței pentru depozitarea subterană prevăzută în Decizia 2003/33/CE ar trebui să fie completată cu cerințe specifice și ar trebui să fie aplicabilă și depozitării non-subterane. Nu ar trebui permisă nicio operațiune de eliminare finală înainte de adoptarea cerințelor speciale și a criteriilor de aprobare. Condițiile de depozitare în mine de sare sau în formațiuni de rocă dură subterane, adaptate pentru depozitarea mercurului metalic, ar trebui în special să respecte principiile de protejare a pânzei freatice de scurgerile de mercur metalic, de prevenire a emisiilor de vapori de mercur, de impermeabilitate la substanțe gazoase sau lichide din împrejurimi și — în cazul depozitării permanente — de încapsulare strictă a deșeurilor la sfârșitul procesului de deformare a minelor. Aceste criterii ar trebui introduse în anexele la Directiva 1991/31/CE cu ocazia modificării acestora în sensul prezentului regulament.

(10)

Condițiile de depozitare supraterană ar trebui în special să respecte principiile de reversibilitate a depozitării, de protejare a mercurului de acțiunea apelor pluviale, de impermeabilitate către sol și de prevenire a emisiilor de vapori de mercur. Aceste criterii ar trebui introduse în anexele la Directiva 1991/31/CE, cu ocazia modificării acestora în sensul prezentului regulament. Depozitarea supraterană a mercurului metalic ar trebui considerată o soluție temporară.

(11)

Statele membre ar trebui să prezinte informații privind autorizațiile emise pentru spațiile de depozitare, precum și privind aplicarea prezentului regulament și efectele acestuia asupra pieței, pentru a permite evaluarea acestuia în timp util. Importatorii, exportatorii și operatorii ar trebui să pună la dispoziție informațiile privind transferul și utilizarea mercurului metalic.

(12)

Statele membre ar trebui să stabilească regimul sancțiunilor aplicabile persoanelor fizice și juridice în cazul nerespectării dispozițiilor prezentului regulament. Respectivele sancțiuni ar trebui să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare.

(13)

Se impune organizarea unui schimb de informații pentru a evalua eventuala nevoie pentru măsuri suplimentare cu privire la exportul, importul și depozitarea mercurului metalic și a compușilor de mercur, precum și a produselor care conțin mercur, fără a aduce atingere dispozițiilor din tratat privind concurența, în special articolului 81 din acesta.

(14)

În prezent se desfășoară activități de cercetare cu privire la depozitarea în condiții de siguranță a mercurului metalic, inclusiv cu privire la diferitele tehnici de stabilizare sau la alte metode de imobilizare a mercurului. Comisia ar trebui să examineze în mod prioritar aceste activități de cercetare și să prezinte un raport în cel mai scurt timp. Aceste informații sunt importante deoarece vor reprezenta un temei solid pentru revizuirea prezentului regulament în vederea atingerii obiectivelor sale.

(15)

Comisia ar trebui să ia în considerare aceste informații în momentul prezentării unui raport de evaluare, pentru a identifica eventualele necesități de modificare a prezentului regulament.

(16)

Comisia ar trebui, de asemenea, să urmărească evoluțiile pe plan internațional privind cererea și oferta de mercur, în special negocierile multilaterale și să prezinte un raport cu privire la acestea pentru a permite evaluarea coerenței strategiei globale.

(17)

Măsurile necesare pentru aplicarea prezentului regulament referitoare la depozitarea temporară a mercurului metalic în anumite spații de depozitare enumerate în cuprinsul prezentului act ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Directiva 1999/31/CE, luând în considerare conexiunea directă între prezentul regulament și directiva menționată.

(18)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, respectiv reducerea expunerii la mercur prin interzicerea exportului și obligația de depozitare, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere impactul asupra circulației mărfurilor și asupra funcționării pieței interne, precum și natura transfrontalieră a poluării cu mercur, poate fi, prin urmare, realizat mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv,

(a)

să fie depozitat temporar, pe o durată mai mare de un an, sau să fie depozitat permanent (operațiunile de eliminare D 15 sau D 12 definite în anexa II A la Directiva 2006/12/CE), în mine de sare adaptate pentru depozitarea mercurului metalic sau în formațiuni de rocă dură, adânci, subterane, care să ofere un nivel de siguranță și izolare echivalent cu cel al minelor de sare menționate; sau

(b)

să fie depozitat temporar (operațiunea de eliminare D 15 definită în anexa II A la Directiva 2006/12/CE), pe o durată mai mare de un an, în instalații supraterane destinate și echipate pentru depozitarea temporară a mercurului metalic. În acest caz, nu se aplică criteriile stabilite la secțiunea 2.4 din anexa la Decizia 2003/33/CE.

(a)

cantitățile, prețurile, țara de origine și țara de destinație, precum și utilizarea prevăzută pentru mercurul metalic introdus în Comunitate;

(b)

cantitățile, țara de origine și țara de destinație a mercurului metalic considerat deșeu și care este comercializat transfrontalier în Comunitate.

26.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 52/7

(1)

Agenda de la Lisabona privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă subliniază nevoia de dezvoltare a unor condiții atractive pentru investițiile în cunoaștere și inovare în Europa, pentru stimularea competitivității, a creșterii economice și a ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană.

(2)

Statele membre au principala responsabilitate pentru susținerea unei baze europene industriale, competitive și inovatoare puternice. Cu toate acestea, natura și dimensiunea provocării inovației în Uniunea Europeană necesită, de asemenea, întreprinderea unor acțiuni la nivel comunitar.

(3)

Comunitatea ar trebui să acorde sprijin pentru încurajarea inovării, în special prin cel de-al șaptelea Program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative, prin Programul-cadru pentru competitivitate și inovare, prin Programul pentru învățare continuă și prin fondurile structurale.

(4)

Pentru completarea politicilor și inițiativelor comunitare și naționale existente, prin încurajarea integrării triunghiului cunoașterii — învățământ superior, cercetare și inovare — pe tot cuprinsul Uniunii Europene, ar trebui instituită o nouă inițiativă la nivel comunitar, Institutul European de Inovare și Tehnologie (denumit în continuare „EIT”).

(5)

Consiliul European din 15 și 16 iunie 2006 a invitat Comisia să elaboreze o propunere oficială privind înființarea EIT, care să fie prezentată în toamna anului 2006.

(6)

EIT ar trebui să aibă în primul rând obiectivul de a contribui la dezvoltarea capacității de inovare a Comunității și a statelor membre, prin implicarea activităților din învățământul superior, cercetare și inovare la cele mai înalte standarde. Prin aceasta, EIT ar trebui să faciliteze și să consolideze rețelele și cooperarea și ar trebui să creeze sinergii între comunitățile de inovare din Europa.

(7)

Activitățile EIT ar trebui să abordeze provocările strategice pentru inovare pe termen lung în Europa, în special în domeniile trans-disciplinare și/sau inter-disciplinare, inclusiv cele deja identificate la nivel european. Prin aceasta, EIT ar trebui să promoveze un dialog periodic cu societatea civilă.

(8)

EIT ar trebui să acorde prioritate transferului activităților sale de învățământ superior, cercetare și inovare către mediul de afaceri și aplicațiilor comerciale ale acestora, precum și sprijinirii creării de noi întreprinderi (start-ups), de întreprinderi rezultate prin sciziune (spin-offs) și de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri).

(9)

EIT ar trebui să funcționeze în principal prin intermediul parteneriatelor autonome, axate pe criteriul excelenței, între instituții de învățământ superior, organizații de cercetare, societăți și alte părți interesate, sub forma unor rețele strategice durabile și auto-sustenabile pe termen lung în procesul inovării. Aceste parteneriate ar trebui alese de către consiliul de conducere al EIT pe baza unui proces transparent, axat pe criteriul excelenței, și ar trebui să fie desemnate drept comunități de cunoaștere și inovație (denumite în continuare „CCI-uri”). Consiliul de conducere ar trebui, de asemenea, să orienteze activitățile EIT și să evalueze activitățile CCI-urilor. Componența consiliului de conducere ar trebui să reflecte un echilibru între experiența acumulată în mediul de afaceri și cea din mediul de cercetare și/sau de învățământ superior, precum și cea din sectorul inovației.

(10)

Pentru a contribui la competitivitate și pentru a consolida atractivitatea pe plan internațional și capacitatea de inovare a economiei europene, EIT și CCI-urile ar trebui să poată atrage organizații partenere, cercetători și studenți din întreaga lume, inclusiv prin încurajarea mobilității acestora, precum și să coopereze cu organizații din țări terțe.

(11)

Relațiile dintre EIT și CCI-uri ar trebui să se bazeze pe acorduri contractuale, prin care urmează să se prevadă drepturile și obligațiile CCI-urilor, să se asigure un nivel adecvat de coordonare și să se descrie mecanismul de supraveghere și evaluare a activităților și rezultatelor CCI-urilor.

(12)

Este necesară sprijinirea învățământului superior ca parte integrantă, dar care lipsește adesea, a unei strategii globale în domeniul inovației. Acordul dintre EIT și CCI-uri ar trebui să prevadă că titlurile și diplomele acordate prin CCI-uri ar trebui să fie acordate de către instituțiile de învățământ superior participante, care ar trebui să fie încurajate să le denumească, de asemenea, titluri și diplome EIT. Prin activitățile și lucrările sale, EIT ar trebui să ajute la promovarea mobilității în cadrul spațiului european de cercetare și al spațiului european de învățământ superior, precum și să încurajeze caracterul transferabil al subvențiilor alocate cercetătorilor și studenților în cadrul CCI-urilor. Toate aceste activități ar trebui să fie realizate fără a aduce atingere Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (4).

(13)

EIT ar trebui să stabilească orientări clare și transparente pentru gestionarea proprietății intelectuale, care ar trebui să încurajeze utilizarea proprietății intelectuale în condiții adecvate. Aceste orientări ar trebui să prevadă luarea în considerare, în mod corespunzător, a contribuțiilor diverselor organizații partenere ale CCI-urilor, indiferent de valoarea acestora. În cazul activităților care sunt finanțate din programele-cadru comunitare pentru cercetare și dezvoltare tehnologică, ar trebui să se aplice normele programelor respective.

(14)

Ar trebui prevăzute dispoziții adecvate pentru a garanta răspunderea și transparența EIT. În statutul EIT ar trebui să se stabilească norme corespunzătoare care reglementează funcționarea acestuia.

(15)

EIT ar trebui să aibă personalitate juridică și, pentru a garanta autonomia sa de funcționare și independența, acesta ar trebui să-și administreze propriul buget, ale cărui venituri ar trebui să includă o contribuție din partea Comunității.

(16)

EIT ar trebui să caute să atragă contribuții financiare din ce în ce mai mari din partea sectorului privat și din veniturile generate de propriile sale activități. Prin urmare, se preconizează că sectoarele industrial, financiar și al serviciilor vor contribui în mod semnificativ la bugetul EIT și, în special, la bugetul CCI-urilor. CCI-urile ar trebui să urmărească maximizarea proporției contribuțiilor financiare din partea sectorului privat. CCI-urile și organizațiile lor partenere ar trebui să facă public faptul că activitățile lor sunt întreprinse în contextul EIT și că primesc o contribuție financiară de la bugetul general al Uniunii Europene.

(17)

Contribuția comunitară la EIT ar trebui să finanțeze costurile generate de activitățile de înființare, de activitățile administrative și de coordonare ale EIT și ale CCI-urilor. În scopul evitării dublei finanțări, aceste activități nu ar trebui să beneficieze simultan de o contribuție din partea altor programe comunitare, cum ar fi Programul-cadru pentru cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative, Programul-cadru pentru competitivitate și inovație, Programul de învățare continuă sau fondurile structurale. Mai mult, în cazul în care o CCI sau organizațiile sale partenere solicită direct asistență comunitară în cadrul acestor programe sau fonduri, solicitările lor nu ar trebui să fie tratate preferențial față de alte solicitări.

(18)

Procedura bugetară comunitară ar trebui să se aplice în ceea ce privește subvenția comunitară și orice alte alocații de la bugetul general al Uniunii Europene. Auditarea conturilor ar trebui efectuată de către Curtea de Conturi în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (5).

(19)

Prezentul regulament stabilește, pentru perioada 2008-2013, un pachet financiar care constituie principala referință pentru autoritatea bugetară, în sensul punctului 37 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (6).

(20)

EIT este un organism înființat de Comunități în înțelesul articolului 185 alineatul (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 și ar trebui să își adopte în consecință normele financiare proprii. Prin urmare, Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (7) ar trebui să se aplice EIT.

(21)

EIT ar trebui să elaboreze un raport anual, care să descrie activitățile realizate în anul calendaristic precedent, precum și un program de lucru trienal deschis care să contureze inițiativele planificate ale acestuia și care să permită EIT să răspundă evoluțiilor interne și externe din domeniile științei, tehnologiei, învățământului superior, inovării și din alte domenii relevante. Aceste documente ar trebui să fie transmise Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, spre informare. Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să aibă dreptul de a prezenta un aviz cu privire la proiectul primului program de lucru trienal al EIT.

(22)

Domeniile prioritare strategice pe termen lung și necesitățile financiare ale EIT pentru o perioadă de șapte ani ar trebui să fie stabilite într-o Agendă strategică de inovare (denumită în continuare „ASI”). Având în vedere importanța ASI pentru politica comunitară a inovării și semnificația politică a impactului socio-economic al acesteia pentru Comunitate, ASI ar trebui să fie adoptată de către Parlamentul European și Consiliu pe baza unei propuneri a Comisiei pregătite pe baza unui proiect transmis de EIT.

(23)

Este oportună inițierea de către Comisie a unei evaluări externe independente în ceea ce privește funcționarea EIT, în special în vederea pregătirii pentru ASI. Comisia ar trebui să facă propuneri de modificare a prezentului regulament, după caz.

(24)

Este oportun să se urmărească o punere în aplicare treptată, etapizată, a EIT în vederea dezvoltării pe termen lung a acestuia. Pentru a evalua corespunzător funcționarea EIT și a CCI-urilor și pentru a introduce îmbunătățiri acolo unde este necesar, este nevoie de o etapă inițială, cu un număr limitat de CCI-uri. În termen de 18 luni de la înființarea sa, consiliul de conducere ar trebui să aleagă două sau trei CCI-uri în domenii care ajută Uniunea Europeană să facă față provocărilor prezente și viitoare, care ar putea să includă domenii precum schimbările climatice, energiile regenerabile și generația următoare de tehnologii ale informației și comunicațiilor. Selectarea și desemnarea CCI-urilor ulterioare ar trebui să fie posibile după adoptarea primei ASI, care ar trebui, de asemenea, să includă modalități detaliate privind funcționarea EIT, pentru a aborda perspectiva pe termen lung.

(25)

Deoarece obiectivul acțiunii care urmează să fie întreprinsă, și anume înființarea EIT, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea acestuia și caracterul său transnațional, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat,

1.

„inovare” înseamnă procesul prin care idei noi răspund cererii venite din partea societății sau cererii economice și generează produse, servicii sau modele comerciale și de organizare noi care sunt introduse cu succes pe o piață existentă sau care pot crea piețe noi, inclusiv rezultatul acestui proces;

2.

„Comunitate de cunoaștere și inovare” (CCI) înseamnă un parteneriat autonom între instituții de învățământ superior, organizații de cercetare, societăți și alte părți interesate în procesul inovării, în sensul unei rețele strategice bazate pe o planificare în comun a inovării pe termen mediu și lung pentru a răspunde provocărilor EIT, oricare ar fi forma juridică precisă a acesteia;

3.

„stat participant” înseamnă fie un stat membru al Uniunii Europene, fie o altă țară care are un acord cu Comunitatea privind EIT;

4.

„țară terță” înseamnă orice stat care nu este un stat participant;

5.

„organizație parteneră” înseamnă orice organizație care este membră a unei CCI și care poate include, în special: instituții de învățământ superior, organizații de cercetare, societăți publice sau private, instituții financiare, autorități regionale sau locale, fundații;

6.

„organizație de cercetare” înseamnă orice entitate juridică, publică sau privată, pentru care unul dintre obiectivele principale îl reprezintă progresele în domeniul cercetării sau dezvoltării tehnologice;

7.

„instituție de învățământ superior” înseamnă o universitate sau orice tip de instituție de învățământ superior care, în conformitate cu legislația sau practicile naționale, acordă titluri și diplome la nivel de masterat sau doctorat, oricare ar fi denumirea acesteia la nivel național;

8.

„titluri și diplome” înseamnă calificările care sunt rezultatul unor masterate sau doctorate acordate de instituțiile de învățământ superior participante, în contextul activităților de învățământ superior întreprinse în cadrul unei CCI;

9.

„Agendă strategică de inovare” (ASI) înseamnă un document de orientare care conturează domeniile prioritare ale EIT privind inițiativele viitoare, incluzând o imagine de ansamblu a activităților planificate în domeniile învățământului superior, cercetării și inovării, pe o perioadă de șapte ani.

(a)

un consiliu de conducere, alcătuit din membri de nivel înalt, cu experiență în învățământul superior, cercetare, inovare și mediul de afaceri. Acesta este responsabil pentru conducerea activităților EIT, selectarea, desemnarea și evaluarea CCI-urilor, precum și pentru orice alte decizii strategice;

(b)

un comitet executiv, care supraveghează funcționarea EIT și ia decizii, după cum este necesar, între reuniunile consiliului de conducere;

(c)

un director, care este responsabil în fața consiliului de conducere pentru gestionarea administrativă și financiară a EIT și este reprezentantul legal al EIT;

(d)

o funcție de auditor intern care face recomandări consiliului de conducere și directorului cu privire la gestionarea financiară și administrativă și structurile de control din cadrul EIT, organizarea legăturilor financiare cu CCI-urile și cu privire la orice alt subiect solicitat de consiliul de conducere.

(a)

identifică domeniile sale prioritare;

(b)

sensibilizează potențialele organizații partenere și încurajează participarea acestora la activitățile sale;

(c)

selectează și desemnează CCI-uri în domeniile prioritare în conformitate cu articolul 7 și definește drepturile și obligațiile acestora prin acorduri; le acordă sprijinul corespunzător; aplică măsuri adecvate de control al calității; monitorizează continuu și evaluează periodic activitățile acestora; și asigură un nivel adecvat de coordonare între acestea;

(d)

mobilizează fonduri din surse publice și private și își folosește resursele în conformitate cu prezentul regulament. Urmărește în special să finanțeze o proporție semnificativă și din ce în ce mai ridicată din bugetul său din surse private și din venituri rezultate din activitățile proprii;

(e)

încurajează recunoașterea în statele membre a calificărilor și diplomelor care sunt acordate de instituții de învățământ superior care sunt partenere ale CCI-urilor, și care pot fi denumite titluri și diplome EIT;

(f)

promovează difuzarea de bune practici privind integrarea triunghiului cunoașterii în scopul dezvoltării unei culturi comune a inovării și a transferului de cunoștințe;

(g)

își propune să devină un organism de talie mondială în domeniul excelenței în învățământ superior, cercetare și inovare;

(h)

asigură complementaritatea și sinergia între activitățile EIT și alte programe comunitare.

(a)

activități de inovare și investiții cu valoare adăugată europeană, care integrează pe deplin dimensiunile învățământului superior și cercetării, pentru a atinge o masă critică și stimulând difuzarea și exploatarea rezultatelor;

(b)

cercetare de ultimă oră orientată spre inovare în domenii de interes economic și de societate major și care valorifică rezultatele cercetării europene și naționale, cu potențialul de a consolida competitivitatea Europei la nivel internațional;

(c)

activități de educație și formare la nivel de masterat și de doctorat, în discipline susceptibile de a răspunde unor viitoare nevoi socio-economice europene și care promovează dezvoltarea competențelor legate de inovare, îmbunătățirea competențelor antreprenoriale și a celor manageriale și mobilitatea cercetătorilor și a studenților;

(d)

diseminarea celor mai bune practici în sectorul inovării, cu accentul pe dezvoltarea cooperării între învățământul superior, cercetare și mediul de afaceri, incluzând sectoarele serviciilor și financiar.

(a)

capacitatea de inovare actuală și potențială în cadrul parteneriatului, precum și nivelul de excelență al acestuia în domeniile învățământului superior, cercetării și inovării;

(b)

capacitatea parteneriatului de a îndeplini obiectivele ASI;

(c)

capacitatea parteneriatului de a asigura o autofinanțare sustenabilă pe termen lung, incluzând o contribuție substanțială și progresivă din partea sectorului privat, din partea industriei și a sectorului serviciilor;

(d)

participarea în parteneriat a organizațiilor active în triunghiul cunoașterii: învățământ superior, cercetare și inovare;

(e)

prezentarea unui plan de gestionare a proprietății intelectuale, adecvat pentru sectorul implicat și în acord cu principiile și orientările EIT privind gestionarea proprietății intelectuale, inclusiv modul în care contribuțiile diferitelor organizații partenere au fost luate în considerare;

(f)

măsuri pentru sprijinirea implicării sectorului privat și pentru cooperarea cu acesta, inclusiv cu sectorul financiar și în special cu IMM-urile, precum și pentru crearea de întreprinderi noi (start-ups), de întreprinderi rezultate prin sciziune (spin-offs) și de IMM-uri, în vederea exploatării comerciale a rezultatelor activităților CCI-urilor;

(g)

disponibilitatea de a interacționa cu alte organizații și rețele din afara CCI în scopul de a împărtăși bunele practici și excelența.

(a)

să acorde titluri și diplome în comun sau multiple, care să reflecte natura integrată a CCI-urilor. Cu toate acestea, titlurile și diplomele pot fi, de asemenea, acordate de către o singură instituție de învățământ superior;

(b)

să ia în considerare:

(a)

contribuții din partea societăților comerciale sau organizațiilor private, constituind o sursă importantă de finanțare;

(b)

contribuții de la bugetul general al Uniunii Europene;

(c)

contribuții legale sau voluntare din partea statelor participante, a țărilor terțe sau a autorităților publice ale acestora;

(d)

legate, donații și contribuții de la persoane, instituții, fundații sau orice alte organisme naționale;

(e)

venituri provenite din activitățile proprii ale CCI-urilor sau din redevențe din drepturi de proprietate intelectuală;

(f)

venituri provenite din activitățile și rezultatele sau dotările de capital ale EIT, inclusiv cele gestionate de Fundația EIT;

(g)

contribuții provenind de la organisme sau instituții internaționale;

(h)

împrumuturi și contribuții de la Banca Europeană de Investiții, incluzând posibilitatea de a utiliza mecanismul de finanțare cu împărțirea riscului, în conformitate cu criteriile de eligibilitate și cu procedura de selecție.

(a)

un program de lucru trienal deschis, pe baza ASI, după ce aceasta va fi adoptată, care cuprinde o declarație a priorităților fundamentale și a inițiativelor planificate ale acestuia, inclusiv o estimare a necesităților și surselor de finanțare. Programul de lucru este transmis de către EIT Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor spre informare;

(b)

un raport anual, până la data de 30 iunie a fiecărui an. Raportul prezintă activitățile realizate de EIT în cursul anului calendaristic anterior și evaluează rezultatele comparativ cu obiectivele și calendarul stabilite, riscurile asociate activităților realizate, utilizarea resurselor și operațiunile generale ale EIT.

(a)

instrucțiuni și termeni de referință detaliați privind funcționarea EIT;

(b)

modalitățile de cooperare între consiliul de conducere și CCI-uri;

(c)

modalitățile de finanțare a CCI-urilor.