8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/2

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 27 septembrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de High Court of Justice (England & Wales), Queen's Bench Division (Administrative Court) — Regatul Unit) — Teleos plc, Unique Distribution Ltd, Synectiv Ltd, New Communications Ltd, Quest Trading Company Ltd, Phones International Ltd, AGM Associates Ltd, DVD Components Ltd, Fonecomp Ltd, Bulk GSM Ltd, Libratech Ltd, Rapid Marketing Services Ltd, Earthshine Ltd, Stardex (UK) Ltd/Commissioners of Customs & Excise

(Cauza C-409/04) (1)

(A șasea directivă TVA - Articolul 28a alineatul (3) primul paragraf și articolul 28c secțiunea A litera (a) primul paragraf - Achiziție intracomunitară - Livrare intracomunitară - Scutire - Bunuri expediate sau transportate într-un alt stat membru - Probe - Măsuri naționale pentru lupta împotriva fraudei)

(2007/C 297/02)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court of Justice (England & Wales), Queen's Bench Division (Administrative Court)

Părțile din acțiunea principală

Reclamante: Teleos plc, Unique Distribution Ltd, Synectiv Ltd, New Communications Ltd, Quest Trading Company Ltd, Phones International Ltd, AGM Associates Ltd, DVD Components Ltd, Fonecomp Ltd, Bulk GSM Ltd, Libratech Ltd, Rapid Marketing Services Ltd, Earthshine Ltd, Stardex (UK) Ltd/Commissioners of Customs & Excise

Pârât: Commissioners of Customs & Excise

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — High Court of Justice (England & Wales), Queen's Bench Division (Administrative Court) — Interpretarea articolului 28a alineatul (3) și a articolului 28c secțiunea A litera (a) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1) — Contract între un vânzător și o persoană care achiziționează bunurile care conține o clauză ce prevede responsabilitatea acesteia din urmă pentru asigurarea transportului bunurilor, după preluarea dintr-un antrepozit situat pe teritoriul statului membru de livrare, către un alt stat membru

Dispozitivul

Articolul 28a alineatul (3) primul paragraf și articolul 28c secțiunea A litera (a) primul paragraf din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2000/65/CE a Consiliului din 17 octombrie 2000, trebuie, având în vedere termenul „expediat(e)” care figurează în aceste două dispoziții, să fie interpretate în sensul că achiziția intracomunitară a unui bun este efectuată,și scutirea livrării intracomunitare nu devine aplicabilă decât atunci când dreptul de a dispune de bun ca un proprietar a fost transmis persoanei care îl achiziționează și când furnizorul dovedește că acest bun a fost expediat sau transportat în alt stat membru și că, în urma acestei expediții sau a acestui transport, bunul a părăsit în mod fizic teritoriul statului membru de livrare.

Articolul 28c secțiunea A litera (a) primul paragraf din A șasea directivă 77/388, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2000/65, trebuie să fie interpretat în sensul că nu permite ca autoritățile competente din statul membru de livrare să oblige un furnizor, care a acționat cu bună-credință și a prezentat probe care justificau, la prima vedere, dreptul său la scutirea unei livrări intracomunitare de bunuri, să achite ulterior taxa pe valoarea adăugată pentru aceste bunuri, atunci când astfel de probe se dovedesc a fi false, fără să fie însă stabilită participarea furnizorului menționat la frauda fiscală, atât timp cât acesta din urmă a luat toate măsurile rezonabile aflate în puterea sa pentru a se asigura că livrarea intracomunitară pe care o efectuează nu îl determină să participe la o astfel de fraudă.

Faptul că persoana care achiziționează bunurile a prezentat autorităților fiscale din statul membru de destinație o declarație referitoare la achiziția intracomunitară, precum cea în discuție în acțiunea principală, poate constitui o probă suplimentară care urmărește să stabilească faptul că bunurile au părăsit în mod efectiv teritoriul statului membru de livrare, dar nu constituie o probă determinantă pentru scutirea de taxa pe valoarea adăugată a unei livrări intracomunitare.

(1) JO C 300, 4.12.2004.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/3

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 27 septembrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesfinanzhof — Germania) — Albert Collée, în calitate de având-cauză cu titlu universal al societății Collée KG/Finanzamt Limburg an der Lahn

(Cauza C-146/05) (1)

(A șasea directivă TVA - Articolul 28c secțiunea A litera (a) primul paragraf - Livrare intracomunitară - Refuz de scutire - Proba livrării prezentată tardiv)

(2007/C 297/03)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesfinanzhof

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Albert Collée, în calitate de având-cauză cu titlu universal al societății Collée KG

Pârâtă: Finanzamt Limburg an der Lahn

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Bundesfinanzhof — Interpretarea articolului 28c secțiunea A litera (a) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1), astfel cum a fost modificată — Refuzul scutirii de impozitul pe cifra de afaceri pentru o livrare intracomunitară de bunuri — Depunerea tardivă a facturii care dovedește caracterul intracomunitar al operațiunii

Dispozitivul

Cu ocazia analizării dreptului la scutirea de taxa pe valoarea adăugată aferentă unei astfel de livrări, instanța de trimitere nu trebuie să ia în considerare faptul că persoana impozabilă a disimulat, inițial și în deplină cunoștință de cauză, existența unei livrări intracomunitare, decât dacă există un risc de pierderi de venituri fiscale și dacă acesta nu a fost eliminat în mod complet de către persoana impozabilă.

(1) JO C 143, 11.6.2005.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/3

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 27 septembrie 2007 (cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare formulată de Hoge Raad der Nederlanden — Țările de Jos) — Twoh International BV/Staatssecretaris van Financiën

(Cauza C-184/05) (1)

(A șasea directivă TVA - Articolul 28c secțiunea A litera (a) primul paragraf - Livrări intracomunitare - Scutire - Lipsa obligației administrației fiscale de a obține probe - Directiva 77/799/CEE - Asistență reciprocă acordată de către autoritățile competente ale statelor membre în domeniul impozitării directe și indirecte - Regulamentul (CEE) nr. 218/92 - Cooperarea administrativă în domeniul impozitării indirecte)

(2007/C 297/04)

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Hoge Raad der Nederlanden

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Twoh International BV

Pârâtă: Staatssecretaris van Financiën

Obiectul

Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare — Hoge Raad der Nederlanden — Interpretarea articolului 28c secțiunea A litera (a) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1), coroborat cu Directiva 77/799/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1977 privind asistența reciprocă acordată de către autoritățile competente ale statelor membre în domeniul impozitării directe și indirecte (JO L 336, p. 15), astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/12/CEE (JO L 76, p. 1) și cu Regulamentul (CEE) nr. 218/92 al Consiliului din 27 ianuarie 1992 privind cooperarea administrativă în domeniul impozitării indirecte (TVA) (JO L 24, p. 1) — Vânzarea și transportul de bunuri către un alt stat membru în contul cumpărătorului — Lipsa comunicării informațiilor relevante de către autoritatea competentă din statul membru de sosire — Obligația sau lipsa obligației autorităților statului membru de plecare de a solicita informații autorităților competente ale statului membru de sosire și, dacă este cazul, de a le lua în considerare

Dispozitivul

Articolul 28c secțiunea A litera (a) primul paragraf din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 95/7/CE a Consiliului din 10 aprilie 1995, coroborat cu Directiva 77/799/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1977 privind asistența reciprocă acordată de către autoritățile competente ale statelor membre în domeniul impozitării directe și indirecte, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992, și cu Regulamentul (CEE) nr. 218/92 al Consiliului din 27 ianuarie 1992 privind cooperarea administrativă în domeniul impozitării indirecte, trebuie să fie interpretat în sensul că autoritățile fiscale ale statului membru de plecare a expediției sau a transportului de bunuri în cadrul unei livrări intracomunitare nu sunt obligate să solicite informații din partea autorităților statului membru de destinație indicat de furnizor.

(1) JO C 217, 3.9.2005.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/4

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 4 octombrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Suediei

(Cauza C-186/05) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Monopol național de vânzare cu amănuntul a băuturilor alcoolice - Interzicerea importului de către particulari)

(2007/C 297/05)

Limba de procedură: suedeza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Ström van Lier și S. Pardo Quintillán, agenți)

Pârât: Regatul Suediei (reprezentant: K. Wistrand, agent)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Republica Finlanda (reprezentant: E. Bygglin, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolelor 28 CE și 30 CE — Legislație națională privind un monopol național de vânzare cu amănuntul a băuturilor alcoolice care interzice importul direct de astfel de băuturi de către particulari

Dispozitivul

Prin interzicerea importului de băuturi alcoolice de către particulari, acționând prin intermediari independenți sau transportatori profesioniști care ar fi desemnați de aceștia, Regatul Suediei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 28 CE, fără ca această interdicție să poată fi considerată ca justificată în temeiul articolului 30 CE.

2)	Obligă Regatul Suediei la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 171, 9.7.2005.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/5

Hotărârea Curții (Camera doua) din 11 octombrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Elenă

(Cauza C-237/05) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 92/50/CEE - Achiziții publice de servicii - Servicii de asistență pentru agricultori, aferente anului 2001 - Regulamentul (CEE) nr. 3508/92 - Punerea în aplicare în Grecia a sistemului integrat de gestionare și control (SIGC) - Lipsa unei cereri de ofertă - Inadmisibilitatea acțiunii)

(2007/C 297/06)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: M. Patakia și X. Lewis, agenți)

Pârâtă: Republica Elenă (reprezentanți: G. Kanellopoulos și S. Charitaki, agenți)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 3 alineatul (2), a articolului 7, a articolului 11 alineatul (1) și a articolului 15 alineatul (2) din Directiva 92/50/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de servicii (JO L 209, p. 1, Ediție specială 06/vol. 2, p. 50)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Obligă Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 193, 6.8.2005.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/5

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 4 octombrie 2007 — Naipes Heraclio Fournier SA/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), France Cartes SAS

(Cauza C-311/05 P) (1)

(Recurs - Regulamentul (CE) nr. 40/94 - Marcă comunitară - Mărci figurative conținând reprezentarea unei „spade’, a unui „cavaler de bâte’ și a unui „rege de spade’ dintr-un joc de cărți - Declararea nulității mărcii)

(2007/C 297/07)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Recurentă: Naipes Heraclio Fournier SA (reprezentanți: E. Armijo Chávarri și A. Castán Pérez-Gómez, abogados)

Celelalte părți în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: O. Montalto, I. de Medrano Caballero și O. Mondéjar, agenți), France Cartes SAS (reprezentant: C. de Haas, avocat)

Obiectul

Recurs declarat împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a treia) din 11 mai 2005, Naipes Heraclio Fournier/OAPI (intervenientă: France Cartes SAS) (cauzele conexate T-160/02-T-162/02), prin care Tribunalul a respins acțiunea formulată împotriva a trei decizii ale Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI) din 28 februarie 2002 de admitere a unor cereri de declarare a nulității introduse de Société France Cartes SAS împotriva a trei mărci figurative al căror titular este recurenta

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă societatea Naipes Heraclio Fournier SA la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 243, 1.10.2005.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/5

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 4 octombrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesverwaltungsgericht — Germania) — Erhard Geuting/Direktor der Landwirtschaftskammer Nordrhein-Westfalen

(Cauza C-375/05) (1)

(Carne de vită - Primă de întreținere a vacilor care alăptează)

(2007/C 297/08)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesverwaltungsgericht

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Erhard Geuting

Pârât: Direktor der Landwirtschaftskammer Nordrhein-Westfalen

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Bundesverwaltungsgericht — Interpretarea articolului 4a a treia liniuță punctul (ii) din Regulamentul (CEE) nr. 805/68 al Consiliului du 27 iunie 1968 privind organizarea comună a pieței în sectorul cărnii de vită și mânzat (JO L 148, p. 24), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CEE) nr. 2066/92 al Consiliului din 30 iunie 1992, care abrogă Regulamentul (CEE) nr. 468/87 de stabilire a normelor generale ale regimului de prime speciale în favoarea producătorilor de carne de vită și de mânzat, precum și Regulamentul (CEE) nr. 1357/80 de stabilire a unui regim de prime de întreținere a vacilor care alăptează (JO L 215, p. 49) — Interpretarea articolului 33 alineatele (2) și (4) din Regulamentul (CEE) nr. 3886/92 al Comisiei din 23 decembrie 1992 de stabilire a modalităților de aplicare referitoare la regimurile de prime prevăzute de Regulamentul nr. 805/68 al Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1244/82 și (CEE) nr. 714/89 (JO L 391, p. 20), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2311/96 al Comisiei din 2 decembrie 1996 (JO L 313, p. 9) — Primă de întreținere a vacilor care alăptează — Noțiunile „vaci de alăptare” și „folosire a drepturilor” — Rambursarea avansurilor primite — Reducerea plafonului individual ca urmare a refuzului de a lua în considerare, pentru acordarea primei, junincile gestante, acestea neînlocuind vacile de alăptare pentru care a fost făcută o cerere de primă.

Dispozitivul

Articolul 4 a a treia liniuță punctul (ii) din Regulamentul (CEE) nr. 805/68 al Consiliului du 27 iunie 1968 privind organizarea comună a pieței în sectorul cărnii de vită și mânzat, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2222/96 al Consiliului din 18 noiembrie 1996, trebuie interpretat în sensul că o junincă gestantă poate fi considerată vacă de alăptare în sensul primei secțiuni a acestui regulament numai dacă înlocuiește, după depunerea cererii de primă pentru anul de comercializare, o vacă de alăptare care este menționată în această cerere.

O junincă gestantă care, pentru un an de comercializare, a înlocuit o vacă de alăptare pentru care a fost depusă o cerere de primă și care a fost recunoscută ca eligibilă pentru a beneficia de această primă poate fi considerată vacă de alăptare în sensul articolului 4 a a treia liniuță punctul (ii) din Regulamentul nr. 805/68, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2222/96, atunci când aceasta îndeplinește, în anul următor, condițiile pentru a înlocui din nou o vacă de alăptare.

Articolul 4 a a treia liniuță punctul (ii) din Regulamentul nr. 805/68, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2222/96, trebuie interpretat în sensul că o junincă gestantă pentru care a fost introdusă o cerere de primă nu este eligibilă pentru a beneficia de primă atunci când fată înainte de expirarea termenului prevăzut pentru introducerea respectivei cereri.

Articolul 33 alineatele (2) și (4) din Regulamentul (CEE) nr. 3886/92 al Comisiei din 23 decembrie 1992 de stabilire a modalităților de aplicare referitoare la regimurile de prime prevăzute de Regulamentul nr. 805/68 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1244/82 și (CEE) nr. 714/89, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2311/96 al Comisiei din 2 decembrie 1996, trebuie interpretat în sensul că un crescător de animale trebuie considerat că nu a folosit drepturile sale la primă în cursul unui an de comercializare în cazul în care a depus o cerere de primă, dar cererea a fost respinsă pe motiv că animalele în cauză nu erau eligibile și aceasta este situația și dacă cererea în cauză nu a fost introdusă abuziv. O astfel de interpretare nu este contrară principiului proporționalității.

Este de competența instanței de trimitere să hotărască dacă, având în vedere ansamblul împrejurărilor temeinic justificate care caracterizează situația reclamantului din acțiunea principală, există un caz excepțional care impune aplicarea dispoziției derogatorii a articolului 33 alineatul (2) ultima liniuță din Regulamentul nr. 3886/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2311/96, ținând cont de necesitatea unei aplicări restrictive a acestei dispoziții.

Articolul 33 alineatul (4) din Regulamentul nr. 3886/92, coroborat cu articolul 4 f alineatul (4) din Regulamentul nr. 805/68, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2222/96, trebuie interpretat în sensul că statele membre pot să restituie cu titlu preferențial unui crescător de animale, la expirarea unei perioade de suspendare de doi ani, drepturile la primă care i-au fost retrase pe motiv că acest crescător de animale a folosit cel puțin 70 %, dar mai puțin de 9 % din acestea în cursul anului de comercializare 1998.

(1) JO C 330, 24.12.2005.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/6

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 16 octombrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Juzgado de lo Social de Madrid — Spania) — Félix Palacios de la Villa/Cortefiel Servicios SA

(Cauza C-411/05) (1)

(Directiva 2000/78/CE - Egalitate de tratament în materie de încadrare în muncă și de muncă - Domeniul de aplicare - Convenție colectivă care prevede încetarea de drept a raporturilor de muncă atunci când lucrătorul împlinește 65 de ani și beneficiază de o pensie pentru limită de vârstă - Discriminare pe motive de vârstă - Justificare)

(2007/C 297/09)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de lo Social de Madrid

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Félix Palacios de la Villa

Pârâtă: Cortefiel Servicios SA

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Juzgado de lo Social de Madrid — Interpretarea articolului 2 alineatul (1) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, p. 16, Ediție specială, 5/vol. 06, p. 7) — Reglementare națională de transpunere care cuprinde o dispoziție tranzitorie ce consideră valabile clauzele de pensionare obligatorie stabilite în convenții colective și nejustificate de obiective ale politicii de ocupare a forței de muncă

Dispozitivul

Interzicerea oricărei discriminări pe motive de vârstă, precum cea instituită de Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, trebuie interpretată în sensul că nu se opune unei reglementări naționale precum cea în cauză în acțiunea principală, în temeiul căreia sunt considerate valabile clauzele de pensionare obligatorie care figurează în convenții colective și care impun, drept unice condiții, ca lucrătorul să fi împlinit limita de vârstă pentru pensionare, stabilită la 65 de ani prin reglementarea națională, și să îndeplinească celelalte criterii în materie de securitate socială pentru a avea dreptul la o pensie pentru limită de vârstă de tip contributiv, atunci când

—	respectiva măsură, deși întemeiată pe vârstă, este justificată în mod obiectiv și rezonabil, în cadrul legislației naționale, de un obiectiv legitim privind politica de ocupare a forței de muncă și piața muncii și

—	mijloacele puse în aplicare pentru realizarea acestui obiectiv de interes general nu par necorespunzătoare și inutile în acest sens.

(1) JO C 36, 11.2.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/7

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 4 octombrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunal d'instance de Saintes — Franța) — Max Rampion, Marie-Jeanne Godard, căsătorită Rampion/Franfinance SA, K par K SAS

(Cauza C-429/05) (1)

(Directiva 87/102/CEE - Credit de consum - Dreptul consumatorului de a solicita despăgubiri de la cel care acordă creditul în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a contractului privind bunurile sau serviciile finanțate cu ajutorul creditului - Condiții - Menționarea bunului sau a serviciului finanțat în oferta de credit - Facilitate de credit care permite utilizarea creditului acordat pentru finanțarea mai multor operațiuni - Posibilitatea judecătorului național de a pune în discuție din oficiu dreptul consumatorului de a solicita despăgubiri de la cel care acordă creditul)

(2007/C 297/10)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal d'instance de Saintes

Părțile din acțiunea principală

Reclamanți: Max Rampion, Marie-Jeanne Godard, căsătorită Rampion

Pârâte: Franfinance SA, K par K SAS

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunal d'instance de Saintes — Interpretarea articolelor 11 și 14 din Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre privind creditul de consum (JO 1987, L 42, p. 48) — Legislație națională care condiționează aplicarea regulilor de interdependență între contractul de credit și contractul de vânzare de menționarea bunului finanțat în oferta de credit — Facilitate de credit care nu menționează bunul finanțat, dar care prezintă o legătură vădită cu contractul de vânzare — Posibilitatea judecătorului național de a pune în discuție din oficiu motivele deduse din reglementarea privind creditul de consum

Dispozitivul

Articolele 11 și 14 din Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre privind creditul de consum, astfel cum a fost modificată prin Directiva 98/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998, trebuie interpretate în sensul că se opun posibilității ca dreptul de a solicita despăgubiri, prevăzut la articolul 11 alineatul (2) din această directivă, astfel cum a fost modificată, de care beneficiază consumatorul împotriva celui care acordă creditul, să fie subordonat condiției ca oferta prealabilă de credit să menționeze bunul sau prestarea de servicii finanțată.

2)	Directiva 87/102, astfel cum a fost modificată prin Directiva 98/7, trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să aplice din oficiu dispozițiile care transpun în dreptul intern articolul 11 alineatul (2) din aceasta.

(1) JO C 36, 11.2.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/8

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 11 octombrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Cour de cassation — Franța) — Européenne et Luxembourgeoise d'investissements SA (Elisa)/Directeur général des impôts, Ministère public

(Cauza C-451/05) (1)

(Impozitare directă - Taxă pe valoarea de piață a imobilelor situate în Franța aflate în posesia persoanelor juridice - Societăți holding de drept luxemburghez - Refuz de scutire - Directiva 77/799/CEE - Enumerare neexhaustivă a taxelor și impozitelor citate - Taxă similară - Limitele schimbului de informații - Convenție bilaterală - Articolul 73 B din Tratatul CE (devenit articolul 56 CE) - Libera circulație a capitalurilor - Combaterea fraudei fiscale)

(2007/C 297/11)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour de cassation

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Européenne et Luxembourgeoise d'investissements SA (Elisa)

Pârâți: Directeur général des impôts, Ministère public

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Cour de cassation — Interpretarea articolelor 43 și următoarele și a articolelor 56 și următoarele din Tratatul CE, precum și a articolului 1 din Directiva 77/799/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1977 privind asistența reciprocă acordată de autoritățile competente din statele membre în domeniul impozitării directe (JO L 336, p. 15) — Taxă pe valoarea de piață a imobilelor situate în Franța — Scutire în beneficiul persoanelor juridice cu sediul de conducere efectivă în Franța și al celor care, în temeiul unui tratat, nu trebuie supuse unei impozitări mai împovărătoare, precum și al persoanelor cu sediul într-o țară sau într-un teritoriu care a încheiat cu Franța o convenție de asistență administrativă în scopul de a combate frauda și evaziunea fiscală — Refuzul de a acorda o scutire unei societăți holding luxemburgheze

Dispozitivul

Taxa pe valoarea de piață a imobilelor situate în Franța aflate în posesia persoanelor juridice constituie o taxă similară impozitelor menționate la articolul 1 alineatul (3) din Directiva 77/799/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1977 privind asistența reciprocă acordată de autoritățile competente din statele membre în domeniul impozitării directe și indirecte, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992, care este percepută din elemente de capital în sensul articolului 1 alineatul (2) din această directivă.

Directiva 77/799, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/12 și în special articolul 8 alineatul (1) din aceasta nu se opun faptului ca două state membre să fie legate printr-o convenție internațională, prin care se urmărește evitarea dublei impuneri și stabilirea unor reguli de asistență administrativă reciprocă în materie de impozite pe venit și pe capital, care exclude din sfera de aplicare a acesteia, pentru un stat membru, o categorie de contribuabili supuși la plata unui impozit care intră sub incidența acelei directive, în măsura în care autoritatea competentă care trebuie să furnizeze informațiile este împiedicată de actele cu putere de lege naționale sau de practicile administrative ale statului membru să efectueze aceste cercetări, să colecteze sau să utilizeze informațiile în interesul propriu ale acelui stat membru, fapt a cărui verificare intră în competența instanței de trimitere.

Articolul 73 B din Tratatul CE (devenit articolul 56 CE) trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații naționale, precum cea în cauză în acțiunea principală, care scutește societățile stabilite în Franța de la plata taxei pe valoarea de piață a imobilelor situate în Franța aflate în posesia persoanelor juridice, în timp ce supune această scutire, pentru societățile stabilite într-un alt stat membru, existenței unei convenții de asistență administrativă încheiată între Franța și acest stat în vederea combaterii fraudei și a evaziunii fiscale sau circumstanței că, prin aplicarea unui tratat care conține o clauză de nediscriminare în funcție de naționalitate, aceste persoane juridice nu trebuie supuse unei impozitări mai împovărătoare decât cea aplicată societăților stabilite în Franța și nu permite societăților stabilite într-un alt stat membru să furnizeze elemente de probă care să permită stabilirea identității acționarilor, persoane fizice, ai acesteia.

(1) JO C 60, 11.3.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/9

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 11 octombrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Högsta domstolen-Suedia) — Freeport plc/Olle Arnoldsson

(Cauza C-98/06) (1)

(Regulamentul (CE) nr. 44/2001 - Articolul 6 punctul 1 - Competențe speciale - Pluralitate de pârâți - Temeiuri juridice ale cererilor - Abuz - Probabilitatea admiterii acțiunii introduse la instanțele din statul în care are domiciliul unul dintre pârâți)

(2007/C 297/12)

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Högsta domstolen

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Freeport plc

Pârât: Olle Arnoldsson

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Högsta domstolen — Interpretarea articolului 6 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO 2001, L 12, p. 1) — Competențe speciale — Pluralitate de pârâți — Cereri având ca obiect o obligație de plată introduse simultan la instanța în circumscripția căreia se află sediul unei persoane juridice, împotriva acesteia și împotriva persoanei, domiciliate pe teritoriul altui stat membru, care și-a asumat obligația fără a fi nici mandatarul și nici reprezentantul persoanei respective. — Natură contractuală a cererilor

Dispozitivul

Articolul 6 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială trebuie interpretat în sensul că faptul că temeiurile juridice ale cererilor introduse împotriva mai multor pârâți sunt diferite nu se opune aplicării acestei dispoziții.

Articolul 6 punctul 1 din Regulamentul nr. 44/2001 se aplică atunci când cererile formulate împotriva unor pârâți diferiți sunt conexe la momentul introducerii lor, adică atunci când este oportună instrumentarea și judecarea în comun a acestora pentru a se evita riscul pronunțării unor hotărâri ireconciliabile în cazul judecării separate a cauzelor, fără ca, pe lângă aceasta, să fie necesar să se stabilească în mod distinct că respectivele cereri nu au fost introduse numai în scopul chemării în judecată a unuia dintre pârâți în fața altei instanțe decât acelea din statul membru în care are domiciliul.

(1) JO C 86, 8.4.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/9

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 11 octombrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Kammergericht Berlin) — Procedură inițiată de Gerda Möllendorf, Christiane Möllendorf-Niehuus

(Cauza C-117/06) (1)

(Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor și entităților care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua Al-Qaida și cu talibanii - Înghețarea de fonduri și de resurse economice - Regulamentul (CE) nr. 881/2002 - Articolul 2 alineatul (3) și articolul 4 alineatul (1) - Interdicția de a pune resurse economice la dispoziția persoanelor enumerate în anexa I la acest regulament - Domeniu de aplicare - Vânzarea unui bun imobil - Contract încheiat înainte de înscrierea unui dobânditor pe lista care figurează în anexa I menționată - Cerere de transcriere a transferului de proprietate în registrul cadastral ulterioară acestei înscrieri)

(2007/C 297/13)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Kammergericht Berlin

Părțile din acțiunea principală

Reclamante: Gerda Möllendorf, Christiane Möllendorf-Niehuus

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Kammergericht Berlin — Interpretarea articolului 2 alineatul (3) și a articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 881/2002 al Consiliului din 27 mai 2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua Al-Qaida și cu talibanii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 467/2001 al Consiliului de interzicere a exportului anumitor mărfuri și servicii către Afganistan, de întărire a interdicției de zbor și de extindere a înghețării fondurilor și a altor resurse financiare în ceea ce-i privește pe talibanii din Afganistan (JO L 139, p. 9) — Interdicția de a pune resurse economice la dispoziția persoanelor enumerate în anexa I — Refuzul de a se proceda la înscrierea în cartea funciară necesară pentru transferul proprietății unui bun imobil ca urmare a unui contract de vânzare încheiat anterior înscrierii dobânditorului în anexa I

Dispozitivul

Articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 881/2002 al Consiliului din 27 mai 2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua Al-Qaida și cu talibanii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 467/2001 al Consiliului de interzicere a exportului anumitor mărfuri și servicii către Afganistan, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 561/2003 al Consiliului din 23 martie 2003 de întărire a interdicției de zbor și de extindere a înghețării fondurilor și a altor resurse financiare în ceea ce-i privește pe talibanii din Afganistan, trebuie interpretat în sensul că, într-o situație în care atât contractul de vânzare a unui bun imobil, cât și acordul cu privire la transferul proprietății asupra acestui bun au fost încheiate înainte de data înscrierii dobânditorului pe lista care figurează în anexa I la Regulamentul nr. 881/2002, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 561/2003 și în care prețul de vânzare a fost plătit de asemenea înainte de această dată, dispoziția în cauză interzice transcrierea definitivă în executarea contractului menționat a transferului de proprietate în registrul cadastral ulterior datei menționate.

(1) JO C 108, 6.5.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/10

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 4 octombrie 2007 — Henkel KGaA/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

(Cauza C-144/06 P) (1)

(Recurs - Marcă comunitară - Regulamentul (CE) nr. 40/94 - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) - Refuz de înregistrare - Marcă figurativă - Reprezentarea unei tablete dreptunghiulare roșu cu alb, având un nucleu oval de culoare albastră - Caracter distinctiv)

(2007/C 297/14)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Henkel KGaA (reprezentant: C. Osterrieth, Rechtsanwalt)

Cealaltă parte în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: G. Schneider, agent)

Obiectul

Recurs formulat împotriva hotărârii Tribunalului de primă Instanță (Camera a doua) din 17 ianuarie 2006 în cauza T-398/04, Henkel/OAPI prin care Tribunalul a respins acțiunea în anulare împotriva deciziei prin care se refuză înregistrarea unei mărci tridimensionale pentru produse de curățare, având forma unei tablete dreptunghiulare roșu cu alb având un nucleu oval de culoare albastră — Marcă tridimensională constituită din forma produsului — Caracter distinctiv al mărcii

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă Henkel KGaA la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 121, 20.5.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/11

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 4 octombrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Italiană

(Cauza C-179/06) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 92/43/CEE - Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică - Evaluarea efectelor asupra mediului)

(2007/C 297/15)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentant: D. Recchia, agent)

Pârâtă: Republica Italiană (reprezentanți: I. Braguglia, agent, și G. Fiengo, avocat)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 6 alineatul (3) și a articolului 7 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, p. 7) — Nerealizarea unei evaluări a efectului unei serii de construcții industriale asupra ariei speciale de conservare IT 9120007 Murgia Alta

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 143, 17.6.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/11

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 4 octombrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesverwaltungsgericht — Germania) — Matthias Kruck/Landkreis Potsdam-Mittelmark

(Cauza C-192/06) (1)

(Structuri agricole - Scheme de ajutoare comunitare - Articolul 7 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 1765/92 - Articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 3887/92 - Retragerea terenurilor din circuitul agricol - Reducerea plăților compensatorii)

(2007/C 297/16)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesverwaltungsgericht

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Matthias Kruck

Pârât: Landkreis Potsdam-Mittelmark

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Bundesverwaltungsgericht — Interpretarea articolului 9 alineatele (2)-(4) din Regulamentul (CEE) nr. 3887/1992 al Comisiei din 23 decembrie 1992 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului integrat de gestionare și control referitor la anumite scheme de ajutoare comunitare (JO L 391, p. 36), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1648/95 al Comisiei din 6 iulie 1995 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3887/1992 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului integrat de gestionare și control referitor la anumite scheme de ajutoare comunitare (JO L 156, p. 27), precum și a articolului 7 alineatul (6) a doua și a patra teză din Regulamentul (CEE) nr. 1765/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 de stabilire a unei scheme de sprijin pentru producătorii de anumite culturi arabile (JO L 181, p. 12), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2989/95 al Consiliului din 19 decembrie 1995 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1765/92 de stabilire a unei scheme de sprijin pentru producătorii de anumite culturi arabile (JO L 312, p. 5) — Determinarea suprafeței maxime retrase din circuitul agricol care dă dreptul la plăți compensatorii pe baza suprafeței cultivate efectiv constatate în cursul unui control și nu pe baza suprafeței indicate în cererea de plăți compensatorii

Dispozitivul

Articolul 9 din Regulamentul (CEE) nr. 3887/92 al Comisiei din 23 decembrie 1992 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului integrat de gestionare și control referitor la anumite scheme de ajutoare comunitare, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1648/95 al Comisiei din 6 iulie 1995, trebuie interpretat în sensul că suprafața maximă care trebuie luată în considerare pentru plățile compensatorii aferente retragerii de terenuri din circuitul agricol în temeiul articolului 7 alineatul (6) primul paragraf a doua și a patra teză din Regulamentul (CEE) nr. 1765/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 de stabilire a unei scheme de sprijin pentru producătorii de anumite culturi arabile, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2989/95 al Consiliului din 19 decembrie 1995, se calculează pe baza suprafeței exploatate solicitate, cu condiția ca această suprafață să fie efectiv destinată culturilor arabile și să nu cuprindă terenuri care sunt excluse de la beneficiul plăților compensatorii conform articolului 9 din Regulamentul nr. 1765/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2989/95.

(1) JO C 154, 1.7.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/12

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 4 octombrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Italiană

(Cauza C-217/06) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Contracte de achiziții publice de lucrări - Directiva 71/305/CEE - Noțiune și delimitarea unui contract de achiziții publice de lucrări - Neîndeplinire a obligațiilor ce și-a produs toate efectele)

(2007/C 297/17)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: X. Lewis, agent și M. Mollica, avocat)

Pârâtă: Republica Italiană (reprezentanți: I. Braguglia și S. Fiorentino, agenți)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolelor 3 și 12 din Directiva 71/305/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări (JO L 185, p. 5) — Atribuirea prin negociere fără publicarea unui anunț de participare, a unui contract de achiziții de lucrări având ca obiect realizarea lucrărilor menționate în Deliberarea nr. 48 a consiliului comunei Stintino, din 14 decembrie 1989, și în special „planificarea executivă și executarea lucrărilor pentru actualizarea tehnologică și structurală, întreținerea și finalizarea rețelelor hidraulice și de canalizare, ale rețelei rutiere, ale structurilor și instalațiilor de servicii publice, ale centrelor așezărilor turistice externe și de pe teritoriul comunei Stintino, inclusiv asanarea și depoluarea coastei și ale centrelor turistice din această comună”

Dispozitivul

Prin faptul că a permis continuarea executării cel puțin a uneia dintre operațiunile încredințate de comuna Stintino societății Maresar Soc. cons. a rl, conform Convenției nr. 7/91, semnată la 2 octombrie 1991, și actelor adiționale încheiate ulterior de aceleași părți, Republica Italiană nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Directivei 71/305/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări și în special în temeiul articolelor 3 și 12 din aceasta.

2)	Obligă Republica Italiană la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 178, 29.7.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/12

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 11 octombrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Hanseatisches Oberlandesgericht — Germania) — Lämmerzahl GmbH/Freie Hansestadt Bremen

(Cauza C-241/06) (1)

(Achiziții publice - Directiva 89/665/CEE - Căi de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice - Termen de decădere - Principiul eficienței)

(2007/C 297/18)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Hanseatisches Oberlandesgericht

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Lämmerzahl GmbH

Pârât: Freie Hansestadt Bremen

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Hanseatisches Oberlandesgericht — Interpretarea articolului 1 alineatele (1) și (3) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO L 395, p. 33, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 237), astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/50/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de servicii (JO L 209, p. 1, Ediție specială, 06/vol. 2, p. 50) — Lipsa dreptului la exercitarea unei căi de atac împotriva unei decizii a autorității contractante de atribuire a unui contract cu o valoare estimată mai mică de 200 000 de euro — Decăderea în privința tuturor motivelor ca urmare a estimării greșite a valorii contractului la momentul publicării anunțului de participare

Dispozitivul

În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) și anexa IV la Directiva 93/36/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de bunuri, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2001/78/CE a Comisiei din 13 septembrie 2001, anunțul de participare referitor la un contract care intră în domeniul de aplicare a acestei directive trebuie să precizeze cantitatea totală sau domeniul acestui contract. Lipsa unei astfel de indicații trebuie să poată face obiectul unei căi de atac în temeiul articolului 1 alineatul (1) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/50/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de servicii.

Directiva 89/665, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/50, în special articolul 1 alineatele (1) și (3) din aceasta, se opune ca o normă de decădere prevăzută de dreptul național să fie aplicată într-un asemenea mod încât să se refuze accesul unui ofertant la o cale de atac privind alegerea procedurii de atribuire a unui contract de achiziții publice sau estimarea valorii acelui contract, în condițiile în care autoritatea contractantă nu a indicat în mod clar persoanei interesate cantitatea totală sau domeniul contractului respectiv. Aceleași dispoziții din directiva menționată se opun de asemenea ca o astfel de normă să fie extinsă în mod general asupra căilor de atac privind deciziile autorității contractante, inclusiv cele intervenite în cursul fazelor procedurii de atribuire ulterioare termenului stabilit de această normă de decădere.

(1) JO C 212, 2.9.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/13

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 11 octombrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Zala Megyei Bíróság, Legfelsőbb Bíróság — Republica Ungaria) — KÖGÁZ Rt, E-ON IS Hungary kft, E-ON DÉDÁSZ rt, Schneider Electric Hungária rt, TESCO Áruházak rt, OTP Garancia Biztosító Rt., OTP Bank rt, ERSTE Bank Hungary rt, Vodafone Magyarország Mobil Távközlési rt/Zala Megyei Közigazgatási Hivatal Vezetője (C-283/06), OTP Garancia Biztosító rt/Vas Megyei Közigazgatási Hivatal (C-312/06)

(Cauzele conexate C-283/06 și C-312/06) (1)

(A șasea directivă TVA - Articolul 33 alineatul (1) - Noțiunea de impozite pe cifra de afaceri - Impozit local pe profit)

(2007/C 297/19)

Limba de procedură: maghiara

Instanțele de trimitere

Zala Megyei Bíróság, Legfelsőbb Bíróság

Părțile din acțiunea principală

Reclamante: KÖGÁZ rt, E-ON IS Hungary kft, E-ON DÉDÁSZ rt, Schneider Electric Hungária rt, TESCO Áruházak rt, OTP Garancia Biztosító Rt.., OTP Bank rt, ERSTE Bank Hungary rt, Vodafon Magyarország Mobil Távközlési rt (C-283/06), OTP Garancia Biztosító rt (C-312/06)

Pârâte: Zala Megyei Közigazgatási Hivatal Vezetője (C-283/06), Vas Megyei Közigazgatási Hivatal (C-312/06)

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Zala Megyei Bíróság, Legfelsőbb Bíróság — Interpretarea anexei X (lista menționată la articolul 24 din actul de aderare: Ungaria), capitolul 4 (Politica concurenței), punctul 3 litera (a) la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Cehia, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungaria, Republicii Malta, Republicii Polonia, Republicii Slovenia și Republicii Slovacia și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 236, p. 846) și a articolului 33 din Directiva 77/388/CEE: A șasea Directivă a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1) — Interzicerea taxelor având caracter de impozite pe cifra de afaceri — Legislație națională care autorizează autoritățile locale să introducă un impozit pe operațiunile economice — Posibilitatea statului membru, acordată prin actul de aderare, de a aplica reduceri pentru acest impozit în cursul unei perioade tranzitorii

Dispozitivul

Articolul 33 alineatul (1) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/680/CEE a Consiliului din 16 decembrie 1991 de completare a sistemului comun privind taxa pe valoarea adăugată și de modificare a Directivei 77/388/CEE în vederea eliminării frontierelor fiscale, trebuie interpretat în sensul că nu se opune menținerii unei prelevări fiscale care prezintă caracteristici similare celor ale impozitului din acțiunea principală.

(1) JO C 212, 2.9.2006

JO C 237, 30.9.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/13

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 11 octombrie 2007 — Republica Elenă/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-332/06 P) (1)

(Recurs - FEOGA - Cheltuieli excluse de la finanțare pentru neconformitate cu regulile comunitare)

(2007/C 297/20)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Recurentă: Republica Elenă (reprezentanți: V. Kontolaimos și I. Chalkias, agenți)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: M. Condou-Durande și H. Tserepa-Lacombe, agenți)

Obiectul

Recurs declarat împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) din 20 iunie 2006, Grecia/Comisia (T-251/04) prin care Tribunalul a respins o acțiune în anularea Deciziei 2004/457/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 privind înlăturarea de la finanțarea comunitară a anumitor cheltuieli efectuate de către statele membre în cadrului Fondului European de Orientare și de Garantare Agricolă (FEOGA), secțiunea garanție [notificată cu nr. C(2004)1706] (JO L 156, p. 48)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă Republica Elenă la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 224, 16.9.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/14

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 4 octombrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Verwaltungsgericht Darmstadt — Germania) — Murat Polat/Stadt Rüsselsheim

(Cauza C-349/06) (1)

(Acord de asociere CEE-Turcia - Articolul 59 din protocolul adițional - Articolul 7 primul paragraf și articolul 14 din Decizia nr. 1/80 a Consiliului de asociere - Directiva 2004/38/CE - Drept de ședere al copilului unui lucrător turc - Copil major care nu se mai află în întreținerea părinților săi - Multitudine de condamnări penale - Legalitatea unei decizii de expulzare)

(2007/C 297/21)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Darmstadt

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Murat Polat

Pârât: Stadt Rüsselsheim

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Verwaltungsgericht Darmstadt — Interpretarea articolului 7 primul paragraf a doua liniuță din Decizia nr. 1/80 a Consiliului de asociere CEE-Turcia, precum și a articolului 59 din protocolul adițional privind faza tranzitorie prevăzută în Acordul de asociere dintre Comunitatea Economică Europeană și Turcia, semnat la 23 noiembrie 1970 (JO L 293, p. 4) și a articolului 28 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, p. 77) — Drept de ședere al unui resortisant turc, ce a intrat pe teritoriul național ca minor în cadrul unei reîntregiri a familiei, iar apoi a fost independent din punct de vedere financiar după majorat — Revenire pe teritoriul național într-o situație de dependență financiară față de părinții săi — Dobândirea dreptului de ședere pentru persoane majore dependente din punct de vedere financiar de părinții lor — Condiții de pierdere a dreptului de ședere — Condamnări penale — Legalitatea unei decizii de expulzare

Dispozitivul

Un resortisant turc, ce a fost autorizat să intre pe teritoriul unui stat membru atunci când era copil, în cadrul unei reîntregiri a familiei, și care a dobândit dreptul de acces liber la orice activitate salariată, la alegerea sa, în temeiul articolului 7 primul paragraf a doua liniuță din Decizia nr. 1/80 din 19 septembrie 1980 privind dezvoltarea asocierii, adoptată de Consiliul de asociere înființat prin Acordul de asociere dintre Comunitatea Economică Europeană și Turcia, nu pierde dreptul de ședere în statul membru gazdă, drept care este corolarul dreptului de acces liber, decât în două situații, și anume:

—	în cazurile prevăzute de articolul 14 alineatul (1) din această decizie sau

—	atunci când părăsește teritoriul statului membru respectiv pentru o perioadă semnificativă și fără motive legitime,

chiar dacă are mai mult de 21 de ani și nu mai este în întreținerea părinților săi, ci duce o existență independentă în statul membru respectiv, și chiar dacă nu a mai fost încadrat în muncă de mai mulți ani, întrucât s-a aflat, în această perioadă, în executarea unei pedepse cu închisoarea pronunțată împotriva sa, fără a beneficia de măsura suspendării condiționate.

Într-o situație precum aceea a reclamantului din acțiunea principală, interpretarea de mai sus nu este incompatibilă cu exigențele articolului 59 din protocolul adițional, semnat la 23 noiembrie 1970 la Bruxelles și încheiat, aprobat și confirmat în numele Comunității prin Regulamentul (CEE) nr. 2760/72 al Consiliului din 19 decembrie 1972.

Articolul 14 alineatul (1) din Decizia nr. 1/80 trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca o măsură de expulzare să fie luată împotriva unui resortisant turc care a suferit mai multe condamnări penale, în măsura în care comportamentul acestuia constituie o amenințare reală și suficient de gravă, de natură să afecteze un interes fundamental al societății. Îi aparține instanței de trimitere să verifice dacă aceasta este situația în acțiunea principală.

(1) JO C 281, 18.11.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/15

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 27 septembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Marele Ducat al Luxemburgului

(Cauza C-354/06) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Protecția mediului - Accesul la justiție)

(2007/C 297/22)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: J. Hottiaux și F. Simonetti, agenți)

Pârât: Marele Ducat al Luxemburgului (reprezentant: C. Schiltz, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea, în termenul prevăzut, a tuturor actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2003/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe privind mediul și de modificare a Directivelor 85/337/CEE și 96/61/CE ale Consiliului în ceea ce privește participarea publicului și accesul la justiție (JO L 156, p. 17)

Dispozitivul

Prin neadoptarea, în termenul prevăzut, a tuturor actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2003/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe privind mediul și de modificare a Directivelor 85/337/CEE și 96/61/CE ale Consiliului în ceea ce privește participarea publicului și accesul la justiție, Marele Ducat al Luxemburgului nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2)	Obligă Marele Ducat al Luxemburgului la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 249, 14.10.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/15

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 11 octombrie 2007 (cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare formulată de Supremo Tribunal Administrativo — Portugalia) — Erika Hollmann/Fazenda Pública

(Cauza C-443/06) (1)

(Impozitare directă - Impozitarea câștigurilor din proprietăți imobiliare - Libera circulație a capitalurilor - Bază de impozitare - Discriminare - Coerența sistemului fiscal)

(2007/C 297/23)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Supremo Tribunal Administrativo

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Erika Hollman

Pârâtă: Fazenda Pública

Intervenient: Ministério Público

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Supremo Tribunal Administrativo — Interpretarea articolelor 12 CE, 18 CE, 39 CE, 43 CE și 56 CE — Impozitarea câștigurilor ce rezultată cu ocazia înstrăinării cu titlu oneros a bunurilor imobile — Excludere de la exonerarea parțială, prevăzută pentru persoanele rezidente pe teritoriul național în domeniul câștigurilor din înstrăinările efectuate de persoane rezidente într-un alt stat membru

Dispozitivul

Articolul 56 CE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale, precum cea în cauză în acțiunea principală, care supune câștigurile ce rezultă din cesiunea unui bun imobil situat într-un stat membru, în speță Portugalia, dacă această cesiune este efectuată de un rezident al unui alt stat membru, unei sarcini fiscale superioare celei care s-ar aplica pentru același tip de operațiune câștigurilor realizate de un rezident al statului membru în care se situează acest bun imobil.

(1) JO C 326, 30.12.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/16

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 11 octombrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunal du travail de Bruxelles, Belgia) — Nadine Paquay/Société d'architectes Hoet + Minne SPRL

(Cauza C-460/06) (1)

(Politică socială - Protecția femeilor gravide - Directiva 92/85/CEE - Articolul 10 - Interzicerea concedierii între începutul sarcinii și terminarea concediului de maternitate - Perioadă de protecție - Decizie de concediere a unei lucrătoare în cursul acestei perioade de protecție - Notificarea și aplicarea deciziei de concediere după expirarea perioadei menționate - Egalitate de tratament între lucrători de sex masculin și lucrători de sex feminin - Directiva 76/207/CEE - Articolul 2 alineatul (1), articolul 5 alineatul (1) și articolul 6 - Discriminare directă pe criterii de sex - Sancțiuni)

(2007/C 297/24)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal du travail de Bruxelles

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Nadine Paquay

Pârâtă: Société d'architectes Hoet + Minne SPRL

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunal du travail de Bruxelles — Interpretarea articolului 2 alineatul (1), a articolului 5 alineatul (1) și a articolul 6 din Directiva 76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la încadrarea în muncă, la formarea și la promovarea profesională, precum și condițiile de muncă (JO L 39, p. 40, Ediție specială, 5/vol. 01, p. 164), precum și a articolului. 10 din Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (JO L 348, p. 1, Ediție specială, 5/vol. 03, p. 1) — Interzicerea concedierii — Concedierea unei lucrătoare, ca urmare a sarcinii sau a nașterii unui copil, în cursul perioadei de protecție prevăzute de directivă, dar notificată acestei lucrătoare și aplicată după expirarea perioadei respective

Dispozitivul

Articolul 10 din Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează [A zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] trebuie interpretat în sensul că acesta interzice nu numai notificarea unei decizii de concediere ca urmare a sarcinii și/sau a nașterii unui copil în cursul perioadei de protecție menționate în alineatul (1) din acest articol, ci și luarea de măsuri pregătitoare pentru o astfel de decizie înainte de expirarea acestei perioade.

O decizie de concediere ca urmare a sarcinii și/sau a nașterii unui copil este contrară articolului 2 alineatul (1) și articolului 5 alineatul (1) din Directiva 76/207 a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la încadrarea în muncă, la formarea și la promovarea profesională, precum și condițiile de muncă, indiferent de momentul la care această decizie de concediere este notificată și chiar dacă aceasta este notificată după sfârșitul perioadei de protecție prevăzute de articolul 10 din Directiva 92/85. Dat fiind că o astfel de decizie de concediere este contrară atât articolului 10 din Directiva 92/85, cât și articolului 2 alineatul (1) și articolului 5 alineatul (1) din Directiva 76/207, măsura aleasă de către un stat membru în temeiul articolului 6 din această din urmă directivă pentru sancționarea încălcării acestor dispoziții trebuie să fie cel puțin echivalentă cu aceea prevăzută de legislația națională pentru punerea în aplicare a articolelor 10 și 12 din Directiva 92/85.

(1) JO C 326, 30.12.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/16

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 27 septembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei

(Cauza C-465/06) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2003/98/CE - Reutilizarea informațiilor din sectorul public - Netranspunere în termenul prevăzut)

(2007/C 297/25)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: E. Montaguti și R. Vidal Puig, agenți)

Pârât: Regatul Spaniei (reprezentant: M. Muñoz Pérez, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea, în termenul prevăzut, a actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 345, p. 90)

Dispozitivul

Prin neadoptarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma pe deplin Directivei 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, Regatul Spaniei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2)	Obligă Regatul Spaniei la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 326, 30.12.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/17

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 4 octombrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Finlanda

(Cauza C-523/06) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2000/59/CE - Instalații portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură - Lipsa stabilirii și punerii în aplicare a unor planuri de preluare și tratare a deșeurilor pentru toate porturile din Finlanda)

(2007/C 297/26)

Limba de procedură: finlandeza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: M. Huttunen și K. Simonsson, agenți)

Pârâtă: Republica Finlanda (reprezentant: J. Heliskoski, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Articolul 5 alineatul (1) și articolul 16 alineatul (1) din Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură (JO L 332, p. 81) — Lipsa stabilirii și punerii în aplicare a unor planuri de preluare și tratare a deșeurilor pentru toate porturile din Finlanda

Dispozitivul

Prin faptul că nu a stabilit și nu a pus în aplicare planurile de preluare și tratare a deșeurilor pentru toate porturile, Republica Finlanda nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin în temeiul articolului 5 alineatul (1) și a articolului 16 alineatul (1) din Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură

2)	Obligă Republica Finlanda la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 42, 24.2.2007.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/17

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 27 septembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Marele Ducat al Luxemburgului

(Cauza C-529/06) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2003/98/CE - Reutilizarea informațiilor din sectorul public - Netranspunerea în termenul stabilit)

(2007/C 297/27)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentant: E. Montaguti, agent)

Pârât: Marele Ducat al Luxemburgului (reprezentant: C. Schiltz, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea, în termenul stabilit, a tuturor actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 345, p. 90)

Dispozitivul

Prin neadoptarea, în termenul stabilit, a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, Marele Ducat al Luxemburgului nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2)	Obligă Marele Ducat al Luxemburgului la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 42, 24.2.2007.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/18

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 27 septembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Franceză

(Cauza C-9/07) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2002/74/CE - Protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvabilității angajatorului - Netranspunere în termenul prevăzut)

(2007/C 297/28)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: J. Enegren și G. Rozet, agenți)

Pârâtă: Republica Franceză (reprezentanți:G. de Bergues și O. Christmann, agenți)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea, în termenul prevăzut, a actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2002/74/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 de modificare a Directivei 80/987/CEE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvabilității angajatorului (JO L 270, p. 10, Ediție specială, 5/vol. 06, p. 149)

Dispozitivul

Prin neadoptarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2002/74/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 de modificare a Directivei 80/987/CEE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvabilității angajatorului, Republica Franceză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2)	Obligă Republica Franceză la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 69, 24.3.2007.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/18

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 27 septembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Portugheză

(Cauza C-35/07) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2004/28/CE - Medicamente veterinare - Netranspunere în termenul prevăzut)

(2007/C 297/29)

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: A. Caeiros și B. Stromsky, agenți)

Pârâtă: Republica Portugheză (reprezentanți: L. Fernandes și F. Fraústo de Azevedo, agenți)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea, în termenul prevăzut, a tuturor dispozițiilor necesare pentru a se conforma Directivei 2004/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de modificare a Directivei 2001/82/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele veterinare (JO L 136, p. 58)

Dispozitivul

Prin faptul că nu a adoptat actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2004/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de modificare a Directivei 2001/82/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele veterinare, Republica Portugheză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2)	Obligă Republica Portugheză la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 56, 10.3.2007.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/19

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 27 septembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Irlanda

(Cauza C-66/07) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 2004/27/CE - Medicamente de uz uman - Netranspunere în termenul prevăzut)

(2007/C 297/30)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: B. Stromsky și D. Lawunmi, agenți)

Pârâtă: Irlanda (reprezentant: D. O'Hagan, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea, în termenul prevăzut, a tuturor actelor necesare pentru a se conforma Directivei 2004/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de modificare a Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 136, p. 34)

Dispozitivul

Prin neadoptarea, în termenul prevăzut, a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2004/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de modificare a Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, Irlanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2)	Obligă Irlanda la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 69, 24.3.2007.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/19

Ordonanța Curții din 5 iulie 2007 — Yedaș Tarim ve Otomotiv Sanayi ve Ticaret AȘ/Consiliul Uniunii Europene, Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-255/06 P) (1)

(Recurs - Acorduri internaționale - Acordul CEE/Turcia - Uniune vamală între Uniunea Europeană și Turcia - Ajutoare financiare compensatorii)

(2007/C 297/31)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Yedaș Tarim ve Otomotiv Sanayi ve Ticaret AȘ (reprezentant: R. Sinner, avocat)

Celelalte părți în proces: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: M. Bishop și D. Canga Fano, agenți), Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: X. Lewis și J. Hottiaux, agenți)

Obiectul

Recurs formulat împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea) din 30 martie 2006, Yedaș Tarim ve Otomotiv Sanayi ve Ticaret/Consiliul și Comisia (T-367/03), prin care Tribunalul a respins ca neîntemeiată o acțiune în despăgubiri având drept obiect obținerea reparării prejudiciului pe care recurenta pretinde că l-a suportat ca urmare a nerespectării de către instituțiile intimate a obligațiilor prevăzute de dispozițiile privind uniunea vamală între Uniunea Europeană și Turcia și în special aceea de a plăti ajutoare financiare pentru a compensa efectele negative ale uniunii vamale asupra economiei turcești

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă Yedaș Tarim ve Otomotiv Sanayi ve Ticaret AȘ la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 212, 2.9.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/19

Ordonanța Curții din 10 iulie 2007 — AEPI Elliniki Etaireia pros Prostasian tis Pnevmatikis Idioktisias AE/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-461/06 P) (1)

(Recurs - Acțiune în anulare - Refuzul Comisiei de a iniția o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor - Inadmisibilitate)

(2007/C 297/32)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Recurentă: AEPI Elliniki Etaireia pros Prostasian tis Pnevmatikis Idioktisias AE (reprezentant: T. Asprogerakas-Grivas, dikigoros)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: T. Christoforou și F. Castillo de la Torre, agenți)

Obiectul

Recurs formulat împotriva ordonanței Tribunalului de Primă Instanță (Camera a patra) din 5 septembrie 2006, AEPI/Comisia (T-242/05) — Inadmisibilitatea unei cereri în anulare a unei decizii a Comisiei de a nu iniția împotriva Republicii Elene o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă AEPI Elliniki Etaireia pros Prostasian tis Pnevmatikis Idioktisias AE la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 356, 30.12.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/20

Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 4 octombrie 2007 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Consiglio di Stato — Italia) — Consorzio Elisoccorso San Raffaele/Elilombarda s.r.l., Azienda Ospedaliera Ospedale Niguarda Ca' Granda di Milano

(Cauza C-492/06) (1)

(Achiziții publice - Directiva 89/665/CEE - Procedură care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice - Persoane care pot avea acces la căile de atac - Asociație temporară ofertantă - Dreptul oricăruia dintre membrii unei asociații temporare de a exercita în nume propriu o cale de atac)

(2007/C 297/33)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Consorzio Elisoccorso San Raffaele

Pârâți: Elilombarda s.r.l., Azienda Ospedaliera Ospedale Niguarda Ca' Granda di Milano

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Consiglio di Stato — Interpretarea articolului 1 din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO L 395, p. 33, Ediție specială 06/vol.1, p 237) — Jurisprudență națională care recunoaște unuia dintre membrii unei asociații temporare ofertante dreptul de a exercita în nume propriu o cale de atac împotriva unei decizii de atribuire a unui contract

Dispozitivul

Articolul 1 din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/50/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992, trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca, în conformitate cu dreptul național, calea de atac împotriva unei decizii de atribuire a unui contract să poată fi exercitată în nume propriu de către un singur membru al unei asociații temporare fără personalitate juridică, care, în această calitate, a participat la o procedură de atribuire a unui contract public și căreia nu i s-a atribuit acest contract.

(1) JO C 20, 27.1.2007.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/20

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Court of Appeal (Civil Division) (England and Wales) la 13 septembrie 2007 — Meletis Apostolides/David Charles Orams și Linda Elizabeth Orams

(Cauza C-420/07)

(2007/C 297/34)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Court of Appeal (Civil Division) (England and Wales)

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Meletis Apostolides

Pârâți: David Charles Orams și Linda Elizabeth Orams

Întrebările preliminare

În această întrebare,

—	expresia „zona controlată de guvern” se referă la zona din Republica Cipru în care guvernul Republicii Cipru exercită un control efectiv și

—	expresia „zona de nord” se referă la zona din Republica Cipru în care guvernul Republicii Cipru nu exercită un control efectiv.

Suspendarea aplicării aquis-ului comunitar în zona de nord, în temeiul articolului 1 alineatul (1) din Protocolul nr. 10 din actul de aderare a Ciprului la Uniunea Europeană din 2003, împiedică o instanță a unui stat membru să recunoască și să execute o hotărâre pronunțată de o instanță din Republica Cipru cu sediul în zona controlată de guvern cu privire la un teren din zona de nord, atunci când recunoașterea și executarea sunt solicitate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (1) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 44/2001”), care face parte din acquis-ul comunitar?

Articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul nr. 44/2001 autorizează sau obligă o instanță dintr-un stat membru să nu recunoască și să nu execute o hotărâre pronunțată de o instanță dintr-un alt stat membru cu privire la un teren dintr-o zonă a acestui din urmă stat membru în care guvernul acestui stat membru nu exercită un control efectiv? O hotărâre de această natură încalcă în special articolul 22 din Regulamentul nr. 44/2001?

O hotărâre a unei instanțe a unui stat membru, cu sediul într-o zonă a acestui stat în care guvernul acestui stat exercită un control efectiv, hotărâre cu privire la un teren dintr-o zonă în care guvernul acestui stat nu exercită un control efectiv, poate să nu fie recunoscută sau să nu fie executată în temeiul articolului 34 alineatul (1) din Regulamentul nr. 44/2001 pentru motivul că hotărârea nu poate fi executată în practică în locul în care se află terenul, deși hotărârea este susceptibilă de executare în zona statului membru controlată de guvern?

Atunci când

—	s-a pronunțat o hotărâre într-o cauză judecată în lipsă împotriva unui pârât;

—	pârâtul a atacat apoi hotărârea pronunțată în cauza judecată în lipsă, în cadrul unei proceduri inițiate în fața instanței de origine; dar

—	cererea sa nu a fost admisă în urma unei audieri complete și echitabile pe motivul că acesta nu a reușit să formuleze o apărare admisibilă (care este necesară în temeiul legislației naționale pentru ca o astfel de hotărâre să fie anulată),

acest pârât se poate opune executării hotărârii inițiale pronunțate în cauza judecată în lipsă sau a hotărârii privind cererea de anulare, în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul nr. 44/2001, pe motiv că actul de sesizare a instanței nu i-a fost comunicat sau notificat în timp util și într-o manieră care să-i permită acestuia să-și pregătească apărarea înainte de pronunțarea hotărârii inițiale în cauza judecată în lipsă? Are vreo incidență faptul că audierea s-a limitat la examinarea motivelor pe care pârâtul le opunea cererii?

În aplicarea criteriului prevăzut la articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul nr. 44/2001, care constă în a se ști dacă „actul de sesizare a instanței sau un alt act echivalent nu a fost comunicat sau notificat pârâtului în timp util și într-o manieră care să-i permită acestuia să-și pregătească apărarea”, care sunt factorii relevanți în evaluare? Mai exact:

a)	în cazul în care comunicarea sau notificarea a adus efectiv în atenția pârâtului actul de sesizare a instanței, este relevant să fie luate în considerare acțiunile (sau omisiunile) pârâtului sau ale avocaților săi ulterioare comunicării sau notificării?

b)	care ar fi eventuala relevanță a unei anumite conduite sau a dificultăților întâmpinate de pârât sau de avocații săi?

c)	este relevant că avocatul pârâtului ar fi putut compărea în proces înainte de pronunțarea hotărârii în cauza judecată în lipsă?

(1) JO L 12, p. 1.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/21

Acțiune introdusă la 13 septembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei

(Cauza C-423/07)

(2007/C 297/35)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: D. Kukovec, agent, și M. Canal Fontcuberta, abogada)

Pârât: Regatul Spaniei

Concluziile reclamantei

—

Constatarea faptului că, prin neincluderea între lucrările care au făcut obiectul concesionării, menționate în anunțul de participare la concesionare și în caietul de sarcini pentru atribuirea unui contract de concesionare pentru construirea, întreținerea și exploatarea conexiunilor autostrăzii A-6 cu Segovia și Ávila, precum și pentru întreținerea și exploatarea sectorului Villalba-Adanero de pe aceeași autostradă, lucrări care au fost atribuite ulterior, Regatul Spaniei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 3 și al articolului 11 alineatele (3), (6), (7), (11) și (12) din Directiva 93/37/CEE (1) precum și al principiilor din Tratatul CE, în special principiul egalității de tratament și al nediscriminării;

—	obligarea Regatului Spaniei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În temeiul Decretului regal nr. 1724/1999 din 5 noiembrie, Ministerul Infrastructurii a atribuit un contract de concesionare pentru construirea, întreținerea și exploatarea următoarelor sectoare de autostradă cu taxă: autostrada cu taxă A-6, conexiune cu Segovia și autostrada cu taxă A-6, conexiune cu Ávila, și pentru întreținerea și exploatarea începând cu 2018 a autostrăzii cu taxă A-6, pe sectorul Villalba-Adanero. În contextul atribuirii respectivului contract de concesionare, au fost atribuite multe alte lucrări care nu fuseseră anunțate, pentru o valoare superioară valorii totale a lucrărilor publicate și care se află parțial în afara zonei care face obiectul concesionării.

Pe de o parte, Comisia susține că Regatul Spaniei a încălcat articolul 3 din Directiva 93/37 și, în consecință, articolul 11 alineatele (3), (6), (7), (11) și (12) din această directivă, prin atribuirea de lucrări fără publicitate prealabilă. Comisia arată că toate lucrările atribuite trebuia să fie publicate în Jurnalul Oficial potrivit prevederilor Directivei 93/37.

Pe de altă parte, Comisia consideră că nu există nicio indicație nici în anunț, nici în caietul de sarcini făcut public care să permită participanților la licitație să propună lucrări în alte sectoare în afară de conexiunile autostrăzii cu taxă A-6 cu Ávila și Segovia precum cele care au fost atribuite ulterior. Din acest motiv, Comisia consideră că autoritățile spaniole au încălcat principiul egalității de tratament prin acceptarea unei oferte care în mod evident nu respecta condițiile esențiale prevăzute în anunț și în caietul de sarcini făcut public.

(1) Directiva Consiliului din 14 iunie 1993 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări (JO L 199, p. 54).

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/22

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de High Court of Justice (England and Wales), Queen's Bench Division, Administrative Court la 14 septembrie 2007 — Mark Horvath/Secretary of State for Environment, Food and Rural Affairs

(Cauza C-428/07)

(2007/C 297/36)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court of Justice (England and Wales), Queen's Bench Division, Administrative Court

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Mark Horvath

Pârât: Secretary of State for Environment, Food and Rural Affairs

Întrebările preliminare

În cazul în care un stat membru a instituit un sistem de delegare a competențelor, în temeiul căruia autoritățile centrale ale statului păstrează competența de a acționa pe întregul teritoriu al statului membru pentru a asigura respectarea obligațiilor impuse acestuia prin dreptul comunitar, în contextul Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (1) („regulamentul Consiliului”):

a)	un stat membru poate include cerințe referitoare la întreținerea servituților de trecere publică vizibile printre criteriile bunelor condiții agricole și de mediu definite la articolul 5 și în anexa IV la regulamentul Consiliului?

în cazul în care regimul constituțional intern al unui stat membru prevede că diferite autorități regionale au o competență legislativă pentru diferitele părți constitutive ale acestui stat membru, faptul că aceste părți constitutive au norme diferite pentru bunele condiții agricole și de mediu în sensul articolului 5 și al anexei IV la regulamentul Consiliului este susceptibil să reprezinte o discriminare inadmisibilă?

(1) JO L 270, p. 1.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/23

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Gerechtshof te Amsterdam (Țările de Jos) la 17 septembrie 2007 — Inspecteur van de Belastingdienst/P/kantoor P/X BV

(Cauza C-429/07)

(2007/C 297/37)

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Gerechtshof te Amsterdam

Părțile din acțiunea principală

Recurent: Inspecteur van de Belastingdienst/P/kantoor P

Intimată: X BV

Întrebarea preliminară

Comisia este autorizată în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (1), să înainteze din oficiu observații scrise în cadrul unei proceduri legate de posibilitatea de a deduce din profitul (fiscal) realizat de către partea interesată în anul 2002 o amendă impusă de către Comisie societății X KG pentru încălcarea dreptului european al concurenței, și pe care aceasta din urmă a transferat-o (parțial) asupra părții interesate?

(1) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO 2003, L 1, p. 1).

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/23

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 17 septembrie 2007 — Exportslachterij J. Gosschalk & Zoon BV/Minister van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit

(Cauza C-430/07)

(2007/C 297/38)

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Exportslachterij J. Gosschalk & Zoon BV

Pârât: Minister van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit

Întrebările preliminare

Testele de ESB devenite obligatorii începând cu 1 ianuarie 2001 prin Regeling uitvoer vers vlees en vleesbereidingen 1985 (Staatscourant 2001, nr. 218), regulament adoptat în cadrul aplicării articolului 1 alineatul (3) din Decizia 2000/764 privind depistarea encefalopatiei spongiforme bovine la bovine și de modificare a Deciziei 98/272/CE privind supravegherea epidemiologică a encefalopatiilor spongiforme transmisibile (1) reprezintă teste în sensul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2777/2000 de adoptare a unor măsuri excepționale de susținere pentru piața cărnii de vită (2)?

În cazul unui răspuns pozitiv, articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2777/2000 trebuie considerat ca o intervenție menită să stabilizeze piața cărnii de vită (măsură de susținere a pieței) în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 1258/1999 privind finanțarea politicii agricole comune (3) sau ca o măsură veterinară specifică în sensul literei (d) din această din urmă dispoziție, sau reprezintă în același timp o astfel de intervenție și o astfel de acțiune?

Dacă măsura în cauză reprezintă (de asemenea) o măsură de susținere a pieței, trebuie concluzionat, având în vedere jurisprudența formulată de Curte în hotărârea sa din 30 septembrie 2003, Germania/Comisia (C-239/01) (4), că testele efectuate trebuiau finanțate în mod exclusiv de către Comunitate și că, prin urmare, articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2777/2000, în măsura în care acesta prevede doar finanțarea parțială de către Comunitate a costurilor testelor de ESB, este nevalid întrucât este contrar Regulamentului nr. 1254/1999 (5)?

4)	Presupunând că articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2777/2000 este valid, respectivul regulament se opune ca statele membre să repercuteze costurile testelor de ESB efectuate asupra operatorilor economici?

Articolul 5 alineatul (4) al doilea paragraf din Directiva 85/73/CEE privind finanțarea inspecțiilor și a controalelor veterinare (6) menționate de Directivele 89/662/CEE (7), 90/425/CEE (8), 90/675/CEE (9) și 91/496/CEE (10), astfel cum a fost modificată și codificată prin Directiva 96/43/CE (11), trebuie interpretat în sensul că această directivă nu se opune ca un stat membru să încaseze o taxă în temeiul cheltuielilor efectuate pentru testele de ESB? În cazul unui răspuns afirmativ, căror cerințe trebuie să răspundă o taxă pentru teste de ESB?

(1) Decizia Comisiei din 29 noiembrie 2000 (JO L 305, p. 35).

(2) Regulamentul Comisiei din 18 decembrie 2000 (JO L 321, p. 47).

(3) Regulamentul Consiliului din 17 mai 1999 (JO L 160, p. 103).

(4) Rec. p. I-10333.

(5) Regulamentul Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței în sectorul cărnii de vită și mânzat (JO L 160, p. 21, Ediție specială, 03/vol. 28, p. 80).

(6) Directiva Consiliului din 29 ianuarie 1985 privind finanțarea inspecțiilor și a controalelor sanitar-veterinare a cărnii proaspete și a cărnii de pasăre (JO L 32, p. 14).

(7) Directiva Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (JO L 395, p. 13, Ediție specială, 03/Vol. 7, p. 202).

(8) Directiva Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (JO L 224, p. 29, Ediție specială, 03/Vol. 8, p. 53).

(9) Directiva Consiliului din 10 decembrie 1990 de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din țări terțe introduse în Comunitate (JO L 373, p. 1).

(10) Directiva Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din terțe introduse în Comunitate și de modificare a Directivelor 89/662/CEE, 90/425/CEE și 90/675/CEE (JO L 268, p. 56, Ediție specială, 03/vol. 10, p. 151).

(11) Directiva Consiliului din 26 iunie 1996 de modificare și codificare a Directivei 85/73/CEE privind asigurarea finanțării inspecțiilor și controalelor veterinare ale animalelor vii și ale anumitor produse animaliere și de modificare a Directivei 90/675/CEE și a Directivei 91/496/CEE (JO L 162, p. 1, Ediție specială, 03/vol. 19, p. 61).

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/24

Acțiune introdusă la 19 septembrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Italiană

(Cauza C-437/07)

(2007/C 297/39)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: C. Zadra și D. Kukovec, agenți)

Pârâtă: Republica Italiană

Concluziile reclamantei

—

Constatarea faptului că prin atribuirea de către Comune di L'Aquila a unui contract de achiziții publice de lucrări având ca obiect proiectarea și realizarea unei linii de tramvai pe roți pentru transportul public în comun în orașul Aquila prin intermediul unei proceduri, cum ar fi chiar aceea a „finanțării de proiect”, având drept scop atribuirea unei concesiuni de lucrări și prin modificarea de către aceasta a proiectului preliminar indicat în invitația pentru ofertă, ulterior publicării anunțului, Republica Italiană nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Directivei 93/37/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări (1), și în special al articolelor 7 și 11 din aceasta, precum și al articolelor 43 CE și 49 CE și al principiilor transparenței și nediscriminării care constituie corolarul acestora;

—	obligarea Republicii Italiene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Comune di L'Aquila a atribuit un contract de achiziții publice de lucrări având ca obiect proiectarea și realizarea unei linii de tramvai pe roți pentru transportul public în comun în orașul Aquila, prin intermediul procedurii de „finanțare de proiect”, având drept scop atribuirea unei concesiuni de lucrări, iar nu a unui contract de achiziții publice de lucrări. Comune di L'Aquila a mai efectuat și o modificare a proiectului preliminar indicat în invitația pentru ofertă, ulterior publicării anunțului.

În opinia Comisiei, acordul încheiat în acest cadru între Comune di L'Aquila și grupul promotor al lucrării constituie un contract de achiziții publice de lucrări în sensul dreptului comunitar. În consecință, atribuirea acestui contract prin intermediul unei proceduri, cum ar fi chiar aceea a „finanțării de proiect”, având drept scop atribuirea unei concesiuni de lucrări, este contrară normelor prevăzute de Directiva 93/37, în special articolelor 7 și 11 din aceasta. De asemenea, modificarea proiectului indicat în invitația pentru ofertă, ulterior publicării anunțului, este contrară principiilor transparenței și nediscriminării, pe care se întemeiază libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii prevăzute de articolele 43 CE și 49 CE.

(1) JO L 199, p. 54.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/25

Recurs introdus la 28 septembrie 2007 de Comisia Comunităților Europene împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) pronunțate la 18 iulie 2007 în cauza T-189/02, Ente per le Ville vesuviane/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-445/07 P)

(2007/C 297/40)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Flynn, agent, asistat de A. Dal Ferro, avocat)

Cealaltă parte în proces: Ente per le Ville vesuviane

Concluziile recurentei

—	Anularea în parte a hotărârii pronunțate de Tribunal la 18 iulie 2007 în cauza T-189/02, în măsura în care prin aceasta a fost admisă acțiunea în anulare formulată de Ente per le Ville vesuviane;

—	declararea inadmisibilității acțiunii în anulare formulate de Ente per le Ville vesuviane împotriva Deciziei Comisiei D(2002) 810111 din 13 martie 2002;

—	obligarea Ente per le Ville vesuviane la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta procedură precum și în procedura în fața instanței de fond.

Motivele și principalele argumente

Comisia consideră admisibil recursul formulat împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță deoarece, în pofida faptului că a obținut câștig de cauză în fața instanței de fond, a căzut în pretenții în privința excepției de inadmisibilitate ridicate împotriva Ente per le Ville vesuviane.

Potrivit recurentei, hotărârea atacată încalcă dreptul comunitar în măsura în care a fost declarată admisibilă acțiunea formulată de Ente per le Ville vesuviane, apreciindu-se că aceasta din urmă era vizată direct și individual în sensul articolului 230 al patrulea paragraf CE. Recurenta susține că, în conformitate cu jurisprudența comunitară, atunci când, astfel cum este cazul în prezenta cauză, se are în vedere un act adresat unui stat membru care are puterea discreționară de a repercuta sau nu efectele acestui act asupra reclamantei, nu se poate considera că decizia respectivă o privește în mod direct și individual pe reclamantă, indiferent de faptul că aceasta este sau nu „beneficiarul” fondurilor comunitare.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/25

Acțiune introdusă la 1 octombrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Italiană

(Cauza C-447/07)

(2007/C 297/41)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: G. Rozet și L. Pignataro-Nolin, agenți)

Pârâtă: Republica Italiană

Concluziile reclamantei

—	Constatarea că, prin faptul că a prevăzut în legislația sa cerința cetățeniei italiene pentru ocuparea funcțiilor de căpitan și de ofițer (secund de navă) pe toate vasele care arborează pavilionul italian, Republica Italiană nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 39 CE;

—	obligarea Republicii Italiene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Comisia reține că legislația italiană care prevede obligația de a avea cetățenia italiană pentru ocuparea funcțiilor de căpitan și secund de navă pe toate vasele care arborează pavilionul italian nu este conformă cu articolul 39 CE care consacră principiul liberei circulații a lucrătorilor, în sensul în care a fost interpretat de Curte.

În cadrul celor două cauze referitoare la posturile de căpitan și, respectiv, de secund pe navele comerciale care arborează pavilionul spaniol (cauza C-405/01) și posturile de căpitan pe navele destinate „micii navigații” (Kleine Seeschifffahrt), în speță navele de pescuit care arborează pavilionul german și care practică pescuitul în larg pe scară redusă (cauza C-47/02), Curtea a precizat, în hotărârile din 30 septembrie 2003, propria interpretare a articolului 39 CE.

Comisia arată că, în cadrul prezentei proceduri, autoritățile italiene nu au formulat argumente diferite de acelea pe care le-au invocat la momentul respectiv în cauza C-405/01, cauză în care Republica Italiană a fost intervenientă, și pe care autoritățile franceze le-au susținut în cauza C-47/02. Aceste argumente au fost respinse de Curte în hotărârile din 30 septembrie 2003.

Comisia se limitează să arate că în răspunsul la avizul motivat din 22 mai 2007 autoritățile italiene nu contestă infracțiunea. Într-adevăr, acestea au arătat intenția lor de a renunța la obligația de a avea cetățenia italiană pentru ocuparea funcțiilor de căpitan și de ofițer (secund de navă), angajându-se să informeze Comisia despre eventualul rezultat al consultărilor dintre ministerele interesate.

Comisia nu a primit nicio comunicare privind calendarul de modificare a legislației italiene. Prin urmare, aceasta susține că legislația italiană care prevede obligația de a avea cetățenia italiană pentru ocuparea funcțiilor de căpitan și secund de navă pe toate vasele care arborează pavilionul italian nu este conformă cu articolul 39 CE care consacră principiul liberei circulații a lucrătorilor, în sensul în care a fost interpretat de Curte.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/26

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Tribunale Amministrativo Regionale del Lazio (Italia) la 3 octombrie 2007 — Roche SpA/Agenzia Italiana del Farmaco (AIFA), Ministero della Salute

(Cauza C-450/07)

(2007/C 297/42)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale Amministrativo Regionale del Lazio

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Roche SpA

Pârâți: Agenzia Italiana del Farmaco (AIFA), Ministero della Salute

Întrebările preliminare

După prevederile articolelor 2 și 3 [din Directiva 89/105/CEE (1)], care reglementează raporturile dintre autoritățile publice ale unui stat membru și întreprinderile farmaceutice — în sensul că stabilirea prețului unui medicament sau creșterea acestuia se efectuează conform indicațiilor furnizate de către autoritățile menționate, dar în măsura în care autoritatea responsabilă le acceptă, deci în baza unui dialog între întreprinderi și autoritățile care răspund de controlul cheltuielilor farmaceutice — articolul 4 alineatul (1) reglementează „blocarea prețului tuturor medicamentelor sau al anumitor categorii de medicamente”, concepută ca o măsură cu caracter general care trebuie revăzută, cel puțin o dată pe an, pentru a se decide menținerea sau nu a acesteia, ținând cont de condițiile macroeconomice existente în statul membru. Dispoziția atribuie autorităților competente un termen de 90 de zile pentru a acționa și prevede că acestea trebuie să anunțe, la expirarea acestui termen, care sunt creșterile sau reducerile prețurilor care s-au efectuat, dacă este cazul. În măsura în care se referă la „reducerile care se efectuează, dacă este cazul”, această dispoziție trebuie interpretată în sensul că, pe lângă măsura generală care constă în blocarea prețurilor la toate sau la anumite categorii de medicamente, autorizează de asemenea o altă măsură generală care constă în posibilitatea unei reduceri a prețurilor la toate sau la anumite categorii de medicamente sau sintagma „reduceri […] dacă este cazul” se referă în mod exclusiv la medicamentele care sunt deja supuse blocării prețurilor?

În măsura în care impune autorităților competente ale unui stat membru să verifice, cel puțin o dată pe an, în cazul blocării prețurilor, dacă menținerea acestei blocări este justificată de condițiile macroeconomice, articolul 4 alineatul (1) poate fi interpretat în sensul că, dacă reducerea prețurilor este admisă ca răspuns la prima întrebare, este posibilă recurgerea la această măsură chiar de mai multe ori în cursul unui an și aceasta timp de mai mulți ani (începând cu 2002 și până în 2010)?

În sensul articolului 4 sus-menționat — ce trebuie citit în lumina considerentelor din directivă conform cărora scopul principal al măsurilor de control al prețurilor la medicamente este „promovarea sănătății publice prin asigurarea de stocuri disponibile adecvate de medicamente la un cost rezonabil” și evitarea discrepanțelor existente între aceste măsuri, care „pot împiedica sau denatura comerțul intracomunitar cu medicamente” — poate fi considerată ca fiind compatibilă cu legislația comunitară adoptarea de măsuri care fac referire la cuantumuri ale cheltuielilor doar „estimate”, mai degrabă decât „stabilite” (această întrebare se referă la ambele situații)?

Cerințele referitoare la respectarea plafoanelor pentru cheltuielile farmaceutice pe care fiecare stat membru este competent să le stabilească trebuie să aibă legătură în mod special numai cu cheltuielile farmaceutice sau este posibil să se considere că statele membre au puterea discreționară de a ține totuși cont și de datele referitoare la alte cheltuieli sanitare?

Principiile transparenței și participării întreprinderilor interesate la măsuri de blocare sau de reducere generalizată a prețurilor la medicamente, principii ce decurg din directivă, trebuie interpretate în sensul că este necesar să se prevadă întotdeauna și în orice caz o posibilitate de derogare de la prețul impus [articolul 4 alineatul (2) din directivă] și o participare concretă a întreprinderii solicitante, cu consecința necesității pentru administrație de a motiva eventualul refuz?

(1) Directiva 89/105/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate (JO L 40, p. 8, Ediție specială, 05/vol. 2, p. 84).

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/27

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Tribunale Amministrativo Regionale del Lazio (Italia) la 3 octombrie 2007 — Federfarma/Agenzia Italiana del Farmaco (AIFA), Ministero della Salute

(Cauza C-451/07)

(2007/C 297/43)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale Amministrativo Regionale del Lazio

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Federfarma

Pârâți: Agenzia Italiana del Farmaco (AIFA), Ministero della Salute

Întrebările preliminare

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/27

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 4 octombrie 2007 — Health Research Inc.

(Cauza C-452/07)

(2007/C 297/44)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesgerichtshof

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Health Research Inc.

Întrebările preliminare

„Data la care produsul, în calitate de medicament, a obținut autorizația de introducere pe piață menționată la articolul 3 litera (b)” prevăzută de articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 1768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind instituirea unui certificat suplimentar de protecție pentru medicamente (1) este determinată de dreptul comunitar sau această dispoziție trimite la data la care intră în vigoare autorizația potrivit dreptului statului membru respectiv?

2)	În cazul în care Curtea ar răspunde că data menționată la întrebarea 1) este determinată conform dreptului comunitar: care este data de care trebuie să se țină cont în acest scop?

(1) JO L 182, p. 1.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/28

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Verwaltungsgericht Gießen (Germania) la 4 octombrie 2007 — Hakan Er/Wetteraukreis

(Cauza C-453/07)

(2007/C 297/45)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Gießen

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Hakan Er

Pârât: Wetteraukreis

Întrebarea preliminară

Un resortisant turc care a fost autorizat, în calitate de membru al familiei, să se alăture tatălui său ce locuia în Germania care, în calitate de lucrător turc, își desfășura activitatea pe piața legală a muncii din Republica Federală Germania, și a dobândit după cinci ani de conviețuire legală cu acesta dreptul conferit de articolul 7 primul paragraf a doua liniuță din Decizia 1/80 a Consiliului de asociere CEE/Turcia din 19 septembrie 1980 privind dezvoltarea asocierii pierde beneficiul acestei dispoziții pe motiv că nu a exercitat nicio activitate profesională timp de mai mult de șapte ani de la finalizarea studiilor, cu excepția unei pretinse activități de probă de o zi, și că, în plus, și-a întrerupt participarea la toate măsurile statale de sprijin pentru căutarea unui loc de muncă și nu depune eforturi serioase în scopul găsirii unui loc de muncă, întreținându-se în mod alternativ din alocații sociale publice, din alocațiile acordate mamei sale care locuiește în Germania și din resurse de origine necunoscută?

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/28

Recurs introdus la 9 octombrie 2007 de Ente per le Ville vesuviane împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) pronunțate la 18 iulie 2007 în cauza T-189/02, Ente per le Ville vesuviane/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-455/07 P)

(2007/C 297/46)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Ente per le Ville vesuviane (reprezentant: E. Soprano, avvocato)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene

Concluziile recurentei

—

Anularea în parte, pentru motivele de recurs expuse mai jos, a hotărârii atacate și, pe cale de consecință, declararea nulității Deciziei D(2002) 810111, prot. 102504 din 13 martie 2002 a Direcției Generale Politică Regională a Comisiei Europene, precum și, dacă este cazul și este necesar, a notei nr. Gt/SF/MF D (01) 810542, prot. 109720 din 12 octombrie 2001 a Direcției Generale Politică Regională a Comisiei Europene;

—	în subsidiar, anularea în parte, pentru motivele de recurs expuse mai jos, a hotărârii atacate și trimiterea cauzei Tribunalului de Primă Instanță pentru a statua pe fond asupra litigiului în lumina indicațiilor pe care Curtea va binevoi să le furnizeze în acest scop;

—	obligarea Comisiei Comunităților Europene la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate atât în prezenta procedură cât și a cheltuielilor de judecată efectuate în procedura în fața Tribunalului de Primă Instanță în cauza T-189/02.

Motivele și principalele argumente

1) Eroare de drept, lipsa cercetării, lipsa motivării în privința articolului 12 din Regulamentul nr. 4254/88 (1) modificat

Asistența acordată de către reclamantă și finanțată din cadrul FEDR avea o natură unitară, astfel cum a fost confirmat atât de textul Deciziei Comisiei din 18 decembrie 1986, prin intermediul căreia a fost acordat ajutorul ce face obiectul litigiului, cât și de conținutul articolului 12 din Regulamentul (CEE) nr. 4254/88, astfel cum a fost modificat de articolul 1 din Regulamentul nr. 2083/93 al Consiliului (2)

Așadar, din acestea rezultă că asistența respectivă nu putea — astfel cum în mod greșit apreciază Tribunalul — să fie divizată în mai multe fracțiuni funcționale și că, prin urmare, suspendarea pentru motive judiciare fie și numai a unei părți a acesteia, cu efecte asupra termenelor de îndeplinire a acesteia, impunea extinderea asistenței instituite prin articolul 12 menționat la întregul proiect finanțat prin Decizia din 18 decembrie 1986.

2) Eroare de drept, lipsa cercetării și încălcarea dreptului la apărare în privința articolului 4 din Decizia Comisiei din 18 decembrie 1986.

Contrar celor indicate în cadrul hotărârii atacate, în fața Tribunalului de Primă instanță, Ente per le Ville Vesuviane a probat prin înscrisuri faptul că proiectele în curs de realizare la Villa Ruggiero (una dintre cele trei vile ce fac obiectul proiectului finanțat prin Decizia din 18 decembrie 1986) fuseseră suspendate pentru motive judiciare din 1989 până în 1996 inclusiv, și, prin urmare, nu erau finalizate, astfel cum a fost afirmat de către autoritățile de stat italiene, în 1992.

În acest context, așadar, cum fusese anticipat în fața Tribunalului, participarea recurentei la procedura prin care se urmărea adoptarea dispozițiilor atacate în fața Tribunalului de Primă Instanță ar fi fost fără îndoială determinantă, din moment ce Comisia, în fața probei cu înscrisuri menționate mai sus — care ar fi fost, la nevoie, fără îndoială, furnizată de reclamantă — și având în vedere natura unitară arătată a asistenței realizate de aceasta din urmă, ar fi recunoscut ca fiind aplicabil asistenței de quo excepția prevăzută de articolul 12 din Regulamentul nr. 4254/88 modificat, fără nicio posibilitate de a închide în mod anticipat finanțarea acordată în 1986.

(1) Regulamentul (CEE) nr. 4254/88 al Consiliului din 19 decembrie 1988 privind dispozițiile de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2052/88 în ceea ce privește Fondul European de Dezvoltare Regională (JO L 374, 31.12.1988, p. 15).

(2) Regulamentul (CEE) nr. 2083/93 al Consiliului din 20 iulie 1993 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 4254/88 privind dispozițiile de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2052/88 în ceea ce privește Fondul European de Dezvoltare Regională (JO L 193, 31.7.1993, p. 34).

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/29

Acțiune introdusă la 9 octombrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Portugheză

(Cauza C-457/07)

(2007/C 297/47)

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: S. Pardo Quintillán și P. Andrade, agenți)

Pârâtă: Republica Portugheză

Concluziile reclamantei

Comisia solicită Curții de Justiție:

—	constatarea faptului că Republica Portugheză nu a executat hotărârea Curții de Justiție (Camera intâi) din 10 noiembrie 2005 pronunțată în cauza C-432/03, Comisia/Republica Portugheză;

—	obligarea Republicii Portugheze la plata unei penalități cu titlu cominatoriu de 37 400 de euro pe zi până la data la care se conformează hotărârii Curții;

—

obligarea Republicii Portugheze la plata unei amenzi de 5 280 de euro pe zi începând de la data de 10 noiembrie 2005, dată la care a fost pronunțată hotărârea prin care s-a constatat încălcarea, și până la data la care statul portughez se va fi conformat hotărârii Curții sau până la data la care Curtea se va pronunța conform articolului 228 CE;

—	obligarea Republicii Portugheze la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentului proces.

Motivele și principalele argumente

Comisia consideră că Republica Portugheză continuă să restrângă accesul pe piață, impunând o omologare prealabilă a noilor materiale de construcție cu privire la care nu există nici specificații tehnice, nici recunoaștere reciprocă, în vederea atestării caracterului adecvat pentru o anumită utilizare. Republica Portugheză continuă să restrângă accesul pe piață și prin nerecunoașterea echivalenței certificatelor emise în alte state membre privind materiale noi cu privire la care nu există specificații tehnice, în cazul în care recunoașterea a fost solicitată de operatori economici care nu sunt producătorul sau mandatarul acestuia.

Legislația portugheză nu prevede încă criteriile care trebuie aplicate de administrație in vederea evaluării solicitărilor de omologare astfel încât evaluarea să nu fie făcută în mod arbitrar. În cazul în care nu există specificații tehnice, legea portugheză prevede criterii care trebuie aplicate în deciziile de recunoaștere, criterii ce nu sunt obiective și care sunt discriminatorii.

Republica Portugheză continuă să nu adopte măsurile pe care ar fi trebuit să le adopte privind agenții economici cărora li s-a aplicat o lege contrară articolelor 28 și 30 din Tratatul CE.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/30

Acțiune introdusă la 10 octombrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Republica Portugheză

(Cauza C-458/07)

(2007/C 297/48)

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: P. Andrade și G. Braun, agent)

Pârâtă: Republica Portugheză

Concluziile reclamantei

—

Constatarea faptului că, prin lipsa garantării în practică a disponibilității cel puțin a unei liste complete a abonaților telefonici și cel puțin a unui serviciu de informații telefonice complete privind toți utilizatorii finali, conform dispozițiilor articolului 5 alineatele (1) și (2) și ale articolului 25 alineatele (1) și (3) din Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (1), Republica Portugheză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive;

—	obligarea Republicii Portugheze la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În Portugalia, abonații Vodafone care și-au manifestat voința de a-și vedea numele înscris în anuarul serviciului universal continuă să nu figureze în această listă.

Autoritatea de reglementare, ANACOM, nu a decis încă cu privire la formatul și modalitățile de furnizare a informațiilor în cauză. Situația legală actuală este responsabilitatea statului portughez.

(1) JO L 108, p. 51.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/30

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Unabhängiger Finanzsenat, Außenstelle Graz (Austria) la 9 octombrie 2007 — Veli Elshani/Hauptzollamt Linz

(Cauza C-459/07)

(2007/C 297/49)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Unabhängiger Finanzsenat, Außenstelle Graz

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Veli Elshani

Pârât: Hauptzollamt Linz

Întrebările preliminare

Împrejurarea stingerii datoriei vamale prevăzută la articolul 233 primul paragraf litera (d) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 (1) al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (denumit în continuare „codul vamal”) nu se referă numai la momentul nașterii datoriei vamale, ci și la perioada ulterioară nașterii datoriei vamale, întrucât se presupune că o datorie vamală este „născută” în conformitate cu articolul 202 din codul vamal.

În înțelesul articolului 233 primul paragraf litera (d) din codul vamal, sintagma „la introducerea neregulată” trebuie interpretată în sensul că

—

introducerea pe teritoriul vamal al Comunității a unei mărfi, pentru care datoria vamală este născută în conformitate cu articolul 202 din codul vamal, se finalizează odată cu sosirea acesteia la biroul vamal de frontieră sau în alt loc desemnat de autoritățile vamale, însă cel mai târziu odată cu părăsirea locului în care este situat biroul vamal de frontieră sau a locului desemnat într-un alt mod, deoarece marfa a intrat în acest fel pe teritoriul vamal, astfel încât punerea sub sechestru și confiscarea mărfii după acest moment nu mai determină stingerea datoriei vamale,

—

introducerea pe teritoriul vamal al Comunității a unei mărfi, pentru care datoria vamală este născută în conformitate cu articolul 202 din codul vamal, se află în curs, din punct de vedere economic, atât timp cât durează transportul acesteia, considerat drept un proces uniform în legătură cu introducerea mărfii pe teritoriul vamal, cât timp marfa nu a ajuns la locul de destinație și a rămas imobilizată în acel loc, astfel încât punerea sub sechestru sau confiscarea mărfii până la acest moment determină încă stingerea datoriei vamale?

În cazul unui comportament ilegal în înțelesul articolului 202 din codul vamal, care este descoperit prin introducerea mărfii, datoria vamală se stinge în mod definitiv. În schimb, punerea imediată sub sechestru a mărfii în cazul sustragerii de sub supravegherea vamală, considerată drept un comportament ilegal în înțelesul articolului 203 din codul vamal, nu mai determină stingerea imediată a datoriei vamale.

Articolul 233 primul paragraf litera (d) din codul vamal trebuie interpretat în sensul că această stingere a datoriei vamale, expres limitată la cazurile de naștere a datoriei vamale în conformitate cu articolul 202 din codul vamal, este totuși conformă cerinței egalității de tratament în privința unui comportament ilegal?

(1) JO L 302, p. 1.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/31

Recurs introdus la 22 octombrie 2007 de Coats Holdings și J&P Coats împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) pronunțate la 12 septembrie 2007 în cauza T-36/05, Coats Holdings și J&P Coats/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-468/07 P)

(2007/C 297/50)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: Coats Holdings Ltd., J&P Coats Ltd (reprezentanți: W. Sibree și C. Jeffs, Solicitors)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene

Concluziile recurentelor

Recurentele solicită Curții:

—

reducerea amenzii aplicate Coats astfel încât (i) să recunoască principiul egalității de tratament și (ii) să țină cont de părțile substanțiale din constatările Comisiei care au fost anulate de Tribunalul de Primă Instanță, care determină reducerea gravitătii încălcării și consolidarea circumstanțelor atenuante.

Motivele și principalele argumente

Recurentele susțin că, prin anularea tuturor constatărilor de fapt ale Comisiei referitoare la încălcările articolului 81 CE, cu excepția unei constatări limitate, — și în special prin anularea constatării principale a Comisiei conform căreia Coats era un membru la fel de activ al unui acord tripartit — Tribunalul de Primă Instanță nu a aplicat principiul egalității de tratament reducând cuantumul de bază al amenzii aplicate Coats cu 20 %.

În subsidiar, recurentele susțin că Tribunalul de Primă Instanță nu a ținut cont de toate elementele deciziei pe care a anulat-o atunci când a redus amenda în temeiul circumstanțelor atenuante.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/31

Acțiune introdusă la 25 octombrie 2007 — Parlamentul European/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-474/07)

(2007/C 297/51)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Parlamentul European (reprezentanți: K. Bradley și U. Rosslein, agenți)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantului

—	anularea Regulamentului (CE) nr. 915/2007 al Comisiei din 31 iulie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 622/2003 de stabilire a măsurilor de aplicare a standardelor comune de bază privind siguranța aeriană (1);

—	obligarea Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În calitate de colegiuitor împreună cu Consiliul, Parlamentul European a decis în 2002 că anumite măsuri de aplicare în materia siguranței aeriene nu se publică. Reclamantul susține că această regulă a fost aplicată incorect de către Comisie, prin omisiunea sistematică de a publica măsuri de aplicare care nu este necesar să fie secrete. La adoptarea Regulamentului nr. 915/2007, Comisia a interpretat greșit atribuțiile sale în conformitate cu Regulamentul nr. 2320/2002, a încălcat articolul 254 CE și principiul democrației, al transparenței și al publicității actelor legislative, a creat incertitudine juridică și nu a oferit o motivație adecvată.

(1) JO L 200, p. 3.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/32

Acțiune introdusă la 26 octombrie 2007 — Republica Franceză/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-479/07)

(2007/C 297/52)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Republica Franceză (reprezentanți: E. Belliard, G. de Bergues și A.-L. During, agenți)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. de Gregorio Merino și M.-M. Joséphidès, agenți)

Concluziile reclamantei

—	Anularea Regulamentului (CE) nr. 809/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 în ceea ce privește setcile în derivă (1);

—	obligarea Consiliul Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin acțiunea sa, introdusă la grefa Tribunalului de Primă Instanță la 10 octombrie 2007 (primită prin fax la 5 octombrie 2007) și trimisă Curții în temeiul articolelor 51 și 54 al doilea paragraf din Statutul Curții, prin ordonanța Tribunalului (Camera a opta) din 26 octombrie 2007, reclamanta contestă definiția „setcii în derivă” reținută de Consiliu în Regulamentul nr. 809/2007 în măsura în care acesta din urmă ar include printre setcile în derivă plase de pescuit stabilizate precum thonaille. Aplicând acestor plase de pescuit interdicția setcilor în derivă prevăzută de Regulamentele nr. 894/2007, nr. 812/2004 și nr. 2187/2005, prezentul regulament ar încălca atât obligația de motivare cât și principiile proporționalității și nediscriminării.

Prin primul motiv, reclamanta arată astfel că, prin omiterea menționării în regulamentul atacat, pe de o parte, a motivelor care l-au condus să includă plasele de pescuit stabilizate printre setcile în derivă și să extindă așadar domeniul material al restricțiilor aplicabile acestui tip de plase de pescuit și, pe de altă parte, a avizelor științifice și tehnice pe care s-a întemeiat în vederea adoptării acestei măsuri, Consiliul nu și-a îndeplinit obligația de motivare.

Prin al doilea motiv, reclamanta denunță caracterul vădit inadecvat al interdicției plaselor stabilizate, precum thonaille, atât în ceea ce privește obiectivul urmărit de regulamentele citate anterior de limitare a extinderii necontrolate a activităților de pescuit realizate cu ajutorul setcilor în derivă, cât și în ceea ce privește obiectivul de limitare a capturilor secundare. Realizat la scară foarte redusă de un număr limitat de nave de mici dimensiuni, pescuitul cu thonaille ar fi de fapt o activitate de natură artizanală practicată pe o mică parte a litoralului mediteranean, care nu ar prezenta niciun risc de extindere necontrolată. În plus, ar fi fost efectuate adaptări tehnice ale thonaille în scopul reducerii la maxim a riscului capturilor secundare și în special a capturilor de specii protejate.

Prin al treilea motiv, reclamanta invocă în fine o încălcare a principiului nediscriminării, dat fiind că regulamentul atacat ar acorda un tratament identic thonaille și plaselor în derivă, deși situația celor două categorii de plase de pescuit ar fi diferită, atât în ceea ce privește caracteristicile tehnice specifice ale thonaille, cât și în ceea ce privește numărul mic de nave în cauză și nivelul redus al activităților de pescuit practicate.

(1) JO L 182, p. 1.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/36

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 25 octombrie 2007 — SP și alții/Comisia Comunităților Europene

(Cauzele conexate T-27/03, T-46/03, T-58/03, T-79/03, T-80/03, T-97/03 și T-98/03) (1)

(„Înțelegeri - Producători de fier-beton - Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 65 CO - Decizie întemeiată pe Tratatul CECO, ulterior ieșirii din vigoare a tratatului respectiv - Necompetența Comisiei’)

(2007/C 297/73)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă în cauza T-27/03: SP SpA (Brescia, Italia) (reprezentanți: G. Belotti și N. Pisani, avvocati)

Reclamantă în cauza T-46/03: Leali SpA (Odolo, Italia) (reprezentanți: G. Vezzoli și G. Belotti, avvocati)

Reclamantă în cauza T-58/03: Acciaierie e Ferriere Leali Luigi SpA (Brescia) (reprezentanți: G. Vezzoli, G. Belotti, E. Piromalli și C. Carmignani, avvocati)

Reclamantă în cauza T-79/03: Industrie Riunite Odolesi SpA (IRO) (Odolo) (reprezentant: A. Giardina, avvocato)

Reclamantă în cauza T-80/03: Lucchini SpA (Milano, Italia) (reprezentanți: inițial A. Santa Maria și C. Biscaretti di Ruffia, ulterior M. Delfino, M. van der Woude, S. Fontanelli și P. Sorvillo, avvocati)

Reclamante în cauza T-97/03: Ferriera Valsabbia SpA (Odolo) și Valsabbia Investimenti SpA (Odolo) (reprezentanți: D. Fosselard și P. Fattori, avvocati)

Reclamantă în cauza T-98/03: Alfa Acciai SpA (Brescia) (reprezentanți: D. Fosselard, P. Fattori și G. d'Andria, avvocati)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Pignataro-Nolin și A. Whelan, agenți, asistați în cauzele T-27/03 și T-58/03, de M. Moretto, avvocato, și în cauzele T-79/03, T-97/03 et T-98/03, de P. Manzini, avvocato)

Intervenientă în susținerea reclamantelor: Republica Italiană (reprezentanți: I. Braguglia și M. Fiorilli, agenți)

Obiectul

Cereri de constatare a inexistenței și cereri de anulare în tot sau în parte a Deciziei C (2002) 5087 final a Comisiei din 17 decembrie 2002 privind o procedură de aplicare a articolului 65 CO (COMP/37.956 — Fier-beton).

Dispozitivul

Anulează Decizia C (2002) 5087 final a Comisiei din 17 decembrie 2002 privind o procedură de aplicare a articolului 65 CO (COMP/37.956 — Fier-beton) față de SP SpA, Leali SpA, Acciaierie e Ferriere Leali Luigi SpA, Industrie Riunite Odolesi SpA (IRO), Lucchini SpA, Ferriera Valsabbia SpA, Valsabbia Investimenti SpA și Alfa Acciai SpA.

Obligă Comisia să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de SP, Leali, Acciaierie e Ferriere Leali Luigi, IRO, Lucchini, Ferriera Valsabbia, Valsabbia Investimenti și Alfa Acciai, inclusiv pe cele aferente procedurilor privind măsurile provizorii în cauzele T-46/03 și T-79/03.

3)	Republica Italiană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 70, 22.3.2003.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/36

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 25 octombrie 2007 — Riva Acciaio/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-45/03) (1)

(2007/C 297/74)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Riva Acciaio SpA (Milano, Italia) (reprezentanți: A. Pappalardo, M. Merola, M. Pappalardo și F. Martin, avvocati)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Pignataro-Nolin și A. Whelan, agenți, asistați de P. Manzini, avvocato)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Italiană (reprezentanți: I. Braguglia și M. Fiorilli, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei C (2002) 5087 final a Comisiei din 17 decembrie 2002 privind o procedură de aplicare a articolului 65 CO (COMP/37.956 — Fier-beton).

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia C (2002) 5087 final a Comisiei din 17 decembrie 2002 privind o procedură de aplicare a articolului 65 CO (COMP/37.956 — Fier-beton) față de Riva Acciaio SpA.

2)	Obligă Comisia să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Riva Acciaio.

3)	Republica Italiană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 101, 26.4.2003.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/37

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 25 octombrie 2007 — Feralpi Siderurgica/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-77/03) (1)

(2007/C 297/75)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Feralpi Siderurgica SpA (Brescia, Italia) (reprezentanți: G.M. Roberti, A. Franchi și I. Perego, avvocati)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Pignataro-Nolin și A. Whelan, agenți, asistați de P. Manzini, avvocato)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Italiană (reprezentant: I. Braguglia, agent)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei C (2002) 5087 final a Comisiei din 17 decembrie 2002 privind o procedură de aplicare a articolului 65 CO (COMP/37.956 — Fier-beton).

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia C (2002) 5087 final a Comisiei din 17 decembrie 2002 privind o procedură de aplicare a articolului 65 CO (COMP/37.956 — Fier-beton) față de Feralpi Siderurgica SpA.

2)	Obligă Comisia să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Feralpi Siderurgica.

3)	Republica Italiană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 112, 10.5.2003.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/37

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 25 octombrie 2007 — Ferriere Nord/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-94/03) (1)

(2007/C 297/76)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Ferriere Nord SpA (Osoppo, Italia) (reprezentanți:W. Viscardini, G. Donà și E. Perricone, avvocati)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: L. Pignataro-Nolin și A. Whelan, agenți, asistați de M. Moretto, avvocato)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Italiană (reprezentant: I. Braguglia, agent)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei C (2002) 5087 final a Comisiei din 17 decembrie 2002 privind o procedură de aplicare a articolului 65 CO (COMP/37.956 — Fier-beton).

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia C (2002) 5087 final a Comisiei din 17 decembrie 2002 privind o procedură de aplicare a articolului 65 CO (COMP/37.956 — Fier-beton) față de Ferriere Nord SpA.

2)	Obligă Comisia să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Ferriere Nord.

3)	Republica Italiană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 112, 10.5.2003.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/38

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 18 octombrie 2007 — AMS/OAPI — American Medical Systems (AMS Advanced Medical Services)

(Cauza T-425/03) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare AMS Advanced Medical Services - Marca verbală națională anterioară AMS - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 - Cerere privind dovedirea utilizării serioase introdusă pentru prima dată în fața camerei de recurs - Articolul 43 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 40/94’)

(2007/C 297/77)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: AMS Advanced Medical Services GmbH (Mannheim, Germania) (reprezentanți: inițial G. Lindhofer, ulterior G. Lindhofer și S. Schäffler, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: G. Schneider, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului: American Medical Systems, Inc. (Minnetonka, Minnesota, Statele Unite) (reprezentanți: H. Kunz-Hallstein și R. Kunz-Hallstein, avocați)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 12 septembrie 2003 (cauza R 671/2002-4) privind o procedură de opoziție între AMS Advanced Medical Services GmbH și American Medical Systems, Inc.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă AMS Advanced Medical Services GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 71, 20.3.2004.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/38

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 octombrie 2007 — Marco-Marken-Import Matthiesen/OAPI (Caipi)

(Cauza T-405/04) (1)

(„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii verbale comunitare Caip - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94’)

(2007/C 297/78)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Borco-Marken-Import Matthiesen GmbH & Co. KG (Hamburg, Germania) (reprezentant: M. Wolter, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: G. Schneider, agent)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 6 august 2004 (cauza R 912/2002-2) privind cererea de înregistrare ca marcă comunitară a semnului verbal Caipi.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă reclamanta la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 314, 18.12.2004.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/39

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 25 octombrie 2007 — Lo Giudice/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-27/05) (1)

(„Funcționari - Raport asupra evoluției carierei - Exercițiul de evaluare 2003 - Nereguli de procedură - Articolul 43 din Statutul funcționarilor - Dreptul de a fi audiat - Concediu medical - Certificat medical’)

(2007/C 297/79)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Carmela Lo Giudice (Grimbergen, Belgia) (reprezentanți: inițial F. Frabetti și G. Bounéou, ulterior F. Frabetti, avocats)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: J. Currall și H. Kraemer, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a exercițiului de evaluare pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2003 și, în subsidiar, de anulare a deciziei din 4 mai 2004 privind stabilirea formei finale a raportului asupra evoluției carierei reclamantei pentru perioada respectivă.

Dispozitivul

1)	Anulează decizia Comisiei din 4 mai 2004 privind stabilirea formei finale a raportului asupra evoluției carierei reclamantei pentru exercițiul de evaluare 2003.

2)	Obligă Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 82, 2.4.2005.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/39

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 18 octombrie 2007 — Ekabe International/OAPI — Ebro Puleva (OMEGA 3)

(Cauza T-28/05) (1)

(„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative OMEGA 3 - Marca verbală națională anterioară PULEVA OMEGA 3 - Risc de confuzie - Similitudine a semnelor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94’)

(2007/C 297/80)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Ekabe International SCA (Luxemburg, Luxemburg) (reprezentant: C. de Haas, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent)

Cealaltă parte în procedura în fața camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului: Ebro Puleva, SA (Madrid, Spania) (reprezentant: P. Casamitjana Lleonart)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 6 octombrie 2004 (cauza R 117/2001 4) privind o procedură de opoziție între Puleva SA (devenită Ebro Puleva, SA) și Ekabe International SCA

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Ekabe International SCA la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 82, 2.4.2005.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/40

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 23 octombrie 2007 — Comisia Comunităților Europene/Impetus

(Cauza T-138/05) (1)

(„Clauză compromisorie - Programe-cadru pentru activități de cercetare și de dezvoltare tehnologică - Contracte privind proiecte în domeniul aplicațiilor telematice de interes comun - Lipsa documentelor justificative și neconformitatea cu prevederile contractuale a unei părți din cheltuielile declarate - Restituirea sumelor plătite’)

(2007/C 297/81)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: D. Triantafyllou, agent, asistat de N. Kostikas, avocat)

Pârâtă: Impetus Symvouloi Michanikoi — Kainotomia kai Technologia EPE (Atena, Grecia) (reprezentant: P. Miliarakis, avocat)

Obiectul

Cerere, în temeiul unei clauze compromisorii în sensul articolului 238 CE, având ca obiect obligarea Impetus Symvouloi Michanikoi — Kainotomia kai Technologia EPE la restituirea unei părți din cuantumul sumelor plătite de către Comunitatea Europeană în temeiul contractului Invite (Inland Navigation Telematics), având referința COP 493, și în temeiul contractului Ausias (Att in Urban Sites with Integration and Standardisation), având referința TR 1006, încheiate în cadrul Deciziei 1110/94/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 aprilie 1994 privind al patrulea Program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrative (1994-1998) (JO L 126, p. 1), precum și a unei părți din sumele plătite în temeiul contractului Artis (Advanced Road Transport Informatics in Spain), având referința V 2043, încheiat în cadrul Deciziei 90/221/Euratom, CEE a Consiliului din 23 aprilie 1990 privind Programul-cadru pentru acțiuni comunitare de cercetare și dezvoltare tehnologică (1990-1994) (JO L 117, p. 28).

Dispozitivul

1)	Respinge cererea Comisiei având ca obiect restituirea sumei de 136 037,30 euro, în temeiul contractului Invite (Inland Navigation Telematics), având referința COP 493.

Obligă Impetus Symvouloi Michanikoi — Kainotomia kai Technologia EPE, în temeiul contractului Ausias (Att in Urban Sites with Integration and Standardisation), având referința TR 1006, la plata către Comisie a sumei de 14 678,41 Euro cu titlu de debit principal, majorată cu dobânzi de întârziere echivalente cu rata anuală legală aplicabilă în Spania, începând de la data de 15 noiembrie 2002 și până la plata integrală a datoriei.

Obligă Impetus Symvouloi Michanikoi — Kainotomia kai Technologia, în temeiul contractului Artis (Advanced Road Transport Informatics in Spain), având referința V 2043, la plata către Comisie a sumei de 9 230,77 Euro cu titlu de debit principal, majorată cu dobânzi de întârziere echivalente cu rata anuală legală aplicabilă în Spania, începând de la data de 29 ianuarie 2003 și până la plata integrală a datoriei.

4)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 182, 23.7.2005.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/40

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 25 octombrie 2007 — Lo Giudice/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-154/05) (1)

(Funcție publică - Funcționari - Hărțuire morală - Acțiune în anulare - Obligația de asistență - Obligația de motivare - Încredere legitimă - Articolul 24 din Statutul funcționarilor - Obligația de solicitudine - Admisibilitate - Cerere de despăgubiri)

(2007/C 297/82)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Carmela Lo Giudice (Grimbergen, Belgia) (reprezentanți: inițial F. Frabetti și G. Bounéou, ulterior F. Frabetti, avocats)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: J. Currall și H. Kraemer, agenți)

Obiectul

În esență, pe de o parte, cerere de anulare a deciziei Comisiei de stabilire a inexistenței unei hărțuiri morale și, pe de altă parte, cerere de despăgubiri pentru repararea prejudiciului moral despre care se pretinde că a fost suferit

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 155, 25.6.2005.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/41

Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 17 octombrie 2007 — InterVideo/OAPI (WinDVD Creator)

(Cauza T-105/06) (1)

(„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative WinDVD Creator - Motive absolute de refuz - Articolul 4 și articolul 7, alineatul (1) litera (b) și litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94’)

(2007/C 297/83)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: InterVideo Inc. (Fremont, California, Statele Unite ale Americii) (reprezentant: K. Manhaeve, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Mondéjar, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 31 ianuarie 2006 (cauza R 987/2005-2) privind înregistrarea ca marcă comunitară a semnului figurativ Win DVD Creator.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă InterVideo Inc. la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 121, 20.5.2006.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/41

Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 1 octombrie 2007 — US Steel Košice/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-489/04) (1)

(„Acțiune în anulare - Directiva 2003/87/CE - Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră - Planul național de alocare a cotelor de emisie pentru Slovacia pentru perioada 2005-2007 - Decizie care indică lipsa intenției Comisiei de a formula obiecții - Act care nu poate fi supus căilor de atac - Inadmisibilitate’)

(2007/C 297/84)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: US Steel Košice s.r.o. (Košice, Slovacia) (reprezentanți: E. Vermulst, avocat, C. Thomas, solicitor, și D. Hueting, barrister)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: Ü. Wölker și D. Lawunmi, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei Comisiei din 20 octombrie 2004 privind planul național de alocare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră notificat de Republica Slovacă pentru perioada 2005-2007, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, p. 32)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiune ca inadmisibilă.

2)	Obligă US Steel Košice s.r.o la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 82, 2.4.2005.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/42

Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 1 octombrie 2007 — US Steel Košice/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-27/07) (1)

(„Acțiune în anulare - Directiva 2003/87/CE - Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră - Plan național de alocare a cotelor de emisie pentru Slovacia pentru perioada 2008-2012 - Decizie a Comisiei de respingere - Lipsă afectării în mod direct - Inadmisibilitate’)

(2007/C 297/85)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: US Steel Košice s.r.o. (Košice, Slovacia) (reprezentanți: E. Vermulst, avocat, și C. Thomas, solicitor)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: D. Lawunmi și Ü. Wölker, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a deciziei Comisiei din 29 noiembrie 2006 privind planul național de alocare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră notificat de către Republica Slovacă pentru perioada 2008-2012, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, p. 32).

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Obligă US Steel Košice s.r.o. la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 69, 24.3.2007.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/42

Acțiune introdusă la 26 septembrie 2007 — Republica Federală Germania/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-376/07)

(2007/C 297/86)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Republica Federală Germania (reprezentanți: M. Lumma și J. Möller, agenți)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

—

Anularea Deciziei C (2007) 3226 a Comisiei din 18 iulie 2007 privind solicitarea de a furniza informații în legătură cu MX 19/2006 — Controlul schemei de ajutor XS 24/2002 — Finanțare pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi (GuW) — Germania și MX 9/2006 — Controlul schemei de ajutor XS 29/2002 — Linii directoare pentru implementarea programelor de ajutor regional pentru industrie în Landul Bavaria — Germania;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta solicită anularea Deciziei Comisiei C (2007) 3226 final din 18 iulie 2007 privind solicitarea de a furniza informații în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 70/2001 (1) referitoare la schemele de ajutor XS 24/2002 și XS 29/2002.

În motivarea acțiunii, reclamantă invocă mai întâi faptul că decizia atacată încalcă Regulamentul (CE) nr. 994/98 (2). În acest sens, reclamanta susține că prin această solicitare de informații, Comisia efectuează un control ex-post lipsit de cauză. Potrivit reclamantei, acest control depășește abilitarea pe care Regulamentul nr. 994/98 o conferă Comisiei, întrucât aceasta are dreptul de a solicita informații numai în cazul în care ar avea îndoieli privind aplicarea corespunzătoare a unui regulament de exceptare pe categorii.

În plus, reclamanta susține că a fost încălcată interdicția venire contra factum proprium, întrucât din numeroase documente ale Comisiei rezultă că aceasta nu consideră că este abilitată să efectueze un control ex-post lipsit de cauză.

(1) Regulamentul (CE) nr. 70/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE la ajutoare de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii (JO L 10, p. 33).

(2) Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 92 și 93 din Tratatul de instituire a Comunității Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (JO L 142, p. 1).

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/43

Acțiune introdusă la 24 septembrie 2007 — Evropaïki Dynamiki/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-377/07)

(2007/C 297/87)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Evropaïki Dynamiki — Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE (reprezentant: N. Korogiannakis, lawyer)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

—

Anularea deciziei Direcției Generale de Informatică a Comisiei de respingere a ofertei reclamantei — depusă ca urmare a cererii de ofertă deschisă ENTR/05/86 — Tehnologii de interoperabilitate a conținutului pentru serviciile de eGuvernare europeană (JO S 128, 8.7.2006) comunicată reclamantei prin scrisoarea din 13 iulie 2007 și de atribuire a contractelor contractantului selectat;

—	obligarea Comisiei Comunităților Europene (DIGIT) la plata tuturor cheltuielilor de judecată și a altor cheltuieli efectuate de reclamantă în legătură cu prezenta acțiune, chiar dacă aceasta este respinsă;

—	obligarea Comisiei Comunităților Europene (DIGIT) la repararea prejudiciului suferit de reclamantă din cauza procedurii de atribuire în cauză, în cuantum de 3,5 milioane euro pentru Lotul 2.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta afirmă că a depus o ofertă ca urmare a cererii de ofertă deschisă a pârâtei pentru contractul „Tehnologii de interoperabilitate a conținutului pentru serviciile de eGuvernare europeană” (JO 2006/S 128-136080). Reclamanta contestă decizia de respingere a ofertei sale și de atribuire a contractului unui alt ofertant.

Motivele și principalele argumente invocate de reclamantă sunt identice cu cele invocate în cauza T-300/07, Evropaïki Dynamiki/Comisia (1).

(1) JO 2007 C 235, p. 22.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/43

Acțiune introdusă la 2 octombrie 2007 — CNH Global/OAPI (Marcă figurativă reprezentând un tractor în culorile roșu, negru și gri)

(Cauza T-378/07)

(2007/C 297/88)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: CNH Global NV (Amsterdam, Țările de Jos) (reprezentanți: M. Edenborough, Barrister și R. Harrison, Solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile reclamantei

—	Anularea în tot a deciziei Camerei întâi de recurs nr. R 1624/2006-1, și

—	obligarea Oficiului la plata către reclamantă/recurentă a cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă/recurentă în legătură cu acest recurs.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: o marcă figurativă reprezentând un tractor în culorile roșu, negru și gri pentru produse din clasa 12 — cererea nr. 3 944 139

Decizia examinatorului: respinge cererea.

Decizia camerei de recurs: respinge recursul.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) și a articolului 7 alineatul (3), întrucât marca pentru care s-a solicitat înregistrarea a dobândit caracter distinctiv prin utilizare.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/44

Acțiune introdusă la 4 octombrie 2007 — Peek & Cloppenburg/OAPI — Redfil (Agile)

(Cauza T-386/07)

(2007/C 297/89)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Peek & Cloppenburg (Hamburg, Germania) (reprezentanți: T. Dolde, A. Renck și V. von Bomhard, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Redfil SL (Barcelona, Spania)

Concluziile reclamantei

—	Anularea deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 26 iulie 2007 în cauza R 1324/2006-2 și

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Persoana care solicită înregistrarea mărcii comunitare: Redfil SL.

Marca comunitară vizată: marca figurativă „Agile” pentru produse din clasele 18, 25 și 28 — cererea nr. 2 659 456.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției: reclamanta.

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: marca verbală comunitară și națională „Aygill's” pentru produse din clasele 3, 6, 8, 9, 11, 14, 16, 18, 20, 21, 24, 25, 26, 27 și 28.

Decizia diviziei de opoziție: admite în totalitate opoziția.

Decizia camerei de recurs: anulează decizia diviziei de opoziție și respinge în totalitate opoziția.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/44

Acțiune introdusă la 11 octombrie 2007 — Republica Portugheză/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-387/07)

(2007/C 297/90)

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: Republica Portugheză (reprezentanți: L. Inês Fernandes, S. Rodrigues și A. Gattini, agenți)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

—	Anularea articolului 1 din Decizia Comisiei C (2007) 3772 din 31 iulie 2007 privind reducerea contribuției acordate de Fondul European de Dezvoltare Regională în favoarea subvenției globale „SGAIA” prin Decizia Comisiei Europene C (95) 1769 din 28 iulie 1995;

—	obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Lipsă de claritate a motivării. Prin expresia „astfel cum a fost demonstrat anterior” pârâta face o trimitere generală la analiza sumară realizată, care este reprodusă în decizia atacată. Pârâta nu a identificat cu precizie în capitolul 6 („Concluzii”) normele sau dispozițiile încălcate de Republica Portugheză.

Inexistența neregularității semnalate și încălcare de către serviciile Comisiei, în decizia atacată, a prevederilor convenției încheiate între Comisie și Caixa Geral de Depósitos la 15 noiembrie 1995. Neregularitatea la care se referă Comisia în decizia atacată nu are niciun temei, întrucât nu s-a ținut cont de prevederile articolului 8 alineatele 5 și 6 din convenție, care permite amânarea până la 31 decembrie 2001 a plății dobânzilor viitoare restante.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/45

Acțiune introdusă la 15 octombrie 2007 — Earth Products/OAPI — Meynard Designs (EARTH)

(Cauza T-389/07)

(2007/C 297/91)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Earth Products, Inc. (Carlsbad, Statele Unite ale Americii) (reprezentant: M. Graf, lawyer)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Meynard Designs, Inc. (Waltham, Statele Unite ale Americii)

Concluziile reclamantei

—	Anularea deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne din 9 august 2007, în măsura în care a fost menținută decizia diviziei de opoziție;

—	obligarea pârâtului să suporte propriile cheltuieli de judecată și cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

Persoana care solicită înregistrarea mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca figurativă „EARTH” pentru produse din clasa 25 — cererea nr. 2 907 608.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției:Meynard Designs, Inc.

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: marca figurativă comunitară și națională „EARTH” pentru produse din clasele 3, 14, 18, 25 și 35.

Decizia diviziei de opoziție: admite opoziția în totalitate.

Decizia camerei de recurs: respinge recursul.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 a Consiliului, întrucât mărcile în conflict nu sunt similare din punct de vedere vizual sau fonetic.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/45

Recurs introdus la 11 octombrie 2007 de Michael Alexander Speiser împotriva ordonanței Tribunalului Funcției Publice din 10 septembrie 2007 în cauza F-146/06, Speiser/Parlamentul European

(Cauza T-390/07 P)

(2007/C 297/92)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurent: Michael Alexander Speiser (Ixelles, Belgia) (reprezentant: F. Theumer, Rechtsanwalt)

Cealaltă parte în proces: Parlamentul European

Concluziile recurentului

—	Anularea în totalitate a punctelor 1 și 2 din ordonanța Tribunalului Funcției Publice;

—	anularea punctului 3 din ordonanța Tribunalului Funcției Publice numai în măsura în care nu obligă cealaltă parte la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Recursul este îndreptat împotriva ordonanței Tribunalului Funcției Publice din 10 septembrie 2007 în cauza F-146/06, Speiser/Parlamentul European prin care s-a respins acțiunea recurentului ca fiind vădit inadmisibilă.

În susținerea recursului său, recurentul arată în primul rând că mijloacele de probă relevante pentru adoptarea deciziei, prezentate de ambele părți, parțial nu au fost apreciate sau au fost apreciate în mod contradictoriu sau/și insuficient în drept. În plus, se reproșează Tribunalului Funcției Publice că nu a aplicat în ansamblul deciziei sale principiile bunei credințe și bunei administrări. În fine, recurentul susține că, prin ordonanța atacată, Tribunalul Funcției Publice derogă de la jurisprudența sa stabilită prin hotărârea din 28 iunie 2006 în cauza F-101/05, Grünheid/Comisia.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/46

Acțiune introdusă la 12 octombrie 2007 — Strack/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-392/07)

(2007/C 297/93)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: Guido Strack (Köln, Germania) (reprezentant: H. Tettenborn, Rechtsanwalt)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantului

—

Anularea deciziilor adoptate de Comisie, fie în mod efectiv, fie sub forma unui refuz implicit, în temeiul articolului 8 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1049/2001, în cadrul soluționării cererii reclamantului de acces la documente din 20 iunie 2007 și a cererii sale de confirmare din 23 iulie 2007 sau, în subsidiar, a cererilor sale de confirmare din 15 august 2007;

—	obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata de daune-interese, într-un cuantum corespunzător, pentru prejudiciul material și moral suferit de reclamant ca urmare a soluționării cererii sale, însă cel puțin a unor daune-interese simbolice într-un cuantum de un euro;

—	obligarea Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamantul a solicitat, pe de o parte, accesul la anumite documente în legătură cu cererile de confirmare a accesului la documente în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 (1), respinse în totalitate sau în parte de către Comisie și, pe de altă parte, accesul la documente în legătură cu cauza T-110/04. Accesul la aceste documente i-a fost refuzat sau nu i-a fost permis în termenele prevăzute.

În susținerea cererii sale, reclamantul arată că pârâta a încălcat articolul 255 CE precum și articolul 2 alineatul (1) și articolele 4, 6 și următoarele din Regulamentul nr. 1049/2001. În plus, reclamantul invocă în special încălcarea principiului bunei administrări, precum și a articolelor 41 și 42 din Carta drepturilor fundamentale.

(1) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, p. 43).

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/47

Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 25 octombrie 2007 — Milella și Campanella/Comisia Comunităților Europene

(Cauza F-71/05) (1)

(Funcție publică - Funcționari - Alegeri - Comitetul pentru personal - Desemnarea reprezentanților secțiunii locale a comitetului pentru personal al Comisiei repartizat în Luxemburg în comitetul central pentru personal al Comisiei - Principiul unei repartizări globale proporționale cu rezultatelor electorale - Acțiune în anulare - Admisibilitate)

(2007/C 297/94)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: Arcangelo Milella (Niederanven, Luxemburg) și Delfina Campanella (Luxemburg, Luxemburg) (reprezentant: M.-A. Lucas)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: J. Curall și H. Kraemer)

Obiectul

Anularea deciziilor Comisiei privind desemnarea reprezentanților Comitetului local pentru personal din Luxemburg (CLPL) în Comitetul central pentru personal (CCP), precum și constatarea ilegalității deciziilor CLPL.

Dispozitivul

Anulează decizia din 18 aprilie 2005 a directorului general al Direcției Generale „Personal și administrație” din Comisia Comunităților Europene întrucât a invitat în mod formal secțiunea locală a comitetului pentru personal al Comisiei repartizat în Luxemburg să respecte „indicații[le] menționate în prezenta decizie”.

2)	Anulează decizia din 11 mai 2005 a directorului general al Direcției Generale „Personal și administrație” a Comisiei Comunităților Europene.

3)	Respinge acțiunea cu privire la restul motivelor.

4)	Obligă Comisia Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 229, 17.9.2005, p. 36.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/47

Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 18 octombrie 2007 — Krcova/Curtea de Justiție a Comunităților Europene

(Cauza F-112/06) (1)

(Funcție publică - Funcționar aflat în perioada de probă - Articolul 34 din Statutul funcționarilor - Concedierea unui funcționar aflat în perioada de probă - Putere de apreciere - Obligația de motivare - Obligația de solicitudine - Principiul bunei administrări)

(2007/C 297/95)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Erika Krcova (Trnava, Slovacia) (reprezentanți: S. Orlandi, A. Coolen, J.-N. Louis și É. Marchal, avocats)

Pârâtă: Curtea de Justiție a Comunităților Europene (reprezentant: M. Schauss)

Obiectul

Anularea deciziei Curții de Justiție a Comunităților Europene din 18 octombrie 2005 privind concedierea reclamantei la sfârșitul perioadei de probă a acesteia

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 281, 18.11.2006, p. 49.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/48

Acțiune introdusă la 3 octombrie 2007 — Petrilli/Comisia Comunităților Europene

(Cauza F-98/07)

(2007/C 297/96)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Nicole Petrilli (Sint Stevens Woluwe, Belgia) (reprezentant: J. L. Lodomez, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

—	Declararea prezentei cereri de anulare ca admisibilă și întemeiată;

—

anularea deciziei din 20 iulie 2007 prin care autoritatea împuternicită să facă numiri (AIPN) a respins cererea formulată de reclamantă în temeiul articolului 90 alineatul (1) din Statutul funcționarilor Comunităților Europene (Statut), având ca obiect reînnoirea contractului său în cadrul DG „Cercetare” a Comisiei;

—	anularea eventualei decizii pe care Comisia ar putea fi nevoită să o ia cu privire la reclamația formulată de reclamantă în paralel cu prezenta acțiune și cu o acțiune în suspendarea deciziei AIPN din 20 iulie 2007;

—	declararea prezentei acțiuni în despăgubire ca admisibilă și întemeiată;

—	obligarea Comisiei să-i permită reclamantei reintegrarea pe postul său de agent contractual în cadrul unității „T2” din DG „Cercetare” pentru o perioadă de 18 luni; adăugarea la această obligație de a face a unei penalități cu titlu cominatoriu de 1 000,00 EUR pe zi de întârziere;

—

obligarea Comisiei la plata către reclamantă, pentru repararea prejudiciului material cauzat de pierderea remunerației în urma refuzului de reînnoire a contractului său, a unei sume corespunzătoare remunerației de care aceasta ar fi beneficiat dacă ar fi putut continua contractul de agent contractual până la expirarea celor trei ani;

—

obligarea Comisiei la repararea prejudiciului adițional suferit de reclamantă în urma pierderii unei șanse de a obține un contract pe durată nedeterminată în cadrul viitoarei Agenții Executive pentru Cercetare (REA), ca urmare a nereînnoirii contractului susmenționat și a lipsei posibilității de a-și încheia misiunea în cadrul Comisiei și de a-și aprofunda experiența prin continuarea executării acestei misiuni;

—

obligarea Comisiei la plata către reclamantă, pentru repararea prejudiciului moral cauzat de decizia prin care se refuză reînnoirea contractului său, a unei sume al cărei cuantum va fi apreciat de Tribunal și care este stabilită la 1 EUR, cu titlu provizoriu, sub rezerva expresă a majorării în cursul procedurii,;

—	obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii sale, reclamanta invocă patru motive, dintre care primul se întemeiază pe încălcarea principiului legalității și a articolului 88 din Regimul aplicabil celorlalți agenți (RAA). Reclamanta susține că decizia prin care se refuză reînnoirea contractului său de agent contractual, luată în temeiul Deciziei Comisiei din 28 aprilie 2004 referitoare la durata maximă pentru care se recurge la personal nepermanent în serviciile Comisiei, împiedică articolul 88 din RAA să își producă efectele care ar permite reînnoirea contractului său pentru o nouă perioadă de 18 luni. Decizia din 28 aprilie 2004 ar fi ilegală în măsura în care ar duce la restricții ale drepturilor consacrate prin dispozițiile statutare.

Al doilea motiv se întemeiază pe încălcarea principiului bunei administrări, a obligației de solicitudine a administrației și a interesului serviciului. Reclamanta arată că decizia atacată nu ține cont nici de situația sa personală, nici de interesul serviciului și nici de cel al viitoarei Agenții care trebuie să fie înființată.

Al treilea motiv se întemeiază pe o insuficiență a motivelor și pe o încălcare a articolului 3b din RAA. Reclamanta susține mai ales că refuzul automat de a i se reînnoi contractul din cauza faptului că a atins pragul de șase ani prevăzut în decizia din 28 aprilie 2004 încalcă sensul articolului 3b din RAA, care s-ar întemeia pe voința de a angaja persoane pe baza unui contract pe durată determinată pentru a îndeplini sarcini în domenii specializate pe perioada necesară îndeplinirii unei activități specifice.

Al patrulea motiv se întemeiază pe faptul că decizia din 28 aprilie 2004 ar încălca Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 (JO L 175, p. 43, Ediție Specială, 05/vol. 5, p. 129), principiile generale ale dreptului european al muncii, drepturile sociale ale angajaților și, în special, principiul stabilității postului, precum și principiul nediscriminării. În ceea ce privește acest din urmă principiu, reclamanta subliniază că pragul de șase ani se aplică numai agenților contractuali care intră în domeniul de aplicare a articolului 3b din RAA, pe când cei care intră în domeniul de aplicare a articolului 3a din RAA au posibilitatea de a obține un contract pe durată nedeterminată.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/49

Acțiune introdusă la 28 septembrie 2007 — Kerstens/Comisia Comunităților Europene

(Cauza F-102/07)

(2007/C 297/97)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Petrus J. F. Kerstens (Overijse, Belgia) (reprezentant: C. Mourato, avocat)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantului

—

Anularea deciziei autorității împuternicite să facă numiri (AIPN) din 23 noiembrie 2005 prin care i se atribuie reclamantului 3 puncte de prioritate ale direcției generale (PMO) (PPDG) pentru exercițiul de promovare 2004, astfel cum a fost publicată în Informații administrative (Informations administratives) 85/2005 din 23 noiembrie 2005;

—	anularea deciziei AIPN din 23 noiembrie 2005 prin care i se atribuie reclamantului 0 puncte de prioritate ale direcției generale (PMO) (PPDG) pentru exercițiul de promovare 2005, astfel cum a fost publicată în Informații administrative 85/2005 din 23 noiembrie 2005;

—	anularea deciziei AIPN din 17 noiembrie 2006 prin care i se atribuie reclamantului 0 PPDG pentru exercițiul de promovare 2006, astfel cum a fost publicată în Informații administrative 55/2006;

—	anularea deciziei AIPN din 17 noiembrie 2006 prin care se atribuie 0 puncte de prioritate în interesul instituției (PPII) pentru exercițiul de promovare 2006, astfel cum a fost publicată în Informații administrative 55/2006;

—	anularea deciziei explicite a AIPN din 15 iunie 2007 prin care se răspunde în mod negativ contestațiilor reclamantului R/142/07 și R/183/07 datate 16 și, respectiv, 22 februarie 2007;

—	consemnarea faptului că reclamantul își rezervă în acest cadru dreptul de a invoca existența unui abuz de putere, încălcarea normelor privind procedurile disciplinare, precum și dreptul de a solicita o despăgubire din partea Comisiei Comunităților Europene;

—	obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul, funcționar cu gradul A*12, invocă cinci motive, dintre care primul este întemeiat pe încălcarea principiului utilizării tuturor punctelor de prioritate ce rezultă din articolul 5 din dispozițiile generale de punere în aplicare a articolului 45 din Statutul funcționarilor (DGA 45) și pe o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește acordarea punctelor de prioritate atribuite de directorul general (PPDG) pentru exercițiul de promovare 2004.

Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolelor 4-6 din DGA 45 și pe o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește acordarea de PPDG pentru 2005 și 2006.

Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 9 din DGA 45 și pe o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește acordarea de puncte de prioritate pentru recunoașterea muncii îndeplinite în interesul instituției (PPII). În subsidiar, al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea principiilor neretroactivității și securității juridice.

Al patrulea motiv este întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament în ceea ce privește acordarea de PPDG pentru 2004, 2005 și 2006 și de PPII pentru 2006.

Al cincilea motiv este întemeiat pe încălcarea obligației de motivare în ceea ce privește acordarea de PPDG pentru 2004, 2005 și 2006.

În sfârșit, reclamantul își rezervă dreptul de a invoca existența unui abuz de putere și încălcarea normelor privind procedurile disciplinare, precum și dreptul de a solicita o despăgubire din partea Comisiei.

8.12.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 297/49

Acțiune introdusă la 5 octombrie 2007 — Giaprakis/Comitetul Regiunilor Uniunii Europene

(Cauza F-106/07)

(2007/C 297/98)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Stavros GIAPRAKIS (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: M.-A. Lucas, avocat)

Pârât: Comitetul Regiunilor Uniunii Europene (CR)

Concluziile reclamantului

—	Anularea deciziei din 21 noiembrie 2006 a directorului administrației CR de recuperare a sumelor care i-au fost plătite reclamantului cu titlu de coeficient corector al părții din remunerația sa transferată în Franța între aprilie 2004 și iunie 2005 pentru suma de 1 246,06 euro,

—	obligarea Comitetului Regiunilor la restituirea către reclamant a sumei de 1 246,06 euro reținută din remunerația sa, majorată cu dobânzi de întârziere cu rata de 8 % pe an de la 1 decembrie 2006, data recuperării, și până la plata integrală,

—	obligarea Comitetul Regiunilor la plata către reclamant a sumei de 1 000 euro ca despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat acestuia prin decizia atacată,

—	obligarea Comitetul Regiunilor Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii sale, reclamantul invocă motive similare celor invocate în cauza F-59/07 (1).

(1) JO C 199, 25.8.2007, p. 51.

		ISSN 1830-3668
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 297

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 50 8 decembrie 2007

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție
2007/C 297/01	Ultima publicație a Curții de Justiție în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene JO C 283, 24.11.2007	1