12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/2

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 22 noiembrie 2007 — Regatul Spaniei/Comisia Comunităților Europene, Lenzing AG

(Cauza C-525/04 P) (1)

(Recurs - Ajutoare de stat - Nerecuperarea contribuțiilor, a suprataxelor de întârziere și a dobânzilor datorate - Admisibilitate - Criteriul creditorului privat)

(2008/C 8/02)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurent: Regatul Spaniei (reprezentant: J.M. Rodríguez Cárcamo, agent)

Celelalte părți în proces: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: V. Kreuschitz și J. L. Buendía Sierra, agenți, M. Núñez-Müller, Rechtsanwalt), Lenzing AG (reprezentant: U. Soltész, Rechtsanwalt)

Obiectul

Recurs formulat împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea extinsă) din 21 octombrie 2004, Lenzing/Comisia (T-36/99), în măsura în care Tribunalul a anulat articolul 1 alineatul (1) din Decizia 1999/395/CE a Comisiei din 28 octombrie 1998 privind ajutorul de stat acordat de Spania societății Sniace SA, cu sediul în Torrelavega, Cantabria (JO 1999, L 149, p. 40), astfel cum a fost modificată prin Decizia 2001/43/CE a Comisiei din 20 septembrie 2000 (JO L 11, p. 46) — Admisibilitatea unei acțiuni în anulare introdusă de o întreprindere concurentă a întreprinderii care a beneficiat de ajutor — Noțiunea de persoană vizată în mod individual de decizia atacată — Acorduri de reeșalonare și de rambursare a datoriilor — Criteriul creditorului privat

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Regatul Spaniei suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Lenzing AG.

3)	Comisia Comunităților Europene suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 69, 19.3.2005.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/2

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 22 noiembrie 2007 — Sniace, SA/Comisia Comunităților Europene, Republica Austria, Lenzing Fibers GmbH (fostă Lenzing Lyocell GmbH & Co. KG), Land Burgenland

(Cauza C-260/05 P) (1)

(Recurs - Ajutoare de stat - Admisibilitate - Act care privește în mod individual recurenta)

(2008/C 8/03)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Recurentă: Sniace, SA (reprezentant: J. Baró Fuentes, abogado)

Celelalte părți în proces: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: V. Kreuschitz, J. L. Buendía Sierra, agenți), Republica Austria (reprezentant: H. Dossi, agent), Lenzing Fibers GmbH (fostă Lenzing Lyocell GmbH & Co. KG) (reprezentant: U. Soltész, Rechtsanwalt), Land Burgenland (reprezentant: U. Soltész, Rechtsanwalt)

Obiectul

Recurs împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea extinsă) din 14 aprilie 2005, Sniace/Comisia (T-88/01) prin care s-a respins ca inadmisibilă acțiunea având ca obiect anularea Deciziei 2001/102/CE a Comisiei din 19 iulie 2000 privind ajutorul de stat acordat de Austria în favoarea Lenzing Lyocell GmbH & Co. KG (JO L 38, p. 33)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă Sniace SA la plata cheltuielilor de judecată.

3)	Republica Austria suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 193, 6.8.2005.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/3

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 15 noiembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Federală Germania

(Cauza C-319/05) (1)

(Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor - Articolele 28 CE și 30 CE - Directiva 2001/83/CE - Preparat din usturoi sub formă de capsule - Preparat comercializat în mod legal ca supliment alimentar în anumite state membre - Preparat clasificat ca medicament în statul membru de import - Noțiunea „medicament’ - Obstacol - Justificare - Sănătate publică - Proporționalitate)

(2008/C 8/04)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: B. Stromsky și B. Schima, agenți)

Pârâtă: Republica Federală Germania (reprezentanți: M. Lumma și C. Schulze-Bahr, agenți)

Obiectul

Neîndeplnirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolelor 28 CE și 30 CE — Practică administrativă națională care clasifică ca medicament un preparat din usturoi în formă de capsulă — Noțiunea de medicament în reglementarea comunitară

Dispozitivul

Prin clasificarea ca medicament a unui preparat din usturoi sub formă de capsule care nu intră în definiția medicamentului în sensul articolului 1 punctul 2 din Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, Republica Federală Germania nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 28 CE și 30 CE.

2)	Obligă Republica Federală Germania la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 257, 15.10.2005.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/3

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 15 noiembrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Hovrätten för Övre Norrland — Suedia) — Procedură penală împotriva lui Fredrik Granberg

(Cauza C-330/05) (1)

(Accize - Uleiuri minerale - Transport atipic)

(2008/C 8/05)

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Hovrätten för Övre Norrland

Partea din acțiunea principală

Fredrik Granberg

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Hovrätten för Övre Norrland — Interpretarea articolului 9 alineatul (3) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse (JO L 76, p. 1, Ediție specială 09/vol. 1, p. 129) — Importarea de către persoane particulare de uleiuri minerale care au fost puse deja în consum într-un alt stat membru — Transport atipic

Dispozitivul

Articolul 9 alineatul (3) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/108/CEE a Consiliului din 14 decembrie 1992, nu permite supunerea în general la plata de accize în statul membru de consum a motorinei pentru încălzire achiziționate într-un alt stat membru de către o persoană particulară pentru uz propriu și transportate de aceasta către statul membru de consum respectiv, indiferent care ar fi modalitatea în care persoana particulară efectuează acest transport.

Transportul de către o persoană particulară a 3 000 l de motorină pentru încălzire în trei containere numite în mod obișnuit „container de volum mediu” încărcate într-o camionetă constituie un „transport atipic” în sensul articolului 9 alineatul (3) din Directiva 92/12, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/108.

Articolul 7 alineatul (4) din Directiva 92/12, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/108, nu se opune ca legislația unui stat membru de destinație în care accizele sunt exigibile, astfel cum permite articolul 9 alineatul (3) din această directivă, să impună oricărei persoane particulare care a achiziționat în mod personal și pentru uz propriu motorină pentru încălzire într-un alt stat membru în care această marfă a fost pusă în consum și care transportă ea însăși respectiva marfă către acest stat membru de destinație cu ajutorul unui „mijloc de transport atipic”, în sensul articolului 9 alineatul (3), să fi constituit o garanție pentru plata accizelor, precum și să dețină un document de însoțire, precum și un document care atestă constituirea acestei garanții.

(1) JO C 271, 29.10.2005.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/4

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 15 noiembrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunal Supremo — Spania) — International Mail Spain SL/Administración del Estado, Correos

(Cauza C-162/06) (1)

(Directiva 97/67/CE - Norme comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale - Liberalizarea serviciilor poștale - Posibilitatea de a rezerva poșta transfrontalieră prestatorului serviciului poștal universal „în măsura în care este necesar pentru menținerea serviciului universal’)

(2008/C 8/06)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Supremo

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: International Mail Spain SL

Pârâtă: Administración del Estado, Correos

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunal Supremo — Interpretarea articolului 7 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului, în redactarea sa anterioară modificării introduse prin Directiva 2002/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 (JO 1998, L 15, p. 14, Ediție specială, 06/vol. 3, p. 12) — Servicii poștale rezervate prestatorilor serviciului universal — Poștă transfrontalieră — Criterii de apreciere — Luare în considerare exclusiv a atingerii aduse echilibrului financiar al prestatorului serviciului universal

Dispozitivul

Articolul 7 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului trebuie să fie interpretat în sensul că permite statelor membre să rezerve poșta transfrontalieră prestatorului serviciului poștal universal numai în măsura în care acestea stabilesc

—	că, în lipsa unei astfel de rezervări, ar fi împiedicată efectuarea acestui serviciu poștal universal sau

—	că respectiva rezervare este necesară pentru ca acest serviciu să poată fi efectuat în condiții acceptabile din punct de vedere economic.

(1) JO C 143, 17.6.2006.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/4

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 15 noiembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei

(Cauza C-59/07) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2003/109/CE - Statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung - Netranspunerea în termenul prevăzut)

(2008/C 8/07)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: M. Condou-Durande și A. Alcover San Pedro, agenți)

Pârât: Regatul Spaniei (reprezentant: F. Díez Moreno, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea, în termenul prevăzut, a actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung (JO L 16, p. 44, Ediție specială 19/vol. 6, p. 225)

Dispozitivul

1)	Prin neadoptarea actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, Regatul Spaniei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2)	Obligă Regatul Spaniei la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 69, 24.3.2007.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/5

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Nederlandse Raad van State (Țările de Jos) la 17 octombrie 2007 — M. și N. Elgafaji/Staatssecretaris van Justitie

(Cauza C-465/07)

(2008/C 8/08)

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Nederlandse Raad van State

Părțile din acțiunea principală

Reclamanți: M. și N. Elgafaji

Pârât: Staatssecretaris van Justitie

Întrebările preliminare

Articolul 15 litera (c) din Directiva 2004/83/CE (1) privind standardele minime referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecție internațională și referitoare la conținutul protecției acordate trebuie interpretat în sensul că această dispoziție oferă protecție numai într-o situație care intră și sub incidența articolului 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost interpretat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, sau în sensul că această dispoziție oferă o protecție suplimentară sau diferită în comparație cu articolul 3 din convenție?

În cazul în care articolul 15 litera (c) din directivă oferă o protecție suplimentară sau diferită în comparație cu articolul 3 din convenție, care sunt criteriile pentru a aprecia dacă o persoană care susține că i se poate acorda statutul de protecție subsidiară este expusă unui pericol real de amenințări grave și individuale ca urmare a violenței generalizate, în sensul articolului 15 litera (c) coroborat cu articolul 2 litera (e) din directivă?

(1) JO L 304, p. 12, Ediție specială, 19/vol. 7, p. 52.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/5

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Landesarbeitsgericht Düsseldorf (Germania) la 22 octombrie 2007 — Dietmar Klarenberg/Ferrotron Technologies GmbH

(Cauza C-466/07)

(2008/C 8/09)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landesarbeitsgericht Düsseldorf

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Dietmar Klarenberg

Pârâtă: Ferrotron Technologies GmbH.

Întrebarea preliminară

Se consideră transfer în înțelesul articolului 1 alineatul (1) literele (a) și (b) din Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități (1), transferul unei părți de întreprindere sau de unitate către un alt angajator numai dacă noul angajator menține autonomia, din punct de vedere organizațional, a părții de întreprindere sau de unitate?

(1) JO L 82, p. 16, Ediție specială 05/vol. 6, p. 20.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/6

Acțiune introdusă la 22 octombrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Marele Ducat al Luxemburgului

(Cauza C-469/07)

(2008/C 8/10)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentant: H. Kraemer, agent)

Pârât: Marele Ducat al Luxemburgului

Concluziile reclamantei

—

Constatarea faptului că, în lipsa comunicării către Comisie a instanțelor competente în domeniul desenelor sau modelelor industriale comunitare, Marele Ducat al Luxemburgului nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 80 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (1);

—	obligarea Marelui Ducat al Luxemburgului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marele Ducat al Luxemburgului nu și-a îndeplinit obligația prevăzută la articolul 80 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 potrivit căruia fiecare stat membru comunică Comisiei, până la 6 martie 2005, o listă a instanțelor competente în domeniul desenelor sau modelelor industriale comunitare, conținând o mențiune privind denumirea și competența teritorială a acestora.

(1) JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/6

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Hof van beroep te Antwerpen (Belgia) la 29 octombrie 2007 — Gerlach & Co NV/Belgische Staat

(Cauza C-477/07)

(2008/C 8/11)

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Hof van beroep te Antwerpen

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Gerlach & Co NV

Pârât: Belgische Staat

Întrebările preliminare

Înscrierea în evidența contabilă în sensul articolului 221 alineatul (1) din Codul Vamal Comunitar [instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 (1), denumit în continuare „Codul Vamal”] reprezintă înscrierea în evidența contabilă în sensul articolului 217 din Codul Vamal care constă în înregistrarea valorii drepturilor efectuată de autoritățile vamale în evidențele contabile sau pe orice alt suport echivalent, iar această înscriere trebuie diferențiată de înregistrarea valorii drepturilor în contabilitatea resurselor proprii în sensul articolului 6 din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1552/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de punere în aplicare a Deciziei 88/376/CEE, Euratom privind resursele proprii ale Comunităților (2) [în prezent articolul 6 din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului din 22 mai 2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 2000/597/CE, Euratom privind sistemul de resurse proprii ale Comunităților (3)]?

Articolul 221 alineatul (1) din Codul Vamal trebuie interpretat în sensul potrivit căruia comunicarea pe care autoritățile vamale o fac debitorului cu privire la valoarea drepturilor în conformitate cu procedurile corespunzătoare poate fi considerată drept comunicarea către debitor a valorii drepturilor astfel cum prevede articolul 221 alineatul (1) din Codul Vamal numai în cazul în care valoarea drepturilor a fost înscrisă în evidența contabilă de către autoritățile vamale înainte de a fi comunicată debitorului?

Articolul 221 alineatul (1) din Codul Vamal trebuie interpretat în sensul că nu se poate solicita plata valorii drepturilor în cazul în care această valoare a fost comunicată debitorului de către autoritățile vamale în conformitate cu procedurile corespunzătoare, însă fără ca, înainte de a fi comunicată, să fi fost înscrisă de acestea în evidența contabilă, astfel încât autoritățile vamale ar putea să perceapă aceste drepturi numai după ce valoarea drepturilor a fost comunicată din nou debitorului în conformitate cu procedurile corespunzătoare, ulterior înscrierii acesteia în evidența contabilă, cu condiția ca înscrierea să aibă loc în termenul aplicabil?

(1) Regulamentul de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58).

(2) JO L 155, p. 1.

(3) JO L 130, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 2, p. 184.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/6

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Rechtbank te 's-Gravenhage (Țările de Jos) la 2 noiembrie 2007 — AHP Manufacturing BV/Bureau voor de Industriële Eigendom, cunoscutde asemenea sub denumirea Octrooicentrum Nederland

(Cauza C-482/07)

(2008/C 8/12)

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank te 's-Gravenhage

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: AHP Manufacturing BV

Pârât: Bureau voor de Industriële Eigendom, cunoscut de asemenea sub denumirea Octrooicentrum Nederland

Întrebările preliminare

Regulamentul (CEE) nr. 1768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind instituirea unui certificat suplimentar de protecție pentru medicamente (1), astfel cum a fost modificat, și în special articolul 3 primul paragraf litera (c) din acesta, se opune eliberării unui certificat titularului unui brevet de bază pentru un produs în privința căruia, la data depunerii cererii de certificat, unul sau mai multe certificate fuseseră deja eliberate unuia sau mai multor titulari ai unuia sau mai multor alte brevete de bază?

Răspunsul la întrebarea 1 este diferit dacă se ține seama de Regulamentul (CE) nr. 1610/96 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecție pentru produsele fitosanitare (2), astfel cum a fost modificat, și în special de considerentul (17) al acestuia și de articolul 3 alineatul (2) teza a doua din acesta?

Prezintă importanță, pentru răspunsurile la întrebările anterioare, faptul că ultima cerere depusă, precum cererea sau cererile anterioare, este depusă în cadrul termenului prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 1768/92 sau al celui prevăzut la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 1768/92?

Prezintă importanță, pentru răspunsurile la întrebările anterioare, faptul că durata protecției conferite prin certificat potrivit articolului 13 din Regulamentul (CEE) nr. 1768/92 expiră simultan sau ulterior celei conferite prin unul sau mai multe certificate deja eliberate pentru produsul în cauză?

Prezintă importanță, pentru răspunsurile la întrebările anterioare, faptul că Regulamentul (CEE) nr. 1768/92 nu prevede termenul în care autoritatea competentă potrivit articolului 9 alineatul (1) din regulament trebuie să soluționeze cererea de certificat și să elibereze în final un certificat, fapt care face ca diferențele în ceea ce privește celeritatea cu care autoritățile competente ale statelor membre soluționează cererile să poată determina diferențe între acestea în ceea ce privește posibilitatea eliberării unui certificat?

(1) JO 1992, L 182, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 11, p. 130.

(2) JO 1996, L 198, p. 30, Ediție specială, 03/vol. 19, p. 160.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/7

Recurs introdus la 5 noiembrie 2007 de Galileo Lebensmittel GmbH & Co. KG împotriva ordonanței Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) pronunțate la 28 august 2007 în cauza T-46/06, Galileo Lebensmittel GmbH & Co. KG/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-483/07 P)

(2008/C 8/13)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Galileo Lebensmittel GmbH & Co. KG (reprezentant: K. Bott, Rechtsanwalt)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene

Concluziile recurentei

1.	Anularea ordonanței Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene, (Camera a doua) din 28 august 2007;

2.	declararea nulității deciziei intimatei de a rezerva domeniul „galileo.eu”;

3.	obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii de recurs și procedurii în fața Tribunalului de Primă Instanță;

4.	în subsidiar față de concluziile 2 și 3, trimiterea cauzei la Tribunalul de Primă Instanță și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii de recurs.

Motivele și principalele argumente

Prin prezentul recurs, recurenta susține încălcarea dreptului comunitar (articolul 58 primul paragraf a doua teză din Statutul Curții de Justiție), și anume a articolului 230 al patrulea paragraf CE. În opinia recurentei, Tribunalul de Primă Instanță a săvârșit o astfel de încălcare a dreptului în măsura în care a respins acțiunea acesteia ca inadmisibilă cu motivarea că decizia atacată a intimatei de a rezerva pentru sine domeniul „galileo.eu” nu o „privește în mod individual” pe recurentă. Aceasta din urmă consideră că decizia Comisiei de a rezerva domeniul „galileo.eu” pentru sine o privește în mod individual în sensul jurisprudenței Curții, ca urmare a drepturilor care îi revin cu privire la marca verbală germană Galileo, a poziției juridice pe care o are în procedura de înregistrare în temeiul Regulamentului nr. 874/2004 al Comisiei, precum și a faptului că domeniul „galileo.eu” reprezintă un bun economic care poate fi comercializat și poate fi atribuit numai o singură dată.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/8

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Rechtbank te 's-Gravenhage, în cadrul ședinței din Roermond (Țările de Jos), la 31 octombrie 2007 — Fatma Pehlivan/Staatssecretaris van Justitie

(Cauza C-484/07)

(2008/C 8/14)

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank te 's-Gravenhage, ședința din Roermond (Țările de Jos)

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Fatma Pehlivan

Pârâtă: Staatssecretaris van Justitie

Întrebările preliminare

1a)

Trebuie să se interpreteze articolul 7 alineatul (1) prima liniuță din Decizia nr. 1/80 [a Consiliului de asociere din 19 septembrie 1980 privind dezvoltarea asocierii între Comunitatea Economică Europeană și Turcia] în sensul că această dispoziție se aplică atunci când un membru al familiei unui lucrător turc a trăit în mod efectiv timp de trei ani împreună cu acesta fără ca autoritățile naționale competente să fi pus în discuție acest drept de ședere în timpul acestei perioade de trei ani.

1b)

Articolul 7 alineatul (1) prima liniuță din Decizia de asociere nr. 1/80 se opune ca un stat membru să poată să decidă în această perioadă de trei ani că, dacă membrul familiei admis pe teritoriul acestui stat se căsătorește, acesta nu mai beneficiază de drepturile conferite de această dispoziție chiar dacă el continuă să locuiască la lucrătorul turc?

Articolul 7 alineatul (1) prima liniuță sau orice altă dispoziție și/sau principiu de drept comunitar se opune ca, la sfârșitul perioadei de trei ani, autoritățile naționale competente să pună în discuție, cu efect retroactiv, dreptul de ședere al străinului în baza prevederilor naționale referitoare la problema dacă acesta trebuie considerat un membru al familiei și/sau la legalitatea reședinței sale pe perioada acestor trei ani?

3a)	Este relevant pentru a răspunde la întrebările precedente faptul că un străin a omis în mod voluntar sau involuntar să prezinte elemente considerate de legislația națională importante în ceea ce privește dreptul de ședere și, dacă este cazul, în ce sens?

3b)

Are importanță și faptul că aceste elemente au fost descoperite în cursul perioadei de trei ani sau numai după acest interval? În această privință, trebuie să se țină cont de faptul că, după ce au fost informate, autoritățile naționale competente trebuie să procedeze eventual la o anchetă (mai aprofundată) înainte de a lua o decizie. Dacă este cazul, în ce sens?

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/8

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Court of Appeal (Civil Division) (Regatul Unit) la 5 noiembrie 2007 — L'Oréal SA, Lancôme parfums et beauté & Cie SNC, Laboratoire Garnier & Cie/Bellure NV, Malaika Investments Ltd, care își desfășoară activitatea sub numele commercial „Honey pot cosmetic & Perfumery Sales”, Starion International Ltd

(Cauza C-487/07)

(2008/C 8/15)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Court of Appeal (Civil Division)

Părțile din acțiunea principală

Reclamante: L'Oréal SA, Lancôme parfums et beauté & Cie SNC, Laboratoire Garnier & Cie

Pârâte: Bellure NV, Malaika Investments Ltd, care își desfășoară activitatea sub numele commercial „Honey pot cosmetic & Perfumery Sales”), Starion International Ltd

Întrebările preliminare

În cazul în care, în cadrul unei reclame la propriile produse sau servicii, un comerciant utilizează o marcă înregistrată deținută de un concurent pentru a compara caracteristicile (în special mirosul) produselor sau serviciilor pe care le comercializează cu caracteristicile (în special mirosul) produselor și serviciilor comercializate sub această marcă de către respectivul concurent, și astfel încât utilizarea avută în vedere nu produce confuzie sau nu aduce atingere funcției esențiale a mărcii care constă în indicarea provenienței, respectivei utilizări îi este aplicabil fie articolul 5 alineatul (1) litera (a), fie articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 89/104/CEE?

În cazul în care un comerciant, în cadrul activității comerciale (în special într-o listă comparativă), utilizează o marcă înregistrată, care este de notorietate, pentru a desemna o caracteristică a propriului produs (în special mirosul acestuia) astfel încât:

a)	acest fapt nu produce niciun fel de risc de confuzie;

b)	acest fapt nu afectează vânzarea produselor sub marca înregistrată, care este de notorietate;

c)	acest fapt nu aduce nici prejudiciu funcției esențiale a mărcii înregistrate care constă în indicarea provenienței, nici atingere reputației acestei mărci, prin defăimarea imaginii sale, prin diluție sau prin orice alt mod;

d)	acest fapt joacă un rol semnificativ în promovarea produsului comerciantului;

respectivei utilizări i se aplică articolul 5 alineatul (1) litera (a) din Directiva 89/104/CEE?

Potrivit articolului 3a litera (g) din Directiva privind publicitatea înșelătoare (84/450), astfel cum a fost modificată prin Directiva privind publicitatea comparativă (97/55), care este sensul expresiei „profită în mod neloial de” și, în special, atunci când un comerciant, în cadrul unei liste comparative, compară produsul său cu un produs comercializat sub o marcă de notorietate, acesta profită în mod neloial de notorietatea acestei mărci?

Potrivit articolului 3a litera (h) din directiva menționată, care este sensul expresiei „prezintă bunuri sau servicii ca imitații sau reproduceri” și, în special, această expresie se referă la cazul în care, fără să producă vreo confuzie sau înșelătorie, o parte comunică doar, în mod cinstit, că produsul său conține o caracteristică esențială (mirosul) similară celei a unui produs de notorietate protejat printr-o marcă?

În cazul în care un comerciant utilizează un semn similar cu o marcă înregistrată care se bucură de renume și în cazul în care acest semn nu seamănă cu marca până la a se confunda, astfel încât:

a)	funcția esențială a mărcii înregistrate care constă în indicarea provenienței nu este nici alterată, nici amenințată;

b)	nu are loc nici defăimare, nici confuzie în privința mărcii înregistrate sau a renumelui său și nici nu există riscul ca acestea să se producă;

c)	acest fapt nu afectează vânzările titularului mărcii;

d)	titularul mărcii nu este privat de niciun beneficiu în legătură cu promovarea, conservarea sau dezvoltarea mărcii sale;

e)	comerciantul obține totuși un avantaj comercial din utilizarea semnului său, în temeiul similitudinii sale cu marca înregistrată,

prin respectiva utilizare se ajunge la a se profita „în mod neloial” de notorietatea mărcii înregistrate în sensul articolului 5 alineatul (2) din Directiva privind mărcile comunitare?

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/9

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Court of Session (Scoția), Edinburgh (Regatul Unit) la 5 noiembrie 2007 — Royal Bank of Scotland plc/The Commissioners of Her Majesty's Revenue & Customs

(Cauza C-488/07)

(2008/C 8/16)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Court of Session (Scoția), Edinburgh

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Royal Bank of Scotland plc

Pârâtă: The Commissioners of Her Majesty's Revenue & Customs

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din A șasea directivă TVA — 77/388/CEE (1) impune ca proporția deductibilă de o persoană plătitoare de impozit în temeiul articolului 17 alineatul (5) să se determine anual, ca procent, și să se rotunjească până la o valoare care nu poate depăși unitatea următoare atunci când:

a.	proporția respectivă este o proporție care a fost determinată pentru un sector al activității persoanei plătitoare de impozit, în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) al treilea paragraf litera (a) sau litera (b); și/sau

b.	proporția respectivă este o proporție care a fost determinată în funcție de utilizarea totală sau parțială a bunurilor și serviciilor de către persoana plătitoare de impozit, în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) al treilea paragraf litera (c); și/sau

proporția respectivă este o proporție care a fost determinată pentru toate bunurile și serviciile utilizate de către persoana plătitoare de impozit în toate tranzacțiile prevăzute la articolul 17 alineatul (5) primul paragraf, în conformitate cu litera (d) din articolul 17 alineatul (5) al treilea paragraf?

2)	Respectivul articol 19 alineatul (1) al doilea paragraf le permite statelor membre să impună ca proporția deductibilă de către persoana plătitoare de impozit în temeiul articolului 17 alineatul (5) să se rotunjească până la o valoare diferită de următorul număr întreg în ordine crescătoare?

(1) JO L 145, p. 1.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/10

Acțiune introdusă la 12 noiembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Elenă

(Cauza C-494/07)

(2008/C 8/17)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: M. Patakia și D. Recchia, agenți)

Pârâtă: Republica Elenă

Concluziile reclamantei

—

Constatarea faptului că, prin neadoptarea măsurilor necesare pentru transpunerea corectă a obligațiilor care rezultă din de articolul 6 alineatul (4), articolul 12 și articolul 13 (coroborate cu anexa IV) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (1) din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, Republica Elenă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor acestei directive;

—	obligarea Republicii Elene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Comisia a examinat compatibilitatea cu dreptul comunitar a măsurilor adoptate de Republica Elenă pentru transpunerea Directivei 92/43/CEE.

Din această verificare a rezultat că anumite prevederi din directiva menționată nu au fost puse în aplicare integral și/sau nu au fost transpuse în mod corect.

În special, Comisia susține că utilizarea sintagmei „motive esențiale de interes public” în cadrul reglementării elene, în locul sintagmei „motive cruciale de interes public major”, la care se face trimitere la articolul 6 alineatul (4) din directivă, reprezintă o transpunere greșită a acestei prevederi, deoarece extinde posibilitatea de a invoca excepția prevăzută și nu este conformă cu necesitatea unei interpretări restrictive a acesteia.

Totodată, Comisia susține că adăugarea, în reglementarea greacă, a motivelor „de importanță economică deosebită” între „motivele cruciale de interes public major” prevăzute la articolul 6 alineatul (4) din directivă, pentru aplicarea excepției prevăzute de această dispoziție, constituie o transpunere greșită a articolului 6 alineatul (4) din directivă, deoarece instituie alte posibilități de derogare.

În sfârșit, Comisia a constatat că, astfel cum recunosc autoritățile elene, prevederile reglementării grecești de transpunere a articolelor 12 și 13 din directivă nu fac trimitere la anexa care specifică domeniul de aplicare al acestora, astfel încât cele două articole menționate din directivă nu au fost transpuse în mod corect.

Prin urmare, Comisia susține că Republica Elenă nu a transpus în mod corect articolul 6 alineatul (4), articolul 12 și articolul 13 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.

(1) JO L 206, 22.7.1992.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/10

Acțiune introdusă la 20 noiembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Franceză

(Cauza C-507/07)

(2008/C 8/18)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentant: H. Kraemer, agent)

Pârâtă: Republica Franceză

Concluziile reclamantei

—

Constatarea faptului că, în lipsa comunicării către Comisie a instanțelor competente în domeniul desenelor sau modelelor industriale comunitare, Republica Franceză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 80 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (1);

—	obligarea Republicii Franceze la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Republica Franceză nu și-a îndeplinit obligația prevăzută la articolul 80 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 potrivit căruia fiecare stat membru comunică Comisiei, până la 6 martie 2005, o listă a instanțelor competente în domeniul desenelor sau modelelor industriale comunitare, conținând o mențiune privind denumirea și competența teritorială a acestora.

(1) JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/11

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 27 noiembrie 2007 — Pitsiorlas/Consiliul Uniunii Europene și Banca Centrală Europeană

(Cauze conexate T-3/00 și T-337/04) (1)

(„Acces la documente - Acordul Basel-Nyborg - Acțiune în anulare - Acte atacabile - Motivare - Excepție de ilegalitate - Decizia 93/731/CE - Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene - Acțiune în despăgubiri - Răspundere extracontractuală a Comunității pentru comportamentul ilicit al organelor acestora - Prejudiciu - Legătură de cauzalitate’)

(2008/C 8/19)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamant: Athanasios Pitsiorlas (Salonic, Grecia) (reprezentant: D. Papafilippou, avocat)

Pârâți: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: inițial M. Bauer, S. Kyriakopoulou și D. Zachariou, și ulterior M. Bauer și D. Zachariou, agenți) și Banca Centrală Europeană (reprezentanți: în cauza T-3/00, inițial C. Zilioli, C. Kroppenstedt și P. Vospernik, și ulterior C. Zilioli, C. Kroppenstedt, F. Athanasiou și S. Vuorensola, în final C. Zilioli, C. Kroppenstedt și F. Athanasiou și, în cauza T-337/04, C. Kroppenstedt, F. Athanasiou și P. Papapaschalis, agenți)

Obiectul

Pe de o parte, o cerere de anulare a deciziilor Consiliului și Băncii Centrale Europene de respingere a cererilor reclamantului de acces la documentele privind Acordul Basel-Nyborg din septembrie 1987 și, pe de altă parte, o cerere de daune interese.

Dispozitivul

1)	Anulează decizia Consiliului Guvernatorilor din 21 octombrie 1999, astfel cum a fost adusă la cunoștința domnului Athanasios Pitsiorlas prin scrisoarea Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 1999.

2)	Respinge acțiunea în anulare pentru restul motivelor.

3)	Respinge acțiunea în despăgubiri.

4)	BCE, Consiliul și reclamantul vor suporta fiecare propriile cheltuieli de judecată efectuate în cauzele T-3/00 și T-337/04. Consiliul va suporta cheltuielile sale de judecată, precum și pe cele efectuate de reclamant în cauza C-193/01 P.

(1) JO C 122, 29.4.2000.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/11

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 20 noiembrie 2007 — Ianniello/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-205/04) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Raport asupra evoluției carierei - Exercițiul de evaluare 2001/2002 - Acțiune în anulare - Acțiune în despăgubiri’)

(2008/C 8/20)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Alessandro Ianniello (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: S. Rodrigues și Y. Minatchy, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: J. Currall, agent, asistat de D. Waelbroeck, avocat)

Obiectul

Pe de o parte, anularea raportului asupra evoluției carierei întocmit în privința reclamantului referitor la exercițiul 2001/2002, precum și a deciziei autorității împuternicite să facă numiri din 18 februarie 2004 prin care s-a respins reclamația sa și, pe de altă parte, plata unei despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 217, 28.8.2004.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/12

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 20 noiembrie 2007 — Ianniello/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-308/04) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Raport asupra evoluției carierei - Exercițiul de evaluare 2001/2002 - Acțiune în anulare - Acțiune în despăgubiri’)

(2008/C 8/21)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Francesco Ianniello (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: S. Orlandi, A. Coolen, J.-N. Louis și É. Marchal, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: G. Berscheid și V. Joris, agenți)

Obiectul

Anularea raportului asupra evoluției carierei întocmit în privința reclamantului referitor la exercițiul 2001/2002, precum și plata unei despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.

Dispozitivul

1)	Anulează decizia de adoptare a raportului asupra evoluției carierei întocmit în privința reclamantului referitor la exercițiul 2001/2002.

2)	Respinge celelalte capete de cerere.

3)	Comisia Comunităților Europene suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de reclamant.

(1) JO C 262, 23.10.2004.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/12

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 20 noiembrie 2007 — P/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-103/05) (1)

(Funcționari - Remunerație - Absență nemotivată - Pierderea beneficiului remunerației - Articolul 59 din Statutul funcționarilor - Certificat medical)

(2008/C 8/22)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: P (Barcelona, Spania) (reprezentant: M. Griful i Ponsati, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: inițial J. Currall și L. Lozano Palacios, apoi J. Currall și I. Martínez del Peral, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a deciziei din 10 mai 2004 a Comisiei prin care a fost declarată nemotivată absența reclamantei începând cu 16 martie 2004 și nu i s-a acordat remunerația începând cu 15 aprilie 2004 până la încadrarea sa în muncă la Direcția Generală „Presă și comunicare” la Bruxelles.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 132, 28.5.2005.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/12

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 28 noiembrie 2007 — Vounakis/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-214/05) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Raport asupra evoluției carierei - Exercițiu de evaluare pentru anul 2003 - Definirea obiectivelor de atins - Obligație de motivare - Incoerență între note și comentarii - Eroare vădită de apreciere’)

(2008/C 8/23)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Hippocrate Vounakis (Wezembeek-Oppem, Belgia) (reprezentanți: inițial S. Orlandi, X. Martin, A. Coolen, J.-N. Louis și É. Marchal, ulterior S. Orlandi, A. Coolen, J.-N. Louis și É. Marchal, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: G. Bercheid și V. Joris, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a deciziei Comisiei din 13 iulie 2004 de stabilire a raportului definitiv asupra evoluției carierei întocmit în privința reclamantului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie 2003.

Dispozitivul

1)	Anulează decizia din 13 iulie 2004 de stabilire a raportului asupra evoluției carierei întocmit în privința domnului Hippocrate Vounakis pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie 2003 în măsura în care aceasta privește rubrica „Randament”.

2)	Respinge celelalte capete de cerere.

3)	Obligă Comisia la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 205, 20.8.2005.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/13

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 27 noiembrie 2007 — Gateway/OAPI — Fujitsu Siemens Computers (ACTIVY Media Gateway)

(Cauza T-434/05) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii verbale comunitare ACTIVY Media Gateway - Mărci comunitare și naționale verbale și figurative anterioare Gateway și GATEWAY - Motive relative de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Lipsa similitudinii semnelor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 40/94’)

(2008/C 8/24)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Gateway, Inc. (Irvine, California, Statele Unite ale Americii) (reprezentanți: inițial C. R. Jones și P. Massey, ulterior C. R. Jones și E. S. Mackenzie, solicitors)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: J. Laporta Insa, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Fujitsu Siemens Computers GmbH (München, Germania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 14 septembrie 2005 (cauza R 1068/2004-1) privind procedura de opoziție între Fujitsu Siemens Computers GmbH și Gateway, Inc.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Gateway, Inc suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cele efectuate de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale).

(1) JO C 60, 11.3.2006.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/13

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 20 noiembrie 2007 — Tegometall International/OAPI — Wuppermann (TEK)

(Cauza T-458/05) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de declarare a nulității - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale TEK - Obiectul litigiului - Respectarea dreptului la apărare - Motive absolute de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) literele (b), (c) și (g) și articolul 51 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 40/94’)

(2008/C 8/25)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Tegometall International AG (Lengwil-Oberhofen, Elveția) (reprezentant: H. Timmann, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: J. Weberndörfer, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Wuppermann AG (Leverkusen, Germania) (reprezentanți: inițial H. Huisken, și ulterior I. Friedhoff, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 21 octombrie 2005 (cauza R 1063/2004-2), astfel cum a fost rectificată la 16 noiembrie 2005, privind o procedură de declarare a nulității între Wuppermann AG și Tegometall International AG.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă reclamanta la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția celor efectuate de intervenientă.

3)	Intervenienta suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 60, 11.3.2006.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/14

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 21 noiembrie 2007 — Wesergold Getränkeindustrie/OAPI — Lidl Stiftung (VITAL FIT)

(Cauza T-111/06) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii figurative comunitare VITAL FIT - Marcă verbală națională anterioară VITAFIT - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 - Dreptul de a fi ascultat - Obligație de motivare’)

(2008/C 8/26)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Wesergold Getränkeindustrie GmbH & Co. KG (Rinteln, Germania) (reprezentanți: P. Goldenbaum, T. Melchert și I. Rohr, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: G. Schneider, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Lidl Stiftung & Co. KG (Neckarsulm, Germania) (reprezentant: M. Schaeffer, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 16 februarie 2006 (cauza R 3/2005-2) privind o procedură de opoziție între Lidl Stiftung & Co. KG și Wesergold Getränkeindustrie GmbH & Co. KG

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Wesergold Getränkeindustrie GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 143, 17.6.2006.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/14

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 20 noiembrie 2007 — Castellani/OAPI — Markant Handels und Service (CASTELLANI)

(Cauza T-149/06) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative CASTELLANI - Mărci naționale verbale anterioare CASTELLUM și CASTELLUCA - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94’)

(2008/C 8/27)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Castellani SpA (Campagna Gello, Italia) (reprezentanți: A. Di Maso și M. Di Masi, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: J. García Murillo, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI: Markant Handels und Service GmbH (Offenburg, Germania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 22 februarie 2006 (cauza R 449/2005-1) privind o procedură de opoziție între Markant Handels und Service GmbH și Castellani SpA.

Dispozitivul

1)	Anulează decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 22 februarie 2006 (cauza R 449/2005-1).

2)	Obligă OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 178, 29.7.2006.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/15

Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 22 noiembrie 2007 — Investire Partecipazioni SpA/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-418/05) (1)

(„Acțiune în anulare - FEDER - Act care nu poate fi supus căilor de atac - Act pregătitor - Inadmisibilitate’)

(2008/C 8/28)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Investire Partecipazioni SpA (Roma, Italia) (reprezentanți: G. M. Roberti și A. Franchi, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Flynn și M. Velardo, agenți, asistați de G. Faedo, avocat)

Obiectul

Cerere de anulare a deciziilor care ar fi incluse în două scrisori ale Direcției Generale „Politică Regională” a Comisiei din 11 și 23 august 2005, adresate reprezentantului permanent al Republicii Italiene pe lângă Uniunea Europeană și privind ineligibilitatea la acordarea unui sprijin din Fondul European de Dezvoltare Regională a unei măsuri prevăzute în documentul unic de programare al perioadei 1997-1999 privind regiunea Piemont (Italia) în temeiul obiectivului nr. 2.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Obligă Investire Partecipazioni SpA la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 22, 28.1.2006.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/15

Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 22 noiembrie 2007 — Investire Partecipazioni/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-102/06) (1)

(„Acțiune în anulare - FEDER - Reducerea contribuției financiare - Lipsa interesului direct - Inadmisibilitate’)

(2008/C 8/29)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Investire Partecipazioni SpA (Roma, Italia) (reprezentanți: G.M. Roberti și A. Franchi, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: M. Velardo și L. Flynn, agenți, asistați de G. Faedo, avocat)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei Comisiei C (2005) 4683 din 25 noiembrie 2005 privind reducerea contribuției acordate de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) în aplicarea Deciziei C (97) 2199 din 27 iulie 1997 de aprobare a unei contribuții a FEDER în favoarea măsurilor prevăzute de documentul unic de programare al perioadei 1997-1999 privind regiunea Piemont (Italia) în temeiul Obiectivului nr. 2.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Obligă Investire Partecipazioni SpA la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 121, 20.5.2006.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/16

Ordonanța președintelui Tribunalului de Primă Instanță din 9 noiembrie 2007 — Republica Polonă/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-183/07 R) (1)

(„Măsuri provizorii - Directiva 2003/87/CE - Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră - Planul național de alocare a cotelor de emisie pentru Polonia pentru perioada 2008-2012 - Decizie a Comisiei de respingere - Cerere de suspendare a executării - Lipsa urgenței’)

(2008/C 8/30)

Limba de procedură: poloneza

Părțile

Reclamantă: Republica Polonă (reprezentant: T. Nowakowski, agent)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: U. Wölker și K. Herrmann, agenți)

Obiectul

Cerere de suspendare a executării Deciziei C (2007) 1295 final a Comisiei din 26 martie 2007 privind planul național de alocare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră notificat de Republica Polonă pentru perioada 2008-2012, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, p. 32, Ediție specială, 15/vol. 10, p. 78)

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

(1) JO C 155, 7.7.2007.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/16

Ordonanța judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii din 15 noiembrie 2007 — Donnici/Parlamentul European

(Cauza T-215/07 R)

(„Măsuri provizorii - Decizie a Parlamentului European - Verificarea prerogativelor aleșilor - Invalidarea unui mandat parlamentar rezultat din aplicarea dreptului electoral național - Cerere de suspendare a executării - Admisibilitate - Fumus boni juris - Urgență - Evaluare comparativă a intereselor’)

(2008/C 8/31)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamant: Beniamino Donnici (Castrolibero, Italia) (reprezentanți: M. Sanino, G. M. Roberti, I. Perego și P. Salvatore, avocați)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: H. Krück, N. Lorenz și A. Caiola, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantului: Republica Italiană (reprezentanți: I. Braguglia, agent, asistat de P. Gentili, avvocato dello Stato)

Intervenient în susținerea pârâtului: Achille Occhetto (Roma, Italia) (reprezentanți: P. De Caterini și F. Paola, avocați)

Obiectul

Cerere de suspendare a executării Deciziei Parlamentului European din 24 mai 2007 privind verificarea prerogativelor lui Beniamino Donnici [2007/2121(REG)], până la pronunțarea Tribunalului asupra acțiunii principale.

Dispozitivul

1)	Suspendă executarea Deciziei Parlamentului European din 24 mai 2007 privind verificarea prerogativelor lui Beniamino Donnici [2007/2121(REG)].

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/17

Acțiune introdusă la 31 octombrie 2007 — Spania/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-398/07)

(2008/C 8/32)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: Regatul Spaniei (reprezentant: N. Díaz Abad, agent)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantului

—	Anularea deciziei Comisiei din 4 iulie 2007 privind o procedură de aplicare a articolului 82 CE (cauza COMP/38.784 — Wanadoo España/Telefónica) și

—	obligarea instituției pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prezenta acțiune este îndreptată împotriva deciziei din 4 iulie 2007 privind o procedură de aplicare a articolului 82 CE (cauza COMP/38.784 — Wanadoo España/Telefónica), prin intermediul căreia Comisia a aplicat societății Telefónica S.A., în solidar cu Telefónica de España S.A.U., o amendă de 151 875 000 euro pentru încălcarea articolului 82 CE. Potrivit Comisiei, aceste două companii au aplicat în perioada septembrie 2001-decembrie 2006 tarife inechitabile pentru prestarea de servicii angro și en détail de acces în bandă largă.

În susținerea concluziilor sale, reclamantul invocă următoarele motive:

—

Încălcarea cerinței de cooperare prevăzută de articolul 10 CE și de articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2002/21/CE (1), întrucât Comisia nu a acordat Autorității Naționale de Reglementare spaniole ocazia să coopereze cu aceasta pentru a căuta metodele care ar fi permis soluționarea presupusei încălcări săvârșite în modul cel mai eficace cu putință.

—	Încălcarea articolului 82 CE prin erori vădite de apreciere în legătură cu caracterul indispensabil al produselor angro, cu calculul costurilor și cu efectele comportamentului Telefónica asupra concurenților și consumatorilor.

—

Aplicarea ultra vires a articolului 82 CE, întrucât decizia atacată afectează cadrul normativ în materie de comunicații electronice în vigoare în Spania, modificând echilibrul între reglementarea ex ante și normele în materie de concurență. Mai mult, inconsecvența rezultatelor obținute de Comisie cu experiența internațională și cu realitatea pieței spaniole și împiedicarea Autorității Naționale de Reglementare spaniole de a urmări obiectivele stabilite prin cadrul normativ menționat și nerespectarea principiului specialității.

—	Încălcarea principiului securității juridice, întrucât decizia atacată presupune o schimbare de concepție ex post a cadrului normativ definit ex ante.

—	Încălcarea principiului încrederii legitime cu privire la operatorul sancționat și cu privire la restul operatorilor pe această piață prin modificarea cadrului normativ într-un domeniu care fusese reglementat de Comisia pentru piața telecomunicațiilor.

(1) Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru) (JO L 108, p. 33, Ediție specială, 13/vol. 35, p. 195).

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/17

Acțiune introdusă la 2 noiembrie 2007 — Caixa Geral de Depósitos, SA/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-401/07)

(2008/C 8/33)

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: Caixa Geral de Depósitos, SA (Lisabona, Portugalia) (reprezentanți: Nuno Mimoso Ruiz, Francisca Ponce de Leão Paulouro și Carla Farinhas, advogados)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

—

Considerarea prezentei acțiuni în anulare formulate în temeiul articolului 230 din Tratatul CE și, în paralel și simultan, a acțiunii formulate în temeiul articolului 238 CE, potrivit clauzei compromisorii prevăzute la articolul 18 din contractul încheiat la 15 noiembrie 1995 între Comisie și CGD, ca fiind corect introduse;

—	anularea articolului 1 din Decizia Comisiei C (2007) 3772 din 31 iulie 2007 în conformitate cu prevederile articolului 230 CE;

—

indiferent de admiterea sau respingerea acțiunii formulate în temeiul articolului 230 din Tratatul CE, examinarea acțiunii introduse în temeiul articolului 238 din Tratatul CE și a celor solicitate prin aceasta și obligarea Comisiei la plata sumei de 1 925 858,61 euro, majorată cu dobânzile de întârziere, calculate de la data notificării efectuate la 7 martie 2003 până la 30 aprilie 2003 la nivelul ratei legale de 7 %, în conformitate cu Portaria (Decretul) nr. 263/99 din 12 aprilie 1999 și, cu începere de la 1 mai 2003 până la data efectuării plății integrale, la nivelul ratei legale de 4 %, în conformitate cu Portaria nr. 291/03 din 8 aprilie 2003;

—	obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată precum și a cheltuielilor efectuate de CGD.

Motivele și principalele argumente

În pofida faptului că, teoretic, statul poate să se abțină să solicite CGD restituirea sumei solicitate de către Comisie, decizia atacată înlătură de la început ipoteza scutirii de la plata sumei pe care Comisia însăși o datora CGD.

Deoarece, în cadrul deciziei atacate, Comisia nu distinge între poziția juridică a statului și aceea a reclamantei, CGD are interes în anularea deciziei atacate, care deși este adresată Republicii Portugheze, o privește direct și individual pe reclamantă. Decizia atacată este afectată de următoarele vicii:

—

lipsa motivării: din cadrul deciziei atacate lipsește orice explicație cu privire la modul în care Comisia a stabilit valoarea contribuției acordate în avans de FEDER care, potrivit acesteia, trebuie să îi fie restituită. Pe de altă parte, motivarea este incoerentă, cuprinde lacune, imprecizii și erori.

—

eroare de fapt: decizia atacată pornește de la principiul că intermediarul plătește beneficiarilor subvenții ale dobânzilor asupra împrumuturilor ce constituie obiectul subvenției globale, ceea ce nu corespunde realității, aceste subvenții fiind scăzute din dobânzile pe care beneficiarii le datorează CGD.

—

eroare de drept: încălcarea normelor juridice privitoare la aplicarea Tratatului CE și încălcarea contractului încheiat între Comisie și CGD: faptul că, la 31 decembrie 2001, contribuția din partea FEDER reprezenta echivalentul a 82 % din totalul subvenționării dobânzilor scadente nu este, în speță, contrar articolului 13 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2052/88 (1). Este adevărat că articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 4253/88 (2) face trimitere la avansurile sau plățile definitive privind „cheltuielile efectuate”, însă există sarcini (altele decât plățile) privind subvenționarea dobânzilor care nu vor apărea decât după 31 decembrie 2001. Se poate dovedi Comisiei că debitele corespunzătoare fluxului subvențiilor din partea FEDER restante (neajunse la scadență) ale fiecărui împrumut sunt cheltuieli ale FEDER angajate efectiv și plătite. Dovada faptului că aceste cheltuieli sau sarcini sunt angajate efectiv nu se face prin achitarea anticipată a acestor subvenții către beneficiarii finali, ci prin stabilirea responsabilităților ce decurg — cu alte cuvinte care sunt „asumate” — din contracte de împrumut cu forță obligatorie care au fost executate până la acea dată. Nu există nicio obligație de a efectua anticipat „plata subvențiilor” neajunse la scadență la 31 decembrie 2001 și nici, în subsidiar, de a deschide un cont special pentru depunerea contraprestației naționale.

—

încălcarea principiilor proporționalității, securității juridice și al protejării încrederii legitime: la punctele 19 și 26 din decizia atacată, Comisia pretinde că cele două cerințe alternative care permit să se considere că cheltuielile au fost efectuate înainte de 31 decembrie 2001 sunt cuprinse în orientările comunicate cu ocazia unei reuniuni a CDRR (Comitetul pentru Dezvoltarea și Reconversia Regiunilor) ce a avut loc la 29 mai 2002, deși aceste orientări au fost distribuite CDRR ulterior datei de 31 decembrie 2001. Reclamanta recunoaște că aceste orientări pot contribui la certificarea încheierii subvențiilor globale destinate subvenționării dobânzii și că dobânzile datorate de către împrumutat nu includ aceste subvenții. Cu toate acestea, este necesar ca deciziile de aplicare și cele privitoare la contractele încheiate în acest sens să fie deopotrivă conforme sau conciliabile cu aceste soluții, ceea ce nu se întâmplă în cazul decizei SGAIA și al contractului în discuție. În orientările menționate, Comisia admite că există și alte metode ce permit luarea în considerare a cheltuielilor respective. Una dintre aceste metode este „asumarea” integrală a finanțării subvenționării dobânzilor nescadente după încheierea programului. Or, tocmai această „asumare” se produce efectiv din momentul în care CGD nu poate să solicite beneficiarilor plata unor sume mai mari decât dobânzile ce nu cuprind subvențiile. Astfel, decizia atacată nu ține seama de soluțiile ce oferă un grad mai mare de conformitate cu SGAIA, mai ușor de executat și mai puțin dezavantajoase pentru intermediar și beneficiari, deopotrivă apte să asigure protecția intereselor aflate în joc. Pe de altă parte, Republica Portugheză și CGD aveau încrederea legitimă că vor putea beneficia de subvenție în condiții diferite de cele care rezultă din orientările amintite, orientări care nu au fost comunicate decât după încheierea programului.

(1) Regulamentul (CEE) nr. 2052/88 al Consiliului din 24 iunie 1988 privind funcțiile Fondurilor structurale și eficacitatea lor, precum și coordonarea activităților proprii între ele și cu operațiunile Băncii Europene de Investiții și ale altor instrumente financiare existente (JO L 185, p. 9).

(2) Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 4253/88 din 19 decembrie 1988 de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2052/88 în ceea ce privește coordonarea colaborării între diferite fonduri structurale, pe de o parte, și între acestea și cele ale Băncii Europene de Investiții și ale altor instrumente financiare existente (JO L 374, p. 1).

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/19

Acțiune introdusă la 6 noiembrie 2007 — Kaul/OAPI — Bayer (ARCOL)

(Cauza T-402/07)

(2008/C 8/34)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Kaul GmbH (Elmshorn, Germania) (reprezentați: G. Würtenberger și R. Kunze, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Bayer AG (Leverkusen, Germania)

Concluziile reclamantei

—	Anularea deciziei Camerei a doua de recurs din 1 august 2007 în cauza R 782/2000-2 privind opoziția formulată în temeiul mărcii comunitare nr. 49 106 „CAPOL” împotriva cererii de înregistrare a mărcii comunitare nr. 195 370 „ARCOL”;

—	admiterea opoziției formulate împotriva cererii de înregistrare a mărcii comunitare nr. 195 370 „ARCOL”;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Persoana care solicită înregistrarea mărcii comunitare: Bayer AG.

Marca comunitară vizată: marca verbală comunitară „ARCOL” pentru produse din clasele 1, 17 și 20 — cererea nr. 195 370.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției: Kaul GmbH.

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: marca verbală comunitară „CAPOL” pentru produse din clasa 1.

Decizia diviziei de opoziție: respinge opoziția în totalitate.

Decizia camerei de recurs: respinge recursul.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b), a articolului 63 alineatul (6), a articolului 73 și a articolului 74 din Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului („RMC”).

În opinia reclamantei, camera de recurs nu a luat în considerare obligațiile impuse de articolul 63 alineatul (6) și de articolul 73 din RMC, nerespectând orientările formulate de Curtea de Justiție în cauza C 29/05 P și refuzând să exercite puterea de apreciere acordată prin articolul 74 alineatul (2) din RMC. În plus, potrivit reclamantei, camera de recurs nu a indicat motivele pe care și-a întemeiat decizia.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/19

Acțiune introdusă la 8 noiembrie 2007 — Union Nationale de l'Apiculture Française și alții/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-403/07)

(2008/C 8/35)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: Union Nationale de l'Apiculture Française (Paris, Franța), Deutscher Berufs- und Erwerbsimkerbund eV (Soltau, Germania), Unione Nazionale Associazioni Apicoltori Italiani (Castel San Pietro Terme, Italia) și Asociación Galega de Apicultura (Santiago de Compostela, Spania) (reprezentant: B. Fau, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamanților

—	Declararea ca fiind admisibilă a cererii de anulare a Directivei 2007/52/CE a Comisiei din 16 august 2007;

—	anularea Directivei 2007/52/CE a Comisiei din 16 august 2007;

—	obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin prezenta acțiune, reclamantele solicită anularea Directivei 2007/52/CE a Comisiei din 16 august 2007 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar, în vederea includerii substanțelor active etoprofos, pirimifos metil și fipronil (1).

În susținerea acțiunii lor în anulare, reclamantele invocă trei motive.

Mai întâi, acestea arată că directiva atacată ar fi fost adoptată cu nerespectarea normelor de procedură care, în opinia reclamantelor, erau obligatorii pentru Comisie. În opinia reclamantelor, deși Comisia a putut să primească delegare din partea Consiliului pentru a adopta, prin directivă, măsurile de executare necesare punerii în aplicare a Directivei 91/414/CEE, aceasta nu ar dispune de competențe pentru a efectua modificarea respectivei directive, în special în ceea ce privește obligațiile impuse statelor membre. Reclamantele arată că directiva atacată nu ar fi o simplă directivă de aplicare, ci o directivă de modificare a Directivei 91/414/CEE și, ca atare, aceasta ar fi trebuit adoptată potrivit procedurii care impune consultarea prealabilă a Parlamentului European. În lipsa unei astfel de consultări, aceasta ar fi afectată de un viciu de procedură.

În plus, reclamantele pretind că, sub pretextul unor modificări ale procedurilor naționale de autorizare a introducerii pe piață a produselor de uz fitosanitar, directiva atacată ar încălca în realitate normele uniforme de evaluare prevăzute de Directiva de bază 91/414/CEE pentru includerea unei substanțe active în anexa I la aceasta.

(1) JO L 214, p. 3.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/20

Acțiune introdusă la 8 noiembrie 2007 — Ryanair/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-404/07)

(2008/C 8/36)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ryanair Ltd (Dublin, Irlanda) (reprezentant: E. Vahida, lawyer)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

—

Constatarea, în conformitate cu articolul 232 CE, a abținerii de a acționa a Comisiei în temeiul obligațiilor acesteia stabilite prin Tratatul CE, prin neprecizarea poziției sale în raport cu plângerea reclamantei adresată Comisiei la 8 mai 2006 și urmată de o scrisoare de punere în întârziere din 31 iulie 2007;

—

obligarea Comisiei la plata în întregime a cheltuielilor de judecată, inclusiv a costurilor suportate de reclamantă în cursul procedurii, chiar și în cazul în care, ca urmare a introducerii prezentei acțiuni, Comisia îndeplinește acțiunile care, în opinia Curții, înlătură necesitatea de a pronunța o decizie sau în cazul în care Curtea respinge cererea ca inadmisibilă și

—	îndeplinirea oricăror acțiuni ulterioare pe care Curtea le consideră potrivite.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta susține că a existat o abținere de a acționa a Comisiei prin neprecizarea poziției acesteia, după ce i s-a solicitat acest lucru în temeiul articolului 232 CE, prin cererea reclamantei adresată Comisiei la 8 mai 2006 privind i) ajutoarele de stat ilegale pretins acordate Air France de către Franța sub forma unor taxe de aeroport diferențiate impuse de aeroporturile franceze în funcție de destinația zborurilor sau ii) alternativ, discriminarea anticoncurențială cu încălcarea articolului 82 CE în beneficiul Air France, în cazul în care se va considera că aeroporturile franceze au acționat în mod autonom.

În sprijinul cererii sale, reclamanta susține că exista o obligație a Comisiei în sensul desfășurării unei examinări diligente și imparțiale a cererii primite în scopul:

—

adoptării unei decizii prin care să se constate fie că măsurile respective nu constituiau ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) CE, fie că măsurile trebuiau considerate ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) CE, însă erau compatibile cu piața comună în temeiul articolului 87 alineatele (2) și (3) CE sau

—	inițierii unei proceduri în temeiul articolului 88 alineatul (2) CE.

Cu titlu subsidiar, reclamanta susține că i s-a solicitat Comisiei, prin plângerea subsidiară a reclamantei în care aceasta susținea încălcarea legislației concurenței, fie să inițieze o procedură referitoare la subiectul plângerii, fie să adopte o decizie definitivă de respingere a plângerii, după ce s-a acordat reclamantei posibilitatea de a formula observații.

Reclamanta susține în continuare că, în condițiile și în lumina faptului că problemele avute în vedere erau familiare Comisiei, perioada de paisprezece luni dintre plângerea reclamantei și scrisoarea sa de punere în întârziere a fost nerezonabil de lungă, iar inacțiunea Comisiei în decursul acelei perioade constituie abținere de a acționa în sensul articolului 232 CE.

În cele din urmă, reclamanta susține că articolul 232 CE permite unei întreprinderi să formuleze o acțiune împotriva neadoptării de către Comisie a unor măsuri care ar fi privit-o în mod direct și individual, și că aceste măsuri pe care Comisia nu le-a adoptat în prezenta cauză o priveau pe reclamantă direct și individual, în calitate de concurentă a Air France.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/21

Acțiune introdusă la 14 noiembrie 2007 — Caisse Fédérale du Crédit Mutuel Centre Est Europe/OAPI (P@YWEB CARD)

(Cauza T-405/07)

(2008/C 8/37)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Caisse Fédérale du Crédit Mutuel Centre Est Europe (Strasbourg, Franța) (reprezentanți: P. Greffe și J. Schouman, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile reclamantei

—

Anularea deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 10 iulie 2007, comunicată la 14 septembrie 2007, cauza R 119/2007-1, în măsura în care aceasta a respins cererea sa de înregistrare a mărcii comunitare P@YWEB CARD, cererea nr. 3 861 044, pentru toate produsele și serviciile solicitate din clasele 9, 36 și 38;

—	înregistrarea mărcii comunitare P@YWEB CARD nr. 3 861 044 pentru toate produsele și serviciile solicitate.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „P@YWEB CARD” pentru produse și servicii din clasele 9, 36 și 38 (cererea nr. 3 861 044)

Decizia examinatorului: refuză înregistrarea

Decizia camerei de recurs: respinge recursul

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului (1), întrucât, potrivit reclamantei și contrar considerațiilor din decizia atacată, termenul „P@YWEB CARD” nu ar fi descriptiv ci, dimpotrivă, distinctiv în ceea ce privește produsele și serviciile solicitate.

(1) Regulamentului (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială 17/vol. 1, p. 146).

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/21

Acțiune introdusă la 14 noiembrie 2007 — Caisse Fédérale du Crédit Mutuel Centre Est Europe/OAPI (PAYWEB CARD)

(Cauza T-406/07)

(2008/C 8/38)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Caisse Fédérale du Crédit Mutuel Centre Est Europe (Strasbourg, Franța) (reprezentanți: P. Greffe și J. Schouman, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile reclamantei

—

Anularea deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 12 septembrie 2007, comunicată la 17 septembrie 2007, cauza R 120/2007-1, în măsura în care aceasta a respins cererea sa de înregistrare a mărcii comunitare PAYWEB CARD, cererea nr. 3 861 051, pentru toate produsele și serviciile solicitate din clasele 9, 36 și 38;

—	înregistrarea mărcii comunitare PAYWEB CARD nr. 3 861 051, pentru toate produsele și serviciile solicitate.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „PAYWEB CARD” pentru produse și servicii din clasele 9, 36 și 38 (cererea nr. 3 861 051)

Decizia examinatorului: refuză înregistrarea

Decizia camerei de recurs: respinge recursul

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului (1), întrucât, potrivit reclamantei și contrar considerațiilor din decizia atacată, termenul „PAYWEB CARD” nu ar fi descriptiv ci, dimpotrivă, distinctiv în ceea ce privește produsele și serviciile solicitate.

(1) Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146).

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/22

Acțiune introdusă la 8 noiembrie 2007 — CMB și Christof/Comisia Comunităților Europene și AER

(Cauza T-407/07)

(2008/C 8/39)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: CMB Maschinenbau & Handels GmbH (Gratkorn, Austria) și J. Christof GmbH (Graz, Austria) (reprezentanți: A. Petsche, N. Niejahr și Q. Azau, lawyers, și F. Young, Solicitor)

Pârâte: Comisia Comunităților Europene și Agenția Europeană pentru Reconstrucție

Concluziile reclamantelor

—	Anularea deciziei;

—	obligarea AER la prezentarea anumitor documente;

—	obligarea AER la plata de despăgubiri pentru prejudiciul suferit de reclamante, în cuantum de 26 862,17 euro și 3 197 968,80 euro, corespunzător costurilor și beneficiului nerealizat, precum și la plata de dobânzi compensatorii de la data la care prejudiciul s-a concretizat;

—	obligarea AER la plata de dobânzi pentru despăgubiri de la data pronunțării hotărârii;

—	obligarea AER și a Comisiei Comunităților Europene la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a cheltuielilor de judecată efectuate de reclamante.

Motivele și principalele argumente

Reclamantele contestă decizia Agenției Europene pentru Reconstrucție din 29 august 2007 prin care s-a confirmat respingerea candidaturii reclamantelor și atribuirea contractului unui alt ofertant, în legătură cu anunțul de participare la contractul de achiziții publice EuropeAid/124192/D/SUP/YU (JO 2006/S 233-248823) pentru furnizarea, livrarea, instalarea, serviciile post-vânzare și formarea în vederea utilizării echipamentelor pentru tratarea și transportul deșeurilor medicale în interiorul Republicii Serbia (exceptând Kosovo). Reclamantele solicită de asemenea despăgubiri pentru pretinsul prejudiciu cauzat de decizie.

În susținerea acțiunii, reclamantele afirmă că autoritatea contractantă nu a respectat criteriile de acordare a contractului, întrucât oferta candidatului selectat nu respecta cerințele tehnice.

În plus, reclamantele afirmă că autoritatea contractantă nu a respectat procedura de achiziții publice aplicabilă, nu a motivat decizia și a încălcat principiul bunei administrări.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/22

Acțiune introdusă la 7 noiembrie 2007 — Crunch Fitness International/OAPI — ILG (CRUNCH)

(Cauza T-408/07)

(2008/C 8/40)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Crunch Fitness International Inc. (New York, Statele Unite ale Americii) (reprezentant: J. Barry, Solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: ILG Ltd (Dun Laoghaire, Irlanda)

Concluziile reclamantei

—	Anularea deciziei Camerei a patra de recurs privind înregistrarea mărcii comunitare pentru servicii din clasa 41;

—	menținerea înregistrării mărcii comunitare pentru servicii din clasa 41;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată efectuate atât în prezenta procedură, cât și în recursul care s-a aflat pe rolul OAPI.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de declarare a nulității: marca figurativă „CRUNCH” pentru produse și servicii din clasele 9, 25 și 41 — marca comunitară nr. 62 083.

Titularul mărcii comunitare: reclamanta.

Partea care solicită declararea nulității mărcii comunitare: ILG Ltd.

Decizia diviziei de anulare: declară nulitatea parțială a mărcii comunitare pentru produse și servicii din clasele 9 și 25.

Decizia camerei de recurs: declară nulitatea mărcii comunitare și pentru servicii din clasa 41.

Motivele invocate: încălcarea articolului 50 alineatul (1) litera (a) sau, în subsidiar, a articolului 50 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, deoarece camera de recurs a greșit atunci când a constatat inexistența unei utilizări serioase în cadrul Comunității a mărcii comunitare menționate în ceea ce privește serviciile din clasa 41.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/23

Acțiune introdusă la 16 noiembrie 2007 — Cohausz/OAPI — Izquierdo Faces (acopat)

(Cauza T-409/07)

(2008/C 8/41)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamant: Prof. dr.-ing. Helge B. Cohausz (Düsseldorf, Germania) (reprezentant: I. Friedhoff, lawyer)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: José Izquierdo Faces (Bilbao, Spania)

Concluziile reclamantului

—	Anularea acțiunii în litigiu [decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 6 septembrie 2007 din cauza R 289/2006-1];

—	obligarea intervenientului și/sau a [OAPI] la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de declarare a nulității: marca figurativă „acopat” pentru servicii din clasele 35 și 42 — Marca comunitară nr. 1 643 782.

Titularul mărcii comunitare: José Izquierdo Faces.

Partea care solicită declararea nulității mărcii comunitare: reclamantul.

Dreptul asupra mărcii al părții care solicită declararea nulității: marca națională verbală „COPAT” pentru produse și servicii din clasele 9, 35, 41 și 42.

Decizia diviziei de anulare: declară nulitatea mărcii comunitare.

Decizia camerei de recurs: anulează decizia diviziei de opoziție și respinge cererea de declarare a nulității.

Motivele invocate: încălcarea articolului 56 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului și a normei 22 alineatul (2) și a normei 40 alineatul (5) din Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, întrucât camera de recurs a reținut în mod incorect că marca națională nu a fost utilizată în Germania în perioada 1996-2001.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/23

Acțiune introdusă la 16 noiembrie 2007 — Jurado Hermanos/OAPI (JURADO)

(Cauza T-410/07)

(2008/C 8/42)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Jurado Hermanos, S.L. (Alicante, Spania) (reprezentant: C. Martín Álvarez, abogada)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile reclamantei

—	Anularea deciziei Camerei a doua de recurs din 3 septembrie 2007 în cauza R 866/2007-2;

—

pronunțarea unei hotărâri cu privire la fondul cauzei prin care, în procedura de reînnoire a mărcii comunitare nr. 240.218, să se recunoască calitatea de parte interesată a JURADO HERMANOS S.L., titulara licenței exclusive și înregistrate a mărcii respective, și prin care să se admită cererea de restitutio in integrum formulată de JURADO HERMANOS S.L. în ceea ce privește reînnoirea mărcii comunitare nr. 240 218 și

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „JURADO” (cererea de înregistrare nr. 240 218).

Produsul sau serviciul: produs din clasa 30.

Titularul mărcii comunitare vizate: CAFETAL DE COSTA RICA S.A.

Decizia atacată în fața camerei de recurs: divizia administrativă a mărcilor și aspectelor juridice respinge cererea de restitutio in integrum formulată de reclamantă, titulara licenței mărcii vizate, ca urmare a anulării înregistrării respectivei mărci din cauza absenței cererii de reînnoire formulate de titularul său.

Decizia camerei de recurs: respinge recursul.

Motivele invocate: încălcarea dreptului la apărare, precum și interpretarea eronată, în prezenta cauză, a articolului 47 și a articolului 78 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 privind marca comunitară.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/24

Acțiune introdusă la 19 noiembrie 2007 — Aer Lingus Group/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-411/07)

(2008/C 8/43)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Aer Lingus Group plc (Dublin, Irlanda) (reprezentanți: A. Burnside, Solicitor, B. van de Walle de Ghelcke, lawyer, T. Snels, lawyer)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

—	Anularea deciziei contestate care a fost adoptată de Comisia Europeană la 11 octombrie 2007;

—	obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin prezenta acțiune, reclamanta solicită anularea Deciziei C (2007) 4600 a Comisiei din 11 octombrie 2007 prin care aceasta din urmă a respins cererea reclamantei de a iniția o procedură în temeiul articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”] și de a adopta măsuri interimare în temeiul articolului 8 alineatul (5) din acest regulament, ca urmare a Deciziei C (2007) 3104 a Comisiei din 27 iunie 2007 („decizia de interzicere”) privind declararea unei concentrări ca fiind incompatibilă cu piața comună și cu funcționarea Acordului SEE (Cauza nr. COMP/M.4439 — Ryanair — Aer Lingus).

Reclamanta susține că articolul 8 alineatele (4) și (5) din Regulamentul (CE) privind concentrările economice a fost interpretat și aplicat greșit de către Comisie prin faptul că aceasta a declarat că nu era competentă să impună societății Ryanair, în urma adoptării deciziei de interzicere, să renunțe la participarea sa minoritară în Aer Lingus sau să adopte alte măsuri pentru a restabili situația anterioară realizării operațiunii de concentrare ori să adopte între timp măsuri interimare.

Reclamanta susține în special că, întrucât Comisia a considerat în mod explicit că participarea minoritară și oferta publică de cumpărare corespunzătoare făcută de Ryanair pentru Aer Lingus formau părți integrante ale aceleiași unice operațiuni de concentrare, rezultă că operațiunea de concentrare interzisă a fost parțial pusă în aplicare. În plus, reclamanta susține că, în aceste circumstanțe, articolul 8 alineatele (4) și (5) din Regulamentul (CE) privind concentrările economice împuternicește Comisia să adopte măsuri privind efectele negative asupra concurenței ce rezultă din această participare minoritară care leagă cele două societăți considerate reciproc ca fiind concurenta cea mai apropiată a celeilalte pe rutele aeriene de transport către sau dinspre Irlanda.

În plus, reclamanta susține că articolul 21 alineatul (3) din Regulamentul (CE) privind concentrările economice a fost încălcat de Comisie prin faptul că nu și-a revendicat competența exclusivă și că a lăsat în schimb deschisă posibilitatea unei intervenții din partea statelor membre.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/24

Acțiune introdusă la 14 noiembrie 2007 — Bayern Innovativ/OAPI — Life Sciences Partners Perstock (LifeScience)

(Cauza T-413/07)

(2008/C 8/44)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Bayern Innovativ — Bayerische Gesellschaft für Innovation und Wissenstransfer mbH (Nürnberg, Germania) (reprezentanți: A. Beschorner, B. Glaser și C. Thomas, lawyers)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Life Sciences Partners Perstock N.V. (Amsterdam, Țările de Jos)

Concluziile reclamantei

—	Anularea deciziei Camerei întâi de recurs nr. R 1545/2006-1 din 2 august 2007 privind marca comunitară nr. 3 585 957 „LifeScience”;

—	respingerea în totalitate a opoziției nr. B 795 270 a intervenientei;

—	dispunerea înregistrării de către OAPI a mărcii comunitare nr. 3 585 957 „LifeScience” astfel cum a fost publicată;

—	obligarea celeilalte părți la plata cheltuielilor de judecată în fața Tribunalului și obligarea intervenientei la plata costurilor aferente procedurii administrative în fața camerei de recurs.

Motivele și principalele argumente

Persoana care solicită înregistrarea mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca figurativă comunitară ce constă într-o reprezentare în culori a spiralei ADN, a unui oval și a unei grile și care conține elementele verbale „LifeScience” scrise în partea inferioară, pentru produse și servicii din clasele 16, 35, 36, 41, 42 — cererea nr. 3 585 957.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției: Life Sciences Partners Perstock N.V.

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: marca figurativă comunitară ce constă într-o reprezentare a nudului unei femei înfășurat într-un lanț ADN și care conține elementele verbale „Life Sciences Partners” pentru servicii din clasele 35 și 36 — cererea nr. 2 136 026.

Decizia diviziei de opoziție: admite opoziția.

Decizia camerei de recurs: respinge recursul.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatului (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/25

Acțiune introdusă la 21 noiembrie 2007 — RedEnvelope/OAPI — Red Letter Days (redENVELOPE)

(Cauza T-415/07)

(2008/C 8/45)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: RedEnvelope, Inc. (San Francisco, Statele Unite ale Americii) (reprezentant: A. Poulter, Solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Red Letter Days Ltd (Londra, Regatul Unit)

Concluziile reclamantei

—	Anularea deciziei nr. R 1117/2005-1 a Camerei întâi de recurs din 14 septembrie 2007, în măsura în care prin decizie au fost admise probe noi în susținerea motivelor de opoziție;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Persoana care solicită înregistrarea mărcii comunitare: reclamanta

Marca comunitară vizată: marca figurativă „redENVELOPE” pentru servicii din clasele 35 și 42 — cererea nr. 1 601 327.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției: Red Letter Days Ltd.

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: mărcile înregistrate și neînregistrate naționale verbale și figurative „RED LETTER”, „RED LETTER DAYS” și „RED LETTER DAYS PLC” pentru produse și servicii din clasele 9, 14, 16, 18, 21, 22, 25, 26, 33, 36, 39, 41, 42, 43 și 44.

Decizia diviziei de opoziție: admite opoziția în parte.

Decizia camerei de recurs: anulează decizia diviziei de opoziție și trimite cauza la divizia de opoziție pentru reexaminare în ceea ce privește articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului.

Motivele invocate: încălcarea articolului 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, întrucât camera de recurs a admis probe noi care permit diviziei de opoziție să ia o decizie întemeiată pe probe de care nu a dispus în procedura anterioară și la care pârâtul nu a avut posibilitatea de a răspunde în fața diviziei de opoziție.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/26

Acțiune introdusă la 21 noiembrie 2007 — RedEnvelope, Inc./OAPI — Red Letter Days (REDENVELOPE)

(Cauza T-416/07)

(2008/C 8/46)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: RedEnvelope, Inc. (San Francisco, Statele Unite ale Americii) (reprezentant: A. Poulter, Solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Red Letter Days Ltd (Londra, Regatul Unit)

Concluziile reclamantei

—	Anularea deciziei Camerei întâi de recurs din 14 septembrie 2007, nr. R 765/2005-1, în măsura în care au fost admise dovezi noi în susținerea motivelor invocate în opoziție;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Persoana care solicită înregistrarea mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca verbală „REDENVELOPE” pentru servicii din clasele 35 și 42 — cererea nr. 1 601 392.

Titularul mărcii sau al semnului indicat în procedura opoziției: Red Letter Days Ltd

Dreptul asupra mărcii al părții care solicită declararea nulității: Mărcile verbale și figurative naționale înregistrate și neînregistrate „RED LETTER”, „RED LETTER DAYS” și „RED LETTER DAYS PLC” pentru produse și servicii din clasele 9, 14, 16, 18, 21, 22, 25, 26, 33, 36, 39, 41, 42, 43 și 44.

Decizia diviziei de opoziție: admite opoziția în parte.

Decizia camerei de recurs: anulează decizia diviziei de opoziție și retrimite cauza diviziei de opoziție spre soluționare din perspectiva articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului.

Motivele invocate: prin admiterea de către camera de recurs a unor dovezi noi a fost încălcat articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, ceea ce va permite diviziei de opoziție să pronunțe o decizie în baza unor dovezi noi, neprezentate anterior și cu privire la care reclamanta nu a putut să formuleze observații în fața diviziei de opoziție.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/26

Acțiune introdusă la 16 noiembrie 2007 — Lodato & C./Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-417/07)

(2008/C 8/47)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Lodato Gennaro & C. SpA (Castel San Giorgio, Italia) (reprezentant: M. A. Calabrese, avvocato)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

—	Anularea Deciziei SG/E/3/MIB/frw D(2007) 8690 a Comisiei din 8 octombrie 2007;

—	obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Acțiunea formulată este îndreptată împotriva deciziei Comisiei din 8 octombrie 2007, prin care a fost respinsă cererea de acces la anumite documente transmise Comisiei de guvernul italian în cursul examinării preliminare a ajutorului de stat nr. 701/98 și a ajutorului de stat nr. 824/01, în ceea ce privește opoziția declarată referitor la divulgarea acestora, formulată de guvernul italian în urma consultării sale de către serviciile Comisiei.

În susținerea pretențiilor sale, reclamanta invocă încălcarea și aplicarea greșită a articolului 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (1). În această privință, se afirmă că pârâta a săvârșit o eroare de interpretare a acestei dispoziții, în sensul că aceasta ar conferi statelor membre dreptul de a interzice divulgarea documentelor originale aparținând statului membru, deținute de instituțiile comunitare.

(1) JO L 145, 31.5.2001, p 43.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/27

Acțiune introdusă la 19 noiembrie 2007 — LIBRO/OAPI — Causley (LiBRO)

(Cauza T-418/07)

(2008/C 8/48)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: LIBRO Handelsgesellschaft mbH (Guntramsdorf, Austria) (reprezentant: G. Prantl, Rechtsanwalt)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Dagmar Causley (Pleidelsheim, Germania)

Concluziile reclamantei

—

anularea deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne din 3 septembrie 2007 (cauza R 1454/2005-4) și modificarea acesteia în sensul că acțiunea introdusă de către reclamantă la Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne este întemeiată și, în consecință, opoziția este respinsă integral;

—	obligarea în solidar a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne și a eventualilor intervenienți la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Persoana care solicită înregistrarea mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca figurativă și verbală „LiBRO” pentru produse și servicii din clasele 2, 9, 14, 16, 18, 20, 25, 28, 35, 38, 41 și 42 (cererea nr. 2 616 753).

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției: Dagmar Causley.

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: marca figurativă „LIBERO” pentru produse și servicii din clasele 9, 38 și 42 (marca comunitară nr. 401 141).

Decizia diviziei de opoziție: respinge în parte acțiunea.

Decizia camerei de recurs: anulează în parte decizia diviziei de opoziție.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 (1) având în vedere că nu există niciun risc de confuzie între mărcile opuse.

(1) Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146).

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/27

Acțiune introdusă la 19 noiembrie 2007 — Okalux/OAPI — Messe Düsseldorf (OKATECH)

(Cauza T-419/07)

(2008/C 8/49)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Okalux GmbH (Marktheidenfeld, Germania) (reprezentant: M. Beckensträter, Rechtsanwältin)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Messe Düsseldorf GmbH

Concluziile reclamantei

—

Anularea deciziei Camerei a doua de recurs din 3 septembrie 2007, în cauza R 766/2007-2, notificată la 18 septembrie 2007, și respingerea cererii din 16 decembrie 2006 de decădere parțială din drepturi a titularului mărcii comunitare nr. 915 058, pentru motivele prezentate în cererea de recurs din 16 mai 2007;

—	în subsidiar, trimiterea cauzei diviziei de anulare pentru rejudecarea recursului formulat la 16 mai 2007;

—	obligarea pârâtului, respectiv a celeilalte părți în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs, la plata cheltuielilor de judecată recuperabile, inclusiv a cheltuielilor efectuate în procedura în fața OAPI.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de declarare a nulității: marca verbală „OKATECH” pentru produse și servicii din clasele 6, 19 și 42 (marca comunitară nr. 915 058).

Titularul mărcii comunitare: reclamanta.

Partea care solicită declararea nulității mărcii comunitare: Messe Düsseldorf GmbH.

Decizia diviziei de anulare: anulează marca respectivă pentru serviciile din clasa 42; anularea respectivei decizii în privința cheltuielilor de judecată.

Decizia camerei de recurs: respinge recursul ca inadmisibil.

Motivele invocate: în special, încălcarea articolelor 57 și 77a din Regulamentul (CE) nr. 40/94 (1), precum și a dreptului de a fi audiat.

(1) Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146).

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/28

Acțiune introdusă la 15 noiembrie 2007 — Ryanair/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-423/07)

(2008/C 8/50)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ryanair Ltd (Dublin, Irlanda) (reprezentant: E. Vahida, lawyer)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

—	declararea faptului că, în conformitate cu articolul 232 CE, prin neprecizarea unei poziții cu privire la plângerea reclamantei depusă la Comisie la 3 noiembrie 2005, urmată de o scrisoare de notificare oficială la 31 iulie 2007, Comisia nu a acționat potrivit obligațiilor prevăzute de Tratatul CE;

—

obligarea Comisiei la plata tuturor cheltuielilor de judecată, inclusiv a acelora efectuate de reclamantă în prezenta procedură chiar dacă, în urma formulării acțiunii, Comisia adoptă o acțiune, ceea ce în opinia Tribunalului conduce la dispariția necesității de a pronunța o hotărâre, sau dacă acțiunea este respinsă de Tribunal ca fiind inadmisibilă;

—	dispunerea oricărei măsuri pe care Tribunalul o va considera adecvată.

Motivele și principalele argumente

Prin cererea formulată, reclamanta pretinde că prin neprecizarea de către Comisie a poziției sale, după solicitarea formulată în acest sens potrivit articolului 232 CE, în baza unei plângeri depuse de reclamantă la 3 noiembrie 2005, privind ajutorul de stat ilegal acordat Lufthansa și partenerilor acesteia din Star Alliance prin utilizarea exclusivă a Terminalului 2 al Aeroportului din München sau, în subsidiar, privind discriminarea anticompetitivă în favoarea Lufthansa și a partenerilor săi din Star Alliance, dacă se consideră că Aeroportul din München a acționat în mod autonom, Comisia s-a abținut să acționeze. Rezervarea acestui terminal de către Aeroportul din Munchen pentru eventualii concurenți ai reclamantei ar constitui un abuz de poziție dominantă și prin urmare o încălcare a articolului 82 CE.

În susținerea primului motiv, reclamanta afirmă că era obligația Comisiei să efectueze o examinare imparțială și diligentă a plângerii, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului (1), cu Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (2) și cu Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei (3), fie pentru a adopta o decizie prin care să se declare că măsurile luate de stat nu constituie ajutor în sensul articolului 87 alineatul (1) CE sau că acele măsuri urmează să fie considerate ajutor de stat în sensul prevederii menționate, dar sunt compatibile cu piața comună potrivit articolului 87 alineatele (2) și (3) CE, fie pentru a iniția o procedură în temeiul articolului 82 alineatul (2) CE.

În subsidiar, reclamanta afirmă că era obligația Comisiei ca, la primirea plângerii subsidiare privind un pretins abuz de poziție dominantă, fie să inițieze o procedură cu privire la subiectul plângerii, fie să adopte o decizie definitivă de respingere a plângerii, după ce i s-ar fi dat posibilitatea reclamantei să își prezinte observațiile.

În continuare, reclamanta afirmă că perioada de douăzeci de luni cuprinsă între plângerea reclamantei și scrisoarea acesteia de notificare oficială este exagerat de lungă, iar inacțiunea Comisiei în cursul acestei perioade constituie o abținere de a acționa în sensul articolului 232 CE.

(1) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, p. 1).

(2) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 1, p. 1).

(3) Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 123, p. 18).

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/29

Acțiune introdusă la 20 noiembrie 2007 — Pioneer Hi-Bred International/OAPI (OPTIMUM)

(Cauza T-424/07)

(2008/C 8/51)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Pioneer Hi-Bred International, Inc. (Johnston, Statele Unite ale Americii) (reprezentanți: G. Würtenberger, R. Kunze și T. Wittmann, lawyers)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile reclamantei

—	Anularea deciziei Camerei a doua de recurs din 11 septembrie 2007 în cauza R 288/2007-2 privind cererea de înregistrare nr. 4 893 053 a mărcii comunitare „OPTIMUM”;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „OPTIMUM” pentru produse din clasa 1 — cererea nr. 4 893 053.

Decizia examinatorului: refuză înregistrarea.

Decizia camerei de recurs: respinge recursul.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c), a articolului 7 alineatul (2), a articolului 73 și a articolului 74 din Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului întrucât nu s-a luat în considerare faptul că produsele în cauză sunt destinate unui public specializat și întrucât decizia nu se întemeiază pe dovezi privind utilizarea mărcii a cărei înregistrare s-a solicitat.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/30

Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 22 noiembrie 2007 — Michail/Comisia Comunităților Europene

(Cauza F-67/05) (1)

(Funcție publică - Funcționari - Evaluare - Raport asupra evoluției carierei - Exercițiul de evaluare pentru anul 2003 - Acțiune în anulare - Acțiune în despăgubiri)

(2008/C 8/52)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamant: Christos Michail (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: C. Meïdanis, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: H. Tserepa-Lacombe, agent, asistat de E. Bourtzalas, avocat)

Obiectul

Pe de o parte, o acțiune având ca obiect anularea raportului asupra evoluției carierei reclamantului pentru exercițiul de evaluare a activității din perioada 1 aprilie-31 decembrie 2003, precum și, pe de altă parte, o cerere de daune-interese.

Dispozitivul

1)	Anulează raportul asupra evoluției carierei domnului Michail întocmit pentru perioada 1 aprilie-31 decembrie 2003.

2)	Respinge celelalte capete de cerere.

3)	Obligă Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 229, 17.9.2005, p. 33 (cauză înregistrată inițial la Tribunalul de Primă Instanță al Comunităților Europene cu numărul T-284/05 și trimisă la Tribunalul Funcției Publice al Uniunii Europene prin ordonanța din 15.12.2005).

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/30

Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 22 noiembrie 2007 — Michail/Comisia Comunităților Europene

(Cauza F-34/06) (1)

(Funcție publică - Funcționari - Evaluare - Raport asupra evoluției carierei - Exercițiul de evaluare pentru anul 2004 - Acțiune în anulare - Acțiune în despăgubiri)

(2008/C 8/53)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Christos Michail (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: C. Meïdanis)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: inițial C. Berardis-Kayser și K. Herrmann, agenți, ulterior H. Tserepa-Lacombe, agent, asistați de E. Bourtzalas, avocat)

Obiectul

Pe de o parte, anularea raportului asupra evoluției carierei reclamantului pentru exercițiul 2004, iar pe de altă, parte o cerere de daune-interese.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 154, 1.7.2006, p. 24.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/31

Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 22 noiembrie 2007 — Dittert/Comisia Comunităților Europene

(Cauza F-109/06) (1)

(Funcție publică - Funcționari - Promovare - Puncte de prioritate - Dosar personal incomplet - Omiterea punctelor de prioritate din dosarul informatic de promovare numit „Sysper 2’ - Incident tehnic - Comitetul de promovare A* - Atribuirea unui număr de puncte inferior propunerii ierarhiei)

(2008/C 8/54)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Daniel Dittert (Luxemburg, Luxemburg) (reprezentanți: B. Cortese și C. Cortese, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: G. Berscheid și K. Herrmann, agenți)

Obiectul

Anularea deciziei AIPN de a atribui reclamantului, funcționar al Comisiei care a fost omis din greșeală de pe listele de promovare ale Direcției sale Generale, un număr de puncte de prioritate inferior celui dorit de aceasta din urmă și insuficient pentru a permite promovarea sa în temeiul exercițiului de promovare pentru anul 2005.

Dispozitivul

1)	Anulează decizia Comisiei Comunităților Europene prin care se atribuie domnului Dittert un număr de puncte de prioritate insuficient pentru a fi promovat în temeiul exercițiului de promovare pentru anul 2005.

2)	Anulează decizia Comisiei Comunităților Europene prin care se stabilește lista funcționarilor promovați în cadrul exercițiului de promovare pentru anul 2005, publicată în Informations administratives nr. 85-2005 din 23 noiembrie 2005, în măsura în care aceasta nu conține numele domnului Dittert.

3)	Comisia Comunităților Europene suportă cheltuielile de judecată ale domnului Dittert, precum și propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 281, 18.11.2006, p. 47.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/31

Hotărârea Tribunalului Funcției Publice din 22 noiembrie 2007 — Carpi Badia/Comisia Comunităților Europene

(Cauza F-110/06) (1)

(2008/C 8/55)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: José Maria Carpi Badia (Luxemburg, Luxemburg) (reprezentanți: B. Cortese și C. Cortese, avocați)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: G. Berscheid și K. Herrmann)

Obiectul

Dispozitivul

1)	Anulează decizia Comisiei Comunităților Europene prin care se atribuie domnului Carpi Badia un număr de puncte de prioritate insuficient pentru a fi promovat în temeiul exercițiului de promovare pentru anul 2005.

Anulează decizia Comisiei Comunităților Europene prin care se stabilește lista funcționarilor promovați în cadrul exercițiului de promovare pentru anul 2005, publicată în Informations administratives nr. 85-2005 din 23 noiembrie 2005, în măsura în care aceasta nu conține numele domnului Carpi Badia.

3)	Comisia Comunităților Europene suportă cheltuielile de judecată ale domnului Carpi Badia, precum și propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 281, 18.11.2006, p. 48.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/32

Acțiune introdusă la 31 octombrie 2007 — Menidiatis/Comisia Comunităților Europene

(Cauza F-128/07)

(2008/C 8/56)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Andreas Menidiatis (Sint-Genesius-Rode, Belgia) (reprezentant: S. Pappas, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantului

—	Anularea deciziei Comisiei din 21 decembrie 2006 de respingere a candidaturii reclamantului pentru postul vacant de șef al Reprezentanței Comisiei în Grecia și de numire în acest post a unui alt candidat;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii sale, reclamantul invocă mai multe motive împotriva deciziei de respingere a candidaturii sale pentru postul vacant de șef al Reprezentanței Comisiei în Grecia. Mai întâi, acesta invocă ilegalitatea și nerespectarea procedurii de recrutare. Apoi, reclamantul invocă ilegalitatea și nerespectarea anunțului pentru ocuparea postului vacant.

Un alt motiv se întemeiază pe încălcarea articolului 11a din Statutul funcționarilor. În plus, reclamantul invocă ilegalitatea scăderii nivelului postului de șef al Reprezentanței la Atena și ilegalitatea deciziei din 7 iulie 2004 privind modalitățile de ocupare a posturilor de șef al Reprezentanței.

În plus, se invocă întârzierea publicării anunțului pentru ocuparea postului vacant și de asemenea absența motivării refuzului de acces la documentele solicitate de reclamant în reclamația sa. În sfârșit, reclamantul invocă încălcarea normelor privind rotația personalului care ocupă „posturi sensibile” și afirmă că mai multe indicii demonstrează existența unui abuz de putere.

12.1.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 8/32

Acțiune introdusă la 31 octombrie 2007 — Vinci/Banca Centrală Europeană

(Cauza F-130/07)

(2008/C 8/58)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Fiorella Vinci (Schöneck, Germania) (reprezentant: B. Karthaus, Rechtsanwalt)

Pârâtă: Banca Centrală Europeană

Concluziile reclamantei

—

Constatarea faptului că depunerea la dosarul personal a scrisorii pârâtei din 5 martie 2007 (07) 139a H KK7bk HEAL, a scrisorii din 5 martie 2007 (07) 139b H KK/bk HEAL și înregistrarea „Medical Certificate” eliberat de dr. Schön la 24 aprilie 2007, precum și înregistrarea rezultatelor vizitei medicale efectuate la Deutsche Klinik für Diagnostik privind starea de sănătate a reclamantei din 2 aprilie 2007 în dosarul medical sunt nelegale;

—	constatarea nelegalității deciziei pârâtei din 3 septembrie 2007 (07) 772 PSR JMC/cc APPE prin care aceasta refuză ștergerea datelor personale pe care le conțin documentele menționate la punctul 1;

—	constatarea faptului că decizia pârâtei din 5 martie 2007, prin care reclamanta este obligată să efectueze o vizită medicală, este lipsită de efecte juridice;

—	obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 10 000,00 euro;

—	obligarea Băncii Centrale Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În primul capăt de cerere, reclamanta solicită constatarea faptului că depunerea documentelor menționate în cerere la dosarul personal și la dosarul medical separat este nelegală. Al doilea capăt de cerere vizează constatarea nelegalității refuzului pârâtei de a șterge datele personale obținute în mod ilegal. În motivarea cererii, reclamanta susține că Staff Rule 5.13.4 a Băncii Central Europene (BCE) s-ar opune atât obținerii cât și înregistrării de date medicale, întrucât aceasta, pe de o parte, nu autorizează prelucrarea categoriilor speciale de date personale prevăzute la articolul 10 din Regulamentul nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (denumit în continuare „Regulamentul nr. 45/2001”), și, pe de altă parte, nu prevede, contrar articolului 10 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 45/2001, niciun scop care face necesară prelucrarea.

În cel de al treilea capăt de cerere, se solicită anularea deciziei Comisiei din 5 martie 2007 prin care s-a dispus obligarea reclamantei să efectueze o vizită medicală. Reclamanta își întemeiază cererea de anulare pe săvârșirea unui abuz de putere, precum și pe nerespectarea normelor fundamentale de procedură ce rezultă din Staff Rule 5.13.4. Potrivit acesteia, numai „Medical Adviser” care funcționează în cadrul BCE este împuternicit să dispună alte măsuri medicale, de exemplu, efectuarea unei vizite medicale, iar nu și superiorii direcți ai reclamantei.

În plus, reclamanta solicită repararea prejudiciului moral care i-a fost cauzat prin faptul că a fost obligată să efectueze o vizită medicală completă, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic corespunzător.

		ISSN 1830-3668
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 8

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 51 12 ianuarie 2008

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție
2008/C 008/01	Ultima publicație a Curții de Justiție în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene JO C 315, 22.12.2007	1

	V Anunțuri
	PROCEDURI JURISDICȚIONALE
	Curtea de Justiție
2008/C 008/02	Cauza C-525/04 P: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 22 noiembrie 2007 — Regatul Spaniei/Comisia Comunităților Europene, Lenzing AG (Recurs — Ajutoare de stat — Nerecuperarea contribuțiilor, a suprataxelor de întârziere și a dobânzilor datorate — Admisibilitate — Criteriul creditorului privat)	2

2008/C 008/03	Cauza C-260/05 P: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 22 noiembrie 2007 — Sniace, SA/Comisia Comunităților Europene, Republica Austria, Lenzing Fibers GmbH (fostă Lenzing Lyocell GmbH & Co. KG), Land Burgenland (Recurs — Ajutoare de stat — Admisibilitate — Act care privește în mod individual recurenta)	2

2008/C 008/04	Cauza C-319/05: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 15 noiembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Federală Germania (Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor — Articolele 28 CE și 30 CE — Directiva 2001/83/CE — Preparat din usturoi sub formă de capsule — Preparat comercializat în mod legal ca supliment alimentar în anumite state membre — Preparat clasificat ca medicament în statul membru de import — Noțiunea medicament — Obstacol — Justificare — Sănătate publică — Proporționalitate)	3

2008/C 008/05	Cauza C-330/05: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 15 noiembrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Hovrätten för Övre Norrland — Suedia) — Procedură penală împotriva lui Fredrik Granberg (Accize — Uleiuri minerale — Transport atipic)	3

2008/C 008/06	Cauza C-162/06: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 15 noiembrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunal Supremo — Spania) — International Mail Spain SL/Administración del Estado, Correos (Directiva 97/67/CE — Norme comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale — Liberalizarea serviciilor poștale — Posibilitatea de a rezerva poșta transfrontalieră prestatorului serviciului poștal universal în măsura în care este necesar pentru menținerea serviciului universal)	4

2008/C 008/07	Cauza C-59/07: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 15 noiembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei (Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Directiva 2003/109/CE — Statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung — Netranspunerea în termenul prevăzut)	4

2008/C 008/08	Cauza C-465/07: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Nederlandse Raad van State (Țările de Jos) la 17 octombrie 2007 — M. și N. Elgafaji/Staatssecretaris van Justitie	5

2008/C 008/09	Cauza C-466/07: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Landesarbeitsgericht Düsseldorf (Germania) la 22 octombrie 2007 — Dietmar Klarenberg/Ferrotron Technologies GmbH	5

2008/C 008/10	Cauza C-469/07: Acțiune introdusă la 22 octombrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Marele Ducat al Luxemburgului	6

2008/C 008/11	Cauza C-477/07: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Hof van beroep te Antwerpen (Belgia) la 29 octombrie 2007 — Gerlach & Co NV/Belgische Staat	6

2008/C 008/12	Cauza C-482/07: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Rechtbank te 's-Gravenhage (Țările de Jos) la 2 noiembrie 2007 — AHP Manufacturing BV/Bureau voor de Industriële Eigendom, cunoscutde asemenea sub denumirea Octrooicentrum Nederland	6

2008/C 008/13	Cauza C-483/07 P: Recurs introdus la 5 noiembrie 2007 de Galileo Lebensmittel GmbH & Co. KG împotriva ordonanței Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) pronunțate la 28 august 2007 în cauza T-46/06, Galileo Lebensmittel GmbH & Co. KG/Comisia Comunităților Europene	7

2008/C 008/14	Cauza C-484/07: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Rechtbank te 's-Gravenhage, în cadrul ședinței din Roermond (Țările de Jos), la 31 octombrie 2007 — Fatma Pehlivan/Staatssecretaris van Justitie	8

2008/C 008/15	Cauza C-487/07: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Court of Appeal (Civil Division) (Regatul Unit) la 5 noiembrie 2007 — L'Oréal SA, Lancôme parfums et beauté & Cie SNC, Laboratoire Garnier & Cie/Bellure NV, Malaika Investments Ltd, care își desfășoară activitatea sub numele commercial Honey pot cosmetic & Perfumery Sales, Starion International Ltd	8

2008/C 008/16	Cauza C-488/07: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Court of Session (Scoția), Edinburgh (Regatul Unit) la 5 noiembrie 2007 — Royal Bank of Scotland plc/The Commissioners of Her Majesty's Revenue & Customs	9

2008/C 008/17	Cauza C-494/07: Acțiune introdusă la 12 noiembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Elenă	10

2008/C 008/18	Cauza C-507/07: Acțiune introdusă la 20 noiembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Franceză	10

	Tribunalul de Primă Instanță
2008/C 008/19	Cauze conexate T-3/00 și T-337/04: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 27 noiembrie 2007 — Pitsiorlas/Consiliul Uniunii Europene și Banca Centrală Europeană (Acces la documente — Acordul Basel-Nyborg — Acțiune în anulare — Acte atacabile — Motivare — Excepție de ilegalitate — Decizia 93/731/CE — Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene — Acțiune în despăgubiri — Răspundere extracontractuală a Comunității pentru comportamentul ilicit al organelor acestora — Prejudiciu — Legătură de cauzalitate)	11

2008/C 008/20	Cauza T-205/04: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 20 noiembrie 2007 — Ianniello/Comisia Comunităților Europene (Funcție publică — Funcționari — Raport asupra evoluției carierei — Exercițiul de evaluare 2001/2002 — Acțiune în anulare — Acțiune în despăgubiri)	11

2008/C 008/21	Cauza T-308/04: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 20 noiembrie 2007 — Ianniello/Comisia Comunităților Europene (Funcție publică — Funcționari — Raport asupra evoluției carierei — Exercițiul de evaluare 2001/2002 — Acțiune în anulare — Acțiune în despăgubiri)	12

2008/C 008/22	Cauza T-103/05: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 20 noiembrie 2007 — P/Comisia Comunităților Europene (Funcționari — Remunerație — Absență nemotivată — Pierderea beneficiului remunerației — Articolul 59 din Statutul funcționarilor — Certificat medical)	12

2008/C 008/23	Cauza T-214/05: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 28 noiembrie 2007 — Vounakis/Comisia Comunităților Europene (Funcție publică — Funcționari — Raport asupra evoluției carierei — Exercițiu de evaluare pentru anul 2003 — Definirea obiectivelor de atins — Obligație de motivare — Incoerență între note și comentarii — Eroare vădită de apreciere)	12

2008/C 008/24	Cauza T-434/05: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 27 noiembrie 2007 — Gateway/OAPI — Fujitsu Siemens Computers (ACTIVY Media Gateway) (Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii verbale comunitare ACTIVY Media Gateway — Mărci comunitare și naționale verbale și figurative anterioare Gateway și GATEWAY — Motive relative de refuz — Lipsa riscului de confuzie — Lipsa similitudinii semnelor — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 — Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 40/94)	13

2008/C 008/25	Cauza T-458/05: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 20 noiembrie 2007 — Tegometall International/OAPI — Wuppermann (TEK) (Marcă comunitară — Procedură de declarare a nulității — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale TEK — Obiectul litigiului — Respectarea dreptului la apărare — Motive absolute de refuz — Caracter descriptiv — Articolul 7 alineatul (1) literele (b), (c) și (g) și articolul 51 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 40/94)	13

2008/C 008/26	Cauza T-111/06: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 21 noiembrie 2007 — Wesergold Getränkeindustrie/OAPI — Lidl Stiftung (VITAL FIT) (Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii figurative comunitare VITAL FIT — Marcă verbală națională anterioară VITAFIT — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 — Dreptul de a fi ascultat — Obligație de motivare)	14

2008/C 008/27	Cauza T-149/06: Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 20 noiembrie 2007 — Castellani/OAPI — Markant Handels und Service (CASTELLANI) (Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative CASTELLANI — Mărci naționale verbale anterioare CASTELLUM și CASTELLUCA — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94)	14

2008/C 008/28	Cauza T-418/05: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 22 noiembrie 2007 — Investire Partecipazioni SpA/Comisia Comunităților Europene (Acțiune în anulare — FEDER — Act care nu poate fi supus căilor de atac — Act pregătitor — Inadmisibilitate)	15

2008/C 008/29	Cauza T-102/06: Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 22 noiembrie 2007 — Investire Partecipazioni/Comisia Comunităților Europene (Acțiune în anulare — FEDER — Reducerea contribuției financiare — Lipsa interesului direct — Inadmisibilitate)	15

2008/C 008/30	Cauza T-183/07 R: Ordonanța președintelui Tribunalului de Primă Instanță din 9 noiembrie 2007 — Republica Polonă/Comisia Comunităților Europene (Măsuri provizorii — Directiva 2003/87/CE — Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră — Planul național de alocare a cotelor de emisie pentru Polonia pentru perioada 2008-2012 — Decizie a Comisiei de respingere — Cerere de suspendare a executării — Lipsa urgenței)	16

2008/C 008/31	Cauza T-215/07 R: Ordonanța judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii din 15 noiembrie 2007 — Donnici/Parlamentul European (Măsuri provizorii — Decizie a Parlamentului European — Verificarea prerogativelor aleșilor — Invalidarea unui mandat parlamentar rezultat din aplicarea dreptului electoral național — Cerere de suspendare a executării — Admisibilitate — Fumus boni juris — Urgență — Evaluare comparativă a intereselor)	16

2008/C 008/32	Cauza T-398/07: Acțiune introdusă la 31 octombrie 2007 — Spania/Comisia Comunităților Europene	17

2008/C 008/33	Cauza T-401/07: Acțiune introdusă la 2 noiembrie 2007 — Caixa Geral de Depósitos, SA/Comisia Comunităților Europene	17

2008/C 008/34	Cauza T-402/07: Acțiune introdusă la 6 noiembrie 2007 — Kaul/OAPI — Bayer (ARCOL)	19

2008/C 008/35	Cauza T-403/07: Acțiune introdusă la 8 noiembrie 2007 — Union Nationale de l'Apiculture Française și alții/Comisia Comunităților Europene	19

2008/C 008/36	Cauza T-404/07: Acțiune introdusă la 8 noiembrie 2007 — Ryanair/Comisia Comunităților Europene	20

2008/C 008/37	Cauza T-405/07: Acțiune introdusă la 14 noiembrie 2007 — Caisse Fédérale du Crédit Mutuel Centre Est Europe/OAPI (P@YWEB CARD)	21

2008/C 008/38	Cauza T-406/07: Acțiune introdusă la 14 noiembrie 2007 — Caisse Fédérale du Crédit Mutuel Centre Est Europe/OAPI (PAYWEB CARD)	21

2008/C 008/39	Cauza T-407/07: Acțiune introdusă la 8 noiembrie 2007 — CMB și Christof/Comisia Comunităților Europene și AER	22

2008/C 008/40	Cauza T-408/07: Acțiune introdusă la 7 noiembrie 2007 — Crunch Fitness International/OAPI — ILG (CRUNCH)	22

2008/C 008/41	Cauza T-409/07: Acțiune introdusă la 16 noiembrie 2007 — Cohausz/OAPI — Izquierdo Faces (acopat)	23

2008/C 008/42	Cauza T-410/07: Acțiune introdusă la 16 noiembrie 2007 — Jurado Hermanos/OAPI (JURADO)	23

2008/C 008/43	Cauza T-411/07: Acțiune introdusă la 19 noiembrie 2007 — Aer Lingus Group/Comisia Comunităților Europene	24

2008/C 008/44	Cauza T-413/07: Acțiune introdusă la 14 noiembrie 2007 — Bayern Innovativ/OAPI — Life Sciences Partners Perstock (LifeScience)	24

2008/C 008/45	Cauza T-415/07: Acțiune introdusă la 21 noiembrie 2007 — RedEnvelope/OAPI — Red Letter Days (redENVELOPE)	25

2008/C 008/46	Cauza T-416/07: Acțiune introdusă la 21 noiembrie 2007 — RedEnvelope, Inc./OAPI — Red Letter Days (REDENVELOPE)	26

2008/C 008/47	Cauza T-417/07: Acțiune introdusă la 16 noiembrie 2007 — Lodato & C./Comisia Comunităților Europene	26

2008/C 008/48	Cauza T-418/07: Acțiune introdusă la 19 noiembrie 2007 — LIBRO/OAPI — Causley (LiBRO)	27

2008/C 008/49	Cauza T-419/07: Acțiune introdusă la 19 noiembrie 2007 — Okalux/OAPI — Messe Düsseldorf (OKATECH)	27

2008/C 008/50	Cauza T-423/07: Acțiune introdusă la 15 noiembrie 2007 — Ryanair/Comisia Comunităților Europene	28

2008/C 008/51	Cauza T-424/07: Acțiune introdusă la 20 noiembrie 2007 — Pioneer Hi-Bred International/OAPI (OPTIMUM)	29

	Tribunalul Funcției Publice al Uniunii Europene
2008/C 008/52	Cauza F-67/05: Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 22 noiembrie 2007 — Michail/Comisia Comunităților Europene (Funcție publică — Funcționari — Evaluare — Raport asupra evoluției carierei — Exercițiul de evaluare pentru anul 2003 — Acțiune în anulare — Acțiune în despăgubiri)	30

2008/C 008/53	Cauza F-34/06: Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 22 noiembrie 2007 — Michail/Comisia Comunităților Europene (Funcție publică — Funcționari — Evaluare — Raport asupra evoluției carierei — Exercițiul de evaluare pentru anul 2004 — Acțiune în anulare — Acțiune în despăgubiri)	30

2008/C 008/54	Cauza F-109/06: Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 22 noiembrie 2007 — Dittert/Comisia Comunităților Europene (Funcție publică — Funcționari — Promovare — Puncte de prioritate — Dosar personal incomplet — Omiterea punctelor de prioritate din dosarul informatic de promovare numit Sysper 2 — Incident tehnic — Comitetul de promovare A* — Atribuirea unui număr de puncte inferior propunerii ierarhiei)	31

2008/C 008/55	Cauza F-110/06: Hotărârea Tribunalului Funcției Publice din 22 noiembrie 2007 — Carpi Badia/Comisia Comunităților Europene (Funcție publică — Funcționari — Promovare — Puncte de prioritate — Dosar personal incomplet — Omiterea punctelor de prioritate din dosarul informatic de promovare numit Sysper 2 — Incident tehnic — Comitetul de promovare A* — Atribuirea unui număr de puncte inferior propunerii ierarhiei)	31

2008/C 008/56	Cauza F-128/07: Acțiune introdusă la 31 octombrie 2007 — Menidiatis/Comisia Comunităților Europene	32

2008/C 008/57	Cauza F-129/07: Acțiune introdusă la 31 octombrie 2007 — Kremlis/Comisia Comunităților Europene	32

2008/C 008/58	Cauza F-130/07: Acțiune introdusă la 31 octombrie 2007 — Vinci/Banca Centrală Europeană	32