ISSN 1830-3668 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282 |
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 50 |
|
IV Informări |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Consiliu |
|
2007/C 282/09 |
||
2007/C 282/10 |
||
2007/C 282/11 |
||
2007/C 282/12 |
||
|
Comisie |
|
2007/C 282/13 |
||
|
V Anunțuri |
|
|
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI |
|
|
Comisie |
|
2007/C 282/14 |
Ajutor de Stat — Polonia — Ajutor de Stat C 48/07 (ex NN 60/07) — Ajutor de Stat acordat întreprinderilor producătoare de țevi WRJ și WRJ-Serwis — Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE ( 1 ) |
|
2007/C 282/15 |
Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.4927 — Carlyle/INEOS/JV) ( 1 ) |
|
|
ALTE ACTE |
|
|
Comisie |
|
2007/C 282/16 |
||
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
|
II Comunicări
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
Comisie
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/1 |
Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE
Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2007/C 282/01)
Data adoptării deciziei |
19.7.2006 |
||||||||||
Ajutorul nr. |
N 247/06 |
||||||||||
Stat membru |
Polonia |
||||||||||
Regiune |
Dolnośląskie |
||||||||||
Titlu (și/sau numele beneficiarului) |
Lucky SMT Sp. z o.o. |
||||||||||
Temei legal |
|
||||||||||
Tipul măsurii |
Ajutor individual |
||||||||||
Obiectiv |
Dezvoltare regională, Ocuparea forței de muncă |
||||||||||
Forma de ajutor |
Subvenție directă, Scutire fiscală, Tranzacții efectuate în alte condiții decât cele de pe piață |
||||||||||
Buget |
Buget global: 3,92 milioane PLN |
||||||||||
Valoare |
6,31 % |
||||||||||
Durată |
Până la 31.12.2017 |
||||||||||
Sectoare economice |
Industria de prelucrare |
||||||||||
Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului |
— |
||||||||||
Alte informații |
— |
Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:
http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/
Data adoptării deciziei |
27.6.2007 |
|||
Numărul de referință al ajutorului |
N 749/06 |
|||
Stat membru |
Suedia |
|||
Regiune |
— |
|||
Titlu (și/sau numele beneficiarului) |
Sjöfartsstöd |
|||
Temei juridic |
Ändring i förordningen (2001:770) om sjöfartsstöd |
|||
Tipul măsurii |
Sistem |
|||
Obiectiv |
Dezvoltare sectorială |
|||
Forma ajutorului |
Scutire fiscală, reducerea contribuțiilor la asigurările sociale |
|||
Buget |
Valoarea totală a ajutorului: 1 800 milioane SEK (200 milioane EUR) |
|||
Intensitate |
100 % |
|||
Durată |
1.3.2007-17.1.2011, operațiuni de transport intern contractate prin achiziție publică începând cu 1.1.2009 |
|||
Sectoare economice |
Cod NACE: I0611 — Transport maritim și de coastă |
|||
Denumirea și adresa autorității finanțatoare |
|
|||
Alte informații |
— |
Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:
http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/
Data adoptării deciziei |
23.10.2007 |
Ajutorul nr. |
N 208/2007 |
Stat membru |
Franța |
Regiune |
— |
Titlu (și/sau numele beneficiarului) |
Garantie de l'État pour des dommages causés à des tiers dans le cadre d'opérations spatiales |
Temei legal |
Projet de Loi relatif aux opérations spatiales |
Tipul măsurii |
Regim de ajutoare |
Obiectiv |
Dezvoltare sectorială |
Forma de ajutor |
Garanție |
Buget |
— |
Valoare |
— |
Durată |
— |
Sectoare economice |
Transporturi aeriene |
Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului |
Ministère de l'enseignement supérieur et de la recherche |
Alte informații |
Franța va notifica din nou măsura într-un interval de zece ani, începând din momentul intrării în vigoare a legii |
Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:
http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/
Data adoptării deciziei |
25.9.2007 |
||||
Ajutorul nr. |
N 475/2007 |
||||
Stat membru |
Irlanda |
||||
Regiune |
— |
||||
Titlu (și/sau numele beneficiarului) |
National Broadband Scheme |
||||
Temei legal |
The Ministers and Secretaries (Amendment) Acts, 1924-2007 (as amended by S.I. 300/2002 Communications, Energy and Geological Survey of Ireland (transfer of Departmental Administration and Ministerial Functions) Order 2002), the National Development Plan (2007-2013) and the National Strategic Reference Framework for Ireland — EU Regional Policy 2007-2013 |
||||
Tipul măsurii |
Ajutor individual |
||||
Obiectiv |
Dezvoltare sectorială, Dezvoltare regională |
||||
Forma de ajutor |
Subvenție directă |
||||
Buget |
— |
||||
Valoare |
— |
||||
Durată |
1.8.2008-31.12.2013 |
||||
Sectoare economice |
Servicii de poștă și telecomunicații |
||||
Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului |
|
||||
Alte informații |
— |
Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:
http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/5 |
Autorizație pentru ajutoarele de stat acordate în conformitate cu dispozițiile articolelor 87 și 88 din Tratatul CE
Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2007/C 282/02)
Data adoptării deciziei |
12.9.2007 |
Numărul de referință al ajutorului |
N 76/07 |
Stat membru |
Republica Austria |
Regiune |
— |
Titlu (și/sau numele beneficiarului) |
Österreich, Verlängerung des ERP-Verkehrsprogramms |
Temei juridic |
Allgemeine Bestimmungen für die ERP-Programme der Sektoren Tourismus, Landwirtschaft, Forstwirtschaft und Verkehr |
Tipul măsurii |
Sistem de ajutoare |
Obiectiv |
Investiții realizate de întreprinderile din sectorul transporturilor (echipament de manipulare, material specializat pentru transportul intermodal și infrastructuri) care contribuie la transferul transportului pe cale rutieră către transportul pe cale ferată sau maritimă, sau sprijină completarea rețelei de transport și utilizarea noilor tehnologii |
Forma ajutorului |
Credit subvenționat |
Buget |
Până la 5 milioane EUR de credit preferențial/an (fie aproximativ 0,6 milioane EUR în echivalent-subvenție brut) |
Intensitate |
20 % din costurile eligibile și 30 % (brut) în caz de cumul cu o altă sursă de finanțare |
Durată |
1.1.2007-31.12.2011 |
Sectoare economice |
Transportul combinat și cel pe cale navigabilă interioară |
Denumirea și adresa autorității finanțatoare |
— |
Alte informații |
— |
Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:
http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/
Data adoptării deciziei |
25.6.2007 |
Numărul de referință al ajutorului |
N 212/07 |
Stat membru |
Spania |
Regiune |
Castilla y León |
Titlu (și/sau numele beneficiarului) |
Prórroga para 2007 del régimen de ayudas N 203/02: Ayuda para la adquisición de automóviles, furgonetas y motocicletas de propulsión eléctrica o híbrida |
Temeiul juridic |
Orden de la Consejería de Industria, Comercio y Turismo por la que se convocan subvenciones para la adquisición de automóviles, furgonetas y motocicletas de propulsión eléctrica o híbrida |
Tipul măsurii |
— |
Obiectiv |
Protecția mediului |
Forma ajutorului |
— |
Buget |
100 000 EUR |
Intensitate |
Parțial nu se acordă ajutor, parțial cu intensitate maximă de 30 % |
Durată |
1.1.2007-31.12.2007 |
Sectoare economice |
— |
Denumirea și adresa autorității finanțatoare |
— |
Alte informații |
— |
Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:
http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/
Data adoptării deciziei |
23.10.2007 |
Ajutorul nr. |
N 570/07 |
Stat membru |
Germania |
Regiune |
Baden-Württemberg |
Titlu (și/sau numele beneficiarului) |
Eckpunkte zur Breitbandversorgung des ländlichen Raums in Baden-Württemberg |
Temei legal |
Artikel 71 Absatz 2 der Verfassung des Landes Baden-Württemberg, Gemeindeordnung von Baden-Württemberg, Landwirtschafts- und Landeskulturgesetz des Landes Baden-Württemberg, Bekanntmachung der Landesregierung von Baden-Württemberg über die Abgrenzung der Geschäftsbereiche der Ministerien vom 4.7.2006 |
Tipul măsurii |
Regim de ajutoare |
Obiectiv |
Dezvoltare sectorială, Dezvoltare regională |
Forma de ajutor |
Subvenție directă |
Buget |
Buget anual: 1 milion EUR; buget global: 5 milioane EUR |
Valoare |
— |
Durată |
1.11.2007-31.10.2012 |
Sectoare economice |
Servicii de poștă și telecomunicații |
Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului |
Städte und Gemeinden des Landes Baden-Württemberg |
Alte informații |
— |
Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:
http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/7 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.4696 — KKR/Harman)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2007/C 282/03)
La data 18 septembrie 2007 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale, |
— |
în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4696. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu). |
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/7 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.4772 — Carlyle/Zodiac Marine)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2007/C 282/04)
La data 17 septembrie 2007 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale, |
— |
în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4772. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu). |
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/8 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.4847 — Ineos/Champagne Céréales/Thywissen/JV)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2007/C 282/05)
La data 17 septembrie 2007 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale, |
— |
în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4847. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu). |
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/8 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.4863 — Bain Capital/American Standard)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2007/C 282/06)
La data 28 septembrie 2007 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale, |
— |
în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4863. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu). |
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/9 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.4895 — Mol/Italiana Energia e Servizi)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2007/C 282/07)
La data 30 octombrie 2007 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale, |
— |
în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4895. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu). |
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/9 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.4766 — Flextronics/Solectron)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2007/C 282/08)
La data 28 august 2007 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale, |
— |
în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4766. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu). |
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
Consiliu
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/10 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 19 noiembrie 2007
de numire a membrilor titulari și a membrilor supleanți în Consiliul de conducere al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă
(2007/C 282/09)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1365/75 al Consiliului din 26 mai 1975 privind crearea Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (1), și în special, articolul 6 al acestuia,
având în vedere listele cu nominalizări prezentate de guvernele statelor membre pentru reprezentanții guvernelor și înaintate de către Comisie pentru reprezentanții organizațiilor lucrătorilor și ai patronatelor,
întrucât:
(1) |
Prin decizia sa din 13 decembrie 2004 (2), Consiliul a numit membrii titulari și membrii supleanți ai Consiliului de administrație al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru perioada 19 octombrie 2004-18 octombrie 2007. |
(2) |
În virtutea Regulamentului (CE) nr. 1111/2005, Consiliul de administrație a fost înlocuit cu un Consiliu de conducere. |
(3) |
Membrii titulari și membrii supleanți ai respectivului Consiliu de conducere, reprezentând guvernele statelor membre, organizațiile lucrătorilor și patronatele trebuie să fie numiți pe o perioadă de trei ani. |
(4) |
Comisia își numește reprezentanții proprii în Consiliul de conducere, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prin prezenta, următoarele persoane sunt numite membri titulari și membri supleanți ai Consiliului de conducere al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru perioada 1 decembrie 2007-30 noiembrie 2010:
I. REPREZENTANȚI AI GUVERNELOR
Țara |
Membri titulari |
Membri supleanți |
Belgia |
Dl Michel DE GOLS |
Dl Jan BATEN |
Bulgaria |
Dl Lazar LAZAROV |
Dl Dragomir DRAGANOV |
Republica Cehă |
Dl Vlastimil VÁŇA |
Dna Martina KAJÁNKOVÁ |
Danemarca |
Dl Ole BONDO CHRISTENSEN |
Dl Kim TAASBY |
Germania |
Dl Andreas HORST |
Dna Vera BADE |
Estonia |
Dl Märt MASSO |
Dna Siiri OTSMANN |
Irlanda |
Dl Sean WARD |
Dna Riona NI FHLANGHAILE |
Grecia |
Dl Grigorios PELORIADIS |
Dl Konstantinos PETINIS |
Spania |
Dna Ana Cristina LÓPEZ LÓPEZ |
Dl Joaquin MARTÍNEZ SOLER |
Franța |
Dl Joël BLONDEL |
Dna Mireille JARRY |
Italia |
Dl Valerio SPEZIALE |
Dl Lorenzo FANTINI |
Cipru |
Dl Orestis MESSIOS |
Dna Yiota KAMBOURIDOU |
Letonia |
Dna Ineta TĀRE |
Dna Ineta VJAKSE |
Lituania |
Dna Rita KAZLAUSKIENĖ |
Dl Evaldas BACEVIČIUS |
Luxemburg |
Dna Nadine WELTER |
Dl Jean ZAHLEN |
Ungaria |
Dna Mária LADÓ |
Dna Éva Tímea KISS |
Malta |
Dl Noel VELLA |
Dna Anna BORG |
Țările de Jos |
Dl Lauris BEETS |
Dl Martin BLOMSMA |
Austria |
Dl Andreas SCHALLER |
Dna Birgit STIMMER |
Polonia |
Dl Jerzy CIECHAŃSKI |
Dna Agnieszka CHŁOŃ-DOMIŃCZAK |
Portugalia |
Dl Paulo MORGADO DE CARVALHO |
Dl Fernando RIBEIRO LOPES |
România |
Dl Sorin Ioan BOTEZATU |
Dna Mirela ARGASEALA |
Slovenia |
Dna Vladka KOMEL |
Dna Metka ŠTOKA-DEBEVEC |
Slovacia |
Dl Miloslav HETTEŠ |
Dna Elena PALIKOVÁ |
Finlanda |
Dna Raila KANGASPERKO |
Dl Tuomo ALASOINI |
Suedia |
Dl Bo BARREFELT |
Dna Marie ÅKHAGEN |
Regatul Unit |
Dl Grant FITZNER |
Dna Suzanne MORONEY |
II. REPREZENTANȚI AI ORGANIZAȚIILOR LUCRĂTORILOR
Țara |
Membri titulari |
Membri supleanți |
Belgia |
Dl Herman FONCK |
Dl François PHILIPS |
Bulgaria |
Dl Ivan KOKALOV |
— |
Republica Cehă |
Dna Hana MALKOVA |
Dl Tomas PAVELKA |
Danemarca |
Dl Jens WIENE |
Dl Niels SORENSEN |
Germania |
Dl Dieter POUGIN |
Dl Reinhard DOMBRE |
Estonia |
Dl Kalle KALDA |
Dna Vaike PARKEL |
Irlanda |
Dna Rosheen CALLENDER |
Dl Liam BERNEY |
Grecia |
Dl Alexandros KALIVIS |
Dl Konstantinos ISSYCHOS |
Spania |
Dna Lola MORILLO |
— |
Franța |
Dna Laurence THERY |
Dl Raphael NEDZYNSKI |
Italia |
Dna Cinzia DEL RIO |
Dl Iuliano STENDARDI |
Cipru |
Dl Christos KARYDIS |
Dl Andreas MATSAS |
Letonia |
Dna Linda ROMELE |
Dl Kaspars RÂCENÂJS |
Lituania |
Dna Janina MATUIZIENE |
Dl Vaidotas PETRONIS |
Luxemburg |
Dna Viviane GOERGEN |
Dl René PIZZAFERRI |
Ungaria |
Dna Erzsébet HANTI |
Dl László GYIMESI |
Malta |
Dl William PORTELLI |
— |
Țările de Jos |
Dl Erik PENTENGA |
— |
Austria |
Dna Renate CZESKLEBA |
Dl Wolfgang GREIF |
Polonia |
Dl Bogdan OLSZEWSKI |
— |
Portugalia |
Dl Vítor Manuel Vicente COELHO |
Dl Joaquim DIONISIO |
Slovenia |
Dl Pavle VRHOVEC |
Dna Maja KONJAR |
România |
Dl Dumitru FORNEA |
Dna Steluta ENACHE |
Slovacia |
Dna Eva MESTANOVA |
Dna Margarita DÖMÉNYOVÁ |
Finlanda |
Dl Juha ANTILA |
Dna Leila KURKI |
Suedia |
Dl Mats ESSEMYR |
Dl Sten GELLERSTEDT |
Regatul Unit |
Dl Richard EXELL |
Dl Peter COLDRICK |
III. REPREZENTANȚI AI PATRONATELOR
Țara |
Membri titulari |
Membri supleanți |
Belgia |
Dl Roland WAEYAERT |
Dl Paul CLERINX |
Bulgaria |
Dl Krasimir DACHEV |
Dna Galia BOZHANOVA |
Republica Cehă |
Dna Vladimira DRBALOVÁ |
Dl Vladimir KOPAČKA |
Danemarca |
Dl Sven-Peter NYGAARD |
Dl Nils J. ANDREASEN |
Germania |
Dl Wolfgang GOOS |
Dna Renate HORNUNG-DRAUS |
Estonia |
Dna Eve PÄÄRENDSON |
Dl Tarmo KRIIS |
Irlanda |
Dl Brendan MCGINTY |
Dl Gavin MARIE |
Grecia |
Dna Rena BARDANI |
Dna Christina GEORGANDA |
Spania |
Dna Maria Angeles ASENJO DORADO |
Dl Roberto SANTOS SUAREZ |
Franța |
Dna Nathalie CHADEYRON |
Dl Emmanuel JULIEN |
Italia |
Dna Stefania ROSSI |
Dna Paola ASTORRI |
Cipru |
Dl Michael ANTONIOU |
Dna Lena PANAYIOTOU |
Letonia |
Dna Ilona KIUKUCĀNE |
Dna Liene VANCĀNE |
Lituania |
Dl Jonas GUZAVIČIUS |
Dl Edmundas JANKEVIČIUS |
Luxemburg |
Dl Nicolas WELSCH |
Dna Sonja STREICHER |
Ungaria |
Dl Antal CSUPORT |
Dl Attila SZABADKAI |
Malta |
Dl Joseph FARRUGIA |
Dl Joseph MONTEBELLO |
Țările de Jos |
Dl Gerard A. M. VAN DER GRIND |
Dl Jan BOERSMA |
Austria |
Dl Heinrich BRAUNER |
Dl Christoph PARAK |
Polonia |
Dl Michal BONI |
Dl Rafal BANIAK |
Portugalia |
Dl Heitor SALGUEIRO |
Dl Pedro DE ALMEIDA FREIRE |
România |
Dl Dan ANGHELESCU |
Dl Ion SORICI |
Slovenia |
Dl Marjan RAVNIK |
Dna Nina GLOBOČNIK |
Slovacia |
Dna Viola KROMEROVÁ |
Dna Martina KUNÁKOVÁ |
Finlanda |
Dl Seppo SAUKKONEN |
Dna Anu SAJAVAARA |
Suedia |
Dl Sverker RUDEBERG |
Dl Christian ARDHE |
Regatul Unit |
Dna Marion SEGURET |
Dl Neil CARBERRY |
Articolul 2
Consiliul va numi membrii titulari și membrii supleanți încă nenominalizați la o dată ulterioară.
Adoptată la Bruxelles, 19 noiembrie 2007.
Pentru Consiliu
Președintele
L. AMADO
(1) JO L 139, 30.5.1975, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1111/2005 (JO L 184, 15.7.2005, p. 1).
(2) JO C 317, 22.12.2004, p. 4.
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/14 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 19 noiembrie 2007
privind numirea unui membru al Comitetului consultativ al Agenției de aprovizionare a Euratom
(2007/C 282/10)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 54 al doilea și al treilea paragraf,
având în vedere articolul X din statutul Agenției de aprovizionare a Euratom (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Decizia 95/1/CE, Euratom, CECO a Consiliului (2),
având în vedere Decizia 2007/514/Euratom a Consiliului din 10 iulie 2007 privind numirea membrilor Comitetului consultativ al Agenției de aprovizionare a Euratom (3),
având în vedere avizul Comisiei,
întrucât:
(1) |
Un post de membru al comitetului menționat anterior a rămas vacant în urma demisiei dnei Marie-Claire GUYADER, adusă la cunoștința Consiliului la 19 septembrie 2007. |
(2) |
Prin urmare, acest post vacant trebuie ocupat. |
(3) |
Candidatura prezentată de către guvernul francez la 19 septembrie 2007, |
DECIDE:
Articol unic
Se numește dl Bruno QUAGLIA în funcția de membru al Comitetului consultativ al Agenției de aprovizionare a Euratom pentru perioada restantă a mandatului acestui comitet, respectiv până la 28 martie 2009.
Adoptată la Bruxelles, 19 noiembrie 2007.
Pentru Consiliu
Președintele
L. AMADO
(1) JO 27, 6.12.1958, p. 534/58.
(3) JO L 190, 21.7.2007, p. 15.
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/15 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 16 noiembrie 2007
privind evenimentul „Capitala europeană a culturii” pentru anul 2011
(2007/C 282/11)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Decizia nr. 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007-2019 (1) și, în special, articolul 14,
având în vedere raportul comitetului de selecție înaintat în septembrie 2007 Comisiei, Parlamentului European și Consiliului, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Decizia nr. 1622/2006/CE,
având în vedere că sunt îndeplinite pe deplin criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (3) din Decizia nr. 1622/2006/CE,
având în vedere recomandarea Comisiei din 23 octombrie 2007,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Turku și Tallinn sunt desemnate „Capitala europeană a culturii 2011”, în conformitate cu articolul 14 din Decizia nr. 1622/2006/CE.
Articolul 2
Orașele desemnate iau măsurile necesare pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a articolului 3 din Decizia nr. 1622/2006/CE.
Adoptată la Bruxelles, 16 noiembrie 2007.
Pentru Consiliu
Președintele
I. PIRES DE LIMA
(1) JO L 304, 3.11.2006, p. 1.
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/16 |
Concluzii ale Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 16 noiembrie 2007, privind o abordare transversală a politicii de tineret care să permită tinerilor să își pună în valoare potențialul și să participe activ în societate
(2007/C 282/12)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,
AVÂND ÎN VEDERE:
(1) |
Cartea albă a Comisiei „Un nou elan pentru tineretul european” adoptată în 2001 (1), care subliniază importanța dezvoltării de oportunități pentru ca tineretul să își pună în valoare potențialul și să participe activ în societate; |
(2) |
rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 27 iunie 2002 (2) de adoptare a unei metode deschise de coordonare ca un cadru nou pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului; |
(3) |
concluziile Consiliului European din 22 și 23 martie 2005 (3) prin care se adoptă Pactul european pentru tineret drept unul dintre instrumentele care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona cu privire la creștere și ocuparea forței de muncă prin dezvoltarea unei dimensiuni „tineret” și în celelalte politici europene relevante; |
(4) |
concluziile Consiliului European din 23 și 24 martie 2006 (4) prin care se subliniază necesitatea punerii în aplicare a Pactului european pentru tineret, împreună cu tineretul și organizațiile de tineret, și a consolidării legăturilor dintre politicile din domeniile educației, formării profesionale, ocupării forței de muncă, incluziunii sociale și mobilității în vederea îmbunătățirii situației tinerilor pe piața forței de muncă și a reducerii semnificative a și șomajului în rândul tineretului și care susțin, în același timp, politicile care promovează reconcilierea dintre viața de familie și viața profesională, egalitatea de șanse, solidaritatea dintre generații, sănătatea și învățarea continuă; |
(5) |
comunicarea Comisiei (5) și rezoluția Consiliului privind participarea și informarea tineretului în vederea promovării cetățeniei active (6) prin care se lansează un dialog real cu tinerii, structurat de la nivel local până la nivel european; |
(6) |
concluziile Consiliului European din 8 și 9 martie 2007 (7) prin care se face apel la o mai bună dezvoltare a politicilor care promovează, inter alia, rolul tinerilor, inclusiv trecerea acestora de la școală la viața activă; |
(7) |
activitatea Biroului Consilierilor de Politică Europeană al Comisiei Europene (8), care face apel pentru o strategie reînnoită globală de investiție în tineret, care să acopere domenii ca bunăstarea tinerilor, sănătate, educație, ocuparea forței de muncă și cetățenie; |
REAMINTEȘTE RELEVANȚA concluziilor Consiliului din mai 2007 cu privire la perspectivele viitoare de cooperare europeană în domeniul politicii pentru tineret (9), subliniind rolul central al Consiliului într-o mai bună integrare a aspectelor legate de tineret în domeniile politicilor conexe, precum și printr-o coordonare intersectorială cu acestea în vederea îmbunătățirii calității vieții tinerilor în Europa ȘI CONTINUĂ SĂ ANALIZEZE propunerile relevante de cooperare pe viitor în domeniul politicii de tineret prezentate în acestea;
RECUNOAȘTE faptul că în comunicarea Comisiei din 5 septembrie 2007 intitulată Promovarea participării depline a tinerilor în domeniul educației, al ocupării forței de muncă și în societate (10) — însoțită de două documente de lucru referitoare la tineret și activitățile cu caracter voluntar, respectiv la ocuparea forței de muncă provenind din rândul tinerilor la nivelul Uniunii Europene (11) — se face o analiză foarte relevantă a provocărilor actuale în domeniul tineretului în Europa și se propun inițiative concrete;
SUBLINIAZĂ CĂ:
(1) |
creșterea și prosperitatea Europei depind de contribuția și participarea activă a tuturor tinerilor, mai ales de când numărul lor raportat la numărul total al populației este în scădere; |
(2) |
tinerii vor trebui să suporte costurile în creștere datorate unei populații în curs de îmbătrânire, fapt care necesită o acțiune la nivelul mai multor generații; |
(3) |
pentru dezvoltarea economică, culturală și socială a Uniunii Europene, este important să se creeze condiții favorabile pentru ca tinerii să își poată dezvolta aptitudinile, să lucreze și să participe activ în societate, în special în lumina globalizării și a economiilor bazate pe cunoaștere; |
(4) |
multe dintre problemele cu care se confruntă tinerii, cum ar fi nivelurile crescute de sărăcie în rândul copiilor, sănătatea deficitară, abandonul școlar și șomajul în rândul tinerilor, reprezintă un indicator al necesității de revizuire a investițiilor pe care Europa le face în tineretul său; |
(5) |
un mod de viață sănătos este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea potențialului uman și pentru participarea deplină a tinerilor; |
(6) |
este nevoie de o politică de tineret cu adevărat cuprinzătoare, bazată pe cunoaștere, care să rezulte dintr-o cooperare strânsă între factorii de decizie și părțile interesate, inclusiv tinerii, organizațiile de tineret, liderii tinerilor, cercetătorii în domeniul tineretului și lucrătorii cu tinerii la nivel european, național, regional și local; |
(7) |
este nevoie de o strategie transversală pentru tineret, care să creeze legături mai strânse între cadrul politicii europene pentru tineret stabilit de la adoptarea Cărții albe privind tineretul (12) și alte politici cu impact asupra tineretului, în vederea dezvoltării unei abordări coerente a politicii pentru tineret, aceasta reprezentând un element cheie în obținerea unui progres real în direcția atingerii obiectivelor identificate în politica pentru tineret; |
(8) |
aplicarea cu succes a obiectivelor Pactului european pentru tineret depinde de îmbunătățirea cooperării între factorii de decizie și alte părți interesate relevante, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic și necesită stabilirea unor legături mai bune între procesele aflate în curs de desfășurare și instrumentele politice la nivel european, național, regional și local. |
Pentru o politică pentru tineret cu adevărat transversală
INVITĂ STATELE MEMBRE SĂ:
(1) |
se angajeze să investească mai judicios și mai devreme în tineri pentru promovarea educației acestora, a ocupării forței de muncă, a incluziunii sociale a acestora, a sănătății și a cetățeniei active într-o abordare bazată pe ciclul de viață, luând în considerare diversitatea tinerilor și evitând orice fel de discriminare; |
(2) |
își consolideze angajamentul de îmbunătățire a aplicării și monitorizării politicii pentru tineret la toate nivelurile procesului decizional, acordând o atenție deosebită strategiei de la Lisabona; |
(3) |
se angajeze la o mai bună punere în aplicare a Pactului european pentru tineret în cadrul strategiei de la Lisabona privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă — aceasta oferind un vast potențial pentru o mai bună „integrare socială și profesională a tinerilor” — prin abordarea inter alia, în cadrul programelor naționale de reformă, a aspectelor legate de tineri într-o manieră mai vizibilă, mai sistematică si îmbunătățită, ca și printr-o mai bună monitorizare a punerii în aplicare a Pactului european pentru tineret; |
(4) |
consolideze aspectele referitoare la tineret în toate domeniile politice care influențează viața tinerilor; |
(5) |
sensibilizeze toate părțile interesate relevante, cum ar fi factorii de decizie, instituțiile din domeniul educației și al muncii, întreprinderile, lucrătorii cu tinerii, cercetătorii, familiile și organizațiile care lucrează cu și pentru tineri și să le implice în găsirea de soluții. |
ARATĂ CĂ COMISIA:
(1) |
va întocmi în asociere cu tinerii, din trei in trei ani, un raport UE cu privire la tineret, pe baza raportărilor periodice efectuate de statele membre în cadrul proceselor aflate în curs de desfășurare, primul raport urmând să fie întocmit în 2009. |
INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA SĂ:
(1) |
stabilească legături mai strânse între cadrul politicii europene pentru tineret și alte politici cu impact asupra tineretului în vederea dezvoltării unei abordări cu adevărat transversale în scopul înregistrării de progrese privind participarea deplină a tinerilor în societate; |
(2) |
ia măsuri destinate creării de legături mai strânse între procesele existente, cum ar fi strategia de la Lisabona, strategiile din domeniul sănătății și diverse metode deschise de coordonare în domeniile educației, incluziunii și tineretului. |
Pentru o participare activă a tineretului
INVITĂ STATELE MEMBRE SĂ:
(1) |
pună în aplicare obiectivele comune consolidate pentru participarea tinerilor în, respectiv informarea acestora despre, cadrul metodei deschise de coordonare în domeniul tineretului; |
(2) |
pună în aplicare în continuare un dialog structurat cu tinerii și cu organizațiile de tineret și să asigure ca tinerii cu mai puține oportunități, ca și aceia care nu sunt membri ai unei organizații, să fie incluși în cadrul dialogului structurat; |
(3) |
promoveze egalitatea între sexe și integrarea acestei chestiuni în politicile și acțiunile cu consecințe asupra tineretului; |
(4) |
încurajeze tinerii să participe activ în contextul acțiunilor naționale și la acțiunile planificate la nivel european în cadrul anilor tematici, cum ar fi Anul european al dialogului intercultural; |
(5) |
faciliteze accesul tinerilor la cultură, luând notă de intenția Comisiei de a efectua un studiu referitor la acest subiect; |
(6) |
faciliteze recunoașterea rezultatelor proceselor de învățare neoficiale în domeniul tineretului. |
INVITĂ COMISIA SĂ:
(1) |
facă apel, în colaborare cu statele membre, la programele relevante ale Uniunii Europene, cum ar fi programul „Tineretul în acțiune” (13), Programul de învățare continuă (14), programul „Cultura” (2007-2013) (15), programul „Europa pentru cetățeni” (16) și Al Șaptelea Program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (17), în scopul promovării, într-o abordare coordonată, a participării tinerilor la aceste inițiative; |
(2) |
finalizeze adaptarea Europass la nevoile de învățare neoficială în domeniul tineretului. |
Pentru un parteneriat mai solid cu tinerii
(1) |
EVIDENȚIAZĂ importanța dialogului structurat cu tinerii la toate nivelurile și în toate domeniile care influențează viața acestora, ca și necesitatea găsirii de alternative în scopul îmbunătățirii acestui tip de dialog; |
(2) |
IA NOTĂ că, în contextul de față, Comisia, în comunicarea sa din 5 septembrie 2007, a invitat instituțiile europene și tinerii să își consolideze parteneriatul și a sugerat acestora elaborarea unei declarații comune. |
Oportunități de angajare mai bune pentru o participare deplină în societate
RECUNOAȘTE IMPORTANȚA:
(1) |
calității procesului de educație și formare, început devreme și abordat în perspectiva învățării continue, atunci când se face referire la participarea tinerilor în procesul de ocupare a forței de muncă, respectiv la educație; |
(2) |
utilizării la maxim a mecanismelor existente și crearea, acolo unde este necesar, a altor mecanisme în scopul prevenirii abandonului școlar timpuriu; |
(3) |
creării unor sisteme de educație și formare modernizate, prin care să se poată anticipa nevoile pieței de muncă; |
(4) |
oferirii serviciilor de consiliere și orientare profesională, a promovării stagiilor de calitate care să se desfășoare în strânsă legătură cu formarea și cu programa de studii, ca și a parteneriatelor între școli, companii și administrațiile publice în scopul facilitării trecerii de la procesul de educație și formare la participarea pe piața de muncă, evitând în acest fel discrepanțele între pregătirea profesională ca rezultat al educației și cerințele pieței de muncă; |
(5) |
tratării problemelor discriminărilor, a stereotipurilor și a dificultăților care pot îngrădi oportunitățile tinerilor; |
(6) |
analizării efectelor măsurilor politice privind poziția tinerilor pe piața de muncă și a luării în considerare a acestora în momentul elaborării strategiilor de flexicuritate. |
INVITĂ STATELE MEMBRE SĂ:
(1) |
promoveze dobândirea de timpuriu a unor competențe — cheie (18) pentru învățarea continuă în ceea ce privește educația și formarea, ca o combinație de cunoștințe, aptitudini si atitudini adecvate unui mediu specific; |
(2) |
promoveze, în special în acest cadru, spiritul de inițiativă și pe cel antreprenorial (competența cheie nr. 7), elemente aflate în legătură cu capacitatea unui individ de a transforma ideile în acțiuni și care includ creativitatea, proactivitatea, independența și capacitatea de inovare atât în viața personală și socială, cât și în cea profesională; |
(3) |
încurajeze dezvoltarea programelor de formare a tinerilor și îmbunătățirea condițiilor oferite tinerilor antreprenori prin, de exemplu, promovarea programului „Antreprenoriat și inovare” în rândul întreprinderilor și al instituțiilor financiare în scopul facilitării accesului la finanțare pentru înființarea de IMM-uri de către tinerii întreprinzători; |
(4) |
utilizeze fondurile UE, în special Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune și Fondul pentru Dezvoltare Rurală sau orice alte fonduri și programe UE relevante pentru a sprijini trecerea tinerilor din învățământ către viața activă. |
Mesaje către Consiliul European
DE AVUT ÎN VEDERE CĂ:
(1) |
este necesar să li se acorde putere tinerilor și să se li se acorde tinerilor tot mai multe oportunități de participare deplină în sistemul educațional, de ocupare al forței de muncă și în societate; |
(2) |
tinerii sunt actorii principali în ce privește participarea lor în societate și trebuie să-și dezvolte simțul responsabilității pentru educația lor, încadrarea în muncă, sănătatea și o cetățenie activă; |
(3) |
este necesar să se dezvolte o abordare transversală a politicii de tineret, aceasta reprezentând cheia către obținerea unui progres real către obiectivele identificate în cadrul politicii pentru tineret; |
(4) |
este necesar să se îmbunătățească punerea în aplicare și monitorizarea politicii pentru tineret la toate nivelurile procesului decizional, acordând o atenție deosebită strategiei de la Lisabona; |
(5) |
participarea deplină a tinerilor în societate se bazează pe un parteneriat solid între tineri, organizațiile de tineret și responsabilii procesului politic decizional care influențează tineretul. |
INVITĂ CONSILIUL EUROPEAN SĂ:
(1) |
invite Parlamentul European, Comisia, Consiliul și statele membre să investească mai bine și mai devreme în tineret având în vedere provocările cu care se confruntă tineretul și numărul lor în scădere raportat la numărul total al populației; |
(2) |
invite Parlamentul European, Comisia, Consiliul și statele membre să adopte o abordare transversală atunci când se ocupă de aspectele cu impact asupra vieții tinerilor, care să constituie baza cooperării între factorii de decizie și părțile interesate de la nivel european, național, regional și local și să consolideze concentrarea atenției acordate tineretului atunci când se elaborează politici cu impact asupra acestuia; |
(3) |
încurajeze în continuare atât statele membre, atunci când își elaborează programele naționale de reformă, cât și Comisia, atunci când elaborează raportul anual de execuție, să raporteze într-un mod mai sistematic și mai vizibil despre politicile de tineret în cadrul strategiei de la Lisabona pentru a se putea monitoriza progresul înregistrat; |
(4) |
invite Parlamentul European, Comisia, Consiliul și statele membre să își consolideze parteneriatul cu tinerii prin intermediul unui dialog structurat instituit în 2006 care să permită participarea tinerilor la discuții și la procesul decizional cu consecințe asupra vieții lor cotidiene. |
(1) COM(2001) 681 final.
(2) JO C 168, 13.7.2002, p. 2.
(3) 7619/1/05.
(4) 7775/1/06 REV 1.
(5) COM(2006) 417.
(6) JO C 297, 7.12.2006, p. 6.
(7) 7224/1/07 REV 1.
(8) http://ec.europa.eu/dgs/policy_advisers/publications/index_en.htm
(9) 8771/07.
(10) COM(2007) 498 final.
(11) SEC(2007) 1084 și 1093.
(12) Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre cu ocazia reuniunii Consiliului cu privire la cadrul pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (JO C 168, 13.7.2002, p. 2).
(13) JO L 327, 24.11.2006, p. 30.
(14) JO L 327, 24.11.2006, p. 45.
(15) JO L 372, 27.12.2006, p. 1.
(16) JO L 378, 27.12.2006, p. 32.
(17) JO L 54, 22.2.2007, p. 30.
(18) Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele cheie pentru învățarea continuă (JO L 394, 30.12.2006, p. 10).
Comisie
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/20 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
23 noiembrie 2007
(2007/C 282/13)
1 euro=
|
Moneda |
Rata de schimb |
USD |
dolar american |
1,4809 |
JPY |
yen japonez |
159,87 |
DKK |
coroana daneză |
7,4551 |
GBP |
lira sterlină |
0,72025 |
SEK |
coroana suedeză |
9,3188 |
CHF |
franc elvețian |
1,6322 |
ISK |
coroana islandeză |
92,94 |
NOK |
coroana norvegiană |
8,0485 |
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
CYP |
lira cipriotă |
0,5842 |
CZK |
coroana cehă |
26,759 |
EEK |
coroana estoniană |
15,6466 |
HUF |
forint maghiar |
257,31 |
LTL |
litas lituanian |
3,4528 |
LVL |
lats leton |
0,6987 |
MTL |
lira malteză |
0,4293 |
PLN |
zlot polonez |
3,6915 |
RON |
leu românesc nou |
3,5977 |
SKK |
coroana slovacă |
33,569 |
TRY |
lira turcească |
1,7815 |
AUD |
dolar australian |
1,6968 |
CAD |
dolar canadian |
1,4616 |
HKD |
dolar Hong Kong |
11,5195 |
NZD |
dolar neozeelandez |
1,9691 |
SGD |
dolar Singapore |
2,1354 |
KRW |
won sud-coreean |
1 378,42 |
ZAR |
rand sud-african |
10,1065 |
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
10,9675 |
HRK |
kuna croată |
7,3223 |
IDR |
rupia indoneziană |
13 870,11 |
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,9773 |
PHP |
peso Filipine |
63,457 |
RUB |
rubla rusească |
36,0540 |
THB |
baht thailandez |
46,229 |
Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
V Anunțuri
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Comisie
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/21 |
AJUTOR DE STAT — POLONIA
Ajutor de Stat C 48/07 (ex NN 60/07) — Ajutor de Stat acordat întreprinderilor producătoare de țevi WRJ și WRJ-Serwis
Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2007/C 282/14)
Prin scrisoarea din data de 23 octombrie 2007, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Comisia a comunicat Poloniei decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE privind măsura menționată mai sus.
Părțile interesate își pot prezenta observațiile cu privire la măsura pentru care Comisia inițiază procedura în termen de o lună de la data publicării prezentului rezumat și a scrisorii de mai jos, la adresa:
Commission européenne |
Direction générale de la concurrence |
Greffe des aides d'État |
Birou: SPA3, 6/5 |
B-1049 Bruxelles |
Fax (32-2) 296 12 42 |
Aceste observații vor fi comunicate Poloniei. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.
REZUMAT
I. PROCEDURĂ
(1) |
Cazul se referă la posibilitatea acordării unui ajutor de stat întreprinderilor poloneze producătoare de țevi laminate Walcownia Rur Jedność Sp. z o.o., aflată în lichidare (denumită în continuare „WRJ”) și WRJ-Serwis Sp. z o.o. |
(2) |
Cazul a fost adus în atenția Comisiei în timpul monitorizării procesului de restructurare a industriei siderurgice poloneze în temeiul Protocolului nr. 8. Ajutorul acordat întreprinderilor nu a fost autorizat în temeiul Protocolului nr. 8 și nici adus la cunoștința Comisiei. |
II. FAPTE
(3) |
Societatea pe acțiuni Towarzystwo Finansowe Silesia sp. z o.o. (denumită în continuare „TFS”) a investit capital în valoare de aproximativ 40 milioane EUR în 2002 și 2003 în WRJ și de aproximativ 2,5 milioane EUR în 2003 în WRJ-Serwis deși ambele întreprinderi erau în stare de insolvabilitate (WRJ din 2001 iar WRJ-Serwis din 2003). |
(4) |
În plus, statul polonez a acordat o garanție de 45 % pentru împrumuturi în valoare de aproximativ 36 milioane EUR pentru un proiect de investiții destinat WRJ și a ridicat acest plafon la 55 % în 2002 când întreprinderea era în stare de insolvabilitate. |
III. EVALUARE
(5) |
Protocolul nr. 8 din Tratatul de aderare cu privire la restructurarea industriei siderurgice poloneze (1) (denumit în continuare „Protocolul nr. 8”) interzice acordarea de ajutoare de stat pentru restructurare industriei siderurgice poloneze între 1997 și 2006. Această dispoziție privește toate măsurile în favoarea întreprinderilor producătoare de țevi și de oțel care nu sunt menționate în Protocolul nr. 8. |
(6) |
Întrucât WRJ și WRJ-Serwis nu sunt menționate în Protocolul nr. 8, Comisia își pune problema dacă măsurile menționate anterior constituie sau nu un ajutor de stat ilegal, în afara cazului în care un investitor în economia de piață s-a angajat să investească în aceste întreprinderi fie capital, fie titluri de valoare. |
TEXTUL SCRISORII
„1. |
Komisja pragnie poinformować Polskę, że po przeanalizowaniu dostarczonych przez polskie władze informacji dotyczących wyżej wymienionej pomocy, podjęła decyzję o wszczęciu postępowania, o którym mowa w art. 88 ust. 2 Traktatu WE. |
I. WPROWADZENIE
2. |
Sprawa dotyczy ewentualnej pomocy państwa dla przedsiębiorstwa zajmującego się produkcją rur, które pierwotnie nosiło nazwę: Huta Jedność S.A. (zwane dalej »HJ«), które przeszło restrukturyzację i obecnie obejmuje trzy spółki: Huta Jedność w likwidacji (jak nadmieniono, zwana dalej »HJ«), Walcownia Rur Jedność Sp z o.o. w likwidacji (zwana dalej »WRJ«) oraz Walcownia Rur Jedność-Serwis Sp. z o.o. (zwana dalej »WRJ-Serwis«). |
3. |
Komisja została poinformowana o niniejszej sprawie podczas monitorowania restrukturyzacji polskiego sektora stalowego zgodnie z protokołem nr 8 Traktatu o przystąpieniu (2), który — co zostanie wyjaśnione szczegółowo poniżej — obejmuje polski sektor hutnictwa żelaza i stali, w tym rury. |
4. |
Proces restrukturyzacji przemysłu stalowego rozpoczął się w Polsce w czerwcu 1998 r., kiedy Polska przedstawiła Wspólnocie pierwszy program restrukturyzacji hutnictwa żelaza i stali w celu wypełnienia wymogów zawartych w art. 8 ust. 4 protokołu nr 2 układu europejskiego z Polską (dalej zwany art. 8 ust 4), który zezwalał w ciągu pierwszych pięciu lat po wejściu w życie układu udzielenie w drodze wyjątku pomocy państwa na rzecz producentów stali, przeznaczonej na cele restrukturyzacji. Ponieważ jednak program restrukturyzacji nie spełniał warunków określonych w art. 8 ust. 4, przyjęto korekty w czerwcu 2000 r., maju 2001 r., styczniu 2001 r. i marcu 2003 r. (3) |
5. |
W 2001 r. Polska przyjęła aktualizację programu restrukturyzacji polskiego hutnictwa żelaza i stali. Na podstawie analiz Polska uchwaliła dnia 24 sierpnia 2001 r. Ustawę o restrukturyzacji hutnictwa żelaza i stali, która stanowi podstawę prawną procesu restrukturyzacji. Ustawa objęła 20 przedsiębiorstw, m.in. spółkę HJ. |
6. |
Dnia 5 listopada 2002 r. Rada Ministrów przyjęła Program restrukturyzacji i rozwoju hutnictwa żelaza i stali w Polsce do 2006 r., a dnia 25 marca 2003 r. przyjęła na tej podstawie Krajowy program restrukturyzacji (zwany dalej »KPR«). Zasadniczo plan ten zezwala na udzielanie pomocy państwa na restrukturyzację polskiemu przemysłowi stalowemu w latach 1997-2006 do kwoty 3,387 mld PLN (846 mln EUR) (4). |
7. |
KPR przedłożono UE. Dnia 25 marca 2003 r. program został oceniony przez Komisję. Na tej podstawie Komisja złożyła wniosek dotyczący decyzji Rady o przedłużeniu okresu karencji na udzielanie pomocy państwa polskiemu przemysłowi stalowemu w ramach układu europejskiego (okres ten początkowo trwał tylko do 1997 r.) do momentu przystąpienia Polski do UE, pod warunkiem osiągnięcia przez beneficjentów rentowności do 2006 r., co zostało zatwierdzone przez Radę w lipcu 2003 r. (5) |
8. |
W ten sposób UE zezwoliła Polsce, w drodze odstępstwa od swoich zasad (6), na udzielenie przemysłowi stalowemu pomocy na restrukturyzację. Ostatecznie ustalenia te zawarto w protokole nr 8 Traktatu o przystąpieniu, dotyczącym restrukturyzacji polskiego hutnictwa żelaza i stali (7). Potwierdzono w nim zgodę na przyznanie przed końcem 2003 r. pomocy państwa ośmiu przedsiębiorstwom wymienionym w załączniku nr 1 do protokołu nr 8 na kwotę nie większą niż 3,387 mld PLN, a także zawarto zapis zakazujący udzielania pomocy wszelkim innym producentom stali. |
9. |
KPR i w konsekwencji protokół nr 8 nie objęły jednak HJ, najwyraźniej z powodu kłopotów spółki. W KPR podkreśla się w tym celu, że »Huta Jedność S.A. będzie kontynuowała swoją działalność do czasu utworzenia Walcowni Rur Jedność Sp. z o.o. (WRJ)«. |
II. PROCEDURA
10. |
W trakcie monitorowania procesu restrukturyzacji polskiego przemysłu stalowego Komisja otrzymała informacje o niespójnościach dotyczących HJ i WRJ. Dlatego pierwsza wymiana poglądów w sprawie pomocy na rzecz wymienionych beneficjentów miała miejsce w formie odpowiedzi polskich władz pismem z dnia 29 sierpnia 2003 r. na pismo Komisji z dnia 6 lipca 2003 r. Dalsze informacje zostały przekazane w dniach 20 i 23 stycznia 2004 r. i dotyczyły programu konsolidacji polskiego sektora produkcji rur. |
11. |
Po przystąpieniu do UE sprawa była prowadzona dalej z urzędu. Kolejne pisma przesłano w następujących dniach: 6 kwietnia 2005 r., 4 sierpnia 2005 r., 3 listopada 2005 r., 7 maja 2006 r., 17 listopada 2006 r. i 5 lipca 2007 r. |
12. |
Polskie władze odpowiedziały pismami z: 7 czerwca 2005 r., 4 października 2005 r., 2 grudnia 2005 r., 18 maja 2006 r., 30 maja 2006 r., 10 stycznia 2007 r. i 3 sierpnia 2007 r. |
III. SZCZEGÓŁOWY OPIS ŚRODKÓW POMOCY
1. Beneficjenci
13. |
Właścicielami spółki WRJ są obecnie następujące przedsiębiorstwa: Towarzystwo Finansowe Silesia Sp. z o.o. (zwane dalej »TFS« (8), 40,7 % udziałów), Przedsiębiorstwo Innowacyjno-Wdrożeniowe Enpol Sp. z o.o. (zwane dalej »Enpol«, 19 % udziałów), PGNiG S.A. (należąca do państwa spółka będąca właścicielem i operatorem systemu dystrybucji gazu ziemnego w Polsce, 8,3 % udziałów), Stalexport (7,3 % udziałów) oraz kilku udziałowców mniejszościowych mających mniej niż 5 % udziałów, w tym m.in. ARP posiadająca 0,453 % udziałów. |
14. |
Spółka WRJ-Serwis Sp. z o.o. (zwana dalej »WRJ-Serwis«) powstała w wyniku przekształcenia spółki zależnej Huty Jedność, pod nazwą: Zakład Usług Energomechanicznych »Jedność« S.A., w spółkę z ograniczoną odpowiedzialnością. Główni udziałowcy WRJ-Serwis to: TFS (55 %), Enpol (37 %) i Complex Sp. z o.o. (8,3 %). |
15. |
Komisja nie dysponuje żadnymi dodatkowymi informacjami na temat HJ. |
2. Opis środków pomocy na rzecz WRJ
a) Projekt inwestycyjny
16. |
Początki WRJ sięgają 1978 r., kiedy HJ rozpoczęła budowę walcowni rur bez szwu o zdolnościach produkcyjnych 400 tys. ton (co uczyniłoby ją jednym z największych tego typu zakładów w Europie). Po wycofaniu subsydiów państwowych na ten projekt w 1980 r. został on wstrzymany. Do 1980 r. zrealizowano tylko 25 % prac. |
17. |
W 1995 r. zaproszono nowych inwestorów do udziału w zakończeniu budowy. Spółka WRJ została zarejestrowana dnia 29 marca 1995 r. przez Sąd Rejonowy w Katowicach. Umowa spółki przewidywała objęcie 4 udziałów, każdy o wartości nominalnej 10 tys. PLN, przez następujące spółki: Stalexport S.A. (główny odbiorca wyrobów oferowanych przez przyszłą walcownię), ING Bank Śląski S.A. (zwana dalej »ING BŚ«, kierująca konsorcjum zapewniającym główny kredyt na ten projekt), HJ oraz Enpol (generalny wykonawca prac budowlanych). |
18. |
Nowy projekt z 1995 r. obejmował elementy wcześniejszych dostaw, ale miał być oparty na nowych technologiach walcowania rur do różnych zastosowań. Docelowe zdolności produkcyjne miały wynosić 160 tys. ton rocznie. Całkowita wartość kontraktu na usługi i dostawy konsorcjum wynosiła 93 mln DEM (47,6 mln EUR) (9). Prace miały się rozpocząć w 1996 r., a zakończenie projektu przewidywano na 1998 r. |
19. |
Prace trwały do 2001 r., po tym jak banki wstrzymały finansowanie w pierwszym kwartale 2000 r. (Komisja rozumie, że umowy zostały ostatecznie wypowiedziane w 2005 r., tymczasem banki były nadal wierzycielami w lecie 2007 r.). Spowodowało to wzrost kosztów finansowych i niespłaconych zobowiązań. |
20. |
Dnia 11 marca 2003 r. spółka WRJ złożyła wniosek o otwarcie postępowania układowego. W październiku 2004 r. zawarto porozumienie układowe, które przewidywało odroczenie spłaty istniejącego zadłużenia o pewien okres w zależności od wielkości wierzyciela. Zostało ono zatwierdzone przez sąd rejonowy w listopadzie 2004 r. |
21. |
Suma bilansowa spółki WRJ na dzień 31 grudnia 2003 r. wynosiła ok. 707 mln PLN. Aktywa składały się głównie ze środków trwałych w budowie. Finansowanie było zapewnione ze środków własnych (ok. 212 mln PLN) i kapitału obcego (ok. 418 mln). Kwota 77 mln PLN stanowiła rezerwy na zobowiązania. |
22. |
W 2005 r. w polskiej administracji rządowej powołano zespół, który miał ustalić, jak najlepiej ukończyć tę inwestycję. W tym celu w kwietniu 2005 r. opublikowano zaproszenie do składania ofert, ogłaszając sprzedaż spółek WRJ i WRJ-Serwis w drodze otwartego i przejrzystego przetargu, którego celem miało być znalezienie jakiegokolwiek rozwiązania umożliwiającego sprzedaż aktywów obu spółek po najwyższej cenie rynkowej. |
23. |
Dnia 19 października 2005 r. polski rząd, TFS i wierzyciele uzgodnili sprzedaż obu beneficjentów rosyjskiemu producentowi stali, przedsiębiorstwu TMK, które przedstawiło najwyższą ofertę o wartości 37,5 mln EUR (10). |
24. |
Dnia 9 listopada 2005 r. jeden z wierzycieli spółki WRJ — Enpol — złożył wniosek o wszczęcie postępowania upadłościowego wobec WRJ z możliwością podpisania układu. Pięć dni później sama spółka WRJ złożyła wniosek o wszczęcie postępowania upadłościowego, którego skutkiem byłaby likwidacja majątku WRJ. W obu przypadkach sądy odmówiły jednak wszczęcia postępowania upadłościowego, ponieważ nie było wystarczającej masy majątku. Zarówno Enpol jak i WRJ złożyły odwołanie, lecz dotychczas sąd nie podjął jeszcze ostatecznej decyzji. |
25. |
Dnia 12 października 2006 r. przetarg został anulowany przez TFS. Polskie władze wyjaśniają, że wynikało to z faktu, że nie zrealizowano żadnej z transakcji przewidzianych w porozumieniu oraz nie osiągnięto głównego celu porozumienia, czyli zapewnienia działalności spółki. |
26. |
Zamiast tego TFS podjęła kolejną próbę sprzedaży aktywów WRJ i w tym celu próbuje najpierw nabyć roszczenia wszystkich pozostałych wierzycieli. TFS wskazała, że w ten sposób być może odzyska więcej środków niż w drodze likwidacji. Podobno TFS znalazła kilka zainteresowanych stron. |
27. |
Z informacji przekazanych przez polskie władze Komisja wnosi, że zrealizowano ok. 90 % prac. |
b) Inwestycje
28. |
Na prace budowlane prowadzone przez spółkę WRJ planowano podobno przeznaczyć kwotę ok. 400 mln PLN. Środkom własnym w kwocie prawie 150 mln PLN powinny towarzyszyć kredyty i pożyczki. Utworzono konsorcjum bankowe obejmujące denominowany w walucie obcej kredyt w wysokości 82,5 mln DEM (168,7 mln PLN) i kredyty złotówkowe o wartości 93,8 mln PLN. |
29. |
Dodatkowe środki pozyskano z Narodowego Funduszu Ochrony Środowiska i Gospodarki Wodnej (NFOŚiGW) oraz z Wojewódzkiego Funduszu Ochrony Środowiska i Gospodarki Wodnej w Katowicach (WFOŚiGW). Pożyczkę z NFOŚiGW uzgodniono dnia 16 lipca 1996 r., z kwotą główną w wysokości 115 mln PLN (65 mln PLN) (11). Ponadto w 1999 r. WFOŚiGW udzielił pożyczki w wysokości 15 mln PLN, którą następnie zwiększył o 5 mln PLN. |
30. |
Ponieważ zasoby inwestorów nie były wystarczające, włączyła się spółka TFS utworzona w celu wspierania restrukturyzacji polskiego przemysłu stalowego. Zamiarem TFS było utworzenie konglomeratu trzech niezależnych polskich producentów rur bez szwu (tj. Huta Andrzej, Huta Batory i Huta Jedność), który jako taki miałby później zostać sprywatyzowany (12). W tym celu spółka TFS planowała przejąć kontrolę nad WRJ. |
31. |
Dlatego w 2001 i 2002 r. TFS udzieliła zabezpieczenia niektórych niespłaconych pożyczek i w listopadzie 2002 r. przejęła niektóre długi, które przekształcono na kapitał własny. W ramach porozumienia z bankami dotyczącego zapewnienia finansowania i kontynuacji tego procesu, TFS wniosła do WRJ następujący kapitał: dnia 22 listopada 2002 r. 15 mln PLN oraz w okresie od czerwca do sierpnia 2003 r. ok. 75 mln PLN, czyli łącznie prawie 90 mln PLN. Ostatecznie TFS uzyskała bieżącą strukturę własnościową spółki WRJ, w której ma 40,7 % udziałów. |
32. |
Polskie władze twierdzą, że inwestycje te były zawsze realizowane na podstawie regularnie aktualizowanych biznes planów zatwierdzanych przez udziałowców i pożyczkodawców. Na tej podstawie oraz biorąc pod uwagę korzystne prognozy gospodarcze na rynkach stali, polskie władze usprawiedliwiają działania spółki TFS. Jednakże Komisja zauważa, że dostarczone jej materiały pochodzą z 2003 i 2004 r. i zostały sporządzone we współpracy z TFS. Plan wskazuje, że inwestycje w spółkę WRJ gwarantują stopę zwrotu ok. 10 %, ale nie rozwiązuje żadnego z problemów, przed którymi stała spółka. Nie wspomniano w nim również o tym, że spółka była równocześnie objęta postępowaniem układowym. |
33. |
Niektóre z zastrzyków kapitału miały formę zamiany długu na kapitał własny. Na przykład w grudniu 2002 r. TFS nabyła za 32 mln PLN należności banku ING BŚ o wartości 40 mln PLN. W istocie przynajmniej to przejęcie zadłużenia było, jak wskazały polskie władze, warunkiem kontynuacji pożyczki. Inne zastrzyki kapitału polegały na zamianie na kapitał własny zadłużenia w postaci należności, które TFS nabyła od innych spółek. |
c) Udzielenie zabezpieczeń
34. |
Początkowo kredyty były zabezpieczone hipotekami na majątku HJ oraz zastawami na wyposażeniu. |
35. |
Ponadto od 14 października 1997 r. zarówno kredyt walutowy, jak i kredyty złotówkowe były zabezpieczone dodatkową gwarancją Skarbu Państwa, która gwarantowała spłatę do 45 % podstawowej kwoty i 45 % oprocentowania należnego do stycznia 2009 r. |
36. |
W 2002 r. Ministerstwo Finansów uzgodniło z bankami, że w celu ponownego rozpoczęcia przez nie finansowania gwarancja zostanie zwiększona do 55 %. Ustalenia te zostały zatwierdzone dnia 18 stycznia 2002 r. przez Urząd Ochrony Konkurencji i Konsumentów (UOKiK) oraz dnia 4 lipca 2002 r. przez Radę Ministrów, po czym dnia 2 stycznia 2003 r. Ministerstwo Finansów dokonało zwiększenia gwarancji, podpisując stosowne dokumenty. |
37. |
Dnia 29 lipca 2001 r. spółka TFS udzieliła zabezpieczenia pożyczki WFOŚiGW do kwoty 20 mln PLN. |
38. |
Dnia 18 września 2002 r. spółka TFS udzieliła zabezpieczenia pożyczki NFOŚiGW do kwoty 50 mln PLN. |
d) Podsumowanie
39. |
Interwencje kapitałowe spółki TFS wynoszą 90 mln PLN, a udzielone zabezpieczenia — 70 mln PLN. Tym samym TFS udzieliła wsparcia publicznego spółce WRJ o wartości co najmniej 160 mln PLN (ok. 40 mln EUR). Ponadto Skarb Państwa udzielił zabezpieczeń na 55 % wartości kilku pożyczek w wysokości 262,5 mln PLN, czyli na sumę 144,8 mln PLN (ok. 36,2 mln EUR). |
3. Opis środków pomocy na rzecz WRJ-Serwis
40. |
W 2002 r. spółka HJ została objęta postępowaniem upadłościowym (wskutek czego wykluczono ją z grona beneficjentów pomocy w ramach krajowego programu restrukturyzacji polskiego przemysłu stalowego, zatwierdzonego na mocy protokołu nr 8). |
41. |
W związku z tym utworzono spółkę WRJ-Serwis poprzez przekształcenie Zakładu Usług Energomechanicznych »Jedność« S.A. WRJ-Serwis użytkuje obiekty produkcyjne spółki »Jedność«, które są dzierżawione od ING BŚ. Spółka prowadzi obecnie działalność na linii Mannesmann służącej do produkcji rur zimnociągnionych, produkuje rury bez szwu (13) oraz zajmuje się podstawowym zginaniem i przetwarzaniem blachy. Ponadto WRJ-Serwis próbuje zgromadzić środki na sfinansowanie jednej z linii służącej do ciągnięcia rur, która pierwotnie była częścią projektu inwestycyjnego WRJ, lecz nie powstała ze względu na brak funduszy. |
42. |
Według rachunku zysków i strat spółka WRJ-Serwis w 2003 r. odnotowała stratę, stąd Komisja wnioskuje, że spółka była trudnej sytuacji finansowej, kiedy TFS dokonywała zastrzyków kapitału. |
43. |
TFS uzyskało większościowy udział w kapitale dnia 12 grudnia 2003 r. Jej kapitał zakładowy wynosi ok. 15 mln PLN. TFS dokonała zastrzyków kapitału do WRJ-Serwis na kwotę ok. 10 mln EUR. |
44. |
Spółka WRJ-Serwis zdołała nabyć własność 9/10 gruntów, które wcześniej należały do HJ i na których położony jest zakład produkcji rur. Dlatego prywatyzacja WRJ jest możliwa wyłącznie, jeśli WRJ zostanie sprzedana wraz większościowym udziałem w WRJ-Serwis. |
45. |
Komisja uznaje, że WRJ-Serwis obecnie osiąga zyski. |
IV. OCENA
1. Obowiązujące prawo
46. |
Pkt 1 protokołu nr 8 do Traktatu o przystąpieniu w sprawie restrukturyzacji polskiego hutnictwa żelaza i stali (14) (zwanego dalej »protokołem nr 8«) stanowi, że »nie naruszając postanowień artykułu 87 i 88 Traktatu WE, pomoc państwa udzielaną przez Polskę dla celów restrukturyzacji na rzecz określonych części polskiego hutnictwa uznaje się za zgodną ze wspólnym rynkiem«, jeżeli m.in. spełnione są warunki określone w tym protokole. |
47. |
Okres karencji na udzielanie polskiemu przemysłowi stalowemu pomocy na restrukturyzację w ramach układu europejskiego został przedłużony przez Radę do momentu przystąpienia Polski do UE. Ustalenie to potwierdzono w protokole nr 8 w ramach przystąpienia Polski do UE. Aby cel ten mógł zostać osiągnięty przewidziano dla niego ramy czasowe obejmujące okres przed przystąpieniem Polski do UE, a także okres po przystąpieniu. Dokładniej rzecz ujmując, dopuszcza się ograniczoną kwotę pomocy na cele restrukturyzacji w latach 1997-2003 dla określonych przedsiębiorstw i zakazuje wszelkiej innej pomocy państwa na cele restrukturyzacji dla polskiego przemysłu stalowego w latach 1997-2006. W tym względzie zapisy te wyraźnie różnią się od innych postanowień Traktatu o przystąpieniu, dotyczących np. mechanizmu przejściowego określonego w załączniku IV (»procedura dotycząca istniejącej pomocy«), które dotyczą jedynie pomocy państwa udzielanej przed przystąpieniem w takim stopniu, w jakim »ma nadal zastosowanie po« dacie przystąpienia. Protokół nr 8 można więc postrzegać jako lex specialis, które, w zakresie spraw jakich dotyczy, zastępuje inne postanowienia Aktu przystąpienia (15). |
48. |
W związku z tym, jako że art. 87 i 88 Traktatu ustanawiającego Wspólnotę Europejską nie ma zazwyczaj zastosowania do pomocy udzielonej przed przystąpieniem, która nie ma zastosowania po przystąpieniu, postanowienia protokołu nr 8 rozszerzają kontrolę nad pomocą państwa w ramach Traktatu WE na wszelką pomoc udzielaną na restrukturyzację polskiego hutnictwa w latach 1997-2006. |
49. |
Dlatego jeśli chodzi o reguły proceduralne, decyzję zgodną z art. 88 ust. 2 Traktatu WE można podjąć po przystąpieniu Polski do UE, ponieważ przy braku postanowień szczegółowych w protokole nr 8 powinno się stosować zwykłe reguły i zasady. Zatem stosuje się również rozporządzenie Rady (WE) nr 659/1999 z dnia 22 marca 1999 r. ustanawiające szczegółowe zasady stosowania art. 93 Traktatu WE (zwane dalej »rozporządzeniem proceduralnym«) (16). |
50. |
Jeśli chodzi o zasady merytoryczne, pkt 3 protokołu nr 8 stanowi, że pomoc państwa na restrukturyzację może być udzielona tylko przedsiębiorstwom wymienionym w załączniku nr 1. Ani HJ, ani WRJ czy WRJ-Serwis nie są wymienione w tym załączniku. W istocie HJ nie ma na w tym wykazie, ponieważ Polska przyjęła, że spółka zostanie zlikwidowana. |
51. |
Ponadto w punkcie 6 akapit trzeci protokołu nr 8 zakazano udzielania jakiejkolwiek dodatkowej pomocy państwa na cele restrukturyzacji na rzecz polskiego hutnictwa. W tym celu w pkt 18 protokołu nr 8 upoważniono Komisję do podejmowania »odpowiednich środków, na mocy których każda spółka będzie zobowiązana do zwrotu otrzymanej pomocy«, jeżeli proces monitorowania restrukturyzacji wykaże niezgodności w wyniku udzielenia »dodatkowej niezgodnej pomocy państwa na rzecz hutnictwa«. |
52. |
Komisja zauważa, że zakaz ten stosuje się również do beneficjentów, ponieważ zakres KPR, a w konsekwencji również protokołu nr 8, nie jest ograniczony do zakresu załącznika nr 1 do Traktatu EWWiS. Zamiast tego protokół nr 8 i KPR obejmują również niektóre części sektora stalowego nie objęte Traktatem EWWiS (17), w szczególności rury bez szwu i duże rury zgrzewane. Jest to zgodne z definicją stali w ramach zasad WE dotyczących pomocy państwa (18), która obowiązywała w momencie wejścia w życie protokołu nr 8, ale która wynika przede wszystkim z zakresu KPR. |
53. |
W istocie połowa beneficjentów w ostatecznym KPR to producenci rur, mianowicie Huta Andrzej S.A. w upadłości, Huta Batory S.A. w upadłości, Huta Pokój, Technologie Buczek (wcześniej Huta Buczek) oraz spółka zależna przedsiębiorstwa Mittal Steel Poland (były PHS). W istocie Komisja zaakceptowała fakt, że KPR dotyczy w Polsce rur (jak we wszystkich innych państwach, które skorzystały z podobnego odstępstwa na mocy protokołu nr 2 do układu europejskiego), ponieważ producentami rur w Europie Środkowej i Wschodniej byli głównie producenci rur bez szwu, którzy tradycyjnie musieli również samodzielnie wytwarzać swoje produkty stalowe, a nie tylko kupowali gotowe produkty stalowe i zgrzewali je. Ponieważ tacy producenci rur byli także w stanie wytwarzać półprodukty stalowe, np. metalowe pręty, proces restrukturyzacji rozszerzono na wszystkich producentów rur (nawet tych produkujących rury zgrzewane). W związku z tym również zakaz udzielania dodatkowej pomocy powinien mieć zastosowanie także do producentów rur. |
54. |
W istocie spółka HJ wyraźnie uczestniczyła w programie restrukturyzacji i jest wyraźnie kilka razy wymieniona w KPR. Ponieważ wówczas przewidywano jej likwidację (ze względu na jej upadłość w 2002 r.), co było warunkiem uniemożliwiającym spółce otrzymanie pomocy, nie została uznana za potencjalnego beneficjenta. Ponadto wyraźnie stwierdzono, że kontynuacja działalności HJ jest realna tylko »w przypadku pokonania obecnych trudności finansowych bez publicznej pomocy finansowej« (19). Ponadto KPR realizuje projekt WRJ i nie wskazuje, że na jego ukończenie będzie potrzebna pomoc finansowa. |
55. |
Biorąc pod uwagę fakt, że spółka HJ uczestniczyła w programie restrukturyzacji hutnictwa żelaza i stali, który oficjalnie rozpoczął się w 1998 r., lecz musiał być omawiany już wcześniej, Komisja jest zdania, że państwa członkowskie i beneficjenci mieli świadomość, że nie będą kwalifikować się do pomocy w ramach programu restrukturyzacji hutnictwa żelaza i stali, ani nie będą mogli otrzymać pomocy na restrukturyzację poza KPR. |
56. |
W związku z tym Komisja stwierdza, że zakaz udzielania pomocy nie wchodzącej w zakres KPR i protokołu nr 8 ma zastosowanie również do HJ, WRJ i WRJ-Serwis. Obejmuje to cały okres obowiązywania KPR, tj. od 1997 r. do 2006 r. |
2. Istnienie pomocy państwa
57. |
Stwierdzenie, czy udzielono dodatkowej pomocy państwa, zależy od tego, czy środki te stanowią pomoc państwa w rozumieniu art. 87 ust. 1 Traktatu WE (20), zgodnie z którym wszelka pomoc przyznawana przez państwo członkowskie lub przy użyciu zasobów państwowych w jakiejkolwiek formie, która zakłóca lub grozi zakłóceniem konkurencji poprzez sprzyjanie niektórym przedsiębiorstwom, w zakresie, w jakim wpływa na wymianę handlową między państwami członkowskimi, jest niezgodna ze wspólnym rynkiem. |
58. |
Komisja przypomina, że art. 87 ust. 1 TWE dotyczy interwencji, które — występując w różnych formach — zmniejszają obciążenia budżetu przedsiębiorstwa i tym samym, nie stanowiąc subwencji sensu stricto, mają podobny charakter i identyczne skutki. Dlatego wszelkie interwencje publiczne, które przynoszą przedsiębiorstwu korzyści, są zazwyczaj pomocą państwa, chyba że taka sama interwencja finansowa zostałaby również przeprowadzona przez inwestora prywatnego działającego w normalnych warunkach gospodarki rynkowej. Zgodnie z orzecznictwem taki inwestor prywatny oczekuje odpowiedniej stopy zwrotu z inwestycji (21) i dlatego działa szczególnie ostrożnie, jeśli przedsiębiorstwo ma trudności finansowe. W istocie jeśli przedsiębiorstwo ma trudności lub działa w branży dotkniętej szczególnymi trudnościami, normalnie nieuzasadnione jest oczekiwanie odpowiednio wysokiej stopy zwrotu, co sprawia, że wszelkie inwestycje podejmowane w takiej sytuacji nie są oparte na zasadach gospodarki rynkowej (22). |
59. |
Jeśli chodzi o interwencje TFS w WRJ, Komisja przyjmuje, że WRJ była w trudnej sytuacji w momencie interwencji (23). W istocie WRJ miała problemy z płynnością od momentu wstrzymania przez banki finansowania projektu w 2000 r. Ponieważ spółka nie prowadziła produkcji, nie miała źródeł dochodów, co powodowało wzrost zobowiązań. Zaprzestanie prac przez spółkę w 2001 r. pokazało, że nie jest już w stanie uzyskać więcej środków. Dlatego Komisja przyjmuje, że spółka WRJ była w trudnej sytuacji co najmniej od 1 stycznia 2001 r. |
60. |
Występowanie takich trudności powinno w zasadzie odwieść inwestora prywatnego od inwestycji w WRJ. Dotyczy to szczególnie sytuacji, w których spółka nie mogła uzyskać środków na rynku kapitałowym (24). |
61. |
W niniejszej sprawie oczywiste jest, że instytucje finansowe najwyraźniej odmówiły dalszego finansowania projektu WRJ. Nawet inni udziałowcy nie byli skłonni do dodatkowych zastrzyków kapitału, a nawet gdyby byli, nie byłyby one oparte na takich samych warunkach i racjonalnych przesłankach ekonomicznych jak w przypadku inwestora prywatnego, ponieważ istniejący udziałowcy byli już »zablokowani poprzednimi inwestycjami« (»locked in«) (25). Dlatego spółka WRJ nie byłaby już w stanie uzyskać dodatkowych środków finansowych na rynku kapitałowym. |
62. |
Komisja przyjmuje nawet, że gdyby TFS stale nie dokonywało dodatkowych zastrzyków kapitału do spółki lub nie udzielała jej zabezpieczeń, już w 2001 r. zostałaby ona postawiona w stan likwidacji, kiedy po raz pierwszy TFS zaczęła udzielać zabezpieczeń. Przykładem tego jest pożyczka od ING, którą TFS przejęła w 2003 r. za 80 % wartości nominalnej. |
63. |
Ponadto brak zaktualizowanego planu restrukturyzacji również uniemożliwiłby w tym przypadku dokonanie oceny przez hipotetycznego inwestora prywatnego. Według orzecznictwa przy rozpatrywaniu inwestycji w przedsiębiorstwo będące w trudnej sytuacji finansowej, inwestor prywatny żądałby przedstawienia kompleksowego planu restrukturyzacji (26). Komisja ma wątpliwości co do tego, czy przedstawiony przez WRJ biznes plan można uznać za plan restrukturyzacji. Ponadto Komisja ma również wątpliwości co do tego, czy jakikolwiek tego typu plan mógłby w latach 2001-2002 zapewnić obietnicę odpowiednio wysokiej stopy zwrotu, zważywszy że pozytywne prognozy dla przemysłu stalowego pojawiły się dopiero w drugiej połowie 2003 r. |
64. |
Ponadto Komisja nie widzi przyczyn, z których inwestycje TFS miałyby zostać dokonane również przez inwestora prywatnego w świetle zamiaru prywatyzacji spółek. W świetle kwoty pomocy publicznej udzielonej już WRJ, TFS nie może polegać na teście inwestora prywatnego w 2007 r., twierdząc, że restrukturyzacja stanowi obietnicę wyższych przychodów niż likwidacja. Komisja przypomina, że samo istnienie wcześniejszej pomocy dla przedsiębiorstwa, zgodnie z orzecznictwem wspólnotowym (27) uniemożliwia postrzegania danej sprawy z perspektywy hipotetycznego inwestora prywatnego, ponieważ taki inwestor nie dokonałby już pierwotnej inwestycji, gdyż w przeciwnym razie nie byłaby to pomoc. |
65. |
Podsumowując, Komisja ma poważne wątpliwości, czy zastrzyki kapitału do WRJ dokonane przez TFS spełniały test inwestora prywatnego. |
66. |
Jeśli chodzi o interwencje TFS w spółce WRJ-Serwis, Komisja z tych samych przyczyn również ma wątpliwości, czy zastrzyki kapitału spełniają test inwestora prywatnego. Ponieważ spółka WRJ-Serwis była w trudnej sytuacji w 2003 r., wątpliwe jest, czy jakakolwiek inwestycja dawałaby obietnicę odpowiednio wysokiej stopy zwrotu. Polska dowodzi, że zostały one dokonane głównie w celu przejęcia kontroli nad gruntami WRJ. Ponieważ jednak nabycie WRJ jako takie nie jest objęte zasadą inwestora prywatnego, również nabycie dodatkowych praw nie powinno być zgodne z zachowaniem hipotetycznego inwestora prywatnego. |
67. |
Jeśli chodzi o gwarancję polskich władz udzieloną WRJ, Komisja nie ma pewności, czy prywatny inwestor udzieliłby takiego zabezpieczenia. Jasne jest, że WRJ nie była w trudnej sytuacji w 1997 r., więc gwarancja państwa mogłaby nie być pomocą państwa, gdyby została udzielona za odpowiednią opłatą i na warunkach dogodnych dla potencjalnego inwestora prywatnego (28). Jednak jest to mniej prawdopodobne w przypadku zwiększenia gwarancji w 2002 r., ponieważ było wówczas oczywiste, że spółka jest w trudnej sytuacji, co opisano szczegółowo powyżej. Dlatego Komisja ma również wątpliwości, czy gwarancja państwa na rzecz TFS nie zawiera elementów pomocy państwa. |
3. Zgodność pomocy
68. |
Komisja nie widzi jakichkolwiek podstaw, aby stwierdzić, że jakakolwiek część pomocy państwa na rzecz WRJ i WRJ-Serwis mogłaby zostać uznana za zgodną ze wspólnym rynkiem, zważywszy że pomoc ta nie jest objęta protokołem nr 8 oraz że inwestycje i pomoc na restrukturyzację dla przemysłu stalowego miała miejsce w latach 1997-2006 zgodnie z protokołem nr 8, a później była zakazana zgodnie z zasadami WE (29). |
4. Beneficjent pomocy
69. |
Komisja stwierdza również, że jak dotychczas rzeczywistymi beneficjentami pomocy są spółki WRJ i WRJ-Serwis. W przypadku sprzedaży aktywów lub udziałów beneficjentów stronom trzecim Komisja zbada warunki tego przeniesienia w celu stwierdzenia, czy miało również miejsce przeniesienie korzyści lub udzielonej pomocy. |
V. PODSUMOWANIE
70. |
Niniejszą decyzję uważa się za decyzję o wszczęciu formalnego postępowania wyjaśniającego w rozumieniu art. 88 ust. 2 Traktatu WE i rozporządzenia Rady (WE) nr 659/1999. Komisja, działając zgodnie z procedurą ustanowioną w art. 88 ust. 2 Traktatu WE, zwraca się do Polski z prośbą o przedstawienie swoich uwag i dostarczenie wszelkich informacji, które mogłyby być użyteczne do celów oceny pomocy, w terminie jednego miesiąca od dnia otrzymania niniejszego pisma. W szczególności należy dostarczyć:
|
71. |
Komisja zwraca się do Polski z prośbą o natychmiastowe przekazanie kopii niniejszego pisma spółkom WRJ i WRJ-Serwis. |
72. |
Komisja pragnie zwrócić uwagę na pkt 18 lit. c) protokołu nr 8 w powiązaniu z art. 14 rozporządzenia Rady (WE) nr 659/1999, który przewiduje możliwość odzyskania przez państwo członkowskie od beneficjenta wszelkiej niezgodnej z prawem pomocy. |
73. |
Komisja uprzedza Polskę, że udostępni zainteresowanym stronom informacje, publikując niniejsze pismo wraz z jego streszczeniem w Dzienniku Urzędowym Unii Europejskiej. Poinformuje również zainteresowane strony w krajach EFTA, będących sygnatariuszami Porozumienia EOG, publikując zawiadomienie w Suplemencie EOG do Dziennika Urzędowego Unii Europejskiej oraz poinformuje Urząd Nadzoru EFTA, przesyłając kopię niniejszego pisma. Wszystkie zainteresowane strony zostaną wezwane do przedstawienia uwag w ciągu jednego miesiąca od dnia publikacji.” |
(1) JO L 236, 23.9.2003, p. 948.
(2) Dz.U. L 236 z 23.9.2003, str. 948.
(3) Por. wstęp do Krajowego programu restrukturyzacji z dnia 25 marca 2003 r.
(4) Przyjęto, że 1 EUR = 4 PLN.
(5) Szczegółowe informacje: patrz decyzja Komisji z dnia 5 lipca 2005 r. w sprawie C 20/04 Huta Częstochowa (Dz.U. L 366, 2006, str. 1, pkt 23 i nast.).
(6) UE nie zezwala na pomoc państwa dla sektora stalowego. Patrz komunikat Komisji w sprawie pomocy na ratowanie i restrukturyzację oraz na zamykanie zakładów sektora stali (Dz.U. C 70, 2002, str. 21).
(7) Por. protokół nr 8 Traktatu o przystąpieniu w sprawie restrukturyzacji polskiego hutnictwa żelaza i stali (Dz.U. L 236 z 23.9.2003, str. 948).
(8) Spółka z ograniczoną odpowiedzialnością, której 99,9 % udziałów jest własnością Skarbu Państwa, prowadząca handel produktami stalowymi. Reszta udziałów należy do Agencji Rozwoju Przemysłu S.A. (zwanej dalej »ARP«), która również jest własnością Skarbu Państwa.
(9) Komisja przyjęła, że 1 EUR = 4 PLN.
(10) W ofercie przewidziano, że inwestorowi sprzedana zostanie bezpośrednio tylko strategiczna część grupy (WRJ-Serwis), natomiast pozostała część, czyli WRJ, postawiona zostanie w stan likwidacji. Ponieważ WRJ nie ma dużej wartości bez gruntów, które były własnością WRJ-Serwis, można spodziewać się, że inni inwestorzy nie będą zainteresowani spółką WRJ i dlatego zostanie ona nabyta za niewielką kwotę (która właściwie byłaby odjęta od wpłacanej na początku kwoty 37,5 mln EUR) w ramach postępowania upadłościowego. Ponieważ przyjmuje się, że aktywa WRJ przeszły procedurę likwidacji, zasadniczo byłyby uznane za wolne od pomocy.
(11) Informacje przekazane przez Polskę w dniu 7 czerwca 2005 r., jednakże Komisja ma wątpliwości, czy nie jest to tylko 65 mln PLN.
(12) Projekt został wstrzymany w 2004 r., ponieważ nie zatwierdziły go odpowiednie ministerstwa.
(13) Por. http://www.wrjserwis.com.pl/index.html
(14) Dz.U. L 236 z 23.9.2003, str. 948.
(15) Por. decyzja Komisji z dnia 5 lipca 2005 r. w sprawie C 20/04 Huta Częstochowa (Dz.U. L 366, 2006, str. 1).
(16) Dz.U. L 83, 1999, str. 1.
(17) Patrz Dz.U. C 320, 1998, str. 3.
(18) Patrz załącznik B wielosektorowych zasad ramowych (Dz.U. C 70, 2002, str. 8), który został zastąpiony załącznikiem I Wytycznych w sprawie krajowej pomocy regionalnej na lata 2007-2013 (Dz.U. C 54, 2006, str. 13).
(19) Patrz KPR z marca 2003 r., pkt 5.3, str. 77.
(20) Jak również pomoc państwa w rozumieniu art. 4 lit c Traktatu EWWiS, zob. połączone sprawy T- T-129/95, T-2/96 oraz T-97/96 Neue Maxhütte Stahlwerke REC II-17, pkt 100.
(21) Połączone sprawy T-228/99 i T-233/99 Westdeutsche Landesbank Girozentrale [2003] REC II-435, pkt 314.
(22) Komisja wyraziła swoje stanowisko w różnych komunikatach, tj. Zastosowanie art. 92 i 93 Traktatu EWG do udziałów władz publicznych (Biuletyn WE 9-1984), pkt 3.3 oraz komunikat dotyczący przedsiębiorstw publicznych w sektorze wytwórczym (Dz.U. C 307, 1993, str. 3).
(23) »Komisja uważa przedsiębiorstwo za zagrożone, jeżeli ani przy pomocy środków własnych, ani środków, które mogłoby uzyskać od udziałowców/akcjonariuszy lub wierzycieli, nie jest ono w stanie zapobiec stratom, które bez zewnętrznej interwencji władz publicznych prawie na pewno doprowadzą to przedsiębiorstwo do zniknięcia z rynku w perspektywie krótko- lub średnioterminowej«. Wskazanie to znajduje się w pkt 9 Wytycznych wspólnotowych dotyczących pomocy państwa w celu ratowania i restrukturyzacji zagrożonych przedsiębiorstw (Dz.U. C 244, 2004, str. 2).
(24) Zgodnie z orzecznictwem: sprawa C-305/89 Alfa Romeo [1999] REC I-1603, pkt 19 i 20 oraz C-482/99 Stardust Marine [2002] REC I-4397, pkt 72.
(25) Decyzja Komisji w sprawie C25/2002 Carsid (Dz.U. L 47, 2005, str. 28, pkt 67-70).
(26) Por. sprawa T-126/96 i T-127/96 BFM and EFIM [1998] REC II–3437, pkt 86. Również sprawa T-318/00 Freistaat Thüringen przeciwko Komisji (CDA Albrechts) [2005] Zb.Orz. II-4179.
(27) Sprawa T-11/95 BP Chemicals [1998] REC II-3235, pkt 170 i 179, w której Trybunał orzekł, że zastrzyku kapitału nie można oceniać w oderwaniu od trwającej restrukturyzacji. Innymi słowy orzekł, że jeśli przedsiębiorstwo w trudnej sytuacji finansowej otrzymało już pomoc na restrukturyzację, inna pomoc finansowa normalnie nie powinna przejść pozytywnie testu inwestora prywatnego.
(28) Zgodnie z Obwieszczeniem Komisji w sprawie stosowania art. 87 i 88 Traktatu o WE do pomocy państwowej w formie gwarancji (Dz.U. C 71, 2000, str. 14).
(29) UE nie zezwala na pomoc państwa na restrukturyzację sektora stalowego. Patrz Komunikat Komisji w sprawie pomocy na ratowanie i restrukturyzację oraz na zamykanie zakładów sektora stali (Dz.U. C 70, 2002, str. 21). Również pomoc inwestycyjna jest zabroniona zgodnie z Wytycznymi w sprawie krajowej pomocy regionalnej na lata 2007-2013 (Dz.U. C 54, 2006, str. 13).
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/29 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.4927 — Carlyle/INEOS/JV)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2007/C 282/15)
1. |
La data de 16 noiembrie 2007, Comisia a primit o notificare privind o concentrare propusă în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderea Carlyle partners IV L.P. („Carlyle”, S.U.A.), care aparține grupului Carlyle, și INEOS Group Ltd („INEOS”, Regatul Unit) dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din regulamentul Consiliului, controlul comun asupra întreprinderii Newco („Newco”, S.U.A.), prin achiziționare de acțiuni într-o întreprindere nou înființată, constituind o asociație în participațiune. |
2. |
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
|
3. |
În cadrul examinării prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea, decizia finală în această privință este amânată. |
4. |
Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie să ajungă la Comisie în cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax [(32-2) 296 43 01 sau 296 72 44] sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.4927 — Carlyle/INEOS/JV, la următoarea adresă:
|
ALTE ACTE
Comisie
24.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/30 |
Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare
(2007/C 282/16)
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.
FIȘĂ REZUMAT
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
„ŒUFS DE LOUÉ”
NR. CE: FR/PGI/005/0356/28.07.2004
DOP ( ) IGP ( X )
Această fișă rezumat prezintă cu titlu informativ principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.
1. Autoritatea competentă din statul membru:
Denumire: |
Institut National de l'Origine et de la Qualité |
||
Adresă: |
|
||
Telefon |
(33) 153 89 80 00 |
||
Fax |
(33) 142 25 57 97 |
||
E-mail: |
info@inao.gouv.fr |
2. Grup:
Denumire: |
Syndicat des Volailles Fermières de Loué — SYVOL QUALIMAINE |
||
Adresă: |
|
||
Telefon |
(33) 243 39 93 13 |
||
Fax |
(33) 243 23 42 19 |
||
E-mail: |
info@loue.fr |
||
Componență: |
Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( ) |
3. Tipul produsului:
Clasa 1.4: Alte produse de origine animală (ouă, miere, produse lactate cu excepția untului etc.)
4. Caiet de sarcini:
[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]
4.1. Denumire: „Œufs de Loué”
4.2. Descriere: Ouă de la găini ouătoare, cu coajă roșiatică, gălbenuș (vitellus) de culoare galben-pai când este crud și albuș (albumen) consistent și translucid tot când este crud. Aceste ouă au gust onctuos, o greutate mai mare sau egală cu 48 de grame, inclusiv coaja, și se comercializează ca ouă foarte proaspete, proaspete sau având marcată data ouatului, în cartoane sau la bucată.
4.3. Aria geografică: Crescătoriile de găini ouătoare se află în aria geografică următoare:
departamentele Sarthe și Mayenne; departamentele Orne, Indre și Loire, Loir și Cher, Eure și Loir: cantoanele limitrofe; în departamentul Maine și Loire: arondismentul Segré și cantoanele Louroux-Béconnais, Saint-Georges-sur-Loire, Angers, Tiercé, Durtal, Seiches-sur-le-Loir, Baugé, Beaufort-en-Vallée, Noyant, Longué-Jumelles, Allonnes pentru partea situată la nord de Loara.
4.4. Dovada originii: Sunt identificați toți membrii lanțului de producție (crescători, producători de alimente, centre de ambalare).
Fiecare lot de găini face obiectul unor înregistrări în fiecare etapă: certificate de origine, bonuri de transfer, fișe de creștere … De asemenea, producția de ouă este înregistrată zilnic (caiet de înregistrare a ouatului) și este monitorizată până la centrul de ambalare în funcție de ziua ouatului (bonuri de colectare a ouălor, fișe de clasificare, fișe de numerotare individuală a ambalajelor).
În cele din urmă, fiecare ou este clar identificat datorită marcării pe coajă a numelui producătorului și a denumirii „LOUÉ”.
Controalele privind coerența acestor informații permit asigurarea trasabilității produsului.
4.5. Metoda de obținere: Ouăle de Loué (oeufs de Loué) provin de la:
găini de fermă crescute în grupuri mici, în aer liber și la sol, în cotețe prevăzute cu ventilație și lumină naturale,
găini hrănite cu cereale din regiunea de producție,
găini dintr-o rasă specifică, adaptată la creșterea în aer liber de găini care produc ouă cu coajă roșiatică.
Producătorul adună ouăle de mai multe ori pe zi din coteț, le sortează manual și le păstrează în crescătorie la o temperatură controlată.
Ouăle sunt apoi colectate de mai multe ori pe săptămână și sunt transportate la un centru special de ambalare.
Centrul de ambalare realizează o sortare, o examinare și o marcare individuală a ouălor pe coajă.
4.6. Legătură:
O reputație solidă
Timp de două secole, performanța economică a satului Loué, capitala cantonului din departamentul Sarthe, s-a bazat pe activitatea intensă a pieței săptămânale și a celor patru târguri anuale, dintre care cel mai cunoscut și mai important este târgul de la Envoi. Dată fiind reputația ouălor și a altor păsări, pentru aceste produse se plătea întotdeauna mai mult decât în alte piețe. Chiar și în prezent, ouăle de Loué (œufs de Loué) sunt cele mai scumpe de pe piață. Notorietatea acestora, verificată periodic, este inegalabilă în Franța în ceea ce privește ouăle provenite de la găini crescute în aer liber.
O calitate specifică
Calitatea specifică a ouălor de Loué (œufs de Loué), care se află la baza renumelui lor actual, este legată de patru criterii: alimentația găinilor, creșterea în aer liber, know-how-ul întregului lanț de producție și rasa specifică, adaptată.
— |
O alimentație provenind din zona de creștere Fiind producătoare de grâu și porumb, regiunea de creștere a găinilor de fermă de Loué furnizează toate elementele esențiale pentru alimentația acestor găini. Cerealele conferă ouălor o culoare naturală, galben-pai. În plus, s-a demonstrat că iarba ciugulită de găini direct în aer liber are, de asemenea, un rol semnificativ în ceea ce privește calitatea ouălor. |
— |
O creștere pe spații întinse în aer liber Ouăle provin de la găini de Loué crescute în aer liber. Aceste spații, care sunt în mod obligatoriu întinse, cultivate cu iarbă și umbrite, sunt în același timp cămară, zonă de exercițiu și adăpost pentru găini în timpul zilei. Dată fiind clima de tip oceanic temperat, găinile au acces zilnic în exterior; în timp ce distribuirea ploilor pe tot parcursul anului asigură o creștere bună a ierbii. |
— |
Un know-how specific Fiind o producție importantă pentru regiunea Loué până la începutul anilor 1970, vânzarea de ouă de Loué (œufs de Loué) a scăzut odată cu specializarea în păsări a expeditorilor de unt, ouă și păsări. La cererea profesioniștilor în comerțul cu ouă, în 1987 fermierii din Loué au relansat această producție. Au dezvoltat metode specifice de producție a ouălor bazându-se pe cunoștințele lor, recunoscute încă din 1959, în domeniul creșterii și alimentației găinilor, pe condițiile climatice, de cultivare a cerealelor și de peisaj care permit creșterea găinilor în aer liber, pe toată durata anului în regiunea Loué. |
— |
O rasă adaptată Pornind de la cunoștințele lor în domeniul selecției genetice a păsărilor de fermă pentru carne, cu creștere lentă, fermierii din Loué cresc găini care produc ouă cu coajă roșiatică ale căror criterii de selecție sunt bazate pe caracterul rustic necesar vieții în aer liber și pe calitatea intrinsecă a oului. |
4.7. Organism de control:
Denumire: |
QUALI OUEST |
||
Adresă: |
|
||
Telefon |
(33) 243 14 21 11 |
||
Fax |
(33) 243 14 27 32 |
||
E-mail: |
qualiouest@qualiouest.com |
4.8. Etichetare: „Œufs de Loué”
(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.