22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/1

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 25 mai 2007„Asigurarea egalității de șanse pentru toți tinerii — Participarea socială deplină”

(2007/C 314/01)

CONSILIUL ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

întrucât:

(1)	Anul european al egalității de șanse pentru toți (2007) (1) își propune să sublinieze valoarea unei societăți juste bazate pe coeziune socială și să stimuleze o dezbatere amplă privind modalitățile de îmbunătățire a participării grupurilor defavorizate și a grupurilor supuse discriminării.

(2)

În rezoluția sa din 18 mai 2004 (2), Consiliul a reafirmat că mediul social în care cresc tinerii are un impact direct asupra reușitei strategiilor politice și a măsurilor de promovare a egalității de șanse și a integrării sociale și profesionale, și că anumite circumstanțe pentru care tinerii nu sunt, de regulă, responsabili împiedică adesea participarea socială a acestora, le limitează capacitatea de a-și exercita drepturile civile și se află în contradicție flagrantă cu principiul egalității de șanse.

(3)

La 18 mai 2004 (3) Consiliul a subliniat importanța rolului tinerilor în combaterea rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului, a lipsei de toleranță asociate acestora și a tuturor formelor de discriminare, precum și a rolului acestora în promovarea diversității culturale, a respectului reciproc, a toleranței și a solidarității.

(4)

Consiliul European a adoptat, la summit-ul de primăvară din 2005, Pactul european pentru tineret, ca element al strategiei de la Lisabona revizuite, urmărind — prin intermediul unor eforturi politice orizontale — să stimuleze educația și formarea tinerilor, mobilitatea acestora, precum și integrarea lor profesională și participarea lor socială, o atenție deosebită acordându-li-se tinerilor care dispun de oportunități reduse.

(5)

La summit-ul de primăvară din 2006, Consiliul European a descris coeziunea socială și promovarea egalității de șanse pentru toți ca fiind un fundament de o importanță crucială pentru politicile de reformă ale statelor membre în domeniul economic și în cel al ocupării forței de muncă, în conformitate cu obiectivele procesului de la Lisabona și a considerat că măsurile de punere în aplicare a Pactului european pentru tineret reprezintă o prioritate.

(6)

Incluziunea socială reprezintă o prioritate majoră a programului Tineretul în acțiune (4) și a fost stabilită, prin urmare, o strategie în vederea facilitării accesului la activitățile programului, în special pentru tinerii provenind din medii mai puțin privilegiate din punct de vedere educațional, socio-economic, cultural și geografic precum și pentru cei cu handicap.

(7)

În contribuția sa la reuniunea Consiliului European de primăvară din 2007, Consiliul a identificat patru priorități cheie în vederea continuării procesului de punere în aplicare a Pactului european pentru tineret, și anume: supsprijinul acordat tinerilor în etapele de tranziție dintre educație, formare și muncă; necesitatea existenței unor trasee individuale către integrare; necesitatea existenței unor strategii locale și regionale coerente pentru punerea în aplicare a pactului; și o prezență mai semnificativă a dimensiunii reprezentate de tineret în procesul global de punere în aplicare a strategiei de la Lisabona.

(8)

Consiliul European de primăvară din 2007 a invitat Comisia să prezinte un raport interimar în toamna anului 2007 în vederea unei propuneri privind orientările integrate pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă (2008-2011). Consiliul a făcut apel la utilizarea unei abordări consolidate a muncii, bazată pe ciclul de viață, în vederea îmbunătățirii accesului la piața muncii. Statele membre au convenit să dezvolte în continuare politicile care promovează rolul tinerilor, inclusiv tranziția acestora de la viața școlară la cea profesională, în calitate de participanți activi în economie și pe piața muncii, având ca scop utilizarea întregului lor potențial pentru a contribui la dezvoltarea economică și socială a societăților noastre.

(9)

În cadrul dialogului structurat, tinerii și reprezentanții organizațiilor de tineret s-au reunit în aprilie 2007 la Köln cu ocazia evenimentului pentru tineret organizat de președinția germană și au identificat un număr de priorități și angajamente politice în vederea îmbunătățirii egalității de șanse și a participării sociale sub forma unui plan de acțiune.

IAU NOTĂ că:

Șansele egale de participare socială trebuie să însemne dreptul tuturor tinerilor de a avea acces la educație și formare de înaltă calitate, la locuințe, la „muncă de calitate” și la toate aspectele pertinente care țin de securitatea socială și/sau de sistemele de ocupare a forței de muncă, respectând legislația și practicile naționale și în conformitate cu legislația comunitară, și de a participa la dezbaterile sociale și politice și la procesele de luare de decizii care îi vizează și, nu în cele din urmă, de a se bucura de un stil de viață sănătos și autonom, având la dispoziție timp liber pentru a se ocupa de propriile centre de interes;

Anul european al egalității de șanse pentru toți urmărește să determine conștientizarea de către cetățenii Uniunii Europene a dreptului acestora la tratament egal și să lanseze o dezbatere cu privire la avantajele diversității atât pentru societate, cât și pentru fiecare individ în parte. Pentru a le permite tinerilor să-și exercite drepturile, aceștia au nevoie de informații personalizate și de sprijin în angajamentul lor împotriva tuturor formelor de discriminare. Aceste informații și acest sprijin trebuie furnizate nu doar de către familiile acestora, ci și de societate în general — în special de sistemul de învățământ, de entitățile active în domeniul tineretului, ONG-uri, mass-media, precum și de administrațiile de la toate nivelurile și organismele care acționează împotriva discriminării la nivel național;

Politicile statelor membre și cele europene care au drept scop o integrare socială și profesională mai bună a tinerilor trebuie să țină seama de numărul deosebit de mare de probleme existente în zonele urbane și rurale defavorizate și să recunoască faptul că politicile pentru tineret trebuie să solicite acțiuni cu obiective clare, intersectoriale, pentru a asigura șanse egale pentru tinerii care cresc în astfel de zone;

4.	Pentru ca perspectivele de șanse egale să devină o realitate pentru tinerii care dispun de oportunități reduse, sunt necesare măsuri specifice pentru a promova dezvoltarea potențialului individual al acestora și pentru a depăși stereotipurile și prejudecățile societății;

Pentru a pune în aplicare politicile care respectă egalitatea între generații, trebuie să fie eliminate barierele structurale în calea egalității de șanse și a participării sociale a tinerilor. Acest aspect contribuie și la combaterea discriminării tinerilor, nu doar din motive de vârstă, ci și a discriminării din motive multiple, prezentă în numeroase cazuri.

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA:

1.	să promoveze diversele forme de dialog structurat cu tinerii și să țină seama astfel cum se cuvine de rezultatele respectivului dialog la toate nivelurile;

să amelioreze coerența măsurilor de punere în aplicare a Pactului european pentru tineret menit să asigure incluziunea durabilă a tinerilor, precum și să garanteze că aceste măsuri ajung într-adevăr la grupurile țintă vizate, în special la tinerii cu oportunități reduse, luând în considerare nevoile acestora, mediul din care provin și motivația lor;

să facă toate eforturile pentru a elabora, consultând și partenerii sociali, o abordare echilibrată pentru tineri în materie de „flexicuritate”, pentru a facilita procesele de tranziție de la viața școlară la cea profesională, pentru a evita șomajul și condițiile precare de lucru și pentru a contribui la armonizarea vieții de familie cu viața privată și cea profesională;

să pună accentul pe obiectivele politicii pentru tineret prin intermediul metodei deschise de coordonare în domeniul protecției sociale și al incluziunii sociale și să aducă, după caz, contribuții corespunzătoare la activitatea Comitetelor pentru protecție socială și ocuparea forței de muncă, pentru a consolida dimensiunea reprezentată de tineret, a stimula incluziunea socială a tinerilor și a reduce riscul sărăciei;

să sublinieze importanța celor patru priorități ale metodei deschise de coordonare în domeniul tineretului — participarea, informarea, activitățile voluntare și o mai bună înțelegere și cunoaștere a tineretului — având în vedere o politică de incluziune reușită și să consolideze impactul metodei deschise de coordonare în procesul de elaborare a politicilor pentru egalitate de șanse și pentru îmbunătățirea integrării sociale și profesionale;

să extindă cunoștințele privind calitatea vieții tinerelor și tinerilor din Europa, în special în ceea ce privește condițiile de muncă și viață, atitudinile, valorile, preocupările și oportunitățile pentru o mai bună participare socială, valorificând cercetările, procedurile și datele existente, inclusiv cel de-al șaptelea Program-cadru pentru cercetare, pentru ca aceste date și rezultate să fie mai semnificative și mai ușor de comparat;

să valorifice pe deplin programul Tineret în acțiune, pentru a oferi oportunități numeroase și extinse de învățare non-formală și informală, în scopul de a oferi unui număr cât mai mare de tineri șansa de a dobândi aptitudinile și competențele necesare pentru a deveni cetățeni activi și pentru a avea un stil de viață autonom și sănătos;

să extindă oportunitățile de învățare non-formală și informală, precum și cele de participare la activități voluntare și să îmbunătățească recunoașterea rezultatelor și a experienței dobândite, în conformitate cu Rezoluția Consiliului din 19 mai 2006 (5); ar trebui consolidate în special oportunitățile de învățare interculturală, promovându-se astfel valori precum respectul reciproc, diversitatea, egalitatea, demnitatea umană și solidaritatea. Avându-se în vedere acest scop, tinerii ar trebui invitați să participe la pregătirea și punerea în aplicare a Anului european al dialogului intercultural 2008;

să caute, împreună cu organizațiile de tineret, cu tinerii înșiși și cu alți factori implicați în politica pentru tineret, căi de realizare a unei participări mai active a tuturor tinerilor în procesele de dezbatere și de luare de decizii care îi vizează și să stimuleze astfel noi forme de participare a tinerilor din zonele urbane și rurale defavorizate;

10.	să pună accent și mai mult pe preocupările tinerilor în politicile anti-discriminare și să sprijine tinerii și organizațiile acestora în combaterea discriminării, a inegalităților, a excluziunii sociale și a intoleranței;

11.	să promoveze dimensiunea socială a sportului și a culturii ca factor de integrare socială în vederea combaterii discriminării și a creșterii toleranței în rândul tinerilor;

12.	să ia în considerare drepturile tuturor tinerilor la egalitatea de șanse și la participarea socială în procesul de elaborare a unei strategii UE privind drepturile copilului;

13.	să se asigure că, în cadrul evaluării și al monitorizării Anului european al egalității de șanse pentru toți (2007), tinerii și prioritatea reprezentată de politica pentru tineret sunt luați în considerare la toate nivelurile — european, național, regional și local.

INVITĂ COMISIA:

să dezvolte în continuare o strânsă cooperare între serviciile sale competente pentru a consolida dimensiunea reprezentată de tineret în politicile de incluziune socială și în cadrul strategiei revizuite de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, conform angajamentului său în vederea obținerii egalității de șanse și a unei mai bune integrări profesionale și sociale;

2.	să aducă în atenția Consiliului informații cu privire la analizele referitoare la tineret vizând stadiul de punere în aplicare a Pactului european pentru tineret, efectuate în mod regulat în cadrul procesului de evaluare a programelor naționale de reformă.

INVITĂ STATELE MEMBRE:

să faciliteze elaborarea unor strategii locale și/sau regionale, ca parte a continuării punerii în aplicare a Pactului european pentru tineret. Aceste strategii ar trebui să includă toți factorii implicați relevanți, partenerii sociali și tinerii înșiși și ar trebui să faciliteze instituirea unor măsuri de sprijin individual care să promoveze servicii calificate, ușor accesibile, de îndrumare și consiliere cu privire la etapele de tranziție dintre educație, formare și ocuparea unui loc de muncă, și a unor condiții favorabile armonizării vieții de familie cu viața privată și cea profesională;

să stabilească priorități în ceea ce privește preocupările tinerilor în cadrul programelor naționale de reformă și în ceea ce privește politicile cheie care afectează calitatea vieții tinerilor, în special prin consolidarea cooperării intersectoriale dintre politica privind tineretul și sfera altor politici pertinente (politici în domeniul educațional, economic și al ocupării forței de muncă, politici în domeniul familiei, în domeniul social, al sănătății și al sporturilor, politici privind drepturile copilului, politici în domeniul egalității de gen, politici culturale, precum și politici vizând locuințele și amenajarea teritoriului la nivel regional și local);

să continue eforturile de a reduce și mai mult frecvența abandonului școlar timpuriu prin folosirea de stimulente și măsuri adecvate, în special prin adoptarea de măsuri specifice menite să transforme participarea deplină la educație într-o realitate pentru tinerii cu oportunități reduse, și prin promovarea calității și a atractivității educației și formării;

4.	să utilizeze resursele fondurilor structurale europene, în special cele oferite de Fondul Social European, pentru a elabora și a pune la dispoziție măsuri conforme cu Pactul european pentru tineret, astfel încât să se continue punerea în aplicare a pactului, în special la nivel local și regional;

5.	în conformitate cu principiul dialogului structurat, să dezvolte sau să extindă participarea tinerilor la procedurile de amenajare a spațiului social în zonele urbane și rurale defavorizate și să difuzeze rezultatele și experiențele dobândite folosind metoda deschisă de coordonare.

(1) Decizia nr. 771/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 de instituire a Anului european al egalității de șanse pentru toți (2007) — Spre o societate justă (JO L 146, 31.5.2006, p. 1).

(2) Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind integrarea socială a tinerilor (documentul 9601/04 din 18 mai 2004).

(3) Declarația Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind rasismul și intoleranța în rândurile tinerilor (documentul 9405/04 din 18 mai 2004).

(4) JO L 327, 24.11.2006, p. 30.

(5) Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind recunoașterea valorii învățării non-formale și informale în domeniul tineretului european (JO C 168, 20.7.2006, p. 1).

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/4

RECOMANDAREA CONSILIULUI

din 6 decembrie 2007

privind un manual pentru autoritățile polițienești și de securitate privind cooperarea cu ocazia evenimentelor majore care au o dimensiune internațională

(2007/C 314/02)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Manualul privind securitatea pentru uzul autorităților și serviciilor polițienești cu ocazia evenimentelor internaționale cum ar fi reuniunile Consiliului European, precum și Manualul privind cooperarea între statele membre în vederea prevenirii comiterii de acte teroriste cu ocazia Jocurilor Olimpice și a altor evenimente sportive comparabile,

întrucât:

(1)	Obiectivul Uniunii Europene este, printre altele, acela de a le oferi cetățenilor un nivel ridicat de siguranță, într-un spațiu de libertate, de securitate și de justiție, prin realizarea unei acțiuni comune între statele membre în domeniul cooperării polițienești.

(2)	Statele membre găzduiesc frecvent evenimente majore care au o dimensiune internațională.

(3)

Autoritățile de aplicare a legii dintr-un stat membru care se ocupă de un eveniment major care are o dimensiune internațională trebuie să asigure securitatea evenimentului, atât din perspectiva ordinii publice cât și din perspectiva combaterii terorismului. În funcție de natura evenimentului (politic, sportiv, social, cultural sau de altă natură) o perspectivă poate fi mai relevantă decât cealaltă și poate fi abordată de către alte autorități, dar ambele perspective trebuie luate în considerare.

(4)	Este important ca autoritățile competente să poată utiliza un instrument practic, care să ofere orientări și idei bazate pe experiența și pe bunele practici dobândite în cursul evenimentelor anterioare.

(5)	Manualul ar trebui revizuit și actualizat, după caz, în conformitate cu experiența ulterioară și cu evoluția ulterioară a celor mai bune practici,

RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE:

(1)	să își intensifice cooperarea, în special cooperarea practică și punerea în comun de informații între autoritățile competente pentru asigurarea securității publice cu ocazia evenimentelor majore care au o dimensiune internațională organizate în statele membre ale Uniunii Europene;

(2)	în acest scop, să se asigure că Manualul pentru autoritățile polițienești și de securitate privind cooperarea cu ocazia evenimentelor majore care au o dimensiune internațională, anexat la prezenta recomandare, este pus la dispoziția autorităților competente corespunzătoare.

Adoptată la Bruxelles, 6 decembrie 2007.

Pentru Consiliu

Președintele

Alberto COSTA

ANEXĂ

MANUAL PENTRU AUTORITĂȚILE POLIȚIENEȘTI ȘI DE SECURITATE PRIVIND COOPERAREA CU OCAZIA EVENIMENTELOR MAJORE CARE AU O DIMENSIUNE INTERNAȚIONALĂ

I.	INTRODUCERE

I.1.

Scop

I.2.	Principii de bază

II.	GESTIONAREA INFORMAȚIEI

II.1.

Puncte de contact

II.1.1.

Puncte de contact permanente

II.1.2.

Puncte de contact pentru eveniment

II.2.

Schimbul de informații

II.3.

Evaluarea amenințărilor și analiza riscurilor

III.	GESTIONAREA EVENIMENTULUI

III.1.

Responsabilitățile autorităților și serviciilor implicate din statul organizator

III.2.

Menținerea ordinii publice și a securității

III.2.1.

Ordinea publică și securitatea

III.2.2.

Tratamentul infracțiunilor

III.2.3.

Amenințări teroriste

III.3.

Cooperarea operațională cu alte state membre

III 3.1.

Cooperarea transfrontalieră

III.3.2.

Sprijin operațional

III.3.3.

Ofițeri de legătură

III.3.4.

Observatorii

III.3.5.

Mecanisme financiare și echipament

III.3.6.

Planul de comunicare

III.4.

Strategia media

III.5.

Instruire, formare și exerciții

IV.

EVALUAREA

IV.1.

Evaluarea referitoare la eveniment

IV.2.

Evaluarea strategică

ANEXA A

Formular standard de cerere de trimitere a ofițerilor de legătură sau a altor ofițeri care să ofere alte tipuri de sprijin operațional

ANEXA B

Analiza de risc privind potențialii manifestanți și alte grupuri

ANEXA C

Formularul standard pentru schimbul de informații referitoare la persoane care reprezintă o amenințare teroristă

ANEXA D

Formularul standard pentru schimbul de informații referitoare la grupuri care reprezintă o amenințare teroristă

ANEXA E

Documente de referință

ANEXA F

Puncte de contact permanente privind ordinea publică

I. INTRODUCERE

I.1. Scop

Scopul prezentului manual este să servească drept instrument practic, care să furnizeze orientări și idei pentru autoritățile de aplicare a legii din Europa, responsabile cu securitatea în cursul evenimentelor majore care au o dimensiune internațională [cum ar fi Jocurile Olimpice și alte evenimente sportive importante (1), evenimente sociale importante sau reuniuni politice la nivel înalt, cum ar fi, bunăoară, reuniunile la nivel înalt ale G8]. În consecință, principiile prevăzute în acest manual se aplică numai în cazul în care este oportun și util, precum și cu respectarea deplină a legislației naționale. De asemenea, acestea nu ar trebui să aducă atingere mecanismelor prevăzute în acorduri bilaterale sau memorandumuri de înțelegere.

Acest manual reprezintă un document evolutiv, care urmează să fie modificat și adaptat în conformitate cu experiența ulterioară și cu evoluția bunelor practici (a se vedea IV.2 Evaluare strategică).

Manualul privind securitatea pentru uzul autorităților și serviciilor polițienești cu ocazia evenimentelor internaționale cum ar fi reuniunile Consiliului European, precum și Manualul privind cooperarea între statele membre în vederea prevenirii comiterii de acte teroriste cu ocazia Jocurilor Olimpice și a altor evenimente sportive comparabile au fost integrate în versiunea actuală a prezentului manual. Autoritățile de aplicare a legii care se ocupă de un eveniment major care are o dimensiune internațională trebuie să asigure securitatea evenimentului, atât din perspectiva ordinii publice, cât și din perspectiva combaterii terorismului. În funcție de natura evenimentului (politic, sportiv, social, cultural sau de altă natură) o perspectivă poate fi mai relevantă decât cealaltă și poate fi abordată de către alte autorități, dar ambele perspective trebuie luate în considerare.

I.2. Principii de bază

Aplicarea legii și menținerea ordinii ar trebui să se orienteze după principiile legalității, proporționalității și moderației, acordând preferință abordării cu cel mai puțin pronunțat caracter de intruziune. Ori de câte ori este posibil, ar trebui aleasă o abordare polițienească de neescaladare pe bază de dialog, de gestiune negociată a spațiului public și de parteneriat.

Autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre responsabile cu asigurarea securității cu ocazia evenimentelor majore care au o dimensiune internațională, în special cu ocazia evenimentelor politice, trebuie să urmărească în primul rând respectarea drepturilor omului, în special a dreptului la libera exprimare a opiniilor și a dreptului de asociere pașnică, în conformitate cu Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Ar trebui să se împiedice, în cea mai mare măsură posibilă, intervenția persoanelor sau grupurilor ale căror obiective sau acțiuni includ violența sau alte acte de natură infracțională.

Deși statul membru gazdă este principalul responsabil cu asigurarea securității evenimentului, dat fiind caracterul internațional al acestuia, toate celelalte state membre și organismele competente ale Uniunii Europene (UE) au responsabilitatea de a acorda asistență și sprijin pentru asigurarea acestei securități.

II. GESTIONAREA INFORMAȚIEI

II.1. Puncte de contact

II.1.1. Puncte de contact permanente

În conformitate cu Acțiunea comună 97/339/JAI a Consiliului din 26 mai 1997 referitoare la cooperarea în domeniul ordinii și siguranței publice (2), cel puțin un punct de contact permanent trebuie stabilit de către fiecare stat membru.

Coordonatele și alte informații pertinente privind punctul (punctele) de contact permanent(e) ar trebui să fie furnizate Secretariatului General al Consiliului (a cărui adresă de email figurează în anexa F) pentru a fi transmise către statele membre. Orice modificări relevante privind punctul (punctele) de contact ale unui stat membru ar trebui să fie raportate în același mod.

Fiecare punct de contact permanent ar trebui să poată îndeplini următoarele standarde:

—	disponibilitate 24 de ore din 24 (în măsura necesară, înainte de eveniment, pe durata acestuia și după încheierea sa),

—	să dispună de personal cu suficiente competențe lingvistice, în cel puțin o altă limbă a instituțiilor UE,

—	să fie echipat cu linii de comunicare operaționale în permanență și structuri informaționale incluzând telefon, fax și e-mail, asigurate prin criptare în cazul în care acest lucru este justificat, precum și să dispună de acces la internet,

—	să dispună de suficiente capacități de traducere pentru schimbul de informații.

II.1.2. Puncte de contact pentru eveniment

Pentru fiecare eveniment major care are o dimensiune internațională, fiecare stat membru ar trebui să desemneze unul sau mai multe puncte de contact legate de eveniment. În funcție de legislația națională sau de structuri, acesta (acestea) poate (pot) fi același (aceleași) cu (punctul) punctele de contact permanent(e). Fiecare punct de contact pentru eveniment ar trebui să fie în măsură să îndeplinească standardele menționate anterior.

Statul membru organizator informează punctul (punctele) de contact permanent(e) ale celorlalte state membre (a se vedea anexa F) cu privire la detaliile punctului (punctelor) de contact pentru eveniment. Fiecare stat membru informează ulterior statul membru organizator în legătură cu propriul său punct (propriile sale puncte) de contact pentru acel eveniment.

Atribuțiunile punctului (punctelor) de contact pentru eveniment pot include facilitarea:

—	colectării și analizării informațiilor naționale, precum și pe cele ale altor state membre, țări terțe, organisme competente ale Uniunii Europene și alte surse de informații,

—	controlului de calitate privind forma și conținutul,

—	stabilirii unor linii de comunicații fiabile și eficiente între participanții importanți — la nivel național și internațional — fiind preferate liniile sigure,

—	schimbului de informații prin liniile de comunicații sigure existente,

—	schimburilor de informații în cooperare cu alte state membre, țări terțe, organisme competente ale Uniunii Europene și alte instituții intenționale,

—	difuzării informațiilor analizate către serviciile lor de securitate, autoritățile polițienești și alte servicii, atât serviciile statului organizator, precum și autoritățile și serviciile altor state membre și organisme competente ale Uniunii Europene, după caz,

—	punerii la dispoziția statului membru organizator a unui sistem de evaluare a amenințărilor și de analiză a riscului privind posibilii manifestanți și alte grupări,

—	observarea și evaluarea evenimentului și consecințelor acestuia.

II.2. Schimbul de informații

Un stat membru ar trebui să transmită fără întârziere informațiile pe care autoritățile sale naționale le consideră pertinente pentru securitatea unui eveniment în alt stat membru autorității omoloage din statul membru respectiv. Atunci când transmit informații, statele membre ar trebui să fie conștiente de obligațiile lor sub aspectul confidențialității.

Schimbul de informații ar trebui organizat prin canalele și structurile de comunicare existente. Schimbul de informații incluzând datele personale ar trebui realizat cu stricta respectare a dispozițiilor legislației naționale și internaționale precum și ale tratatelor aplicabile în fiecare caz (3).

Acesta ar trebui facilitat de către punctele de contact ale statelor membre implicate.

După prelucrare, informațiile colectate ar trebui difuzate autorităților și serviciilor competente. Contactele dintre serviciile de securitate, autoritățile și serviciile polițienești din diferite state membre pot fi coordonate și organizate prin punctele de contact ale acestora.

Punctul (punctele) de contact din statul membru organizator ar trebui să faciliteze colectarea, analiza și schimbul de informații pertinente privind evenimentul cu celelalte state membre, țări terțe și organisme competente ale UE sau cu alte instituții intenționale. Informațiile pot include, printre altele:

—	informații obținute înaintea evenimentului, care pot afecta cursul evenimentului sau menținerea ordinii publice și securității în general,

—	persoane implicate în organizații teroriste, acțiuni teroriste sau alte activități infracționale majore, care ar putea fi indirect legate de terorism,

—

nivelul amenințării la adresa persoanelor oficiale (șefi de stat și de guvern, membri ai Parlamentului sau alte personalități), sportivi, vizitatori sau spectatori și locuri de desfășurare. Pe lângă statul membru gazdă, care are responsabilitatea principală, toate celelalte state membre ar trebui să contribuie în mod independent cu informații pertinente cu privire la aceste persoane,

—	alte informații privind obiectivele și interesele statelor membre ale Uniunii Europene sau ale unor țări terțe în țara organizatoare, cu scopul mai bunei protejări a acestora,

—	informații referitoare la potențiali manifestanți și alte grupări,

—	informații obținute sau solicitate pe parcursul evenimentului, referitoare la persoane suspecte de a fi comis o infracțiune, inclusiv numele acestora, data nașterii, locul de reședință, antecedente, circumstanțele arestării și/sau descrierea exactă a infracțiunii,

—	informații privind legislația aplicabilă și politica poliției privind punerea în aplicare a legii (în alte state membre sau în țări terțe),

—	incidente și rapoarte de evaluare, precum și contribuții la acestea.

II.3. Evaluarea amenințărilor și analiza riscurilor

O evaluare corespunzătoare și în timp util a amenințărilor (legate de terorism, ordinea publică, criminalitatea organizată și altele) la adresa evenimentelor internaționale este de o importanță vitală în ceea ce privește securitatea. Pe lângă evaluarea specifică a amenințării relevante, ar trebui efectuată o analiză a colectării, evaluării și difuzării informațiilor pertinente pentru securitate privind o anumită situație particulară.

În afară de informațiile aflate la dispoziția statului organizator, informații și evaluări furnizate de alte state membre vor sta la baza analizelor. La un stadiu cât mai timpuriu al evenimentului internațional, fiecare punct de contact ar trebui să transmită punctului de contact omolog din statul membru organizator o evaluare permanentă a amenințării, cu privire la persoane sau grupuri ce urmează să călătorească către locul evenimentului și care ar putea fi considerate ca o amenințare posibilă la adresa menținerii ordinii publice, și/sau securității (cum ar fi potențiali manifestanți cunoscuți și alte grupări). Evaluarea ar trebui transmisă statului membru organizator, precum și altor țări afectate — de exemplu, țărilor de tranzit sau țărilor învecinate.

Această analiză poate fi structurată în conformitate cu analiza-cadru prevăzută în anexele B, C și D. În cazul în care astfel de informații nu sunt disponibile, statul organizator ar trebui informat în consecință. Statele membre ar trebui să transmită informațiile respective statului organizator, cât mai repede posibil prin mijloace corespunzătoare folosind linii de comunicare sigure.

Europol poate, în conformitate cu mandatul său și cu Convenția privind înființarea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol) (4), să furnizeze informații și analize pertinente, precum și să redacteze evaluări generale ale amenințărilor pe baza contribuțiilor statelor membre. Aceste informații ar trebui să fie disponibile într-un stadiu cât mai timpuriu. În cazul în care astfel de informații nu sunt disponibile, statul organizator poate fi informat în consecință.

Selectarea măsurilor de securitate adecvate, necesare și corespunzătoare ar trebui să se bazeze pe evaluarea amenințării, acoperind probabilitatea un, precum și pe analiza riscurilor.

Din aceste motive, statul organizator responsabil, sprijinit acolo unde este cazul de alte state membre și de organismele competente ale Uniunii Europene, ar trebui să redacteze o evaluare actualizată a amenințărilor și o analiză actualizată a riscurilor, cel târziu cu șase luni înainte de evenimentul respectiv. Pe măsură ce data evenimentului se apropie, informațiile ar trebui actualizate în mod periodic. O analiză lunară ar trebui transmisă în fiecare dintre ultimele trei luni dinaintea evenimentului și, în cazul în care este necesar, săptămânal înainte de eveniment. Organismele și statele care contribuie ar trebui să facă schimb de astfel de evaluări și analize.

Pe parcursul evenimentului, ar trebui emise rapoarte zilnice privind situația. Rapoartele ar trebui să se bazeze pe informații furnizate de către statul organizator, alte state membre și de către organismele competente ale Uniunii Europene. Evaluarea nivelului riscurilor existente ar trebui să aibă la bază cele mai recente informații furnizate de serviciile polițienești vizitatoare sau de punctele de contact pentru eveniment. Informațiile ar trebui să fie complete, în măsura permisă de sursele disponibile.

III. GESTIONAREA EVENIMENTULUI

III.1. Responsabilitățile autorităților și serviciilor implicate din statul organizator

Autoritatea competentă a statului membru organizator ar trebui să întocmească un plan operațional global pe baza căruia sunt întocmite toate planurile detaliate ulterioare. Aceasta ar trebui să stabilească, de asemenea, o serie de planuri care să acopere nivelul politic (strategic), precum și nivelul operațional global (operațional) și nivelul efectiv al desfășurării pe teren (tactic). Procedura de planificare ar trebui să înceapă cât mai devreme posibil.

Înaintea unui eveniment, statul membru organizator ar trebui să asigure faptul că rolurile tuturor autorităților și serviciilor implicate sunt bine definite și că responsabilitățile lor sunt comunicate tuturor părților interesate.

Statul membru organizator poate întocmi un tabel general care să reflecte toate procesele implicate și participanții cheie (de exemplu organizarea reuniunii, asigurarea securității, menținerea ordinii publice, serviciile judiciare, serviciile sociale și de prevenire, serviciile medicale, transportul public și alte aspecte de infrastructură). Această „schemă” ar putea fi un instrument folositor pentru vizualizarea cadrului planificării precum și pentru a asigura faptul că toate procesele necesare sunt acoperite.

Un grup coordonator de proiect pentru eveniment poate fi stabilit, incluzând reprezentanți ai tuturor autorităților și serviciilor implicate. Grupul ar trebui să se reunească în mod periodic înainte de eveniment, pe durata acestuia și după încheierea sa, pentru a asigura luarea în mod coerent și coordonat a deciziilor sunt luate. Asigurarea liniilor de comunicare eficiente între toate autoritățile și serviciile ar trebui să reprezinte o responsabilitate principală a grupului.

Autoritățile și serviciile responsabile ar trebui să asigure prezența resurselor materiale, tehnice și umane indispensabile pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite cu eficiența, calitatea și rapiditatea necesare. O bază de date cuprinzând toate resursele disponibile și punctele de contact corespunzătoare ar fi un instrument foarte util pentru statele membre organizatoare.

Autoritățile polițienești ale statelor membre organizatoare ar trebui să asigure faptul că toate acordurile și aranjamentele necesare privind eforturile polițienești au fost încheiate cu organizatorul real al evenimentului. Organizatorul este principalul responsabil pentru eveniment și, în funcție de natura evenimentului, ar trebui întocmită o listă a cerințelor de îndeplinit. Aranjamentele pot include, printre altele:

—	locurile de desfășurare a evenimentului unde nu ar trebui să se producă nicio tulburare a ordinii publice (locul reuniunilor, hotelurile),

—	controlul la intrare și eventual un perimetru de securitate, precum și atribuirea răspunderii pentru fiecare dintre acestea,

—	măsuri de securitate care urmează să fie întreprinse de organizator, de exemplu, supravegherea video internă,

—	schimbul de informații complete și permanent actualizate privind delegații și alți participanți la eveniment (nume, funcție, durata șederii, cazare, transport etc.),

—	măsuri privind protecția personalităților și securitatea hotelurilor.

III.2. Menținerea ordinii pubilce și a securității

III.2.1. Ordinea publică și securitatea

În conformitate cu principiile de bază stabilite în secțiunea I.2, autoritățile competente ale statelor membre organizatoare ar trebui să stabilească o politică globală clară pentru abordarea polițienească în cursul evenimentelor internaționale. Această politică globală poate include elemente cum ar fi:

—	acțiuni ale poliției care să garanteze protecția manifestațiilor pașnice,

—	poliția ar trebui, prin intermediul dialogului și cu ajutorul unui nivel de pregătire credibil, să mențină inițiativa și astfel să limiteze sau să împiedice revoltele sau tulburări mai importante,

—	poliția ar trebui, la aprecierea sa și atunci când este cazul, să demonstreze un nivel scăzut de vizibilitate a poliției și un nivel ridicat de toleranță privind adunările și manifestațiile pașnice,

—	arestările ar trebui efectuate în scopul urmăririi penale sau detenției temporare etc., în conformitate cu legislația națională,

—	eforturile poliției ar trebui, în general, să se concentreze asupra grupărilor care plănuiesc instigarea la tulburări ale ordinii publice sau manifestă intenția de a proceda astfel,

—	ar trebui promovată cooperarea cu alte state membre, țări terțe, organisme ale UE și alte instituții internaționale în domenii relevante cum ar fi frontierele.

Statul membru care organizează mai mult de un eveniment pe teritoriul său ar trebui să asigure că armonizarea în cea mai mare măsură posibilă a politicii poliției privind punerea în aplicare a legii. După caz, politica poate fi, de asemenea, coordonată cu politicile altor state membre.

Autoritățile competente ale statului membru organizator ar trebui să inițieze într-un stadiu incipient un dialog cu persoanele și grupurile (inclusiv grupurile activiste și manifestanții), autoritățile locale, serviciile de infrastructură competente, populația locală și alți participanți-cheie, pentru a asigura că adunările și manifestațiile legitime se desfășoară într-o manieră pașnică. Dialogul ar trebui să aibă la bază o responsabilitate comună. Acesta ar trebui să fie inițiat într-un stadiu de pregătire incipient și utilizat ca instrument înainte de eveniment, pe durata acestuia și după încheierea sa.

Stabilirea unei rețele constructive bazate pe respect reciproc va servi la prevenirea tulburărilor potențiale și ca un instrument de mediere în situații de conflict.

Structurile sau echipele de dialog ar trebui stabilite la nivel național și ar trebui să ia în considerare diferitele culturi ale diferitelor state membre în pregătirea și punerea în aplicarea a sarcinilor lor (5).

Ar trebui stabilite canale de comunicare între autoritățile competente și diversele organizații, asociații civile și reprezentanți ai manifestanților. Organizatorii manifestațiilor și toate părțile interesate ar trebui informați cu privire la:

—	aspecte practice — de exemplu cazare și logistică,

—	legislația aplicabilă relevantă privind manifestația, libertatea de exprimare, nesupunerea civilă etc.,

—	politica poliției privind punerea în aplicare a legii în chestiuni în cazul cărora poate fi manifestată discreție și instrucțiuni privind utilizarea forței de către poliție,

—	punctele de contact în cadrul poliției și altor autorități competente.

Difuzarea acestor informații în diferite limbi este o măsură care ar trebui să fie luată în considerare (de exemplu, prin intermediul dosarelor, a site-urilor web). Informațiile ar trebui furnizate vizitatorilor străini prin aceste puncte de contact.

III.2.2. Tratamentul infracțiunilor

Agențiile de aplicare a legii din statele membre ar trebui — în conformitate cu legislația aplicabilă și politicile declarate — să vizeze un proces de cercetare penală sistematică, îndreptat spre infracțiunile comise în legătură cu manifestații violente sau alte tulburări ale ordinii publice în cursul unui eveniment major.

Toate infracțiunile definite și care pot fi dovedite ar trebui, în principiu și în deplină conformitate cu legislația națională, să ducă la urmărirea penală în țara organizatoare sau de către autoritățile juridice competente într-o altă țară. În cazul în care nu este posibilă punerea în aplicare imediată a legii în statul membru organizator, celelalte state membre ar trebui să depună toate eforturile pentru a își identifica și urmări penal propriii lor resortisanți în conformitate cu legislația națională, probele existente și circumstanțele fiecărui caz.

Statul membru organizator ar trebui să ia măsurile necesare pentru ca suficiente resurse să fie disponibile în vederea arestărilor și în vederea cercetării infracțiunilor și ca suficiente spații să fie puse la dispoziție pentru custodia și detenția în arest preventiv. Este recomandabil să se facă un plan pentru cel mai rău caz posibil, cu un număr sporit de manifestanți.

În consecință, autoritățile de aplicare a legii ar trebui să fie pregătite să gestioneze un volum de muncă sporit și ar trebui să aibă capacitatea adecvată pentru:

—	a lua decizii rapide privind utilizarea arestului preventiv,

—	a lua decizii rapide privind măsurile de cercetare, solicitând decizia unei instanțe judecătorești,

—	a urmări în justiție un număr sporit de cauze penale,

—	a răspunde solicitărilor legale din partea altor state membre.

III.2.3. Amenințări teroriste

Datorită faptului că UE și unele state membre ale acesteia sunt actori importanți ai politicii internaționale, UE și statele membre ale acesteia sunt susceptibile de a fi ținte ale teroriștilor internaționali cu motivații de ordin religios sau politic. În afară de teroriștii internaționali care pot ataca UE sau statele sale membre cu ocazia evenimentelor majore, există posibilitatea atacului din partea grupurilor sau organizațiilor teroriste care se află pe teritoriul UE sau al statelor membre ale acesteia.

Obiectivele unor astfel de atacuri teroriste ar putea fi evenimentul însuși, personalitățile, reprezentanții politici ai UE, delegațiile naționale ale statelor membre sau publicul participant la eveniment. Prezența mijloacelor de informare în masă internaționale reprezintă un aspect important din punctul de vedere al autorilor acestor acțiuni, deoarece aceasta oferă o platformă de prezentare a ideologiei grupului sau organizației.

Pentru prevenirea atacurilor teroriste, informațiile referitoare la grupurile și organizațiile teroriste sunt esențiale și ar trebui să fie disponibile în permanență. Prin urmare, este important ca statul membru organizator și agențiile sale de aplicare a legii să facă schimb de informații în general și într-o manieră adecvată evenimentului. Agențiile de aplicare a legii ar trebui să decidă care grupuri teroriste, organizații teroriste sau persoane pot prezenta importanță și să își verifice propriile baze de date în funcție de eveniment. În plus, toate statele membre ar trebui să contribuie în mod independent cu informații pertinente cu privire la acele grupuri, organizații și persoane.

Selectarea măsurilor de securitate adecvate, necesare și corespunzătoare ar trebui să se bazeze pe evaluarea amenințării, precum și pe analiza riscurilor.

III.3. Cooperarea operațională cu alte state membre

III.3.1. Cooperarea transfrontalieră

Cooperarea transfrontalieră va fi necesară atunci când statul membru organizator și țările implicate pun în aplicare un regim de frontieră comun și flexibil pentru intensificarea eforturilor poliției în regiunile frontaliere, adaptate în funcție de situația concretă sau amenințare. După caz, ar trebui desfășurate patrule și controale preventive, comune sau coordonate.

Pentru statele membre care aplică părțile pertinente ale acquis-ului Schengen, articolele 23-31 din Codul frontierelor Schengen (6) privind reintroducerea temporară a controlului la frontieră la frontierele interne poate să fie un instrument util care să împiedice deplasarea la locul evenimentului a persoanelor sau grupurilor considerate ca prezentând o amenințare potențială pentru menținerea ordinii publice și/sau a securității.

Prin urmare, ar trebui pregătite măsurile necesare pentru punerea în aplicare rapidă și eficientă a potențialelor măsuri de expulzare.

III.3.2. Sprijin operațional

Statul membru organizator poate, în conformitate cu legislația națională (7), să solicite desfășurarea de ofițeri de poliție sau ai serviciilor de informații pentru sprijin operațional din partea unui alt stat membru pentru un anumit eveniment. O solicitare detaliată de sprijin operațional, incluzând o listă a motivelor cererii, ar trebui efectuată într-un un stadiu cât mai timpuriu posibil. În acest scop, un model de formular este prevăzut în anexa A.

În funcție de tipul de sprijin solicitat, ofițerul (ofițerii) numit (numiți) ar trebui să dispună de cunoștințele necesare și de o experiență relevantă pentru sarcinile desemnate.

Orice sprijin operațional oferit de ofițeri străini ar trebui inclus în planurile operaționale ale autorităților competente ale statului membru organizator. În consecință, ofițerii străini ar trebui să:

—	fie incluși cât mai mult posibil în structura de informații operaționale,

—	fie informați cu privire la planurile operaționale și la politicile relevante, inclusiv la instrucțiunile privind utilizarea forței etc. într-una dintre limbile lor de lucru,

—	aibă ocazia de a se familiariza cu locul și forțele de poliție desfășurate, etc. înainte de eveniment,

—	participe la toate sesiunile de informare (atunci când acestea sunt relevante pentru sarcinile lor și când informarea se desfășoară într-o limbă pe care o înțeleg), și

—	atunci când este cazul, să fie incluși în mod activ în desfășurarea polițienească pe teren.

Autoritățile competente organizatoare sunt responsabile pentru securitatea fizică a ofițerilor străini. Este responsabilitatea ofițerilor străini să asigure faptul că acțiunile lor nu generează conflicte care nu sunt necesare, pericole sau riscuri nejustificate.

Atunci când sunt trimiși pe teren, ofițerii străini ar trebui întotdeauna să raporteze și — de regulă — să fie sub supravegherea membrilor autorităților competente ale țării gazdă, care sunt informați în mod corespunzător cu privire la planul operațional și sunt în măsură să comunice într-o limbă pe care ofițerii străini o înțeleg. Liniile de comunicare dintre ofițerii străini, punctul (punctele) de contact ale țării gazdă, conducerea forțelor de poliție desfășurate și alți participanți cheie ar trebui să fie eficientă și complet funcțională pe parcursul evenimentului și, în limitele necesare, de asemenea, înainte și după eveniment.

III.3.3. Ofițerii de legătură (8)

La cererea statului membru organizator, fiecare stat membru sau organism competent al UE/alt organism competent poate numi ofițeri de legătură pentru un eveniment atunci când acest lucru se justifică. Solicitările de trimitere a ofițerilor de legătură ar trebui să fie efectuate cât mai devreme posibil, cel târziu cu șase săptămâni înainte de eveniment. În acest scop, un model de formular este prevăzut în anexa A.

Statele membre interesate pot solicita o invitație pentru a trimite un ofițer de legătură către statul membru organizator.

Ofițerii de legătură pot fi schimbați în conformitate cu acordurile bilaterale dintre statul membru organizator și alte state membre implicate.

Ofițerul de legătură ar trebui numit cel târziu cu două săptămâni înainte de eveniment, moment în care ar trebui să înceapă cooperarea. Statul organizator ar trebui, în strânsă cooperare cu celelalte state membre, să decidă cu privire la numirea și sarcinile ofițerilor de legătură prin punctele lor de contact.

Ofițerul de legătură, în funcție de competențele sale, poate fi detașat în (oricare dintre) punctul (punctele) de contact ale țării gazdă pentru a asigura comunicarea cu statul său de origine, caz în care ar trebui să îi fie furnizate mijloace de comunicare adecvate de către statul membru organizator.

Ofițerii de legătură ar trebui să aibă un rol de consultanță și asistență. Ofițerii de legătură străini nu ar trebui să fie înarmați și nu au nici o autoritate polițienească oficială în statul gazdă (9) În funcție de atribuțiunile lor specifice, ofițerii de legătură ar trebui să aibă o experiență adecvată în menținerea ordinii publice sau în domeniul luptei împotriva terorismului și, în special, ar trebui să aibă:

—	cunoștințe aprofundate privind organizațiile și autoritățile lor naționale,

—	o experiența adecvată în menținerea ordinii publice în cursul evenimentelor importante,

—	acces la toate sursele de informații utile din țara lor de origine, inclusiv informații privind grupările extremiste și alte grupări relevante, din partea poliției și a din alte surse pertinente,

—	capacitatea de a organiza activități intensive de colectare a informațiilor la nivel național înainte de eveniment și în timpul acestuia și de a analiza informațiile pertinente,

—	bune cunoștințe privind limba (limbile) de lucru alese de statul membru organizator.

Ofițerii de legătură ar trebui ca, imediat după sosirea lor, să se prezinte la punctul de contact care le-a fost desemnat, pentru clarificări privind sarcinile și mandatul care le-au fost atribuite. Statul membru organizator va organiza acest proces de acreditare.

III.3.4. Observatorii

Statele membre pot, cu acceptul statului membru organizator, să trimită observatori pentru a acumula experiență în domeniul securității și al menținerii ordinii publice în cursul evenimentelor internaționale în vederea evenimentelor viitoare din țările lor de origine. În cazul în care se solicită acest lucru, observatorul poate să își aducă aportul la evaluarea efectuată de către statul membru organizator.

Observatorilor ar trebui să le fie permis, în cea mai mare măsură posibilă, să asiste la sesiunile de planificare, informări, reuniunile de coordonare, desfășurările operaționale și alte activități, pentru a maximiza beneficiile vizitei. Observatorii ar trebui ca, imediat după sosirea lor, să se prezinte la punctul de contact care le-a fost atribuit. Statul membru organizator va organiza acest proces de acreditare.

III.3.5. Mecanisme financiare și echipament

Statul membru organizator ar trebui, de regulă, să acopere costurile de cazare și de subzistență ale ofițerilor străini invitați care se deplasează înspre teritoriul său. Costurile călătoriei sunt de regulă suportate de țara de origine.

Toate costurile legate de observatorii trimiși în statul membru organizator ar trebui suportate de statul care i-a trimis. Statul membru organizator poate furniza, dacă este posibil, mijloacele de comunicare necesare și alte facilități pentru observatori.

Statul membru organizator poate obține sprijin din partea altor state membre cu privire la furnizarea temporară de echipamente sau alte resurse atunci când este posibil, prin acorduri bilaterale/multilaterale.

III.3.6. Planul de comunicare

O bună circulație a informațiilor între autoritățile polițienești și alte servicii ar trebui să fie asigurată pe baza unui plan de comunicare detaliat. Toate părțile implicate din statul membru organizator ar trebui să dezvolte o strategie comună de comunicare, pentru a evita suprapunerile sau difuzarea de informații incomplete.

Pentru evitarea lacunelor în cunoștințe (de exemplu, limba) ar trebui să existe o integrare a ofițerilor de legătură sau a altui personal în planul de comunicare.

Alte forțe (de exemplu, serviciile de pompieri, serviciile de salvare) ar trebui, de asemenea, să fie integrate în comunicare.

III.4. Strategia media

Pentru a asigura o acoperire mediatică precisă și în timp util a evenimentelor internaționale, ar trebui pusă în aplicare o strategie definită în prealabil privind relațiile cu mijloacele de comunicare în masă înainte de eveniment, pe durata acestuia și după încheierea sa.

Mijloacele de comunicare în masă ar trebui să beneficieze de cel mai mare grad de libertate posibil pentru acoperirea evenimentului, protejând astfel dreptul la libera exprimare a opiniilor, în conformitate cu Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Strategia mediatică ar trebui să fie axată pe deschidere și transparență.

Pentru a asigura o acoperire mediatică coordonată, se recomandă ca un singur punct de contact să fie numit pentru mijloacele de comunicare în masă. Cu mult înainte de eveniment, statul membru organizator ar trebui să stabilească o strategie mediatică globală care să includă, printre altele:

—	desemnarea punctului de contact pentru mijloacele de comunicare în masă care va direcționa mass-media către purtătorii de cuvânt competenți,

—	desemnarea ariei de competență a fiecărui purtător de cuvânt, și

—	informațiile care să fie transmise publicului privind măsurile polițienești și măsurile care urmează a fi luate în caz de tulburări ale ordinii publice.

III.5. Instruire, formare și exerciții

Dezvoltarea programului european de instruire, formare și exerciții (ITE) are la bază acorduri strategice internaționale și proceduri și metode de lucru dezvoltate în comun. Prin participarea la activitățile ITE, responsabilii oficiali, echipele, organizațiile și țările se por pregăti pentru evenimente cum ar fi cele descrise în acest manual (10).

Evenimentele majore, astfel cum sunt ele definite în acest manual, implică aspecte internaționale și transfrontaliere și solicită:

—	schimbul de informații între statele membre privind evenimentul (gestionarea informației),

—	cunoștințe privind organizarea poliției în statul membru organizator,

—	dobândirea unei experiențe referitoare la evenimente majore și schimburile de informații astfel obținute: seminarii referitoare la experiența dobândită și studii de caz.

Elementele anterioare pot fi utilizate ulterior, ca aport, permițând acestui manual să fie în permanență actualizat și ameliorat.

Colegiul European de Poliție (CEPOL) are un rol de exercitat în dezvoltarea, proiectarea și aplicarea în practică a ITE. Atunci când este posibil, activitățile ITE ar trebui integrate în procesele și produsele existente ale CEPOL.

IV. EVALUAREA

IV.1. Evaluarea referitoare la eveniment

Statul membru organizator ar trebui să inițieze o evaluare a activităților de securitate pe durata evenimentului, precum și a altor factori relevanți. Toți membrii personalului cheie ar trebui să fie invitați la evaluare, care ar trebui să se bazeze pe planificarea anterioară a evenimentului. În procesul de evaluare, statul membru organizator poate utiliza evaluările din partea altor state membre, dar acest lucru ar trebui să fie convenit în prealabil.

Statul membru organizator ar trebui să întocmească un raport de evaluare, îndată ce evenimentul a luat sfârșit. Atunci când au intervenit incidente de orice natură, raportul de evaluare ar trebui să includă, de asemenea, un raport privind incidentul.

În urma evenimentului, ar trebui să aibă loc o sesiune de informare și un raport de evaluare generală privind aspectele de securitate relevante care decurg din aceasta. Acest raport ar trebui să se refere în special la tulburările ordinii publice (sau la absența acestora), amenințări și incidente teroriste, infracțiuni, grupuri implicate și experiența dobândită.

Raportul și experiența dobândită ar trebui să stea la baza procesului ITE (a se vedea III.5). CEPOL ar trebui să asigure punerea în aplicarea în cadrul ITE a experienței dobândite la nivel internațional. Statele membre individuale sunt responsabile pentru punerea în aplicare a acestora la nivel național. Raportul va fi distribuit de către CEPOL academiilor naționale de poliție.

Raportul ar trebui distribuit prin (punctul) punctele de contact pentru eveniment către organismele competente ale Uniunii Europene și alte organisme și țări implicate sau interesate, în scopul de a se asigura că experiența dobândită sau recomandările sunt puse la dispoziția viitorilor organizatori de evenimente majore care au o dimensiune internațională.

IV.2. Evaluarea strategică

Pentru a împărtăși experiența dobândită și cele mai bune practici, o reuniune la nivel de experți ar trebui să aibă loc ori de câte ori este necesar, organizată de grupul de lucru competent al Consiliului.

Participanții ar trebui să fie ofițeri superiori de poliție cu experiență în menținerea legii și ordinii publice în cursul evenimentelor majore care au o dimensiune internațională. Unul dintre subiectele unor astfel de reuniuni la nivel de experți ar trebui să fie dezvoltarea în continuare și completarea acestui manual în lumina experiențelor din cele mai recente evenimente.

ANEXA A

FORMULAR STANDARD DE CERERE DE TRIMITERE A OFIȚERILOR DE LEGĂTURĂ SAU A ALTOR OFIȚERI CARE SĂ OFERE ALTE TIPURI DE SPRIJIN OPERAȚIONAL

1.	Tipul de sprijin solicitat (ofițer de legătură, polițist fizionomist, mediator etc.)

2.	Eveniment(e)

Perioada

4.	Locul misiunii

5.	Descrierea atribuțiilor (cât mai detaliat posibil)

6.	Competențe lingvistice (limbile în care se lucrează în locul în care se desfășoară evenimentul)

7.	Alte competențe specifice (cunoștințe despre anumite grupuri, experiență de mediere etc.)

Sarcini de îndeplinit înainte de sosire:

—	comunicarea cu statul de origine,

—	colectarea unor tipuri specifice de informații,

—	alte sarcini.

9.	Mijloace de comunicare (telefon mobil, internet)

10.	Alte tipuri de echipamente solicitate

11.	Vă rugăm să răspundeți până la data de:

ANEXA B

ANALIZA DE RISC PRIVIND POTENȚIALII MANIFESTANȚI ȘI ALTE GRUPURI

1.	Numele grupului cunoscut și susceptibil să manifesteze sau să tulbure în alt mod desfășurarea evenimentului

2.	Compoziția, numărul membrilor

3.	Semne distinctive (ținuta, embleme, steaguri, slogane sau alte caracteristici externe)

4.	Natura grupului (violent — există un risc de tulburare a ordinii publice?)

5.	Metode de manifestație și/sau metode de intervenție

Organizarea internă și funcționarea grupului:

—	conducere,

—	mijloace de comunicare,

—	alte informații privind structura grupului.

7.	Legături cu alte grupuri (naționale sau internaționale)

Membri implicați anterior în incidente relevante:

—	tipul incidentului,

—	locul (țara),

—	în mod individual sau într-un grup,

—	condamnări în legătură cu cele menționate anterior, conform legislației naționale.

Comportament:

—	față de serviciile și acțiunile poliției,

—	față de populația locală,

—	utilizarea de arme,

—	consum de alcool sau de droguri,

—	purtarea de măști,

—	tip de comportament cu ocazia diferitelor tipuri de evenimente.

10.	Legături cu mass-media și atitudinea față de aceasta (strategia media, purtător de cuvânt etc.)

11.	Pagini de internet și panouri de afișaj etc.

12.	Alegerea itinerariului de călătorie

13.	Mijloace de transport

14.	Alegerea cazării

15.	Durata șederii

16.	Informații furnizate de către ofițerii de legătură în terțe țări referitoare la posibili manifestanți sau activiști din aceste țări

17.	Alte informații pertinente

18.	Surse de informații și analize ale acurateței și credibilității informației furnizate

ANEXA C

ANEXA D

ANEXA E

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

—	Convenția privind înființarea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol) (JO C 316, 27.11.1995, p. 2)

—	Acțiunea comună 97/339/JAI a Consiliului din 26 mai 1997 referitoare la cooperarea în domeniul ordinii și siguranței publice (JO L 147, 5.6.1997, p. 1)

—	Protocolul de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene (JO C 340, 10.11.1997, p. 93)

—	Tratatul de la Nisa, Declarația privind locul de desfășurare a Consiliilor europene (JO C 80, 10.3.2001, p. 85)

—	Decizia 2001/264/CE a Consiliului din 19 martie 2001 de adoptare a regulamentului de securitate al Consiliului (JO L 101, 11.4.2001, p. 1)

—

Rezoluția Consiliului din 4 decembrie 2006 privind un manual actualizat de recomandări pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională care implică cel puțin un stat membru (JO C 322, 29.12.2006, p. 1)

—	Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod Comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 105, 13.4.2006, p. 1)

—	Tratatul între Regatul Belgiei, Regatul Țărilor de Jos și Marele Ducat al Luxemburgului privind poliția transfrontalieră din 8 iunie 2004

—

Convenția între Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Țărilor de Jos și Republica Austria privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în combaterea terorismului, a criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale (Tratatul de la Prüm) (documentul nr. 16382/06 al Consiliului)

—	Manualul de orientare privind gestionarea conflictelor (documentul nr. 7047/01 al Consiliului)

—	Concluziile adoptate de Consiliu și de reprezentanții guvernelor statelor membre la 13 iulie 2001 privind securitatea la reuniunile Consiliului European și alte evenimente comparabile (documentul nr. 10916/01 al Consiliului)

—	Lista de control privind măsurile posibile cu ocazia Consiliilor Europene și a altor evenimente comparabile (documentul nr. 11572/01 al Consiliului)

—	Informare strategică privind Consiliile Europene și alte evenimente comparabile — Analiza riscurilor (documentul nr. 11694/01 al Consiliului)

—	Concluziile sub-grupului de lucru EUCPN JAI 82 din 27 noiembrie 2001 (documentul nr. 14917/01 al Consiliului)

—	Manual pentru uzul autorităților și serviciilor polițienești cu ocazia evenimentelor internaționale precum reuniunile Consiliului European (documentul nr. 12637/02 al Consiliului)

—	Securitatea la reuniunile Consiliului European și alte evenimente comparabile — Cooperarea internațională la Consiliul European de la Laeken (documentul nr. 9029/02 al Consiliului)

—	Manualul privind securitatea pentru Consiliile Europene și alte evenimente similare (documentul nr. 9069/02 al Consiliului)

—	Securitatea la reuniunile Consiliului European (documentul nr. 11836/02 al Consiliului)

—	Manual privind cooperarea între statele membre în vederea prevenirii comiterii de acte teroriste cu ocazia Jocurilor Olimpice și a altor evenimente sportive comparabile (documentul nr. 5744/04 al Consiliului)

—	Strategia Uniunii Europene de combatere a terorismului (documentul nr. 14469/05 al Consiliului)

—	Sprijinul acordat de Europol statelor membre — Evenimente sportive internaționale majore (număr de dosar Europol: 2570-50r1)

ANEXA F

PUNCTE DE CONTACT PERMANENTE PRIVIND ORDINEA PUBLICĂ

[articolul 3 litera (b) din Acțiunea comună 97/339/JAI (JO L 147, 5.6.1997, p. 1)]

Actualizările ar trebui transmise la adresa: pcwp@consilium.europa.eu

Serviciu

Adresă

Telefon

Fax

E-mail

Federal Police PCN/DAO

Fritz Toussaint 47

B-1050 Brussels

(32-2) 642 63 80

(32-2) 646 49 40

dga-dao@skynet.be

Ministry of the Interior, Crisis Centre

Hertogstraat 53

B-1000 Brussels

(32-2) 506 47 11

(32-2) 506 47 09

Directorate for International Operational Police Cooperation

Ministry of the Interior

(359) 22 82 28 34

(359) 29 80 40 47

NCB@mvr.bg

Police Presidium of the Czech Republic

International Police Co-operation Division

Strojnická 27

PO Box 62/MPS

CZ-Praha 7

(420) 974 83 42 10

(420) 974 83 47 16

sirene@mvcr.cz

Danish National Police

Polititorvet 14

DK-1780 København V

(45) 33 14 88 88

(45) 33 32 27 71

NEC@politi.dk

Bundeskriminalamt

Thaerstr. 11

D-65193 Wiesbaden

(49) 61 15 51 31 01

(49) 61 15 51 2141

@bka.bund.de

Bundesministerium des Innern

Lagezentrum

Alt-Moabit 101

D-10559 Berlin

(49) 301 86 81 10 77

(49) 301 86 81 2926

poststelle@bmi.bund.de

Central Law Enforcement Police

Ädala 4E

EE-10614 Tallinn

(372) 612 39 00

(372) 612 39 90

julgestuspolitsei@jp.pol.ee

Ministry of Public Order

International Police Cooperation Division

Kanellopoulou 4

GR-10177 Athens

(30) 210 69 77 56 23

(30) 21 06 92 40 06

registry@ipcd.gr

Dirección general de la policía, Comisaría general de seguridad ciudadana, Centro nacional de coordinación

C/Francos Rodríguez 104

E-28039 Madrid

(34) 913 22 71 90

(34) 913 22 71 88

cgsc.cgeneral@policia.es

Ministère de l'intérieur

Direction Générale de la Police Nationale

Cabinet «Ordre Public»

11 rue des Saussaies

F-75008 Paris

(33) 140 07 22 84

(33) 140 07 64 99

Office of Liaison and Protection Section,

An Garda Siochána

Dublin 8

Ireland

(353) 16 66 28 42

(353) 16 66 17 33

gdalp@iol.ie

Ministero dell'interno

Dipartimento della Pubblica Sicurezza

Ufficio Ordine Publico

Piazza del Viminale 1

I-00184 Roma

(39) 06 46 52 13 09

(39) 06 46 52 13 15

(39) 06 46 53 61 17

cnims@interno.it

Ministry of Justice and Public Order

Police Headquarters

—	European Union and International Police Cooperation Directorate

CY-Nicosia, 1478

(357) 22 80 89 98 (24h)

357) 22 80 80 80 (24h)

(357) 22 30 51 15

(357) 22 80 86 05 (24h)

euipcd@police.gov.cy

—	Operations Office of the Cyprus Police Headquarters

(357) 22 80 80 78

(357) 99 21 94 55

(357) 22 80 85 94

operations.office@police.gov.cy

Operative Control Bureau of Public Security Department

Central Public Order Police Department

State Police

Brīvības iela 61

LV-1010 Riga

(371) 707 54 30

(371) 707 53 10

(371) 727 63 80

armands.virsis@vp.gov.lv

vpdd@vp.gov.lv

Lithuanian Criminal Police Bureau

International Liaison Office

Liepyno 7

LT-08105 Vilnius

(370-5) 271 99 00

(370-5) 271 99 24

office@ilnb.lt

Direction Générale de la Police Grand-Ducale

Direction des Opérations

Centre d'Intervention National

L-2957 Luxembourg

(352) 49 97 23 46

(352) 49 97 23 98

cin@police.etat.lu

International Law Enforcement Cooperation Centre

National Police

Teve utca 4-6

H-1139 Budapest

(36-1) 443 55 57

(36-1) 443 58 15

intercom@orfk.police.hu

Malta Police Force

Police General Headquarters

M-Floriana

(356) 21 22 40 01

(356) 21 25 21 11

(356) 21 23 54 67

(356) 21 24 77 94

cmru.police@gov.mt

Ministry of the Interior and Kingdom Relations, National Crisis Centre

PO Box 20011

2500 EA The Hague

The Netherlands

(31) 704 26 50 00

(31) 704 26 51 51

(31) 703 61 44 64

ncc@crisis.minbzk.nl (24h) (NL/EN)

Federal Ministry of the Interior

Directorate General for Public Safety

Operations and Crisis Coordination Centre

Minoritenplatz 9

A-1014 Wien

(43) 15 31 2 6 32 00

(43) 15 31 2 6 37 70 (24h)

(43) 15 31 2 6 31 20 (24h)

(43) 15 31 26 10 86 12 (e-fax, 24h)

ekc@bmi.gv.at (24h)

General Headquarters of Police

Crises Management and Anti Terrorism Bureau

ul. Puławska 148/150

PL-02-624 Warszawa

(48-22) 601 36 40

(48-66) 763 13 25

(48-22) 601 32 37

ncbwarsaw@policja.gov.pl

contact point concerning counter-terrorism

Division on Combating Terrorist Acts

Central Bureau of Investigation

National Police Headquarters

(48-22) 601 32 75

(48-22) 601 42 93

counterterror@policja.gov.pl

Ministério da Administração Interna

Gabinete Coordenador de Segurança

Av. D. Carlos I- 7o

P-1249-104 Lisboa

(351) 213 23 64 09

(351) 213 23 64 25

gsc@sg.mai.gov.pt

International Police Cooperation Centre (IPCC)

Calea 13 Septembrie 1-5

RO-Bucharest

(40) 213 16 07 32

(40) 213 12 36 00

ccpi@mai.gov.ro

Operational Anti-Terrorist

Coordination Centre (Romanian Information Service)

Bulevardul Libertatii 14-16

RO-Bucharest

(40) 214 02 35 98

(40) 213 45 10 66

ipct@dcti.ro

International Police Cooperation Sector in Criminal Police Directorate

Štefanova 2

SLO-1000 Ljubljana

(386) 14 72 47 80

(386) 12 51 75 16

interpol.ljubljana@policija.si

Prezídium Policajného zboru

Úrad medzinárodnej policajnej spolupráce

Pribinova 2

SK-812 72 Bratislava

(421) 961 05 64 50

(421) 961 05 64 59

spocumps@minv.sk

Helsinki Police Department

Operational Command Centre

Pasilanraitio 13

FI-00240 Helsinki

(358-9) 189 40 02

(358-9) 189 28 21

johtokeskus@helsinki.poliisi.fi

National Criminal Police, International Police Cooperation Division (IPO)

POB 12256

S-10226 Stockholm

(46) 84 01 37 00

(46) 86 51 42 03

ipo.rkp@polisen.se

Home Office

Public Order Unit

2 Marsham Street

London SW1P 4DF

POB 8000

London SE 11 5EN

United Kingdom

(44) 20 70 35 35 09

(44) 20 70 35 18 10

Christian.Papaleontiou@homeoffice.gsi.gov.uk

David.Bohannan@homeoffice.gsi.gov.uk

Serious Organised Crime Agency International Crime

(44) 20 73 28 81 15

(44) 20 73 28 81 12

london@soca.x.gsi.gov.uk

(1) Recomandări pentru cooperarea polițienească internațională în legătură cu meciurile internaționale de fotbal sunt prevăzute într-un manual separat: a se vedea Rezoluția Consiliului privind un manual actualizat de recomandări pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională, care implică cel puțin un stat membru (JO C 322, 29.12.2006, p. 1).

(2) JO L 147, 5.6.1997, p. 1.

(3) Articolul 46 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor uniunii economice Benelux, Republica Federală Germania și Republica Franceză privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune ale acestora (Convenția Schengen) (JO L 239, 22.9.2000, p. 19) și articolul 26 din Convenția între Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Țărilor de Jos și Republica Austria privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în combaterea terorismului, a criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale (Tratatului de la Prüm).

(4) JO C 316, 27.11.1995, p. 2.

(5) Elemente enumerate la pagina 3 din Concluziile subgrupului de lucru EUCPN JAI 82 din 27 noiembrie 2001.

(6) Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod Comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 105, 13.4.2006, p. 1).

(7) Inclusiv articolul 26 din Tratatul de la Prüm.

(8) A se vedea punctul II alineatul (1) litera (c) din Concluziile adoptate de Consiliu și de reprezentanții guvernelor statelor membre la 13 iulie 2001 privind securitatea la reuniunile Consiliului European și alte evenimente comparabile.

(9) Articolul 2 din Acțiunea comună 97/339/JAI.

(10) Responsabilitatea pentru activitățile ITE (de instruire, formare și exerciții) îi revine statului membru pe teritoriul căruia se desfășoară evenimentul. Prin urmare, statele membre sunt răspunzătoare pentru asigurarea bunei gestionări a activităților ITE, din aceste motive prezentul manual neconținând alte instrucțiuni.

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/22

Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul COMP/M.4848 — Basell/Lyondell)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/C 314/03)

La data 26 octombrie 2007 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—	pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—	în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4848. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/22

Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul COMP/M.4860 — HRE/DEPFA)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/C 314/04)

La data 28 septembrie 2007 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—	pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—	în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4860. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/23

Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul COMP/M.4969 — DZ Equity Partner/Welle Holding/PAIDI Möbel)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/C 314/05)

La data 12 decembrie 2007 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—	pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—	în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4969. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/23

Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul COMP/M.4806 — DSB/First/Öresundståg)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/C 314/06)

La data 24 septembrie 2007 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—	pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—	în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4806. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/24

Concluziile Consiliului și ale reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 25 mai 2007 privind perspectivele viitoare de cooperare europeană în domeniul politicii pentru tineret

(2007/C 314/07)

CONSILIUL ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

AVÂND ÎN VEDERE:

(1)	solicitarea Consiliului (1) ca în 2009 să se evalueze cadrul general al cooperării europene în domeniul tineretului, convenit în 2002;

(2)

primul schimb de opinii privind perspectivele viitoare ale politicii europene pentru tineret, desfășurat în cadrul reuniunii Consiliului pentru educație, tineret și cultură din 16 februarie 2007 pe baza unui document comun de discuție elaborat de Președințiile germană, portugheză și slovenă, în vederea evaluării cadrului de cooperare;

(3)	activitatea Biroului consilierilor de politică europeană a Comisiei Europene (2) care subliniază importanța investirii în bunăstarea, sănătatea, educația, integrarea pe piața muncii și în cetățenia activă a tineretului;

(4)

raportul intermediar prezentat de Comisia Europeană în cadrul Consiliului European din primăvara anului 2007, intitulat Bilanțul realității sociale (3), care subliniază aspectul echității între generații în contextul globalizării și al evoluției demografice și care deschide calea unei dezbateri deschise privind aspectele sociale și dificultățile care vor afecta în mod fundamental situația socială a tinerilor din Europa;

(5)	solicitarea Consiliului (4) de promovare a unui dialog structurat cu tinerii, în vederea creșterii implicării, la toate nivelurile, a tinerilor și a organizațiilor acestora în modelarea și punerea în aplicare a politicilor care îi privesc, promovând astfel cetățenia activă a acestora;

(6)	Pactul european pentru tineret, aprobat de Consiliul European din primăvara anului 2005, care a identificat domeniile prioritare de acțiune în care se cere o implicare sporită a tinerilor și a tuturor factorilor importanți în politica pentru tineret.

SUBLINIAZĂ faptul că, în conformitate cu Pactul european pentru tineret, elaborarea unor politici eficiente și durabile pentru tineret necesită, în domeniile politicilor corespunzătoare, o veritabilă abordare intersectorială, la a cărei modelare și punere în aplicare Consiliul intenționează să contribuie într-un mod decisiv.

SUBLINIAZĂ, DE ASEMENEA, faptul că, în contextul evoluției demografice existente în toate statele membre — proporția tinerilor față de populația totală riscând să scadă în următoarele decade — o strategie intersectorială se impune din ce în ce mai mult în vederea elaborării unor politici durabile care să respecte echitatea între generații, care să distribuie în mod egal între diferitele categorii de vârstă atât avantajele, cât și obligațiile inevitabile și care să permită tinerilor dobândirea unui nivel de autonomie corespunzător vârstei și nevoilor acestora.

CONSTATĂ faptul că metoda deschisă de coordonare și Pactul european pentru tineret reprezintă principalele instrumente de dezvoltare a politicilor pentru tineret în Europa. Din motive de eficiență, coerență și vizibilitate, ar trebui să se elaboreze unele inițiative menite să asigure o mai bună interacțiune viitoare, și deci o consolidare reciprocă, a acestor instrumente. Ar trebui să fie evitată orice creștere a numărului de rapoarte solicitate în prezent statelor membre.

SUBLINIAZĂ importanța programului Tineretul în acțiune (5) pentru creșterea cooperării europene în domeniul politicii pentru tineret, a fondurilor structurale europene pentru punerea în aplicare a Pactului european pentru tineret la nivel național, regional și local, precum și a metodei deschise de coordonare;

ÎȘI EXPRIMĂ SATISFACȚIA față de inițiativele Comisiei prin care aceasta subliniază rolul tinerilor ca resursă fundamentală pentru organizarea viitoare a societății în Uniunea Europeană și în statele membre, prin promovarea unei abordări cu adevărat intersectoriale în ceea ce privește elaborarea politicilor pentru tineret, prin consolidarea dialogului structurat cu tinerii și prin promovarea autonomiei și a cetățeniei active a tinerilor;

6.	ÎȘI EXPRIMĂ dorința de a contribui la dezvoltarea, continuarea și monitorizarea unor astfel de inițiative, cu sprijinul Parlamentului European, al Comitetului Economic și Social și al Comitetului Regiunilor și ținând cont de rolul factorilor regionali și locali competenți;

6a.

INTENȚIONEAZĂ ca, prin adoptarea prezentelor concluzii, propunerile referitoare la viitoarele perspective tematice și structurale să contribuie la o discuție aprofundată privind perspectivele viitoare ale cooperării europene în domeniul politicii pentru tineret și la evaluarea cadrului de cooperare în 2009;

CONSIDERĂ că, în acest context, următoarele chestiuni sunt deosebit de importante:

(a)

Prin cooperarea europeană în domeniul politicii pentru tineret se vizează îmbunătățirea calității vieții tinerilor din Europa cu ajutorul unor instrumente specifice politicii pentru tineret, dar și printr-o mai bună integrare a aspectelor legate de tineret în domenii politice conexe, precum și printr-o coordonare intersectorială cu acestea. Această cooperare ar trebui să fie consolidată în vederea:

—

îmbunătățirii integrării sociale a tinerilor și a facilitării tranziției acestora către autonomie, răspunzând astfel problemelor demografice, în special prin:

—	crearea posibilității ca toți tinerii să dobândească aptitudinile și competențele de bază,

—	facilitarea tranziției de la instruire și formare la încadrarea în muncă,

—	combinarea flexibilității, care include exigența de mobilitate sporită din partea tinerilor, cu securitatea („flexicuritate”),

—	promovarea potențialului antreprenorial al tinerilor și,

—	după caz, promovarea politicilor prin care se oferă o a doua șansă tinerilor, ajutându-i astfel să își construiască capitalul uman pentru viitor,

—	îmbunătățirii condițiilor de trai în societățile multiculturale prin favorizarea competențelor interculturale ale tinerilor,

—	promovării respectării drepturilor omului și a valorilor precum toleranța, respectul reciproc, diversitatea, egalitatea și solidaritatea, precum și în vederea combaterii tuturor formelor de discriminare,

—	creșterii bunăstării tinerilor, permițându-le, printre altele, să ducă o viață sănătoasă,

—	promovării implicării culturale și creative a tinerilor,

—

susținerii tinerilor în încercarea de a armoniza viața profesională, viața de familie și viața personală, pentru a le permite acestora să își întemeieze o familie și în același timp să participe pe deplin la activitățile de formare și instruire sau să își înceapă viața profesională, dacă doresc acest lucru,

—	îmbunătățirii condițiilor socio-economice în care trăiesc tinerii din zonele urbane și rurale dezavantajate.

(b)

Este primordial ca politica pentru tineret să se dezvolte într-un mod intersectorial și în strânsă cooperare cu tinerii activi în domeniul tineretului și în cadrul organizațiilor pentru tineret. Printre alte propuneri care urmează să fie elaborate, se impune utilizarea instrumentelor actuale de dialog structurat — precum evenimentele dedicate tineretului ale fiecărei președinții și Săptămâna europeană a tineretului — pentru a organiza forumuri neoficiale, cu participarea unor factori competenți din domeniile politice conexe ale Consiliului, ale Comisiei și ale Parlamentului European. Trebuie avut grijă ca reprezentanții tinerilor să fie implicați de la bun început în elaborarea și organizarea acestor forumuri, ținând cont, cu precădere, de tinerii defavorizați din punct de vedere social, cultural sau economic.

Este necesară elaborarea unor propuneri de cooperare intersectorială consolidată în cadrul Consiliului și al organismelor acestuia din domeniul tineretului.

(c)

Un raport european periodic asupra tineretului, privind situația tinerilor din Europa, ar putea contribui la analizarea și la sublinierea preocupărilor tinerilor și a calității vieții acestora, precum și la elaborarea politicilor pentru tineret în Europa. În cadrul dialogului structurat, tinerii ar trebui să contribuie în mod activ la întocmirea rapoartelor. Aceste rapoarte ar trebui să reprezinte măsuri vizibile de stimulare a discuțiilor pe baza unor priorități tematice.

Obligația de a întocmi rapoarte suplimentare poate fi evitată prin utilizarea informațiilor culese la întocmirea rapoartelor prin metoda deschisă de coordonare și prin adăugarea, după caz, a oricăror informații pertinente și exemple structurate de bune practici primite de la statele membre, de la organizațiile pentru tineret și din sectorul de cercetare.

(d)

Pentru a se îmbunătăți continuitatea, coerența și vizibilitatea domeniului tineretului, se impune folosirea la maxim a cooperării dintre cele trei președinții, pe baza programelor având o durată de 18 luni. În conformitate cu regulamentul de procedură al Consiliului (6), aceasta ar trebui să includă cooperarea în timp util cu următoarele trei președinții și cu Comisia, astfel încât, pe baza unui calendar aprobat de Consiliu, prioritățile tematice să fie clar identificate pentru următorii trei ani.

Președințiile ar trebui să vegheze îndeaproape la crearea unei legături între diferitele etape ale dialogului structurat cu tinerii și la garantarea unor acțiuni ulterioare discuțiilor cu aceștia.

(e)

Ar trebui să fie instituit un cadru transfrontalier pentru a facilita împărtășirea bunelor practici între factorii locali și regionali din domeniul politicii pentru tineret, cu un accent deosebit pe „învățarea în echipă”, în contextul strategiilor locale de punere în aplicare a Pactului european pentru tineret. Este important ca toate părțile interesate să aibă acces cu ușurință la rezultatele acestor schimburi, care ar trebui să fie evaluate și exploatate în mod sistematic, în cadrul, de asemenea, al contribuției miniștrilor pentru tineret la realizarea obiectivelor de la Lisabona.

Aceste schimburi ar trebui să fie susținute printr-un set de orientări în vederea planificării, structurării și evaluării. Ar trebui să se ia în calcul elaborarea unui sistem de acordare de premii pentru a se evidenția exemplele remarcabile de punere în aplicare reușită a strategiilor locale și pentru a sensibiliza publicul față de realizările din domeniul tineretului la nivel european.

(1) Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind abordarea preocupărilor tineretului din Europa — De punere în aplicare a Pactului european pentru tineret și de promovare a cetățeniei active (JO C 292, 24.11.2005, p. 5).

(2) http://ec.europa.eu/dgs/policy_advisers/publications/index_en.htm

(3) COM(2007) 63 final.

(4) Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind punerea în aplicare a obiectivelor comune de participare și de informare a tinerilor în vederea promovării cetățeniei europene active a acestora (JO C 297, 7.12.2006, p. 6).

(5) JO L 327, 24.11.06, p. 30.

(6) JO L 285, 16.10.2006, p. 47.

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/27

Rata de schimb a monedei euro (1)

21 decembrie 2007

(2007/C 314/08)

1 euro=

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,438
JPY	yen japonez	163,27
DKK	coroana daneză	7,4624
GBP	lira sterlină	0,7236
SEK	coroana suedeză	9,4453
CHF	franc elvețian	1,6612
ISK	coroana islandeză	91,73
NOK	coroana norvegiană	8,034
BGN	leva bulgărească	1,9558
CYP	lira cipriotă	0,585274
CZK	coroana cehă	26,448
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	254,04
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,6968
MTL	lira malteză	0,4293
PLN	zlot polonez	3,625
RON	leu românesc nou	3,4965
SKK	coroana slovacă	33,599
TRY	lira turcească	1,7172
AUD	dolar australian	1,6613
CAD	dolar canadian	1,4356
HKD	dolar Hong Kong	11,2184
NZD	dolar neozeelandez	1,8786
SGD	dolar Singapore	2,0935
KRW	won sud-coreean	1 352,58
ZAR	rand sud-african	10,1045
CNY	yuan renminbi chinezesc	10,5975
HRK	kuna croată	7,306
IDR	rupia indoneziană	13 556,75
MYR	ringgit Malaiezia	4,8166
PHP	peso Filipine	59,619
RUB	rubla rusească	35,563
THB	baht thailandez	43,62

(1)

Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/28

Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 93/42/CEE a Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

(Publicarea titlurilor și referințelor standardelor armonizate sub directivă)

(2007/C 314/09)

Organismul European de Standardizare (1)	Referință și titlul standardului (și documentul de referință)	Referință la standardul înlocuit	Data de încetarea a prezumției de conformitate cu standardul înlocuit (Nota 1)
CENELEC	EN 60118-13:1997 Aparate de corecție auditivă. Partea 13: Compatibilitate electromagnetică (CEM) (IEC 60118-13:1997)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60118-13:2005 Electroacustică. Aparate de corecție auditivă. Partea 13: Compatibilitate electromagnetică (IEC 60118-13:2004)	EN 60118-13:1997 Nota 2.1	1.2.2008
CENELEC	EN 60522:1999 Determinarea filtrării permanente a ansamblurilor de tub cupolă (IEC 60522:1999)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60580:2000 Aparate electromedicale. Aparate de măsurare a produsului debit de doză-suprafață (IEC 60580:2000)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-1:1990 Aparate electromedicale. Partea 1: Cerințe generale de securitate (IEC 60601-1:1988)	NICIUNUL	—
	Amendament A1:1993 la EN 60601-1:1990 (IEC 60601-1:1988/A1:1991)	Nota 3	—
	Amendament A2:1995 la EN 60601-1:1990 (IEC 60601-1:1988/A2:1995)	Nota 3	—
	Amendament A13:1996 la EN 60601-1:1990	Nota 3	Dată depășită (1.7.1996)
CENELEC	EN 60601-1-1:2001 Aparate electromedicale. Partea 1-1: Cerințe generale de securitate. Standard colateral: Cerințe de securitate pentru sisteme electromedicale (IEC 60601-1-1:2000)	EN 60601-1-1:1993 + A1:1996 Nota 2.1	Dată depășită (1.12.2003)
CENELEC	EN 60601-1-2:2001 Aparate electromedicale. Partea 1-2: Cerințe generale de securitate. Standard colateral: Compatibilitate electromagnetică. Cerințe și încercări (IEC 60601-1-2:2001)	EN 60601-1-2:1993 Nota 2.1	Dată depășită (1.11.2004)
CENELEC	Amendament A1:2006 la EN 60601-1-2:2001 (IEC 60601-1-2:2001/A1:2004)		1.3.2009
CENELEC	EN 60601-1-3:1994 Aparate electromedicale. Partea 1-3: Cerințe generale de securitate. 3. Standard colateral: Cerințe generale pentru protecția împotriva radiației la aparatele de diagnostic cu radiații X (IEC 60601-1-3:1994)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-1-4:1996 Aparate electromedicale. Partea 1: Cerințe generale de securitate. 4. Standard colateral: Sisteme electromedicale programabile (IEC 60601-1-4:1996)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:1999 la EN 60601-1-4:1996 (IEC 60601-1-4:1996/A1:1999)	Nota 3	Dată depășită (1.12.2002)
CENELEC	EN 60601-1-6:2004 Aparate electromedicale. Partea 1-6: Cerințe generale de securitate. Standard colateral: Aptitudini de utilizare (IEC 60601-1-6:2004)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-1-8:2004 Aparate electromedicale. Partea 1-8: Cerințe generale de securitate. Standard colateral. Cerințe generale, încercări și ghid pentru sistemele de alarmă în aparatele electromedicale și sistemele electromedicale (IEC 60601-1-8:2003)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:2006 la EN 60601-1-8:2004 (IEC 60601-1-8:2003/A1:2006)	Nota 3	Dată depășită (1.1.2007)
CENELEC	EN 60601-2-1:1998 Aparate electromedicale. Partea 2-1: Cerințe particulare de securitate pentru acceleratoare de electroni în domeniul de la 1 MeV până la 50 MeV (IEC 60601-2-1:1998)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:2002 la EN 60601-2-1:1998 (IEC 60601-2-1:1998/A1:2002)	Nota 3	Dată depășită (1.6.2005)
CENELEC	EN 60601-2-2:2000 Aparate electromedicale. Partea 2-2: Cerințe particulare de securitate pentru aparate de electrochirurgie cu curenți de înaltă frecvență (IEC 60601-2-2:1998)	EN 60601-2-2:1993 Nota 2.1	Dată depășită (1.8.2003)
CENELEC	EN 60601-2-2:2007 Aparate electromedicale. Partea 2-2: Cerințe particulare de securitate pentru aparate de electrochirurgie cu curenți de înaltă frecvență (IEC 60601-2-2:2006)	EN 60601-2-2:2000 Nota 2.1	1.10.2009
CENELEC	EN 60601-2-3:1993 Aparate electromedicale. Partea 2-3: Cerințe particulare de securitate pentru aparate de terapie cu unde scurte (IEC 60601-2-3:1991)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:1998 la EN 60601-2-3:1993 (IEC 60601-2-3:1991/A1:1998)	Nota 3	Dată depășită (1.7.2001)
CENELEC	EN 60601-2-4:2003 Aparate electromedicale. Partea 2-4: Cerințe particulare de securitate pentru defibrilatoare cardiace (IEC 60601-2-4:2002)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-5:2000 Aparate electromedicale. Partea 2-5: Cerințe particulare de securitate ale aparatelor cu ultrasunete pentru fizioterapie (IEC 60601-2-5:2000)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-7:1998 Aparate electromedicale. Partea 2-7: Cerințe particulare de securitate pentru generatoarele de înaltă tensiune ale generatoarelor de radiații X pentru diagnostic (IEC 60601-2-7:1998)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-8:1997 Aparate electromedicale. Partea 2-8: Cerințe particulare de securitate pentru echipamentele de terapie cu radiații X care funcționează în domeniul de la 10 kV până la 1 MV (IEC 60601-2-8:1987)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:1997 la EN 60601-2-8:1997 (IEC 60601-2-8:1987/A1:1997)	Nota 3	Dată depășită (1.6.1998)
CENELEC	EN 60601-2-10:2000 Aparate electromedicale. Partea 2-10: Cerințe particulare de securitate pentru stimulatoare de nervi și mușchi (IEC 60601-2-10:1987)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:2001 la EN 60601-2-10:2000 (IEC 60601-2-10:1987/A1:2001)	Nota 3	Dată depășită (1.11.2004)
CENELEC	EN 60601-2-11:1997 Aparate electromedicale. Partea 2-11: Cerințe particulare de securitate pentru aparate de terapie cu radiații gama (IEC 60601-2-11:1997)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:2004 la EN 60601-2-11:1997 (IEC 60601-2-11:1997/A1:2004)	Nota 3	Dată depășită (1.9.2007)
CENELEC	EN 60601-2-12:2006 Aparate electromedicale. Partea 2-12: Cerințe particulare de securitate pentru ventilatoare pulmonare. Ventilatoare pentru utilizare în terapia intensivă (IEC 60601-2-12:2001)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-13:2006 Aparate electromedicale. Partea 2-13: Cerințe particulare de securitate și performanțe esențiale pentru sistemele de anestezie (IEC 60601-2-13:2003)	EN 740:1998 + A1:2004 + AC:1998 Nota 2.3	—
CENELEC	Amendament A1:2007 la EN 60601-2-13:2006 (IEC 60601-2-13:2003/A1:2006)	Nota 3	1.3.2010
CENELEC	EN 60601-2-16:1998 Aparate electromedicale. Partea 2-16: Cerințe particulare de securitate pentru aparate de homodializă, hemodiafiltrare și hemofiltrare (IEC 60601-2-16:1998)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-17:2004 Aparate electromedicale. Partea 2-17: Cerințe particulare de securitate pentru echipamente cu control automat, utilizate în brahiterapie (IEC 60601-2-17:2004)	EN 60601-2-17:1996 + A1:1996 Nota 2.1	Dată depășită (1.3.2007)
CENELEC	EN 60601-2-18:1996 Aparate electromedicale. Partea 2-18: Cerințe particulare de securitate ale echipamentelor pentru endoscopie (IEC 60601-2-18:1996)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:2000 la EN 60601-2-18:1996 (IEC 60601-2-18:1996/A1:2000)	Nota 3	Dată depășită (1.8.2003)
CENELEC	EN 60601-2-19:1996 Aparate electromedicale. Partea 2-19: Cerințe particulare de securitate ale incubatoarelor pentru nou născuți (IEC 60601-2-19:1990)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:1996 la EN 60601-2-19:1996 (IEC 60601-2-19:1990/A1:1996)	Nota 3	Dată depășită (13.6.1998)
CENELEC	EN 60601-2-20:1996 Aparate electromedicale. Partea 2-20: Cerințe particulare de securitate pentru incubatoare de transport (IEC 60601-2-20:1990 + A1:1996)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-21:1994 Aparate electromedicale. Partea 2-21: Cerințe particulare de securitate ale sistemelor de încălzire cu suprafață radiantă pentru nou născuți (IEC 60601-2-21:1994)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:1996 la EN 60601-2-21:1994 (IEC 60601-2-21:1994/A1:1996)	Nota 3	Dată depășită (13.6.1998)
CENELEC	EN 60601-2-22:1996 Aparate electromedicale. Partea 2-22: Cerințe particulare de securitate pentru aparate de diagnostic și de tratament cu laser (IEC 60601-2-22:1995)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-23:2000 Aparate electromedicale. Partea 2-23: Cerințe particulare de securitate și performanțe esențiale ale aparatelor de monitorizare a presiunii parțiale transcutanate (IEC 60601-2-23:1999)	EN 60601-2-23:1997 Nota 2.1	Dată depășită (1.1.2003)
CENELEC	EN 60601-2-24:1998 Aparate electromedicale. Partea 2-24: Cerințe particulare de securitate ale pompelor de perfuzie și dispozitivelor de reglare a perfuziei (IEC 60601-2-24:1998)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-25:1995 Aparate electromedicale. Partea 2-25: Cerințe particulare de securitate pentru electrocardiografe (IEC 60601-2-25:1993)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:1999 la EN 60601-2-25:1995 (IEC 60601-2-25:1993/A1:1999)	Nota 3	Dată depășită (1.5.2002)
CENELEC	EN 60601-2-26:2003 Aparate electromedicale. Partea 2-26: Cerințe particulare de securitate pentru electroencefalografe (IEC 60601-2-26:2002)	EN 60601-2-26:1994 Nota 2.1	Dată depășită (1.3.2006)
CENELEC	EN 60601-2-27:1994 Aparate electromedicale. Partea 2-27: Cerințe particulare de securitate pentru aparate de monitorizare electrocardiografică (IEC 60601-2-27:1994)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-27:2006 Aparate electromedicale. Partea 2-27: Cerințe particulare de securitate incluzând performanțele esențiale, pentru aparate de monitorizare electrocardiografică (IEC 60601-2-27:2005)	EN 60601-2-27:1994 Nota 2.1	1.11.2008
CENELEC	EN 60601-2-28:1993 Aparate electromedicale. Partea 2-28: Cerințe particulare de securitate pentru ansambluri cu surse de radiații X și cu tuburi de radiații X pentru diagnostic medical (IEC 60601-2-28:1993)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-29:1999 Aparate electromedicale. Partea 2-29: Cerințe particulare de securitate pentru simulatoare de radioterapie (IEC 60601-2-29:1999)	EN 60601-2-29:1995 + A1:1996 Nota 2.1	Dată depășită (1.4.2002)
CENELEC	EN 60601-2-30:2000 Aparate electromedicale. Partea 2-30: Cerințe particulare de securitate și performanțe esențiale ale aparatelor de monitorizare a presiunii sanguine măsurate neinvaziv, automat și periodic (IEC 60601-2-30:1999)	EN 60601-2-30:1995 Nota 2.1	Dată depășită (1.2.2003)
CENELEC	EN 60601-2-31:1995 Aparate electromedicale. Partea 2-31: Cerințe particulare de securitate pentru stimulatoare cardiace externe cu sursa de alimentare internă (IEC 60601-2-31:1994)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:1998 la EN 60601-2-31:1995 (IEC 60601-2-31:1994/A1:1998)	Nota 3	Dată depășită (1.1.2001)
CENELEC	EN 60601-2-32:1994 Aparate electromedicale. Partea 2-32: Cerințe particulare de securitate pentru echipamente asociate echipamentelor cu radiații X (IEC 60601-2-32:1994)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-33:2002 Aparate electromedicale. Partea 2-33: Cerințe particulare de securitate pentru aparate cu rezonanță magnetică utilizate pentru diagnostic medical (IEC 60601-2-33:2002)	EN 60601-2-33:1995 + A11:1997 Nota 2.1	Dată depășită (1.7.2005)
CENELEC	Amendament A1:2005 la EN 60601-2-33:2002 (IEC 60601-2-33:2002/A1:2005)	Nota 3	1.11.2008
CENELEC	EN 60601-2-34:2000 Aparate electromedicale. Partea 2-34: Cerințe particulare de securitate, incluzând performanțele de bază, pentru aparate de monitorizare invazivă a presiunii sanguine (IEC 60601-2-34:2000)	EN 60601-2-34:1995 Nota 2.1	Dată depășită (1.11.2003)
CENELEC	EN 60601-2-35:1996 Aparate electromedicale. Partea 2-35: Cerințe particulare de securitate pentru paturi, perne și saltele destinate încălzirii pacienților în utilizări medicale (IEC 60601-2-35:1996)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-36:1997 Aparate electromedicale. Partea 2-36: Cerințe particulare de securitate pentru aparate de litotritie extracorporală (IEC 60601-2-36:1997)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-37:2001 Aparate electromedicale. Partea 2-37: Cerințe particulare de securitate pentru aparate de diagnostic medical și aparate de monitorizare cu ultrasunete (IEC 60601-2-37:2001)	NICIUNUL	—
	Amendament A1:2005 la EN 60601-2-37:2001 (IEC 60601-2-37:2001/A1:2004)	Nota 3	1.1.2008
	Amendament A2:2005 la EN 60601-2-37:2001 (IEC 60601-2-37:2001/A2:2005)	Nota 3	1.12.2008
CENELEC	EN 60601-2-38:1996 Aparate electromedicale. Partea 2-38: Cerințe particulare de securitate pentru paturile de spital acționate electric (IEC 60601-2-38:1996)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:2000 la EN 60601-2-38:1996 (IEC 60601-2-38:1996/A1:1999)	Nota 3	Dată depășită (1.1.2003)
CENELEC	EN 60601-2-39:1999 Aparate electromedicale. Partea 2-39: Cerințe particulare de securitate pentru aparatele de dializă peritonală (IEC 60601-2-39:1999)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-40:1998 Aparate electromedicale. Partea 2-40: Cerințe particulare de securitate pentru electromiografe și aparate pe bază de potențiale evocate (IEC 60601-2-40:1998)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-41:2000 Aparate electromedicale. Partea 2-41: Cerințe particulare de securitate pentru corpuri de iluminat chirurgicale și corpuri de iluminat pentru diagnostic (IEC 60601-2-41:2000)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-43:2000 Aparate electromedicale. Partea 2-43: Cerințe particulare de securitate ale aparatelor cu radiații X pentru proceduri intervenționale (IEC 60601-2-43:2000)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-44:2001 Aparate electromedicale. Partea 2-44: Cerințe particulare de securitate pentru aparate cu radiații X pentru tomografie computerizată (IEC 60601-2-44:2001)	EN 60601-2-44:1999 Nota 2.1	Dată depășită (1.7.2004)
CENELEC	Amendament A1:2003 la EN 60601-2-44:2001 (IEC 60601-2-44:2001/A1:2002)	Nota 3	Dată depășită (1.12.2005)
CENELEC	EN 60601-2-45:2001 Aparate electromedicale. Partea 2-45: Cerințe particulare de securitate ale aparatelor radiologice pentru mamografie și ale dispozitivelor stereotactice pentru mamografie (IEC 60601-2-45:2001)	EN 60601-2-45:1998 Nota 2.1	Dată depășită (1.7.2004)
CENELEC	EN 60601-2-46:1998 Aparate electromedicale. Partea 2-46: Cerințe particulare de securitate pentru mesele de operație (IEC 60601-2-46:1998)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-47:2001 Aparate electromedicale. Partea 2-47: Cerințe particulare de securitate, inclusiv performanțe esențiale, pentru sisteme de electrocardiografie ambulatorie (IEC 60601-2-47:2001)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-49:2001 Aparate electromedicale. Partea 2-49: Cerințe particulare de securitate pentru aparate de monitorizare multifuncțională a pacienților (IEC 60601-2-49:2001)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-50:2002 Aparate electromedicale. Partea 2-50: Cerințe particulare de securitate pentru aparate de fototerapie infantilă (IEC 60601-2-50:2000)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60601-2-51:2003 Aparate electromedicale. Partea 2-51: Cerințe particulare de securitate, inclusiv performanțe esențiale, pentru electrocardiografe cu înregistrare și analizare mono și multicanal (IEC 60601-2-51:2003)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60627:2001 Aparate de diagnostic prin imagistica cu radiații X. Caracteristici ale grilelor antidifuzante pentru uz general și pentru mamografie (IEC 60627:2001)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60645-1:2001 Electroacustică. Echipamente audiologice. Partea 1: Audiometre tonale (IEC 60645-1:2001)	EN 60645-1:1994 Nota 2.1	Dată depășită (1.10.2004)
CENELEC	EN 60645-2:1997 Audiometre. Partea 2: Aparat pentru audiometrie vocală (IEC 60645-2:1993)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60645-3:1995 Audiometre. Partea 3: Semnale de scurtă durată pentru încercări audiometrice și oto-neurologice (IEC 60645-3:1994)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 60645-4:1995 Audiometre. Partea 4: Echipamente pentru audiometria extinsă la domeniul frecvențelor ridicate (IEC 60645-4:1994)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 61217:1996 Echipamente de radioterapie. Coordonate, mișcări și scale (IEC 61217:1996)	NICIUNUL	—
CENELEC	Amendament A1:2001 la EN 61217:1996 (IEC 61217:1996/A1:2000)	Nota 3	Dată depășită (1.12.2003)
CENELEC	EN 61676:2002 Aparate electromedicale. Instrumente dozimetrice utilizate pentru măsurări neinvazive a tensiunii tubului cu radiații X în radiologia de diagnostic (IEC 61676:2002)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 62083:2001 Aparate electromedicale. Cerințe de securitate pentru sistemele de planificare a tratamentului în radioterapie (IEC 62083:2000)	NICIUNUL	—
CENELEC	EN 62220-1:2004 Aparate electromedicale. Caracteristicile aparatelor imagistice cu radiații X digitale. Partea 1: Determinarea eficienței cuantice de detecție (IEC 62220-1:2003)	NICIUNUL	—

Nota 1:

În general data de încetarea a prezumției de conformitate va fi data de anulare („dow”), fixată de către Organizația de Standardizare Europeană dar se atrage atenția utilizatorilor acestor standarde că în unele cazuri excepționale această dată de retragere poate să fie alta.

Nota 2.1:

Standardul nou (sau amendamentul) are același domeniu de aplicare ca și standardul înlocuit. La data precizată, standardul înlocuit încetează să dea prezumția de conformitate cu cerințele esențiale ale directivei.

Nota 2.3:

Standardul nou are un domeniu de aplicare mai restrâns decât standardul înlocuit. La data precizată standardul (parțial) înlocuit își încetează prezumția de conformitate cu cerințele esențiale ale directivei pentru acele produse care cad sub incidența domeniului de aplicare al noului standard. Prezumția de conformitate cu cerințele esențiale ale directivei pentru produsele care cad încă în același domeniu de aplicare a standardului (parțial) înlocuit, dar care nu se identifică cu domeniul de aplicare a standardului nou, rămân neschimbate.

Nota 3:

În cazul amendamentelor, standardul de referință este EN CCCCC:YYYY, amendamentele anterioare, dacă există și amendamentul nou citat. Standardul înlocuit (coloana 3) este deci constituit din EN CCCCC:YYYY și amendamentele sale anterioare dacă există, dar fără amendamentul nou citat. La data precizată, standardul înlocuit încetează să dea prezumția de conformitate cu cerințele esențiale ale directivei.

Exemplu: Pentru EN 60601-1:1990, se aplică următoarele:

CENELEC

EN 60601-1:1990

Aparate electromedicale.

Partea 1: Cerinte generale de securitate

CEI 60601-1:1988

[Standardul de referință este EN 60601-1:1990]

NICIUNUL

[Nu există standard înlocuit]

—

Amendament A1:1993 la EN 60601-1:1990

CEI 60601-1:1988/A1:1991

[Standardul de referință este EN 60601-1:1990

+ A1:1993 to EN 60601-1:1990]

Nota 3

[Standardul înlocuit este EN 60601-1:1990]

—

Amendment A2:1995 to EN 60601-1:1990

CEI 60601-1:1988/A2:1995

[Standardul de referință este EN 60601-1:1990

+ A1:1993 la EN 60601-1:1990

+ A2:1995 la EN60601-1:1990]

Note 3

[Standardul înlocuit este EN 60601-1:1990

+ A1:1993]

—

Amendament A13:1996 la EN 60601-1:1990

[Standardul de referință este EN 60601-1:1990

+ A1:1993 to EN 60601-1:1990

+ A2:1995 to EN 60601-1:1990

+ A13:1996 to EN 60601-1:1990]

Note 3

[Standardul înlocuit este EN 60601-1:1990

+ A1:1993

+ A2:1995]

Dată depășită

(1.7.1996)

(1) CEN: rue de Stassart/De Stassartstraat 36, B-1050 Brussels, tel: (32-2) 550 08 11, fax: (32-2) 550 08 19 (http://www.cenorm.be)

CENELEC: rue de Stassart/De Stassartstraat 35, B-1050 Brussels, tel: (32-2) 519 68 71, fax: (32-2) 519 69 19 (http://www.cenelec.org)

ETSI: 650, route des Lucioles, F-06921 Sophia Antipolis, tel: (33) 492 94 42 12, fax: (33) 493 65 47 16 (http://www.etsi.org).

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/36

Revizuirea de către Franța a obligațiilor de serviciu public referitoare la serviciile aeriene regulate între Ajaccio, Bastia, Calvi și Figari, pe de o parte, și Marsilia, Nisa și Paris (Orly), pe de altă parte

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/C 314/10)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind accesul operatorilor de transport aerian comunitari la rutele aeriene intracomunitare, s-au impus obligații de serviciu public referitoare la serviciile aeriene regulate:

—	între Ajaccio, Bastia, Calvi și Figari, pe de o parte, și Marsilia și Nisa, pe de altă parte, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 149 din 21 iunie 2005, p. 7,

—	între Ajaccio, Bastia, Calvi și Figari, pe de o parte, și Paris (Orly), pe de altă parte, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 149 din 21 iunie 2005, p. 12.

Aceste obligații de serviciu public prevăd că, în caz de creștere anormală, imprevizibilă și independentă de voința transportatorilor a elementelor de cost care afectează exploatarea liniilor aeriene, tarifele maxime stabilite la punctul 2.2 pot fi majorate proporțional cu creșterea constatată.

În conformitate cu prezenta dispoziție, începând cu 1 decembrie 2007 obligațiile de serviciu public se modifică după cum urmează:

În ceea ce privește legăturile dintre Marsilia și Nisa și Corsica, tarifele maxime, prevăzute la punctul 2.2, ale obligațiilor de serviciu public menționate anterior se majorează după cum urmează:

—	4 EUR pentru o călătorie simplă, pentru tariful normal,

—	3 EUR pentru o călătorie dus-întors, pentru tariful aplicabil, cu anumite condiții, persoanelor rezidente în Corsica,

—	2 EUR pe călătorie, pentru tariful aplicabil categoriilor de călători precizate în obligațiile de serviciu public menționate anterior (tineri, persoane în vârstă, studenți, familii, persoane invalide).

În ceea ce privește legăturile dintre Paris (Orly) și Corsica, tarifele maxime, prevăzute la punctul 2.2, ale obligațiilor de serviciu public menționate anterior se majorează după cum urmează:

—	5 EUR pentru o călătorie simplă, pentru tariful normal,

—	5 EUR pentru o călătorie dus-întors, pentru tariful aplicabil, cu anumite condiții, persoanelor rezidente în Corsica,

—	3 EUR pe călătorie, pentru tariful aplicabil categoriilor de călători precizate în obligațiile de serviciu public menționate anterior (tineri, persoane în vârstă, studenți, familii, persoane invalide).

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/37

GR-Elliniko: Exploatare de servicii aeriene regulate

Invitație de participare la licitație lansată de Republica Elenă pentru contracte privind exploatarea a trei rute aeriene regulate pentru care se aplică obligația de serviciu public în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului.

(2007/C 314/11)

1. Introducere: În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului din 23.7.1992 privind accesul operatorilor de transport aerian comunitari la rutele aeriene intracomunitare, Guvernul elen a impus obligații de serviciu public în legătură cu serviciile regulate pe următoarele rute:

Rhodes – Kastelorizo;

Atena - Skyros;

Salonic - Skyros.

Cerințele referitoare la obligațiile de serviciu public au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 311 of 21.12.2007.

Dacă până la 31.3.2008 niciun transportator aerian nu declară Autorității Aviatice Civile că intenționează să opereze zboruri regulate pe una sau mai multe din rutele menționate mai sus de la 1.5.2008, în conformitate cu cerințele referitoare la obligațiile de serviciu public pentru ruta sau rutele în cauză și fără a primi o compensație financiară, Grecia a hotărât că, în temeiul procedurii stabilite la articolul 4 alineatul (1) litera (d) din regulamentul respectiv, va iniția procedura de limitare a accesului la una sau mai multe dintre rutele menționate (după cum se precizează în următorul articol) la un singur transportator aerian pe o perioadă de trei ani și va acorda prin licitație dreptul de a exploata rutele în cauză de la 1.5.2008.

2. Obiectul invitației de participare la licitație: Dreptul exclusiv de a opera servicii aeriene regulate pe rutele următoare în temeiul obligațiilor de serviciu public pe o perioadă de trei ani de la 1.5.2008. Rutele pentru serviciile aeriene regulate sunt următoarele:

Rodos Kastelorizo;

Atena - Skyros;

Salonic - Skyros.

Serviciile pe aceste rute urmează a fi operate în conformitate cu cerințele referitoare la obligațiile de serviciu public aferente, cerințe care au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 311 of 21.12.2007.

Ofertele pot fi depuse pentru una sau mai multe dintre rutele menționate mai sus. Cu toate acestea, toate ofertele vor fi depuse separat pentru fiecare rută.

Datorită caracterului special al rutelor aeriene în cauză, transportatorii aerieni trebuie să poată demonstra faptul că membrii echipajului care deservesc pasagerii pe rutele menționate mai sus vorbesc și înțeleg limba greacă.

3. Participarea la procedura de licitație: Toți transportatorii aerieni care dețin o licență de operare valabilă emisă de un stat membru în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2407/92 privind licențele operatorilor de transport aerieni pot participa la procedura de licitație.

Transportatorii aerieni care fac obiectul restricțiilor sau al unor motive de ineligibilitate prevăzute în Legea nr. 3310/2005 (Monitorul guvernamental grec I 30 din 14.2.2005) „Măsuri pentru asigurarea transparenței și prevenirea încălcărilor pe durata procedurii de semnare a unor contracte publice”, modificată prin Legea nr. 3414/2005 (Monitorul guvernamental grec I 279 din 10.11.2005) sunt excluși de la procedura de licitație.

4. Procedura de licitație: Această procedură se supune dispozițiilor articolului 4 alineatul (1) literele (d)-(i) din Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 privind accesul operatorilor de transport aerian comunitari la rutele aeriene intracomunitare.

În caz de urgență, dacă se hotărăște să se repete procedura de licitație (pe motivul nereușitei procedurii inițiale), Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor poate lua măsurile necesare pentru a asigura acoperirea necesităților vitale de transport aerian ale unei regiuni îndepărtate, cu condiția ca aceste măsuri să fie conforme cu principiile nediscriminării, proporționalității și transparenței și să nu se întreprindă timp de mai mult de șase luni.

Mai mult, dacă s-a depus o singură ofertă și dacă oferta respectivă este considerată inacceptabilă din punct de vedere financiar, se poate recurge la procedura negocierilor.

Ofertanții vor fi ținuți de ofertele pe care le-au depus până la atribuirea contractelor.

5. Dosarul de licitație: Dosarul de licitație complet, care conține specificațiile, documentele justificative solicitate pentru participare și alte informații, este disponibil gratuit la sediul Autorității Aviatice Civile Elene, Direcția pentru Operațiuni Aeriene, Departamentul II, Vas. Georgiou 1. 166 04 Elliniko, tel. (30 210) 891 61 49 sau 891 61 21, fax (30 210) 894 71 01.

6. Compensația financiară: Ofertele trebuie să precizeze în mod explicit valoarea tarifului trimestrial pentru exploatarea fiecărei rute pe o perioadă de trei ani de la data propusă pentru începerea operațiunilor (cu o repartizare anuală a conturilor, după cum se menționează în specificații). Compensația financiară se va achita trimestrial după 30 de zile de la data facturii aferente emise de către transportatorul aerian prin intermediul unui transfer în contul pe care transportatorul aerian îl va deține la o bancă recunoscută în Grecia. Valoarea exactă a compensației va fi stabilită pe baza zborurilor efectuate efectiv, a unui certificat de la organismele relevante ale Autorității Aviatice Civile care să ateste respectarea condițiilor contractuale și pe baza valorii compensației aferente.

7. Criteriu de selecție: Criteriul de efectuare a unei selecții în rândul transportatorilor aerieni considerați a fi în situația de a presta servicii în mod eficient și în conformitate cu cerințele prevăzute pe fiecare rută menționată în invitația de participare la licitație va fi criteriul valorii celei mai scăzute a compensației financiare totale solicitate pentru ruta în cauză.

8. Durata, modificarea și rezilierea contractului: Contractul se va aplica de la 1.5.2008 și va expira la 30.4.2011.

Orice modificare la contract trebuie să respecte obligațiile de serviciu public publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 311 din 21.12.2007. Modificările la contract se vor face în scris.

Dacă există vreo schimbare neprevăzută a condițiilor de operare, valoarea compensației poate fi revizuită.

Fiecare parte contractantă poate rezilia contractul prin transmiterea unui preaviz cu 6 luni înainte. Dacă există motive deosebit de grave sau dacă un transportator aerian nu a respectat întocmai condițiile contractuale referitoare la obligațiile de serviciu public, autoritatea contractantă poate rezilia contractul fără preaviz. Contractul va fi, de asemenea, considerat reziliat automat dacă licența de operare a contractantului sau certificatul de operator aerian (COA/AOC) este suspendată sau revocată, respectiv suspendat sau revocat.

9. Sancțiuni în caz de nerespectare a condițiilor contractuale: Transportatorul aerian este responsabil de respectarea întocmai a condițiilor contractuale.

Numărul de zboruri anulate din motive pentru care este responsabil transportatorul aerian nu poate depăși 2% din numărul total anual de zboruri. În aceste cazuri, valoarea compensației financiare se va reduce proporțional.

În cazul unei neîndepliniri totale sau parțiale a obligațiilor contractantului în temeiul contractului din motive care nu constituie cazuri de forță majoră (altele decât cazul în care numărul de zboruri anulate nu depășește 2% din numărul total anual de zboruri, la care s-a făcut referire în paragraful anterior), autoritatea contractantă va avea dreptul de a impune următoarele reduceri ale compensației financiare și următoarele sancțiuni suplimentare:

în cazul în care numărul de zboruri anulate pe o anumită rută depășește 2% din numărul anual total de zboruri regulate, compensația financiară care trebuie plătită pentru ruta respectivă (pentru zborurile efectuate efectiv pe durata trimestrului) va face obiectul unei reduceri suplimentare echivalente cu valoarea care s-ar fi aplicat dacă zborurile ar fi fost efectuate în mod normal;

în cazul în care neîndeplinirea se referă la numărul săptămânal de locuri oferite efectiv pe parcursul trimestrului, compensația financiară se va reduce proporțional cu numărul de locuri care nu au fost oferite;

în cazul în care neîndeplinirea se referă la tarifele percepute, compensația financiară se va reduce proporțional cu diferența dintre tarifele percepute și tarifele solicitate;

în cazul oricărei alte neîndepliniri a condițiilor contractuale, se va impune amenda prevăzută în regulamentele din aeroporturi;

în cazul în care contractantul comite aceeași eroare pentru a treia dată în același trimestru pe aceeași rută, se poate solicita, în plus față de sancțiunile de mai sus, drept clauză de garanție, reținerea totală sau parțială a scrisorii de garanție de bună execuție a clauzelor contractuale corespunzătoare acelei rute, în urma unei notificări adresate în scris contractantului de către Autoritatea Aviatică Civilă și în situația în care contractantul nu prezintă documente justificative suficiente pentru a-și demonstra nevinovăția. Atunci când se decide impunerea unor sancțiuni prevăzute la acest punct, se va ține seama de gravitatea fiecărei neîndepliniri constatate, aplicându-se principiul proporționalității.

Autoritatea contractantă poate solicita, de asemenea, o compensație pentru daunele provocate.

10. Depunerea ofertelor: Ofertele trebuie trimise în 5 exemplare prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau depuse personal cu confirmare de primire la următoarea adresă:

Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor, Autoritatea Aviatică Civilă, Direcția generală pentru transport aerian, Direcția pentru operațiuni aeriene, Departamentul II, Vasileos Georgiou 1, -16604 Elliniko.

Ofertele se depun cel târziu la ora 12:00, în a 32-a zi de la data publicării prezentei invitații de participare la licitație în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ofertele trimise prin poștă trebuie să fie primite până la ora și data menționate mai sus, atestate de confirmarea de primire.

11. Valabilitatea invitației de participare la licitație: Prezenta invitație de participare la licitație este valabilă cu condiția ca, până la data de 31.3.2008, niciun transportator aerian comunitar să nu își fi declarat (prin depunerea unui plan de zbor la Autoritatea Aviatică Civilă) intenția de a opera zborurile programate pe una sau mai multe dintre rutele menționate mai sus de la 1.5.2008, în conformitate cu obligațiile de serviciu public impuse și fără a primi o compensație financiară.

În orice caz, invitația de participare la licitație continuă să se aplice în legătură cu acele rute pentru care niciun transportator aerian nu și-a declarat interesul după cum se precizează mai sus, până la 31.3.2008, în condițiile stabilite anterior.

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/40

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul COMP/M.4959 — Goldman Sachs/MatlinPatterson/Bankenservice Kassel)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/C 314/12)

La data de 13 decembrie 2007, Comisia a primit o notificare privind o concentrare propusă în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderile Goldman Sachs Group Inc. („GS”, SUA) și MatlinPatterson LLC („MP”, SUA) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din regulamentul Consiliului, controlul în comun asupra întreprinderii Bankenservice Kassel GmbH („Bankenservice”, Germania), prin achiziționare de acțiuni.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—	în cazul întreprinderii GS: servicii bancare de investiții, gestiunea valorilor mobiliare și investițiilor,

—	în cazul întreprinderii MP: fond de investiții la nivel mondial pentru întreprinderi care se confruntă cu dificultăți financiare,

—	în cazul întreprinderii Bankenservice: prelucrarea bonurilor valorice pentru plăți fără numerar în Germania.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi transmise Comisiei prin fax [(32-2) 296 43 01 sau 296 72 44] sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.4959 — Goldman Sachs/MatlinPatterson/Bankenservice Kassel, la următoarea adresă:

Commission europénne

Direction générale de la concurrence

Greffe des concentrations

J-70

B-1049 Bruxelles

(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

(2) JO C 56, 5.3.2005, p. 32.

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/41

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul COMP/M.4986 — EQT V/Securitas Direct)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/C 314/13)

La data de 17 decembrie 2007, Comisia a primit o notificare privind o concentrare propusă în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderea EQT V Ltd („EQT”, Insulele Anglo-Normande), parte a grupului EQT, dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din regulamentul Consiliului, controlul asupra întregii întreprinderi Securitas Direct AB („Securitas Direct”, Suedia), prin licitație publică anunțată la 13 noiembrie 2007.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—	în cazul întreprinderii EQT: fond de capital privat destinat investițiilor în nordul Europei,

—	în cazul întreprinderii Securitas Direct: furnizarea de servicii de securitate inclusiv instalarea de sisteme de alarmă cu control și intervenție la distanță în Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Belgia, Franța, Țările de Jos, Spania și Portugalia.

3.	În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi transmise Comisiei prin fax [(32-2) 296 43 01 sau 296 72 44] sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.4986 — EQT V/Securitas Direct, la următoarea adresă:

Commission europénne

Direction générale de la concurrence

Greffe des concentrations

J-70

B-1049 Bruxelles

(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/42

Notă în atenția persoanelor, grupărilor și entităților cuprinse în lista prevăzută la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 privind măsurile restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului (a se vedea anexa la Decizia 2007/871/PESC a Consiliului din 20 decembrie 2007)

(2007/C 314/14)

Următoarele informații se supun atenției persoanelor, grupărilor și entităților cuprinse în lista prevăzută de Decizia 2007/871/PESC a Consiliului din 20 decembrie 2007.

Consiliul Uniunii Europene a stabilit că motivele de includere a persoanelor, grupărilor și entităților cuprinse în lista menționată de persoane, grupări și entități supuse măsurilor restrictive prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului din 27 decembrie 2001 privind măsurile restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului (1) își păstrează valabilitatea. Prin urmare, Consiliul a hotărât să mențină persoanele, grupările și entitățile respective în cadrul listei.

Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului din 27 decembrie 2001 prevede înghețarea tuturor fondurilor, a altor active financiare și resurse economice aparținând persoanelor, grupărilor și entităților în cauză și că niciun fond, alte active financiare sau resurse economice nu pot fi puse la dispoziția acestora, în mod direct sau indirect.

Se atrage atenția persoanelor, grupărilor și entităților implicate asupra posibilității de a adresa o cerere autorităților competente din statul membru (statele membre) relevant(e), astfel cum sunt indicate în anexa la regulament, pentru a obține autorizarea de a utiliza fonduri înghețate pentru nevoi de bază sau plăți specifice, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul menționat. O listă actualizată a autorităților competente poate fi consultată la următoarea adresă de internet:

http://ec.europa.eu/comm/external_relations/cfsp/sanctions/measures.htm

Persoanele, grupările și entitățile interesate pot înainta o cerere pentru a obține expunerea de motive a Consiliului asupra menținerii acestora pe lista menționată (cu excepția cazului în care expunerea de motive le-a fost deja comunicată), la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

(Attn: CP 931 designations)

Rue de la Loi 175

B-1048 Bruxelles

Persoanele, grupările și entitățile interesate pot înainta Consiliului, la orice dată, o cerere, alături de orice documente justificative, pentru reanalizarea deciziei de includere și menținere a acestora pe listă, la adresa prevăzută mai sus. După primire, cererile respective sunt analizate. În acest sens, se atrage atenția persoanelor, grupărilor și entităților în cauză asupra efectuării de revizuiri periodice ale listei de către Consiliu, în conformitate cu articolul 1 alineatul (6) din Poziția comună 2001/931/PESC. Pentru ca respectivele cereri să fie luate în considerare în cadrul următoarei revizuiri, acestea trebuie înaintate în termen de două luni de la data publicării notificării.

Se atrage, de asemenea, atenția persoanelor, grupărilor și entităților implicate asupra posibilității de a contesta decizia Consiliului în fața Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 230 alineatele (4) și (5) din Tratatul de instituire a Comunității Europene.

(1) JO L 344, 28.12.2001, p. 70.

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/44

Publicarea unei cereri de anulare în temeiul articolului 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

(2007/C 314/15)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie prezentate Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

Solicitare de anulare în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) și articolul 17 alineatul (2)

„ARROZ DEL DELTA DEL EBRO”

Nr. CE: ES/PDO/005/0336/03.03.2004

	IGP
	DOP

1. Denumirea înregistrată pentru care se solicită anularea:

„Arroz del Delta del Ebro” (1)

2. Statul membru sau țara terță:

Spania

3. Tip de produs:

Clasa 1.6 — Cereale

4. Persoana sau organismul care solicită anularea:

Denumirea:

Consejo Regulador de la Indicación Geográfica Protegida «Arroz del Delta del Ebro»

Adresă:

C/Prim 92

E-43870 Amposta (Tarragona)

Telefon

(34) 977 70 10 20

Fax

(34) 977 70 01 90

E-mail:

info@arrosaires.com

Natura interesului legitim în baza căruia se face solicitarea:

Cererea de anulare este introdusă de către același grup care a prezentat cererea de înregistrare și este depusă în același timp cu cererea de înregistrare a denumirii de origine protejate „Arroz del Delta del Ebro” sau „Arrós del Delta de l'Ebre”.

5. Motivul anulării:

Din rațiuni de clasificare inițială în Comunitatea sa autonomă de origine, Catalonia, drept denumire de calitate „Arroz del Delta del Ebro” în 1985 și de omologare la nivel național drept denumire specifică și motivați de interesul de a o proteja în Comunitatea Europeană, precum și de perioadele stabilite la momentul respectiv pentru prezentarea unei cereri la nivel european, Comisiei i-a fost transmisă în 1993 cererea de înregistrare ca indicație geografică protejată „Arroz del Delta del Ebro” IGP.

În consecință, indicația geografică protejată „Arroz del Delta del Ebro” a fost înscrisă în registrul comunitar de DOP și IGP la 21 iunie 1996, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17 din Regulamentul (CEE) 2081/92.

Deoarece organismul solicitant consideră că „Arroz del Delta del Ebro” are o serie de caracteristici specifice care i se pot atribui în exclusivitate zonei geografice determinate sau mediului geografic cu factorii săi naturali și umani, și că producția și transformarea se realizează integral în zona geografică delimitată și, în consecință, îndeplinește cerințele stabilite de Regulamentul (CE) nr. 510/2006 pentru a fi înregistrat ca Indicație Geografică Protejată.

Din aceste motive, în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, se solicită anularea din Registrul Denumirilor de Origine și al Indicațiilor Geografice Protejate ca Indicație Geografică Protejată de „Arroz del Delta del Ebro” și, în același timp, introducerea ca Denumire de Origine Protejată ca „Arroz del Delta del Ebro” în respectivul registru.

(1) JO L 148, 21.6.1996, p. 1.

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/46

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

(2007/C 314/16)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„ARROZ DEL DELTA DEL EBRO” sau „ARRÒS DEL DELTA DE L'EBRE”

Nr. CE: ES/PDO/005/0336/11.03.2004

DOP ( X ) IGP ( )

Această fișă rezumat prezintă cu titlu informativ principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1. Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Subdirección General de Sistemas de Calidad Diferenciada. Dirección General de Alimentación. Secretaría General de Agricultura, Pesca y Alimentación del Ministerio de Agricultura, Pesca y Alimentación

Adresă:

Paseo Infanta Isabel, 1

E-28071 Madrid

Telefon

(34) 913 47 53 94

Fax

(34) 913 47 54 10

E-mail:

sgcaproagro@mapya.es

2. Grup:

Denumire:

Consejo Regulador de la Indicación Geográfica Protegida «Arroz del Delta del Ebro»

Adresă:

C/Prim 92 de Amposta

E-43870 Amposta (Tarragona)

Telefon

(34) 977 70 10 20 — 977 48 77 77

Fax

(34) 977 70 01 90 — 977 48 77 78

E-mail:

info@arrossaires.com

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( )

3. Tipul produsului:

Clasa 1.6 — Cereale

4. Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire: „Arroz del Delta del Ebro” sau „Arròs del Delta de l'Ebre”

4.2. Descriere: Orez alb din specia Oryza sativa L. din varietățile „Bahía”, „Tebre”, „Sénia”, „Fonsa”, „Bomba” și „Montsianell”, care corespund categoriei comerciale „Extra”.

Varietățile cel mai frecvent cultivate sunt „Bahía”, „Sénia” și „Tebre”, care prezintă caracteristici foarte similare.

Trăsăturile specifice ale bobului de orez din soiul principal (Bahía):

Caracteristici fundamentale ale diferitelor varietăți:

Toate aceste varietăți se disting prin uniformitatea la fierbere, omogenitatea boabelor și sunt potrivite pentru rețetele gastronomice din zonă create pe bază de orez, grație proprietății boabelor de a absorbi mai bine aroma, spre deosebire de alte tipuri de orez, cum ar fi orezul cu bobul lung.

Aceste varietăți au o concentrație ridicată de amidon în centrul bobului, numită „perlare”, în care sunt absorbite aromele din restul ingredientelor care se adaugă la orez și care conferă culoarea orezului.

Toate varietățile care se doresc protejate prin DOP Arroz del Delta del Ebro în momentul expedierii prezintă caracteristicile categoriei „extra”, iar boabele trebuie să fie: sănătoase (fără mucegai, neputrezite, fără insecte sau paraziți), curate, fără mirosuri și/sau gusturi străine, uscate (gradul de umiditate nu trebuie să depășească 15 %), precum și fără resturi de cuticule din pericarp.

4.3. Aria geografică: Zona de producție și de prelucrare a DOP Arroz del Delta del Ebro corespunde acelei părți a deltei fluviului Ebru care face parte din regiunile (comarcas) Baix Ebre și Montsià, în provincia Tarragona.

Zona de producție constă în terenurile situate în limitele municipiilor Deltebre și Sant Jaume d'Enveja, precum și în terenurile din delta fluviului Ebru din limitele municipiilor L'Aldea, Amposta, L'Ampolla, Camarles și Sant Carles de la Ràpita favorabile cultivării orezului.

Zona de mulinare și de spălare a orezului este cuprinsă în limita municipiilor care constituie zona de producție, fără a depăși ruta șoselei naționale 340, cu excepția municipiului Amposta în cazul căruia această limită poate fi autostrada A7. Orezul trebuie să provină din varietățile autorizate și de pe plantații înscrise în registrul plantațiilor ținut de Consiliul de reglementare și situate în zona de producție.

4.4. Dovada originii: Orezul trebuie să provină din varietățile autorizate și de pe plantații înscrise în registrul plantațiilor ținut de Consiliul de reglementare și situate în zona de producție. Orezul este supus unui sistem de evaluare, în conformitate cu condițiile stabilite în caietul de sarcini, se înmagazinează și se ambalează de către agenții economici înscriși în registrul unităților de ambalare și comercializare ținut de Consiliul de reglementare. Orezul astfel obținut, care trece cu succes de controalele efectuate de-a lungul procesului de producție și de condiționare, precum și de analizele fizico-chimice și senzoriale, este comercializat sub denumirea de origine protejată și cu eticheta, contraeticheta sau, după caz, cu eticheta de calitate numerotată eliberată de Consiliul de reglementare.

4.5. Metoda de obținere: Cultivarea orezului constă în următoarele etape: semănat; încolțit; butășire; întinderea tulpinii; creșterea spicelor și înflorirea; și ajungerea boabelor la maturitate.

Semănatul se face între mijlocul lunii aprilie și începutul lunii mai. Se seamănă zilnic câte 35-38 kg (160-175 kg/ha) în cazul în care solul nu se mărunțește și nu se tasează, sau câte 45-50 kg (205-208 kg/ha) în cazul în care solul se mărunțește, cantitatea de sămânță folosită calculându-se, de asemenea, în funcție de varietate. Câmpurile se irigă, respectiv se inundă în așa fel încât să fie acoperite cu apă până la niveluri cuprinse între 5 și 10 cm.

După 15-20 de zile are loc încolțirea, apariția plantei și, în același timp, apar buruienile, algele și orezul sălbatic. Din acest moment se începe un tratament cu erbicide selective, cu scopul de a elimina această vegetație nedorită care ar sufoca dezvoltarea plantelor de cultură. În cazul orezului sălbatic, pentru a crea condițiile care îi facilitează încolțirea, înainte de semănat se realizează un tratament de eliminare a mucegaiului.

În plus față de îngrășământul de adâncime încorporat în sol înainte de semănat, în luna iunie se încorporează îngrășământ de suprafață, al cărui aport de azot îl completează pe cel anterior.

Butășirea se produce între jumătatea lunii iunie și jumătatea lunii iulie; în această etapă se crește nivelul apei până la 15-20 cm și se împrospătează în continuu.

La începutul lunii septembrie se reduce nivelul apei și se începe culegerea sau recoltarea orezului, operațiunea putând dura până în primele zile ale lunii octombrie. Se începe recoltarea atunci când fructul prezintă gradul adecvat de maturare, fapt semnalat de Consiliul de reglementare, momentul ideal pentru recoltarea orezului fiind acela în care gradul de umiditate a boabelor este cuprins între 18 și 21 %.

După ce orezul intră în fabrică și înainte de înmagazinarea acestuia în silozuri, boabele se usucă în uscătoare speciale până ating o umiditate maximă de 14-15 %.

Pe durata în care orezul rămâne înmagazinat în silozuri, în așteptarea prelucrării și pentru a-l menține în cele mai bune condiții, se injectează în mod intermitent aer rece, de preferință la temperatura de 5 °C (în beciuri pentru cereale, așa-numitele „granifrigos”) sau aer la temperatura ambiantă.

La momentul prelucrării se extrage din silozuri, însă mai întâi trebuie înlăturate impuritățile și separat de palee și de extremități, filtrându-l printre blocuri de piatră sau storcătoare din cauciuc. Apoi, orezul este adus la mesele densimetrice, unde se separă de boabele care încă mai conțin palee sau fragmente de palee; boabele cu palee se trec din nou prin utilajul de decorticare, repetând procesul.

Boabele întregi, odată decorticate, reprezintă ceea ce se numește orez decorticat sau „cargo”, uneori cunoscut sub numele de orez integral. Odată eliminate extremitățile sau pericarpul, boabele sunt înălbite printr-un proces de curățire, respectiv prin frecarea cu pietre abrazive, obținându-se orez alb.

Apoi se realizează operația de separare a boabelor întregi și sparte (jumătăți) de embrion sau de fragmentele de embrion (germen) și de alte subproduse, din care se obține orezul prelucrat.

Ultima operație este separarea boabelor cu defecte (verzi sau roșii), separându-le pe culori. După aceste operațiuni, se poate realiza o ultimă selecție (prin injectare cu aer și prin vibrații) înainte de a se trece la ambalare sau împachetare.

Se trece la ambalarea și împachetarea produselor în diferitele tipuri de ambalaje omologate sub DOP, operațiunile realizându-se pe bandă, în mod automatizat. Fiecare ambalaj conține orez dintr-o singură varietate, categoria „extra”. Pentru a garanta trasabilitatea produsului, ambalajul trebuie să treacă toate controalele și să respecte toate standardele prevăzute în carnetul de sarcini.

4.6. Legătură:

Legături istorice:

Orezul este originar din sud-estul Asiei, din China antică, de unde cu peste trei mii de ani în urmă s-a extins în restul Asiei și în Orientul Mijlociu. S-a răspândit apoi în bazinul Mării Mediterane, ajungând în Spania undeva în secolul al VIII-lea, în toiul dominației musulmane, ceea ce explică etimologia arabă — „al-ruzz” — a denumirii actuale.

Cultivarea orezului în zona deltei fluviului Ebru este o activitate tradițională, strâns legată de formarea și transformarea fizică și geologică acestei delte. Trăsăturile specifice ale zonei au facilitat identificarea și răspândirea acestui tip de orez printre consumatori, care îl asociază imediat cu originea sa.

Există numeroase mențiuni scrise care stau mărturie pentru această legătură strânsă dintre cultivarea tradițională a orezului și zona deltei fluviului Ebru. Dintre acestea, se detașează opera lui Lluís Solé y Sabaris, intitulată Geografía de Catalunya (1958), unde se precizează că „găsim deja în secolul al XV-lea mărturii privind intenția de a cultiva orez în delta fluviului Ebru”, dar că „fără îndoială această cultură și-a atins apogeul în secolul al XIX-lea”. În altă secțiune a aceleiași opere se arată că „… în deltă, care era folosită ca pășune pentru turmele aflate în transhumanță, el Canal de Derecha, construit în Xerta în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a permis inundarea zonei cu apă dulce și introducerea culturilor de orez care au crescut încontinuu, având avantajul de a desăra terenurile salubre și în același timp de a obține recolte bogate”.

Una dintre primele mențiuni de care dispunem datează din 1697, an în care călugării cistercieni din mănăstirea Benifassar, care avea proprietăți în zonă, au reușit un experiment de cultivare a orezului, pe terenurile inundate și cu turbării de la Carrova. În ciuda bunelor rezultate obținute, nu au continuat să cultive orez în anii următori, întrucât terenul nu putea fi inundat în lipsa unui sistem de irigații corespunzător.

În jurul anului 1857, apa din Canal de la Derecha a ajuns la Amposta, ceea ce a permis cultivarea la scară largă a orezului.

Proiectul pentru Canal de la Izquierda a fost realizat în anul 1872, construcția încheindu-se complet la 5 mai 1912. În anul 1907 proprietarii de terenuri din partea de nord a deltei („delta izquierdo”) s-au constituit într-o asociație a proprietarilor cu drept de irigare, denumită Comunidad de Regantes-Sindicato Agrícola del Ebro. Funcționarea celor două canale a permis transformarea agriculturii în zonă și creșterea considerabilă a ariei de cultivare a orezului.

Legături de mediu:

— Orografie și edafologie:

Dezvoltarea cultivării orezului în delta fluviului Ebru se datorează atât caracteristicilor climatice, cât și celor edafice, precum salinitatea și adâncimea pânzei freatice. Orografia deltei este foarte netedă. 60 % din suprafață are înălțimea mai mică de un metru (în mai multe puncte izolate se pot găsi terenuri mai joase decât nivelul mării); 30 % din terenuri au înălțimea cuprinsă între 1 și 2 metri și numai 10 % din terenuri depășesc doi metri ca înălțime.

Este vorba despre terenuri aluvionare care s-au format treptat în urma unor fenomene de sedimentare, motiv pentru care prezintă o stratificare foarte pronunțată; de altfel nu se poate spune că în această deltă ar exista un singur tip concret și bine definit de sol. Solul de suprafață are o textură de mâl fluvial și adâncime variabilă. Este foarte potrivit pentru agricultură, formarea sa depinzând de fluxul de aluviuni și de irigațiile constante. Subsolul zonelor înalte prezintă o textură destul de fină.

Influența mării se resimte în zonele mai joase. Atunci când se produc furtuni, marea aduce cantități enorme de nisip care se depun peste aluviunile transportate de fluviu. În urma forajelor, în aceste zone s-a demonstrat existența unor straturi aluvionare subțiri, plasate între straturi mult mai groase de nisip, cu textură relativ uniformă și îmbibate cu apă freatică foarte sărată. În zonele prost drenate sau cu infiltrări laterale continue s-au acumulat materii organice care au dus la formarea unor cantități semnificative de turbă. Pe lângă terenurile înalte, cele joase și cele cu turbării, mai există un tip de terenuri, care, de altfel, sunt cele predominante. Solul acestora este un amestec de argile, mâluri și nisipuri, proporțiile variind în funcție de locul în care se situează față de cursul mediu al fluviului, respectiv față de scurgerea sa în mare.

— Climă:

Delta se situează în interiorul unei zone climatice influențate în întregime de Marea Mediterană. Din acest motiv, se poate considera că clima este mediteraneană maritimă, respectiv climă maritimă caldă din punct de vedere termic și mediteraneană uscată din punct de vedere hidric. Iernile sunt blânde, ferite de frig exagerat, foarte puțin ploioase, iar în ceea ce privește circulația aerului predomină vânturile uscate dinspre nord/nord-vest. Verile sunt călduroase, cu temperaturi subtropicale, calme din punct de vedere atmosferic, cu secetă aprigă și mase de aer umed dinspre sud/sud-est. Precipitațiile nu sunt excesive, ci neregulate, și tind să se concentreze în anotimpurile de tranziție (toamnă și primăvară). Umiditatea atmosferică este semnificativă în tot cursul anului.

— Hidrografie:

Hidrografia zonei este circumscrisă fluviului Ebru. Originea apelor pentru irigații este un factor determinant pentru uniformitatea producției obținute în deltă și un factor de diferențiere în raport cu producția din alte zone. Apa pentru irigații este de foarte bună calitate, grație unei slabe concentrații demografice și industriale pe malurile fluviului Ebru. Canalele și rețelele de irigații sunt reglementate de respectivele asociații de proprietari (Comunidades de Regantes y Sindicatos de Riego).

În concluzie și rezumând, se poate spune că trăsăturile specifice ale produsului sunt uniforme în ceea ce privește calitatea, cu toate că există o varietate principală; cu excepția varietății „Bomba”, celelalte au caracteristici similare în raport cu produsul final. Pe lângă faptul că numai varietatea de orez ar putea sta la baza variațiilor la nivelul produsului final, în aria geografică unde are loc cultivarea, mediul, clima, apa și procesul de maturare au o influență determinantă, și numai luând în considerare simultan toți acești factori se poate afirma că există o uniformitate în zona de origine.

Particularitățile mediului înconjurător din zonă influențează caracteristicile orezului. Caracteristicile climatice și edafice, împreună cu gradul de salinitate și înălțimea la care se situează pânza freatică fac din cultivarea orezului o monocultură în întreaga arie protejată. Orezăriile din deltă sunt excelente pentru practicarea agriculturii, dând cel mai randament din lume pentru terenuri situate la nivelul de 40° latitudine nordică și izoterma de 19 °C.

Soiurile de orez din această zonă se bucură de un prestigiu confirmat printre consumatori pentru culoarea lor alb-sidefie, pentru aroma și pentru textură, grație caracteristicilor acestor varietăți și specificității ariei geografice în care se cultivă. De asemenea, este foarte prețuit comportamentul acestor varietăți din punct de vedere culinar, deoarece boabele nu se lipesc (aderența între boabe fiind de 7,3) și gradul de absorbție a apei (1,93 de grame de apă la fiecare gram de orez), ceea ce înseamnă o bună absorbție a aromelor în diferitele rețete culinare realizate pe baza acestui produs.

4.7. Organism de control:

Denumire:

Calitax

Adresă:

Tuset, 10

E-08006 Barcelona

Telefon

(34) 932 17 27 03

Fax

(34) 932 18 51 95

E-mail:

—

Organismul de control se conformează standardului EN-45011, astfel cum a notificat autoritatea competentă.

4.8. Etichetare: Etichetele sau contraetichetele sau, în general, însemnele de calitate sunt numerotate și expediate de Consiliul de Reglementare și se aplică de către agentul economic înscris în registrul acestuia, astfel încât să nu poată fi reutilizate.

Pe etichetele respective va figura obligatoriu textul următor: Denumirea de Origine Protejată „Arroz del Delta del Ebro” sau „Arròs del Delta de l'Ebre”, împreună cu numerotarea corespunzătoare, pe lângă datele cu caracter general stabilite prin normele aplicabile.

(1) (g. apă/g. orez).

(2) Conform următoarei scale: 9 = foarte bun; 7 = bun; 5 = normal; 3 = nesatisfăcător.

22.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 314/52

Rectificare la cererea de exprimare a interesului pentru ocuparea poziției de membru în Comitetul științific al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 307 din 18 decembrie 2007 )

(2007/C 314/17)

La pagina 29, „Criterii de selecție”:

în loc de:

„—	cunoașterea aprofundată a limbii engleze,”,

se va citi:

„—	cunoștințele aprofundate de limba engleză reprezintă un avantaj,”.

		ISSN 1830-3668
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 314

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 50 22 decembrie 2007

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	REZOLUȚII
	Consiliu
2007/C 314/01	Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 25 mai 2007Asigurarea egalității de șanse pentru toți tinerii — Participarea socială deplină	1

	RECOMANDĂRI
	Consiliu
2007/C 314/02	Recomandarea Consiliului din 6 decembrie 2007 privind un manual pentru autoritățile polițienești și de securitate privind cooperarea cu ocazia evenimentelor majore care au o dimensiune internațională	4

	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2007/C 314/03	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.4848 — Basell/Lyondell) ( 1 )	22

2007/C 314/04	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.4860 — HRE/DEPFA) ( 1 )	22

2007/C 314/05	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.4969 — DZ Equity Partner/Welle Holding/PAIDI Möbel) ( 1 )	23

2007/C 314/06	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.4806 — DSB/First/Öresundståg) ( 1 )	23

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2007/C 314/07	Concluziile Consiliului și ale reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 25 mai 2007 privind perspectivele viitoare de cooperare europeană în domeniul politicii pentru tineret	24

	Comisie
2007/C 314/08	Rata de schimb a monedei euro	27

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2007/C 314/09	Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 93/42/CEE a Consiliului ( 1 )	28

2007/C 314/10	Revizuirea de către Franța a obligațiilor de serviciu public referitoare la serviciile aeriene regulate între Ajaccio, Bastia, Calvi și Figari, pe de o parte, și Marsilia, Nisa și Paris (Orly), pe de altă parte ( 1 )	36

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisie
2007/C 314/11	GR-Elliniko: Exploatare de servicii aeriene regulate — Invitație de participare la licitație lansată de Republica Elenă pentru contracte privind exploatarea a trei rute aeriene regulate pentru care se aplică obligația de serviciu public în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului.	37

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisie
2007/C 314/12	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.4959 — Goldman Sachs/MatlinPatterson/Bankenservice Kassel) — Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	40

2007/C 314/13	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.4986 — EQT V/Securitas Direct) ( 1 )	41

	ALTE ACTE
	Consiliu
2007/C 314/14	Notă în atenția persoanelor, grupărilor și entităților cuprinse în lista prevăzută la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 privind măsurile restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului (a se vedea anexa la Decizia 2007/871/PESC a Consiliului din 20 decembrie 2007)	42

	Comisie
2007/C 314/15	Publicarea unei cereri de anulare în temeiul articolului 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	44

2007/C 314/16	Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	46

	Rectificare
2007/C 314/17	Rectificare la cererea de exprimare a interesului pentru ocuparea poziției de membru în Comitetul științific al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) (JO C 307, 18.12.2007)	52