24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/1

(1)

Articolul 76 din acordul euro-mediteranean acordă Consiliului de asociere competența de a formula recomandările necesare pentru atingerea obiectivelor acordului.

(2)

În temeiul articolului 86 din acordul euro-mediteranean, părțile iau orice măsuri cu caracter general sau specific necesare pentru îndeplinirea obligațiilor ce le revin conform acordului și se asigură că obiectivele stabilite prin acord sunt atinse.

(3)

Părțile acordului euro-mediteranean au convenit asupra textului Planului de acțiune UE-Liban.

(4)

Planul de acțiune UE-Liban va sprijini punerea în aplicare a acordului euro-mediteranean prin elaborarea pașilor concreți care vor oferi norme practice de aplicare și asupra cărora părțile vor conveni.

(5)

Planul de acțiune contribuie concomitent la stabilirea pașilor concreți pentru îndeplinirea obligațiilor ce revin părților prin acordul euro-mediteranean și la furnizarea unui cadru mai larg pentru consolidarea în continuare a relațiilor dintre UE și Liban, pentru implicarea unei măsuri importante de integrare economică și aprofundare a cooperării politice, în conformitate cu obiectivele generale ale acordului euro-mediteranean,

24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/2

(1)

La 27 martie 2007, Consiliul a examinat programul de stabilitate actualizat al Belgiei pentru perioada 2006-2010 (2).

(2)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează o diminuare a creșterii PIB-ului real de la 2,7 % în 2006 la 2,2 % în medie, în restul perioadei de programare. Fiind evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent, scenariul menționat se prezintă ca fiind fondat pe ipoteze de creștere plauzibile. Previziunile programului referitoare la inflație se prezintă, de asemenea, ca fiind realiste.

(3)

Prezenta actualizare a programului de stabilitate are la bază ipoteza unui buget echilibrat în 2006. Ipoteza menționată pare a fi confirmată de cele mai recente date, în timp ce prognoza din toamnă a serviciilor Comisiei prevăzuse un deficit de 0,2 % din PIB. Dacă în 2006 condițiile conjuncturale s-au dovedit mult mai favorabile decât se prevedea în actualizarea precedentă și cheltuielile au evoluat, în mare măsură, conform așteptărilor, veniturile au fost, în schimb, mai mici decât se anticipa (în principal, datorită subestimării impactului etapei finale a reformei impozitelor directe din 2001, care urmărea reducerea sarcinii fiscale). Acest neajuns a fost compensat în parte de faptul că efectele măsurilor punctuale planificate au depășit așteptările, precum și de existența unor măsuri punctuale suplimentare de anvergură limitată. Prin urmare, soldul structural (adică soldul ajustat ciclic, exceptând măsurile punctuale și alte măsuri temporare) a scăzut semnificativ în 2006, în principal ca urmare a măsurilor de reducere a veniturilor.

(4)

Obiectivul principal al strategiei bugetare pe termen mediu din cadrul programului este asigurarea unei reduceri constante a nivelului încă ridicat al datoriei (aproximativ 90 % în 2006) până sub pragul de 75 % din PIB în 2010, prin creșterea progresivă a excedentelor bugetare nominale (de la 0,3 % din PIB în 2007 la 0,9 % în 2010) în vederea atenuării crizei determinate de îmbătrânirea populației. Se preconizează o stabilizare a excedentului primar, aflat în scădere începând cu 2001 (nivelul excedentului a fost atunci de 7 % din PIB), la nivelul de aproximativ 4,1 % din PIB. Ajustarea globală se datorează aproape în totalitate reducerii cheltuielilor (cu puncte procentuale din PIB în perioada 2006-2010). Reducerea cheltuielilor se poate atribui unei diminuări a cheltuielilor cu dobânzile (puncte procentuale) rezultate din reducerea constantă a datoriei, precum și unei scăderi a cheltuielilor primare (puncte procentuale). Aceasta este contrabalansată parțial de o scădere a veniturilor bugetare (0,5 puncte procentuale). Pentru perioada de după 2007, previziunile programului corespund, în mare măsură, ipotezelor de nemodificare a politicilor, deși programul se prezintă ca fiind bazat (implicit) și pe alte măsuri punctuale în scopul îndeplinirii obiectivelor bugetare. Strategia este foarte asemănătoare celei prezentate în precedenta actualizare a programului de stabilitate, pe fondul unui scenariu macroeconomic rămas, în mare parte, neschimbat.

(5)

Întrucât programul nu furnizează informații referitoare la utilizarea măsurilor punctuale și a altor măsuri temporare după 2007, nu se poate calcula soldul structural pentru perioada de după 2008 pe baza informațiilor din program. Pornind de la ipoteza că impactul relativ al măsurilor punctuale rămâne neschimbat după 2007, se prevede o creștere a soldului structural calculat în conformitate cu metodologia stabilită de comun acord de la aproximativ – 0,4 % din PIB în 2006 la 0,7 % la sfârșitul perioadei de programare. La fel ca în actualizarea precedentă a programului de stabilitate, obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program este un excedent structural de 0,5 % din PIB, care, conform programului, va fi realizat până în 2008. Aceasta înseamnă cu un an mai târziu decât în actualizarea precedentă. Deoarece OTM este mai ambițios decât pragul minim de referință (estimat la un deficit de aproximativ 1,25 % din PIB), prin îndeplinirea acestuia ar trebui să se asigure o marjă de siguranță pentru cazul apariției unui deficit excesiv. OTM se încadrează în limitele indicate pentru statele membre din zona euro și participante la MCS II din Pactul de stabilitate și de creștere și codul de conduită, fiind mai ambițios decât cel pe care îl presupune nivelul datoriei și creșterea medie potențială a producției pe termen lung.

(6)

Rezultatele bugetare ar putea fi într-o oarecare măsură mai slabe decât cele prevăzute în program. Acest lucru este valabil în special pentru 2007, în principal datorită faptului că proiecțiile bugetare se prezintă ca fiind destul de optimiste și oferă, uneori, detalii insuficiente asupra măsurilor avute în vedere (inclusiv măsurile punctuale din sectorul vânzărilor imobiliare sau preluarea obligațiilor de pensie de la companiile publice, care nu sunt explicate în detaliu). În ansamblu, Belgia are o experiență anterioară pozitivă în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor bugetare nominale, dar, ca și în ultimii ani, este necesară o monitorizare strictă pentru îndeplinirea obiectivului pentru 2007. Controalele viitoare asupra bugetului trebuie să specifice orice măsuri suplimentare necesare. Un rezultat inferior celui vizat pentru 2007 ar avea consecințe și asupra perioadei ulterioare. Începând cu 2008, există, de asemenea, riscul ca măsurile punctuale ajunse la termen să nu fie înlocuite cu măsuri structurale.

(7)

Având în vedere această evaluare a riscurilor, este posibil ca orientarea bugetară din program să nu fie suficientă pentru a asigura realizarea OTM până în 2008, astfel cum se prevede în program. Cu toate acestea, după cum s-a menționat anterior, OTM este mai ambițios decât cel pe care îl presupune nivelul datoriei și creșterea potențială medie pe termen lung. Strategia bugetară se prezintă ca fiind suficientă pentru a obține o poziție bugetară adecvată după 2008, în termeni structurali, în conformitate cu pactul. În plus, orientările bugetare se prezintă ca oferind o marjă de siguranță suficientă pentru a asigura nedepășirea pragului deficitului de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe durata programului. Ritmul de ajustare care ar determina îndeplinirea OTM stabilit de program ar trebui accentuat pentru a corespunde Pactului de stabilitate și de creștere în care se stipulează că, pentru statele membre din zona euro și participante la MCS II, creșterea anuală a soldului structural trebuie să fie de 0,5 % din PIB, ca prag de referință, și că ajustarea trebuie să fie mai accentuată în perioade economice favorabile și poate să fie mai lentă în perioade economice nefavorabile. Astfel, având în vedere riscurile, este posibil ca ritmul ajustării să fie inferior pragului de referință în 2007 și să scadă semnificativ ulterior.

(8)

Programul raportează o datorie de 87,7 % din PIB în 2006, dar aceasta nu include preluarea datoriilor companiei de căi ferate SNCB din 2005 care, conform Eurostat, crește nivelul datoriei cu 1,7 % din PIB pentru același exercițiu bugetar. Prin urmare, estimarea serviciilor Comisiei referitoare la datoria publică brută este de 89,4 % din PIB în 2006, ceea ce se situează cu mult peste valoarea de referință de 60 % din tratat, cu toate că a înregistrat o scădere semnificativă în ultimii ani. În program se prognozează că nivelul datoriei va scădea rapid cu aproximativ 15 puncte procentuale pe durata programului. Având în vedere această evaluare a riscurilor și, în special, riscurile pentru obiectivele bugetare menționate anterior, este posibil ca evoluția nivelului datoriei să fie ușor mai puțin favorabilă decât se prevede în program. Cu toate acestea, ponderea datoriei pare să se reducă, apropiindu-se suficient de valoarea de referință pe parcursul perioadei de programare.

(9)

În Belgia, impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației se situează peste media UE datorită, în mare parte, creșterii semnificative a cheltuielilor cu pensiile ca pondere din PIB în deceniile următoare. Poziția bugetară inițială, cu un excedent primar ridicat, deși mai fragilă decât cea din 2005, contribuie la atenuarea impactului bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației, dar nu este suficientă pentru a acoperi în întregime creșterea substanțială a cheltuielilor. De asemenea, nivelul actual al datoriei publice brute, deși în scădere, se situează încă mult peste valoarea de referință din tratat. Reducerea constantă a nivelului datoriei necesită menținerea unor excedente primare ridicate pentru o perioadă de timp îndelungată, ceea ce ar contribui la reducerea riscurilor asupra viabilității finanțelor publice. În ansamblu, Belgia pare a se confrunta cu un risc mediu în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de stabilitate nu conține o evaluare calitativă a impactului global al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. De asemenea, programul nu furnizează informații sistematice asupra costurilor bugetare directe sau asupra economiilor bugetare rezultate din principalele reforme prevăzute în programul național de reformă, iar proiecțiile bugetare ale acestuia par să ia în considerare implicațiile acțiunilor menționate în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice prevăzute în programul de stabilitate par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. Astfel, ambele programe au în vedere punerea în aplicare progresivă a „pactului de solidaritate între generații ”(un plan cuprinzător de creștere a ocupării forței de muncă și de întărire a siguranței sociale), continuarea reducerii progresive a sarcinii fiscale asupra forței de muncă și luarea de măsuri de stimulare a cercetării și a antreprenoriatului.

(11)

Strategia bugetară din program este în mare măsură conformă cu orientările generale de politică economică din cadrul orientărilor integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește datele necesare prevăzute în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă o serie de lacune în privința datelor obligatorii și a celor opționale (3).

(i)

să asigure îndeplinirea obiectivului bugetar pentru 2007 și să intensifice ritmul ajustării în vederea îndeplinirii OTM ulterior, inclusiv prin reducerea frecvenței măsurilor punctuale;

(ii)

având în vedere nivelul extrem de ridicat al datoriei și creșterea preconizată a cheltuielilor corespunzătoare anumitor categorii de vârstă, să întărească viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, cel puțin prin îndeplinirea OTM, precum și prin punerea în aplicare a reformelor.

24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/7

(1)

La 27 martie 2007, Consiliul a examinat programul de stabilitate actualizat al Spaniei pentru perioada 2006-2009 (2).

(2)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului prevede o diminuare a creșterii PIB-ului de la 3,8 % în 2006 la 3,3 % în medie, în restul perioadei de programare. Fiind evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent, se pare că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere plauzibile. Previziunile programului referitoare la inflație se prezintă, de asemenea, ca fiind realiste. Diferențialul de inflație prevăzut față de zona euro, deși în scădere, rămâne în continuare semnificativ. Deși situația s-ar putea dovedi mai bună pe termen scurt decât prevederile inițiale, aceasta s-ar putea dovedi mai puțin satisfăcătoare pe termen mediu, din cauza dezechilibrelor economiei, în special a gradului tot mai ridicat al îndatorării populației, extinderii deficitului contului curent și posibilității ca perioada îndelungată de succes, pe care o înregistrează sectorul construcțiilor rezidențiale, să ia sfârșit mult mai devreme decât este preconizat în cadrul programului.

(3)

Pentru 2006, previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006 estimau excedentul administrațiilor publice la 1,5 % din PIB, pe deplin în conformitate cu programul de stabilitate actualizat, însă nu corespundeau obiectivului de 0,9 % din PIB stabilit în actualizarea precedentă a programului de stabilitate. Acest rezultat pozitiv decurge din veniturile mult mai ridicate decât se estimase, înregistrate drept consecință a ritmului susținut al creării de locuri de muncă și beneficiile întreprinderilor, care se estimează că ar fi stimulat veniturile provenite din impozitele directe mult peste creșterea nominală a PIB-ului.

(4)

(5)

(6)

Riscurile care ar putea afecta previziunile bugetare din program par a fi destul de limitate. Scenariul macroeconomic care se află la baza actualizării este plauzibil, iar prognozele privind veniturile par să reflecte ipoteze precaute. În privința cheltuielilor, există riscul depășirii plafonului de cheltuieli (la nivelul autorităților regionale) dacă tendințele precedente din domeniul educației și sănătății sunt confirmate.

(7)

Având în vedere această evaluare a riscurilor, orientările bugetare par să fie suficiente pentru a menține OTM pe întreaga perioadă a programului, așa cum se prevede în acesta. În plus, aceasta oferă o marjă de siguranță suficientă pentru a asigura respectarea pragului deficitului de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale în fiecare an. Strategia de politică fiscală pe care o presupune programul este pe deplin în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere.

(8)

Conform estimărilor, datoria publică brută a scăzut sub 40 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB din tratat. Actualizarea prevede o nouă scădere a ponderii datoriei cu 8 puncte procentuale pe perioada programului.

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației din Spania este mult mai mare decât media din UE, datorită în special unei creșteri destul de mari a cheltuielilor cu pensiile ca pondere din PIB în deceniile următoare. Poziția bugetară inițială, care s-a îmbunătățit comparativ cu 2005, contribuie la atenuarea impactului bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației, însă nu este de ajuns pentru a acoperi pe deplin creșterea substanțială a cheltuielilor datorate îmbătrânirii populației. Menținerea unor excedente primare ridicate pe termen mediu și punerea în aplicare a unor noi măsuri destinate diminuării creșterii semnificative a cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației ar contribui la reducerea riscurilor față de viabilitatea finanțelor publice. În ansamblu, Spania pare a se confrunta cu un risc mediu în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de stabilitate conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. Programul furnizează unele informații, deși nu într-un mod sistematic, asupra costurilor bugetare directe sau asupra economiilor bugetare rezultate ca urmare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare par să ia în considerare toate implicațiile acțiunilor menționate în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice prevăzute în programul de stabilitate par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe prevăd creșterea treptată a cheltuielilor publice destinate cercetării și dezvoltării și a investițiilor în infrastructură.

(11)

Strategia bugetară enunțată în program este, în mare parte, conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește informațiile necesare specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și de convergență, programul prezintă toate datele obligatorii și cea mai mare parte a celor opționale (3).

24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/11

(1)

La 27 martie 2007, Consiliul a examinat programul de convergență al Bulgariei pentru perioada 2006-2009.

(2)

(3)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează că evoluția PIB-ului real va rămâne la un nivel ridicat, înregistrând o ușoară creștere de la 5,9 % în 2006 la 6,1 % în medie până la sfârșitul programului. Fiind evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent, se pare că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere plauzibile. Cu toate acestea, dezechilibrele externe accentuate continuă să reprezinte un factor de risc pe termen mediu, în special având în vedere faptul că în 2006 deficitul extern a fost de 16 % din PIB, deși deficitul a fost finanțat pe deplin prin influxuri de ISD. Previziunile programului referitoare la inflație par realiste.

(4)

Pentru 2006, excedentul bugetar al administrației publice este estimat la 3,3 % din PIB în previziunile serviciilor Comisiei din toamna 2006, în comparație cu obiectivul de buget echilibrat stabilit în programul economic de pre-aderare (PEP) din decembrie 2005 și cu un surplus prevăzut de 3,2 % din PIB stabilit în programul de convergență. Faptul că rezultatul bugetar este considerabil mai bun se datorează în special veniturilor, care sunt mai ridicate decât cele prevăzute, având în vedere previziunile prudente referitoare la venituri din PEP, precum și creșterii ridicate a PIB-ului și îmbunătățirii procesului de colectare a veniturilor. În comparație cu previziunile PEP, cheltuielile au scăzut, de asemenea, cu 1 % din PIB, acest lucru reflectând în special scăderea cheltuielilor curente.

(5)

(6)

(7)

În 2007 rezultatul bugetar ar putea fi mult mai bun decât cel prevăzut în program, în timp ce pentru 2008 și 2009 riscurile care planează asupra previziunilor bugetare par a fi relativ echilibrate. Având în vedere rezultatele bune înregistrate cu privire la atingerea obiectivelor bugetare și a previziunilor din normele fiscale pentru 2007 în materie de limitare a cheltuielilor în timpul executării bugetului, un excedent bugetar mai mare pentru 2007 pare a fi realist, deși previziunile pentru venituri pe 2007 ar putea indica anumite riscuri, deoarece scăderea veniturilor ca urmare a reducerii impozitelor nu poate fi compensată pe deplin prin îmbunătățirea respectării normelor fiscale și prin ratele de colectare a impozitelor. Deși nu se furnizează detalii privind strategia de ajustare aplicată începând cu 2008, obiectivele bugetare până la sfârșitul programului par a fi plauzibile în linii mari, cu condiția realizării în 2007 a unui rezultat bugetar mai bun decât cel prevăzut în prezent.

(8)

(9)

(10)

În absența previziunilor pe termen lung privind cheltuielile legate de îmbătrânirea populației, bazate pe ipotezele macroeconomice comune ale CPE/Comisiei, impactul îmbătrânirii populației din Bulgaria nu poate fi evaluat pe o bază comparabilă și solidă, așa cum se procedează pentru alte state membre pentru care astfel de previziuni există. Cu toate acestea, nu se poate exclude impactul important al cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, având în vedere actuala structură demografică. Poziția bugetară inițială, cu un excedent structural semnificativ, contribuie în mare măsură la stabilizarea datoriei, înainte de a lua în considerare atenuarea impactului bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației. Menținerea unor excedente primare ridicate pe termen mediu ar contribui la limitarea riscurilor asupra viabilității finanțelor publice.

(11)

Strategia bugetară enunțată în program este, parțial, conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008. Orientarea programului în materie de politică fiscală este expansionistă în 2007 și ar putea deveni pro-ciclică în perioade de conjunctură favorabilă și riscă să agraveze deficitul extern, deja destul de accentuat. În plus, deși s-au făcut progrese pentru îmbunătățirea viabilității pe termen lung a sistemului de pensii, s-au luat foarte puține măsuri concrete pentru îmbunătățirea eficacității cheltuielilor publice, în special a cheltuielilor în domeniul sănătății, unde există probleme recurente cu privire la monitorizarea și controlarea cheltuielilor și la calitatea serviciilor furnizate.

(12)

În ceea ce privește datele necesare, specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și de convergență, programul prezintă o serie de lacune în privința datelor obligatorii și a celor opționale (2).

(i)

să atingă în 2007 un excedent bugetar mai bun decât cel prevăzut în program și să mențină o poziție fermă pe viitor pentru a spori stabilitatea macroeconomică și pentru a ține sub control deficitul extern accentuat;

(ii)

să consolideze eficiența cheltuielilor publice, în special printr-o reformă a sistemului de sănătate.

24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/15

(1)

La 27 martie 2007, Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Letoniei pentru perioada 2006-2009 (2). La 6 martie 2007, guvernul leton a anunțat un plan care urmărește combaterea inflației. Planul respectiv include o revizuire a obiectivelor bugetare, cu un buget echilibrat în 2007 și 2008 și cu excedent începând din 2009. Cu toate acestea, prezentul aviz al Consiliului are la bază programul de convergență.

(2)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează un ușor declin al economiei, cu o încetinire a ritmului de creștere a PIB-ului real de la 11,5 % în 2006 la 8,0 % în medie pentru restul perioadei programului. Fiind evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent, scenariul menționat se prezintă ca fiind fondat pe ipoteze de creștere plauzibile. Cu toate acestea, există riscuri semnificative în sensul unei evoluții macroeconomice mai puțin favorabile datorate unor dezechilibre externe importante, nivelului ridicat al inflației și acumulării sporite de semne ale supraîncălzirii economiei Letoniei. Previziunile programului referitoare la inflație se prezintă ca fiind ușor optimiste.

(3)

Pentru 2006, deficitul administrațiilor publice este estimat la 1,0 % din PIB în previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006, în comparație cu obiectivul de 1,5 % din PIB stabilit în actualizarea precedentă a programului de convergență. Versiunea actualizată a programului prezintă o estimare a deficitului de 0,4 % din PIB, o cifră plauzibilă, dacă se iau în considerare veniturile mai mari decât cele prevăzute și în ciuda impactului modificărilor bugetare adoptate în octombrie 2006 care au crescut nivelul cheltuielilor cu aproximativ 1,5 % din PIB.

(4)

Obiectivul principal al strategiei bugetare pe termen mediu constă în îmbunătățirea treptată a perspectivelor fiscale și atingerea unui buget echilibrat până în 2010. Acest obiectiv va necesita un efort de consolidare considerabil după scăderea cu aproape 1,5 puncte procentuale din PIB în 2006 și 2007. Ajustarea preconizată pentru anii 2008 și 2009 este identică în ceea ce privește soldul global și soldul primar, respectiv 0,4 și 0,5 puncte procentuale din PIB. În comparație cu actualizarea precedentă, obiectivele bugetare planificate sunt mai riguroase, însă ajustarea rămâne decalată în cadrul unui scenariu macroeconomic mai favorabil. După ajustarea importantă a raportului cheltuieli-PIB în 2007, programul preconizează o consolidare a bugetului în perioada 2008-2009 prin creșterea raportului venituri-PIB cu 0,4 puncte procentuale în fiecare an, menținând totodată raportul cheltuieli-PIB cât mai constant posibil. Se preconizează o creștere a raportului venituri-PIB datorată exclusiv creșterii veniturilor din categoria „altele”, ceea ce reprezintă intrări mai mari de fonduri europene. În consecință, ponderea cheltuielilor pentru componenta formare brută de capital fix este în creștere, compensată în mare parte după 2007 printr-o scădere a cheltuielilor din categoria „altele ”(care în program includ o parte din cheltuielile cu consumul) de puncte procentuale în 2008 și prin transferuri sociale de puncte procentuale în 2009.

(5)

Se preconizează o deteriorare a soldului structural (adică a soldului ajustat ciclic exclusiv măsurile punctuale și alte măsuri temporare), calculat în conformitate cu metodologia stabilită de comun acord, de la un deficit de 1 % din PIB în 2006 la un deficit de din PIB în 2007, precum și o creștere până la un excedent de % până în 2009. Obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program este un deficit structural de 1 % din PIB, pe care programul își propune să îl realizeze în 2008, la fel ca în actualizarea precedentă. Deoarece OTM-ul este mai ambițios decât pragul de referință minim (estimat la un deficit de aproximativ 2 % din PIB), îndeplinirea acestuia ar trebui să determine asigurarea unei marje de siguranță care să împiedice apariția unui deficit excesiv. OTM-ul se încadrează în limitele indicate pentru statele membre din zona euro și participante la MCS II din Pactul de stabilitate și de creștere și codul de conduită și reflectă în mod adecvat ponderea datoriei și creșterea medie a producției potențiale pe termen lung.

(6)

Pentru 2007, riscurile care ar putea afecta proiecțiile bugetare se prezintă ca fiind destul de echilibrate, însă rezultatele bugetare ar putea fi inferioare față de cele prevăzute în program începând din 2008, din cauza unor riscuri asociate scenariului macroeconomic. Strategia bugetară are la bază o creștere a raportului venituri-PIB, precum și reduceri ale raporturilor transferuri sociale-PIB și „alte cheltuieli ”PIB (care, în cadrul programului, includ o parte a cheltuielilor cu consumul), care ar fi putut fi prezentate mai în detaliu, luând în considerare faptul că, în conformitate cu actualizarea, se preconizează introducerea unui cadru formal pe termen mediu privind planificarea și controlul finanțelor publice începând din 2008.

(7)

Având în vedere această evaluare a riscurilor, este posibil ca orientarea bugetară din program să nu fie suficientă pentru a asigura realizarea OTM până în 2008, astfel cum se prevede în program. Cu toate acestea, marja de siguranță asigurată împotriva nerespectării pragului deficitului de 3 % din PIB se prezintă ca fiind suficientă, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe toată perioada programului. Exceptând anul 2007, ritmul de ajustare către realizarea OTM stabilit de program este în mare măsură conform cu Pactul de stabilitate și de creștere care specifică faptul că ajustarea trebuie să fie mai accentuată în perioade economice favorabile și poate fi mai lentă în perioade economice nefavorabile. Cu toate acestea, 2007 este, în mod evident, un an de îndepărtare față de OTM în conjuncturi economice favorabile, ceea ce nu este în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere. O strategie de ajustare structurală mai solidă, concentrată în prima parte a perioadei programului, ar fi necesară pentru a sprijini un proces stabil de convergență macroeconomică și în vederea reducerii riscurilor unei creșteri economice dezechilibrate.

(8)

Conform Pactului de stabilitate și de creștere, atunci când se definește strategia de ajustare destinată îndeplinirii OTM, trebuie luate în considerare „principalele reforme structurale ”cu un impact care poate fi verificat asupra viabilității pe termen lung a finanțelor publice. Strategia bugetară pe termen mediu prevăzută în program reprezintă o abatere temporară de la strategia de ajustare destinată atingerii OTM în 2007. Programul indică o reducere treptată a contribuției fondurilor de asigurări sociale la soldul administrației publice prin reforma actuală a pensiilor, precum și o creștere a contribuției la sistemul de pensii finanțat din al doilea pilon de la 0,4 % din PIB în 2006 la 1,7 % din PIB în 2009. Deteriorarea soldului structural prevăzută de programul în cauză, datorată impactului punerii în aplicare eșalonate a reformei pensiilor, va fi de % din PIB în 2007, urmată de ameliorări de în 2008 și în 2009. Chiar dacă se iau în considerare costurile nete ale reformei sistemului de pensii atunci când se analizează strategia de ajustare către atingerea OTM, ajustarea în 2007 rămâne neconformă cu pactul. Pe de altă parte, proiectele privind reforma sistemului de sănătate și investițiile publice menționate în program nu constituie reforme structurale pe care să se poată baza o abatere temporară, deoarece aceste măsuri nu sunt suficient de detaliate, iar impactul pozitiv semnificativ asupra viabilității pe termen lung a finanțelor publice nu este demonstrat în program.

(9)

Conform estimărilor, datoria publică brută se situa la valoarea de 10,7 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB, prevăzută în tratat. În program se preconizează scăderea ponderii datoriei cu 1,3 puncte procentuale din PIB pe perioada programului pentru a ajunge la 9,4 % din PIB în 2009.

(10)

În Letonia, impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației este mai mic decât media UE, estimându-se o scădere a cheltuielilor corespunzătoare anumitor categorii de vârstă, ca parte din PIB, în deceniile următoare, în urma impactului reducerii cheltuielilor în cadrul reformei sistemului de pensii. Nivelul actual al datoriei brute este foarte scăzut în Letonia, iar îmbunătățirea poziției bugetare structurale conform planificărilor din versiunea actualizată a programului de convergență ar contribui la limitarea riscurilor privind viabilitatea finanțelor publice pe termen lung. În ansamblu, Letonia pare a se confrunta cu un risc scăzut în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(11)

Programul de convergență conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. De asemenea, acesta furnizează anumite informații asupra costurilor bugetare directe sau asupra economiilor rezultate ca urmare a punerii în aplicare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile bugetare din cadrul acestuia iau în considerare în mod explicit implicațiile acțiunilor definite în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice, prevăzute în programul de convergență se prezintă ca fiind conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe preconizează o creștere semnificativă a investițiilor publice, iar programul de convergență oferă detalii suplimentare privind măsurile care trebuie puse în aplicare pentru a îmbunătăți caracteristicile instituționale ale finanțelor publice, inclusiv introducerea cadrului bugetar multianual.

(12)

Strategia bugetară din program este doar parțial conformă cu orientările generale de politică economică din cadrul orientărilor integrate pentru perioada 2005-2008. În special, poziția bugetară preconizată nu contribuie în mod adecvat la promovarea unei viabilități mai mari a balanței externe.

(13)

În ceea ce privește datele necesare prevăzute în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă toate datele obligatorii și cea mai mare parte a celor opționale (3). Cu toate acestea, există anumite inconsecvențe în ceea ce privește tabelul standard 2.

(i)

să reducă riscurile privind instabilitatea macroeconomică prin punerea masivă în aplicare a unor măsuri pentru îndeplinirea în 2007 a unui obiectiv bugetar semnificativ mai bun decât cel prevăzut în program, ca parte a unei strategii de reformă mai ample; în continuarea acestei direcții, să pună în aplicare cât mai curând posibil măsuri pentru intensificarea consolidării dincolo de OTM, în anii următori;

(ii)

să stabilească un cadru pe termen mediu mai clar și mai strict pentru planificarea și controlul finanțelor publice.

24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/19

(1)

La 27 martie 2007, Consiliul a examinat programul de convergență al României pentru perioada 2006-2009.

(2)

România s-a bucurat de o perioadă de creștere economică semnificativă în decursul ultimilor cinci ani, însă PIB-ul său pe cap de locuitor (exprimat în SPC) rămâne la un nivel scăzut, reprezentând 34 % din PIB-ul mediu al UE-25 în 2005. În consecință, domeniile în care România trebuie să recupereze un decalaj rămân numeroase, constituind provocarea majoră a țării pe termen mediu și lung. Stabilitatea macroeconomică s-a îmbunătățit între 2001 și 2005, după cum reiese din scăderea puternică și durabilă a inflației și din consolidarea finanțelor publice. Rata medie a inflației s-a situat la 6,6 % în 2006.

(3)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează o reducere progresivă a creșterii PIB-ului real de la un procent potențial net superior de 8 % în 2006 la unul încă destul de important de 5,9 % în 2009. Fiind evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent, se pare că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere plauzibile. Previziunile programului privind inflația par a fi destul de pesimiste, deoarece acestea estimează o încetinire continuă a creșterii creditelor și a consumului privat care ar putea să nu se producă. Spre deosebire de program, previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006 estimează că deficitul extern se va adânci în continuare în decursul anilor 2007 și 2008, pe baza importurilor care continuă să depășească exporturile, ca rezultat al consumului privat considerabil și a investițiilor mai numeroase.

(4)

Conform previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2006, se estimează că administrațiile publice vor prezenta un deficit de 1,4 % din PIB în 2006, față de obiectivul de 0,7 % din PIB stabilit în Programul economic de preaderare din decembrie 2005. Programul de convergență estimează un deficit de 2,3 % din PIB. Abaterea de la obiectivul inițial se datorează unor cheltuieli suplimentare considerabile, în special cheltuielilor curente datorate, parțial, unei realocări a fondurilor necheltuite destinate investițiilor, ceea ce compensează și chiar depășește creșterea neașteptat de mare a veniturilor.

(5)

Obiectivul principal al programului este acela de a continua consolidarea bugetară, astfel încât să se poată atinge obiectivul pe termen mediu în ceea ce privește deficitul structural (în termeni de ajustare ciclică, exceptând măsurile de derogare și alte măsuri temporare) de 0,9 % din PIB în 2011, și anume după ce perioada de programare se va fi sfârșit. Potrivit programului, deficitul administrației publice ar trebui să se reducă sensibil de la 2,3 % din PIB în 2006 la 2 % din PIB în 2009, după o creștere până la 2,7 % din PIB în 2007. Se așteaptă ca deficitul primar să urmeze o traiectorie asemănătoare și să se fixeze la 1 % din PIB la sfârșitul perioadei de programare.

(6)

(7)

(8)

În anul 2007, riscurile care ar putea afecta previziunile bugetare din program par a fi echilibrate în general, însă rezultatele bugetare ar putea fi mai slabe decât cele prevăzute în program după această dată. În 2007, atât cheltuielile cât și veniturile ar putea fi mai mici decât cele preconizate: în cazul cheltuielilor, este probabil ca proiectele de investiție publică să nu poată fi realizate, iar în cazul veniturilor, previziunile în materie de venituri fiscale generate de activitatea economică par a fi favorabile, fiind într-o oarecare măsură explicate de măsurile puse recent în aplicare în domeniul reformei administrației fiscale. Începând cu anul 2008, strategia bugetară dovedește o lipsă de precizie, având în vedere traiectoria fluctuantă a mai multor componente ale cheltuielilor, precum și o restrângere nefondată a acestora în 2009. Abaterea constatată în decursul ultimilor ani în domeniul cheltuielilor datorată unor frecvente modificări bugetare, nesiguranța legată de valoarea totală a compensației pe care administrațiile publice urmează să o acorde cetățenilor pentru nerestituirea bunurilor naționalizate în timpul regimului comunist și eventualele anulări ale datoriilor pe care întreprinderile publice le au față de administrațiile publice indică existența unui risc de depășire a plafonului de cheltuieli, cu toate că este puțin probabil ca nivelul cheltuielilor prevăzute în materie de investiții să fie atins. De asemenea, surplusul fondurilor bugetare alocate investițiilor ar putea fi consacrat consumului, după cum s-a întâmplat în trecut, ceea ce ar avea un impact negativ asupra calității cheltuielilor publice.

(9)

Având în vedere această evaluare a riscurilor, strategia bugetară a programului nu pare să fie suficientă pentru a garanta realizarea OTM pe parcursul perioadei de programare, așa cum se prevede în program. În plus, se pare că nu există o marjă de siguranță suficientă, astfel încât deficitul să nu depășească pragul de referință de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe toată durata programului. Ritmul de ajustare către realizarea OTM pe care îl presupune programul este în mod clar insuficient, necesitând o întărire semnificativă pentru a fi în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere care specifică faptul că ajustarea trebuie să fie mai accentuată în perioade economice favorabile și poate fi mai lentă în perioade economice nefavorabile. Îmbunătățirea structurală este limitată și concentrată în întregime în ultima perioadă a programului, în special în circumstanțe economice favorabile, prezentând o deteriorare în 2007, în timp ce ajustarea planificată, mai ales pentru anul 2009, nu este susținută prin măsuri.

(10)

Conform estimărilor, datoria publică brută se situa la valoarea de circa 13 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB, prevăzută în tratat. În program se preconizează scăderea ponderii datoriei cu circa 1 punct procentual din PIB pe perioada de programare.

(11)

În absența unor previziuni pe termen lung privind cheltuielile legate de îmbătrânirea populației, pornind de la ipotezele macroeconomice comune emise de CPE/Comisie, nu este posibil să se aprecieze impactul îmbătrânirii populației în România calculat pe o bază comparativă și solidă, așa cum se întâmplă în prezent în cazul celorlalte state membre pentru care au fost realizate astfel de previziuni. Cu toate acestea, nu se poate exclude apariția unui impact semnificativ al îmbătrânirii populației asupra cheltuielilor, având în vedere structura demografică actuală. Poziția bugetară inițială, caracterizată printr-un deficit structural considerabil, nu este suficientă pentru a garanta stabilizarea datoriei, chiar înainte de a lua în considerare impactul pe termen lung al îmbătrânirii populației asupra bugetului. Îmbunătățirea poziției bugetare structurale pe termen mediu va contribui la limitarea riscurilor asupra viabilității finanțelor publice.

(12)

Strategia bugetară enunțată în program este, parțial, conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008. În special, ritmul ajustării bugetare în vederea atingerii OTM este insuficient și ar trebui accelerat în mod semnificativ pe parcursul perioadei de programare. De asemenea, strategia fiscală prezentată în program, în special relaxarea fiscală până în 2007 și consolidarea ulterioară limitată se adaugă îngrijorărilor privind gestionarea cererii, inclusiv celor referitoare la necesitatea de a menține viabilitatea creșterii puternice, de a continua sprijinirea procesului de deflație și de a limita creșterea deficitului extern, care se estimează că a atins 10,3 % din PIB în 2006.

(13)

În ceea ce privește informațiile necesare specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și de convergență, programul prezintă o serie de lacune, atât în privința datelor obligatorii, cât și a celor opționale (2).

(i)

să exploateze perioadele economice favorabile pentru a accelera în mod considerabil ritmul ajustării în vederea realizării OTM, fixându-și obiective bugetare mai ambițioase în 2007 și în anii următori. Îmbunătățirea poziției bugetare structurale pe termen mediu va contribui la limitarea riscurilor asupra viabilității finanțelor publice;

(ii)

să controleze creșterea puternică a cheltuielilor publice și să reexamineze structura acestora, astfel încât să sporească potențialul de creștere și să îmbunătățească planificarea și execuția cheltuielilor publice într-un cadru strict pe termen mediu.

24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/23

24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/26

Denumirea produsului

Descrierea produsului

X

Aria geografică

Dovada originii

Metoda de cultivare

Legătura

Eticheta

X

Reglementări naționale

—

Departamentul Drôme:

—

Departamentul Vaucluse:

—

Cantonul Nyons: Arpavon, Aubres, Châteauneuf-de-Bordette, Condorcet, Curnier, Eyroles, Mirabel-aux-Baronnies, Montaulieu, Nyons, Le Pègue, Piégon, Les Pilles, Rousset-les-Vignes, Saint-Ferréol-Trente-Pas, Saint-Maurice-sur-Eygues, Saint-Pantaléon-les-Vignes, Venterol, Vinsobres,

—

Cantonul Buis-les-Baronnies: Beauvoisin, Benivay-Ollon, Buis-les-Baronnies, Eygaliers, Mérindol-les-Oliviers, Mollans-sur-Ouvèze, La Penne-sur-l'Ouvèze, Pierrelongue, Plaisians, Propiac, La Roche-sur-le-Buis, Vercoiran,

—

Cantonul Remuzat: Montréal-les-Sources, Saint-May, Sahune, Villeperdrix,

—

Cantonul Saint-Paul-Trois-Châteaux: Tulette.

—

Cantonul Malaucène: Brantes, Entrechaux, Malaucène (sectiunea AI),

—

Cantonul Vaison-la-Romaine: Buisson, Cairanne, Crestet, Faucon, Puymeras, Rasteau, Roaix, Séguret, Saint-Marcellin-lès-Vaison, Saint-Romain-en-Viennois, Saint-Roman-de-Malegarde, Vaison-la-Romaine, Villedieu,

—

Cantonul Valréas: Valréas, Visan.

—

Cultura măslinului datează în această regiune din cele mai vechi timpuri și s-a menținut aici deosebit de dinamică până la începutul secolului XX. Decăderea acestei tradiții — provocată, în special, de concurența din partea uleiurilor de semințe — a transformat-o într-o activitate suplimentară. Pentru a evita dispariția acesteia ca urmare a înghețului puternic din iarna anului 1956, cultivatorii s-au mobilizat pentru conservarea patrimoniului pe care îl reprezintă această tradiție. O decizie a tribunalului din Valence din 1968 a recunoscut măslinele negre din Nyons (Olive Noire de Nyons) drept de numire de origine.

—

Măslinele „Tanche ”sunt o varietate tipică pentru această regiune, deosebit de adaptată la clima contrastată din regiune. Grație priceperii și perseverenței cultivatorilor s-a reușit menținerea acestei culturi tradiționale.

24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/30

24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/37

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4566. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. (http://eur-lex.europa.eu)

24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/38

24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/39

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Hauptzollamt Hamburg-Jonas

Süderstraße 63

D-20097 Hamburg

Hauptzollamt Hamburg-Jonas

Süderstraße 63

D-20097 Hamburg

1.

2.

1.

2.

3.

4.

5.

ONIFLHOR

164, rue de Javel

F-75739 Paris Cedex 15

Tél. (33-1) 44 25 36 77

Fax (33-1) 44 54 31 69

AGEA

Via Torino, 45

I-00184 Roma

AVEPA

Centro Tommaseo

Via N. Tommaseo, 67 C

I-35131 Padova

ARTEA

Via San Donato, 42/1

I-50127 Firenze

Agencja Rynku Rolnego

ul. Nowy Świat 6/12

PL-00-400 Warszawa

Tel. (48-22) 661-72-72

Fax (48-22) 628-93-53

IFADAP/INGA

Instituto de Financiamento e Apoio ao Desenvolvimento da Agricoltura e Pescas/

Instituto Nacional de Intervenção e Garantia Agrícola

Rua Fernando Curado Ribeiro, n.o 4 G

P-1600 Lisboa

Tel. (351-21) 751 85 00

Fax (351-21) 751 86 11/2

Pôdohospodárska platobná agentúra

Dobrovičova 12

SK-815 26 Bratislava

24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/42

1.

La data de 17 aprilie 2007, Comisia a primit o notificare privind o concentrare propusă în temeiul articolului 4 și ca urmare a unei cereri motivate efectuate în temeiul articolului 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderea Bridgestone Americas Holding Inc. („Bridgestone”, SUA) dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul Consiliului, controlul asupra întreprinderii Bandag Incorporated („Bandag”, SUA), prin achiziție de acțiuni.

2.

Activitățile întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax [fax nr. (32-2) 296 43 01 sau 296 72 44] sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.4564 — Bridgestone/Bandag, la următoarea adresă:

24.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/43

1.

La 17 aprilie 2007, Comisia a primit o notificare privind o concentrare propusă în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderea The Apollo Group („Apollo”, SUA) dobândește controlul, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul Consiliului, asupra întreprinderii Claire's Stores, Inc. („Claire's”, SUA), prin achiziție de acțiuni.

2.

Activitățile întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei referitoare la o procedură simplificată de tratare a unor anumite concentrări în sensul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii descrise în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax [fax nr. (32-2) 296 43 01 sau 296 72 44] sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.4665 — The Apollo Group/Claire's Stores, la următoarea adresă: