19.4.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 85/1

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

(2007/C 85/01)

Publicarea conferă dreptul de contestare a cererii în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Contestațiile trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data publicării mai sus menționate.

FIȘĂ RECAPITULATIVĂ

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„CEREZA DEL JERTE”

NR. CE: ES/PDO/005/0233/20.2.2002

DOP ( X ) IGP ( )

Această fișă recapitulativă stabilește, cu scop informativ, principalele elemente ale specificației produsului.

1. Serviciul competent din statul membru:

Denumire:

Subdirección General de Calidad y Promoción Agroalimentaria — Dirección General de Industria Agroalimentaria y Alimentación — Secretaría General de Agricultura y Alimentación del Ministerio de Agricultura, Pesca y Alimentación de España

Adresă:

Paseo de la Infanta Isabel, 1

E-28071 Madrid

Telefon

(34-91) 347 53 94

Fax

(34-91) 347 54 10

E-mail:

sgcaproagro@mapya.es

2. Grup:

Denumire:

Sociedad Cooperativa Limitada Agrupación de Cooperativas Valle del Jerte

Adresă:

Ctra. Nacional 110, km 381

E-10614 Valdastillas Cáceres

Telefon

(34-927) 47 10 70

Fax

(34-927) 47 10 74

E-mail:

—

Componența:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( )

3. Tipul produsului:

Clasa 1.6. fructe

4. Specificația:

[recapitularea cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire: „Cereza del Jerte”

4.2. Descriere: Denumirea de origine protejată (DOP) „Cereza del Jerte ”se referă exclusiv la cireșele de masă care se consumă proaspete, făcând parte din varietățile locale „Navalinda”, „Ambrunés”, „Pico Limón Negro”, „Pico Negro ”și „Pico Colorado”, din specia Prunus avium L.

Varietățile de cireșe protejate prin denumirile de origine protejate (DOP) sunt de două tipuri:

Pietroasele („picotas”): varietate „Ambrunés”, „Pico Negro”, „Pico Colorado ”și „Pico Limón Negro”. Cea mai mare parte a producției corespunde acestui tip de cireșe, denumit „picotas”, al căror particularitate esențială este de a se detașa ușor de pe peduncul în momentul culesului,

Cireșele cu peduncul: „Navalinda”.

În ceea ce privește caracteristicile produsului, fructul este de culoare roz, cireșele fiind în mare parte de culoare rubinie sau purpurie. În funcție de varietate, pulpa fructului, proaspătă și crocantă, poate varia între roșu și galben sau crem, iar sucul, între roșu și incolor. Fructele pot avea următoarea formă: reniformă, plată, rotundă sau lunguiață. În funcție de varietate, sâmburele poate varia între mic, mare și foarte mare, având formă sferică sau lunguiață.

Tabelul de mai jos enumără principalele criterii în ceea ce privește conținutul în zahăr (măsurat în grade Brix), forma fructului, dimensiunea minimă și aciditatea (măsurate în miliechivalenți/100 ml de acid malic) pentru fiecare din varietățile protejate.

Tabelul nr. 1

Conținut de zahăr, formă, dimensiune minimă și aciditatea diferitor varietăți protejate de cireșe

Cireșele protejate prin DOP „Cereza del Jerte ”vor fi exclusiv din categoria „extra”, în conformitate cu normele de comercializare aplicabile cireșelor, aprobate prin Regulamentul (CE) nr. 214/2004 al Comisiei din 6 februarie 2004.

4.3. Zona geografică: Aria de producere se situează pe văile muntoase ale regiunii Jerte, în localitățile Ambroz și La Vera, în nordul provinciei Caceres (comunitatea autonomă Extremadura).

Raportul strâns dintre calitate, relieful muntos al localităților în care se află gospodăriile agricole și metoda de producție exclud din aria geografică a DOP terenurile și gospodăriile agricole care se află în afara ariei agricole muntoase determinate după cum urmează:

Valea Jerte: cuprinde toate gospodăriile din aceeași circumscripție municipală, indiferent de altitudinea la care se situează acestea.

Regiunea La Vera: sunt excluse exploatațiile agricole situate la o altitudine mai mică de 500 m.

Valea Ambroz: sunt excluse exploatațiile agricole situate la o altitudine mai mică de 600 m.

Aria de producție coincide cu aria de ambalare și etichetare.

4.4. Dovada originii: Calitatea și originea produsului protejat sunt garantate prin analizele și controalele corespunzătoare efectuate de Consiliul de reglementare pe plantații și în depozitele de expediere înscrise în diferitele registre ale denumirii de origine protejate, în conformitate cu dispozițiile manualului de calitate, precum și cu cele din manualul de proceduri.

După efectuarea controalelor, comitetul de evaluare al Consiliului de reglementare, compus din reprezentanți ai tuturor părților interesate, evaluează rezultatele obținute pentru a adopta o decizie imparțială și obiectivă. În cazul în care comitetul de evaluare decide acordarea dovezii, Consiliul de reglementare acordă plantației respective dovada în cauză.

Ambalajul cireșelor protejate de DOP „Cereza del Jerte ”se va efectua în aria geografică delimitată, în conformitate cu dorința exprimată de grupul solicitant, care consideră că aceasta este o condiție indispensabilă asigurării prezervării calității, garantării trasabilității și controlului în cadrul procesului de certificare.

Procesul ia sfârșit atunci când eticheta numerotată se aplică pe ambalajul produsului certificat corespunzător, garantând astfel originea și calitatea cireșelor. Etichetele se eliberează de Consiliul de reglementare al cărui domeniu de competență este delimitat după cum se menționează în regulamentul său:

competență delimitată la aria de producție, în ceea ce privește teritoriul,

competență delimitată la DOP „Cereza del Jerte”, la fiecare etapă de producție, la procesul de depozitare, ambalare, transport și comercializare, în ceea ce privește produsele,

competență delimitată la numele înscrise în registru, în ceea ce privește persoanele.

Prin urmare, ambalarea se va efectua în aria geografică delimitată menționată la punctul C din caietul de sarcini pentru a asigura trasabilitatea, continuitatea structurii de control în timpul întregului proces și menținerea calității produsului protejat. Astfel, fiind vorba de o regiune muntoasă greu accesibilă, transportul cireșelor ar implica expunerea produselor unor condiții de mediu puțin favorabile, agravate de o durată prea lungă a transportului. Nu există nicio îndoială asupra faptului că unele caracteristici ale produsului ar avea de suferit, afectând astfel calitatea acestuia, definită prin denumirea de origine.

Produsul se comercializează cu o garanție a originii sale, confirmată prin eticheta numerotată sau prin eticheta dublă a Consiliului de reglementare.

4.5. Metoda de cultivare: Cireșele sunt cultivate pe plantații de dimensiuni mici amplasate pe terase, situate pe coline. Exploatațiile au o suprafață medie de 1,6 hectare, fiind constituite din 4-5 parcele de pământ.

Această structură explică de ce majoritatea exploatațiilor folosește o forță de muncă familială pentru a efectua principalele lucrări agricole, precum culesul care este una dintre cele mai grele și exigente lucrări în termeni de asimilare.

Structura plantațiilor este condiționată de faptul că terasele sunt înguste și o mare parte a acestora poate conține numai un singur rând de pomi, echivalentul a 125 de picioare pe hectar, ceea ce reprezintă un grad înalt de extensificare. Coroana se ajustează prin reducerea la următoarele tipuri de forme: trapezoidală (înaltă/joasă), piramidală și standard.

Lucrările se mai fac, în mare parte, cu ajutorul animalelor de tracțiune, în general de trei ori pe an. De asemenea, fertilizarea pământului se face folosind îngrășământul organic din bălegar și buruienile. Elagarea este, în general, lejeră și se limitează la rărire și cârnire.

Tehnicile tradiționale, acumulate de secole, precum și culesul, ambalarea și transportul cireșelor se practică cu mare precauție și fac obiectul unor controale minuțioase, indispensabile pentru ca fructul să-și păstreze toate caracteristicile.

4.6. Legătura: Denumirea „Jerte ”sau „Valle del Jerte ”este strâns legată de cireș. În Spania, un număr mare de consumatori asociază aproape automat regiunea cu cireșele. Această regiune este, prin urmare, cunoscută pentru cireșele sale unice și, în special, pentru cele pietroase („picotas”).

Se crede că cireșul a fost adus în Spania de către arabi și că, odată cu sosirea noilor coloni, după recucerire, cireșul era deja adaptat solului respectiv. Primele dovezi fiabile ale existenței lor datează abia din secolul XIV.

La 2 iunie 1352, un cortegiu de emisari ai regelui se oprește să nopteze într-o localitate din regiune. Aceste personaje ilustre au servit păstrăvi și cireșe, ceea ce demonstrează că aceste fructe erau deja binecuvântate și aveau o calitate demnă de călătorii de neam mare.

Cultura cireșelor se menține și se dezvoltă de-a lungul secolelor care urmează. În secolul XVI, celebrul medic spaniol Luis de Toro se referea la cireșele din Jerte, lăudându-le dimensiunile, culoarea și savoarea.

În secolul XVIII, când castanii spanioli au fost afectați de boala neagră, cireșul a apărut ca o veritabilă alternativă economică. La sfârșitul secolului XVIII și de-a lungul secolului XIX, cultura cireșului devine tot mai populară pe Valea Jerte și în cele două localități vecine.

În primele decenii ale secolului XIX cronicarii afirmă deja că cireșele sunt ceea ce are regiunea mai bun: „cireșele din această regiune sunt cele mai apreciate la Curte…”. De-a lungul acestui secol, cultura cireșelor va lua amploare în fiecare localitate, în așa fel încât la începutul secolului XX această regiune era deja renumită pentru „cireșele delicioase”.

Cele cinci varietăți protejate sunt toate originare de pe Valea Jerte sau de pe văile vecine Ambroz și La Vera. Ele sunt produse exclusiv în această regiune, având în vedere că, până în prezent, toate tentativele de a le cultiva în alte regiuni s-au soldat cu eșec.

Mai mulți autori afirmă că prezența varietăților de cireșe fără peduncul pe Valea Jerte este rezultatul unu proces lung de aclimatizare și de selecție parțial dirijată a diferitor varietăți ale Prunus avium L., specie sălbatică specifică văilor muntoase de secole.

Locuitorii din Jerte au lucrat la ameliorarea speciei prin selecția clonală. O contribuție importantă au avut-o factorii climaterici, precum umiditatea ridicată, chiar și în timpul anotimpului cald, vânturile de pe vale, orientarea, durata medie anuală de însorire, altitudinea, varietatea microclimatului și aciditatea solului.

Structura proprietăților și a condițiilor datorate unei topografii dificile formează un peisaj cu grădini amenajate pe terase mici, uneori chiar minuscule, sprijinite de pereți de piatră care, probabil, se construiesc, în mare parte, fără contribuția mijloacelor mecanice.

Caracteristicile produsului sunt, prin urmare, determinate de utilizarea unui material vegetal specific, adaptat mediului specific Văii Jerte și văilor vecine, dar și de particularitățile metodei de obținere care combină cultura cireșelor și tradițiile culturale care se bazează pe mica proprietate și organizarea familială a gospodăriei. Plantațiile, constituite din parcele de pământ pe terase sunt situate, în general, pe versanți abrupți unde mecanizarea este dificilă, randamentul mic fiind compensat prin calitatea superioară.

4.7. Organism de control:

Denumire:

Consejo Regulador de la Denominación de Origen „Cereza del Jerte“

Adresă:

Pol. Ind. Centro de Empresas.

Carretera Nacional 110, km 381, 400

E-10614 Valdastillas Cáceres

Telefon

(34-927) 47 11 01

Fax

(34-927) 47 11 03

E-mail:

picota@cerezadeljerte.org

Organismul de control al denumirii de origine protejată „Cereza del Jerte ”este conform cu norma EN 45011.

4.8. Etichetare: Denumirea de origine protejată „Cereza del Jerte ”trebuie să figureze, în mod obligatoriu și foarte vizibil, pe ambalajul produsului.

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

(2) Diametrul minim al unei cireșe pentru a putea revendica denumirea de origine protejată „Cereza del Jerte“. Prin urmare, cireșele cu un diametru mai mic de 21 mm nu pot fi comercializate sub această denumire de origine protejată.

19.4.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 85/6

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

(2007/C 85/02)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ RECAPITULATIVĂ

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„KARLOVARSKÉ OPLATKY”

CE NR.: CZ/PGI/005/0381/20.10.2004

DOP ( ) IGP ( X )

Această fișă recapitulativă stabilește, cu scop informativ, principalele elemente ale specificației produsului.

1. Serviciul competent din statul membru:

Nume:

Úřad průmyslového vlastnictví

Adresă:

Antonína Čermáka 2a

CZ-160 68 Praha 6

Telefon

(420) 220 38 31 11

Fax

(420) 224 32 47 18

E-mail:

posta@upv.cz

2. Grup:

Nume:

Sdružení výrobců Karlovarských oplatek

Adresă:

Slepá 517/1

CZ-360 05 Karlovy Vary

Telefon

(420) 353 56 30 06

Fax

(420) 353 56 30 06

E-mail:

obchod@karlovarskapekarna.cz

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) alții ( )

3. Tipul produsului:

Clasa 2.4: Produse de panificație — vafe

4. Specificația:

[recapitularea cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire: „Karlovarské oplatky”

4.2. Descriere: „Karlovarské oplatky ”sunt produse după o rețetă tradițională, sub forma unor discuri plate cu diametrul de aproximativ 19 cm. Vafele sunt formate din două foi subțiri cu relief specific ilustrat care reprezintă, pe cercul exterior, o ramură înfrunzită având o lățime de 33 de mm, dedesubtul căreia se află inscripția circulară „Karlovarské oplatky”, cu o lățime de cel puțin 20 de mm. În centrul vafei este reprezentat un simbol al orașului termal Karlovy Vary — fie fântâna cu izvorul termal, fie capra-neagră care trimite cu gândul la legenda fondării orașului. Printre materiile prime utilizate la producerea vafelor, apa termală medicinală din Karlovy Vary joacă, de asemenea, un rol important pentru determinarea gustului acestora și pentru umezirea foilor. Acestea sunt presărate cu un amestec pe bază de zahăr și alune sau, în funcție de tipul de vafă, cu un amestec cu aromă diferită, cel mai adesea de migdale, cacao, vanilie sau scorțișoară, după care sunt lipite la cald și coapte. Vafele sunt crocante, ușoare, subțiri și rotunde și au suprafața în relief. De asemenea, au un gust și o aromă specifice.

Principalele ingrediente utilizate la producerea „Karlovarské oplatky ”sunt: făină de grâu, apă termală medicinală din Karlovy Vary, grăsimi vegetale, zahăr, lapte, amestec din ou, feculă, praf de copt, unt și, în funcție de tipul vafei, alune descojite, migdale, pudră de cacao, vanilie sau scorțișoară.

Apa termală medicinală din Karlovy Vary, utilizată la producerea „Karlovarské oplatky”, are proprietăți aparte, specifice zonei geografice delimitate. Proprietățile acestei ape conferă vafei caracteristicile sale distincte, în special aspectul crocant și aroma și gustul specifice. Apa termală medicinală din Karlovy Vary este o apă naturală bogată în hidrocarbonați, sulfați și cloruri, care țâșnește la suprafață printr-o falie tectonică de la o adâncime de peste 800 de m, la o temperatură de 73 °C, și care conține litiu, sodiu, potasiu, rubidiu, cesiu, cupru, beriliu, magneziu, calciu, stronțiu, zinc, cadmiu, aluminiu, staniu, plumb, arsenic, antimoniu, seleniu, mangan, fier, cobalt, nichel, fluoruri, cloruri, bromuri, sulfați, hidrocarbonați, carbonați și acid silicic. Această apă este utilizată de secole în Karlovy Vary, cea mai mare stațiune termală cehă, pentru tratarea ulcerului stomacal cronic, a dischineziilor biliare, inclusiv a sindromului postcolecistectomic, a afecțiunilor cronice ale pancreasului și ale ficatului, a calculelor urinare și a gutei. Vafele „Karlovarské oplatky ”sunt ușor digerabile și au un conținut caloric scăzut datorită compoziției lor și, în special, a utilizării apei termale medicinale din Karlovy Vary.

„Karlovarské oplatky ”sunt produse la bucată și sunt ambalate în cutii mici, de câte 5 vafe (125 g), 6 vafe (150 g) sau 8 vafe (200 g).

4.3. Zonă geografică: Zona orașului termal Karlovy Vary.

4.4. Dovada originii: Produsele sunt realizate în conformitate cu dispozițiile în vigoare în materie de fabricare a produselor alimentare iar în cursul procesului de fabricație se aplică sistemul de control HACCP. Producătorii dețin un registru al furnizorilor de materii prime și al cumpărătorilor de produse finite. Pe fiecare produs figurează o indicație privind producătorul. „Státní zemědělská a potravinářská inspekce, inspektorát Plzeň”, oficiul local al autorității naționale competente în materie, verifică respectarea exigențelor din caietul de sarcini.

4.5. Metodă de producție: Vafele „Karlovarská oplatka ”sunt formate din două discuri subțiri cu diametrul de aproximativ 19 cm și care prezintă un relief caracteristic. Aluatul este preparat prin amestecarea ingredientelor menționate mai sus (a se vedea punctul 4.2) cu apă termală proaspătă din Karlovy Vary, grăsimea vegetală fiind topită înainte. Aluatul lichid, bine amestecat și de o culoare ușor gălbuie, care nu crește, deoarece nu conține drojdie (spre deosebire de alte produse de patiserie), se lasă la dospit timp de aproximativ 60 de minute la o temperatură de 20-26 °C, după care se toarnă în rezervorul dispozitivului de coacere rotativ. Foile de vafă se coc la o temperatură de 220 °C în dispozitive de coacere rotative speciale (utilizate în mod normal la prepararea vafelor) în care se toarnă o cantitate de aluat lichid, cu ajutorul cărora se obțin, printr-un procedeu de fabricare tradițional, foi cu o grosime de 2 mm. Acestea se păstrează timp de cel puțin 48 de ore într-o încăpere umedă, umezeala fiind menținută cu ajutorul apei termale medicinale din Karlovy Vary. Aici, foile vafei trebuie aranjate după o tehnică specială sub niște greutăți, pentru a se umezi în mod corespunzător și a nu se deforma. Temperatura din încăpere trebuie să fie de 40 °C, iar umiditatea relativă de 90 %. La încheierea procesului de fabricație, pe cele cele două foi se presară un amestec pe bază de zahăr și alune sau alte arome, în funcție de tipul vafei (a se vedea punctul 4.2), apoi acestea sunt „lipite ”una de alta prin coacere, la o temperatură de 180 °C, pe dispozitive de coacere speciale (utilizate, de obicei, la lipirea vafelor, diferite de dispozitivele de coacere rotative utilizate la fabricarea foilor de vafe, deoarece nu prezintă reliefuri). Pentru obținerea amestecului folosit pentru presărare, diferitele ingrediente sunt mărunțite și amestecate într-o pudră fină, care se aplică manual pe discul inferior într-un strat uniform de maxim 1 mm. Acest disc este acoperit apoi de al doilea disc, după care vafa se pune la copt. Pentru a păstra calitatea și proprietățile specifice ale produsului, este necesar ca prepararea aluatului, coacerea, timpul în care aluatul este lăsat la dospit, precum și lipirea vafelor să se desfășoare în zona geografică delimitată.

4.6. Legătură: Rețeta tradițională (a se vedea punctul 4.2) și apa termală medicinală din Karlovy Vary, obținută din zona geografică delimitată și având proprietăți specifice, conferă vafelor „Karlovarských oplatek ”caracteristicile specifice.

Primele referiri istorice la producerea vafelor „Karlovarských oplatek ”în zona geografică respectivă datează de la jumătatea secolului al XVIII-lea. Acestea menționează, pe de o parte, cele mai vechi unelte din fier folosite la producerea vafelor (oplatnice), păstrate și expuse în prezent la muzeul din Karlovy Vary, și, pe de altă parte, o referință scrisă dintr-o carte publicată în 1788, Karlsbad, Beschrieben zur Bequemlichkeit der hohen Gäste. Vafele „Karlovarských oplatek ”au fost inițial preparate în casă, prima fabrică de vafe cunoscută nefiind, probabil, decât un mic cuptor de bucătărie, aflat în hotelul U zlatého štítu întreținut de Anna Grasmuckova, soția contelui Josef von Bolza, în jurul anului 1810. Se presupune că, până la jumătatea secolului al XIX-lea, cererea de vafe „Karlovarských oplatek ”a fost acoperită aproape în exclusivitate prin produse fabricate în casă.

Primele brutării specializate în fabricarea de vafe „Karlovarských oplatek ”au început să apară pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Cea mai renumită fabrică de vafe, Bayer, ale cărei produse au fost livrate chiar împăratului german Wilhelm I și care au obținut numeroase distincții în cadrul expozițiilor internaționale, a fost creată în 1867. În 1904, existau deja 22 de fabrici care produceau vafele „Karlovarských oplatek ”pe scară mai largă, în cadrul zonei geografice delimitate. La acea vreme, producția de vafe ajungea deja la 4 milioane de bucăți pe an.

Producția și comercializarea vafelor „Karlovarských oplatek ”au avut o perioadă de avânt până la începutul războiului, în 1939. La vremea respectivă, vafele erau produse de 26 de producători specializați din cadrul zonei geografice delimitate, și anume în regiunea orașului termal Karlovy Vary. După cel de-al doilea război mondial, producția a continuat în aproximativ jumătate din aceste fabrici, sub conducerea unor „administratori ai bunurilor naționale”. Ca urmare a naționalizării din 1948 și până în 1989, vafele au fost produse la Karlovy Vary în cadrul fabricilor aparținând întreprinderii naționale Orion.

Odată cu restabilirea economiei de piață, membrii Sdružení výrobců Karlovarských oplatek (Asociația de producători „Karlovarské oplatky”) au reluat tradiția producerii vafelor „Karlovarských oplatek ”în zona geografică delimitată.

Producerea de vafe „Karlovarských oplatek ”continuă de peste două secole în Karlovy Vary. Datorită voinței și muncii minuțioase ale producătorilor locali, acest produs de patiserie popular a devenit o specialitate tradițională a orașului Karlovy Vary.

Vafele „Karlovarských oplatek ”și-au dobândit renumele și notorietatea de-a lungul ultimelor două secole. În cadrul Expoziției Universale de la Paris, din 1900, au obținut o medalie de aur. Mai recent, ca produse cehe tipice, au reprezentat unele dintre cele mai bine vândute produse din pavilionul ceh în cadrul Expoziției Universale EXPO 2000 din Hanovra, astfel cum atestă certificatul comisarului general al Republicii Cehe.

La 1 februarie 1974, denumirea de origine Karlovarské oplatky a fost înregistrată la Registrul ceh al denumirilor de origine, sub numărul de referință 72.

4.7. Organism de control:

Nume:

Státní zemědělská a potravinářská inspekce, inspektorát Plzeň

Adresă:

Jiráskovo náměstí 8

CZ-308 58 Plzeň 8

Telefon

(420) 377 43 34 11

Fax

(420) 377 45 52 29

E-mail:

plzen@szpi.gov.cz

4.8. Etichetare: „Karlovarské oplatky”

Denumirea produsului trebuie să constituie elementul principal al părții frontale a produsului sau al ambalajului acestuia.

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

19.4.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 85/9

(2007/C 85/03)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ RECAPITULATIVĂ

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„PECORINO DI FILIANO”

NR. CE: IT/PDO/005/0279/25.2.2003

DOP ( X ) IGP ( )

Această fișă recapitulativă stabilește, cu scop informativ, principalele elemente ale specificației produsului.

1. Serviciul competent din statul membru:

Denumire:

Ministero delle Politiche Agricole e Forestali

Adresă:

Via XX Settembre, 20

I-00187 Roma

Telefon

(39) 06 481 99 68

Fax

(39) 06 42 01 31 26

E-mail:

qtc3@politicheagricole.it

2. Grup:

Denumire:

Consorzio per la tutela del Pecorino di Filiano

Adresă:

Via Giovanni XXIII

I-85020 Filiano (Potenza)

Telefon

(39) 0971 83 60 10

Fax

(39) 0971 83 60 09

E-mail:

—

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alții ( )

3. Tipul produsului:

Clasa 1.3 — Brânză

4. Specificația:

[recapitularea cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1. Denumire: „Pecorino di Filiano”

4.2. Descriere: „Pecorino di Filiano ”este o brânză cu pastă tare, produsă din lapte de oaie crud integral obținut la unul sau două mulsuri și provenind din aria indicată la punctul 4.3.

Brânza cu pastă semicoaptă are formă cilindrică, fațete netede și partea laterală plană sau ușor convexă. Coaja are urme aurii, tipice împletiturii de nuiele (urmele pot fi și maro închis în cazul produselor maturate) iar suprafața este tratată cu ulei de măsline extravirgin și cu oțet de vin.

Culoarea pastei variază de la alb la galben-pai, aceasta din urmă fiind tipică pentru produsele maturate. Are o textură compactă, cu ochiuri mici dispuse neregulat.

Gustul, inițial delicat și dulce, devine ușor picant la sfârșitul perioadei minime de maturare, după care devine din ce în ce mai pregnant.

Procentajul de grăsime în substanță uscată nu trebuie să fie mai mic de 30 %.

Greutatea variază de la 2,5 la 5 kg, diametrul de la 15 la 30 cm iar înălțimea între 8 și 18 cm.

Produsul este pus în vânzare după o perioadă minimă de maturare de 180 de zile.

4.3. Zona geografică: Producția și prelucrarea laptelui, precum și maturarea brânzei au loc în aria delimitată în caietul de sarcini, care constă în 30 de localități din provincia Potenza (regiunea Basilicata), aflate în Apenini între Monte Vulture și muntele Muro Lucano: acest teritoriu este o zonă vulcanică, cu pășuni naturale bogate în plante aromatice sălbatice.

4.4. Dovada originii: Aria respectivă este de multă vreme producătoare de brânză pecorino. Oieritul se practică aici din perioada cuceririi romane, când animalele erau crescute în special în aria adiacentă Viei Appia, care făcea legătura între cărările de transhumanță denumite „tratturi”.

Ulterior, producția de brânză pecorino a jucat un rol important în economia Regatului Neapolelui, a cărui capitală a devenit principala piață de desfacere a acesteia.

Familia Doria, împroprietărită de către împăratul Carol al V-lea în 1530 cu aria din jurul Monte Vulture, corespunzând în mare parte cu aria Pecorino di Filiano, a pus la punct un sistem de producție și prelucrare a laptelui și lânii: din arhivele exploatației familiei reiese că Filiano, localitate care în 1952 a devenit administrativ independentă de Avigliano, deținea 10 000 de oi, care vara se mutau din câmpia râului Ofanto pe pășunile mai înalte din Valle di Vitalba.

Alimentația ovinelor este reprezentată de pășuni excelente, compuse în principal din zizanie, trifoi, șuvar, păiuș, ovăz sălbatic, sparcetă, cimbru și fenicul sălbatic. Oile se adapă cu apă proaspătă, bogată în săruri minerale provenite din rocile vulcanice ale Monte Vulture. Numai laptele care întrunește aceste condiții este adus la centrul de prelucrare.

Cheagul folosit la coagularea laptelui provine din stomacul iezilor și mieilor și este obținut printr-o metodă riguroasă, descrisă în caietul de sarcini.

Maturarea brânzei și de multe ori procesul de producție în sine, în cazul unităților mici de producție, are loc în grote naturale de travertin sau în subsoluri pentru ca produsul să capete prospețimea și proprietățile organoleptice atât de apreciate.

Dovada originii este confirmată și prin cerințele specifice impuse producătorilor de lapte, producătorilor de brânză, celor care se ocupă de coacerea și/sau de tăierea brânzei: astfel se asigură în orice moment trasabilitatea produsului prin intermediul verificărilor documentare și inspecțiile efectuate de către organismul autorizat.

4.5. Metodă de producție: Laptele folosit la producerea Pecorino di Filiano provine de la ovine din rasele Gentile di Puglia și di Lucania, Leccese, Comisana, Sarda și din încrucișările acestora.

Laptele crud este filtrat și încălzit, în mod tradițional în căldări, până la temperatura de maximum 40 °C și când temperatura produsului se situează între 36 și 40 °C, se adaugă cheagul obținut în mod tradițional, conform caietului de sarcini.

Cașul astfel obținut este zdrobit cu putere cu un pisălog de lemn până se ajunge la bucăți de dimensiunea unui bob de orez.

Aceste bucăți de caș sunt lăsate să stea în zer câteva minute, după care se extrag și se pun în recipiente din trestie sau materiale similare, adecvate pentru produsele alimentare.

Apoi bucățile de caș se presează ușor cu mâna pentru a se extrage zerul rămas. Bucățile se scufundă apoi în zer, timp de 15 minute, la o temperatură maximă de 90 °C.

Brânza se sărează prin adaos de sare sau prin scufundarea în saramură saturată.

Apoi brânza se pune la maturat în grote de travertin sau în subsoluri, la o temperatură constantă de 12-14 °C și la o umiditate relativă de 70-85 %, timp de cel puțin 180 de zile. Începând cu ziua a douăzecea, suprafața produsului poate fi tratată cu ulei de măsline extravirgin și cu oțet de vin.

Pecorino di Filiano se produce pe întreaga durată a anului.

4.6. Legătură: Denumirea acestei brânze de oaie provine de la Filiano, o localitate aflată în provincia Potenza, regiunea Basilicata (fostă Lucania).

Vârfurile de producție sunt primăvara și la începutul verii, pentru a permite oilor să se hrănească pe pășunile excelente de primăvară și de la munte, pentru a face cererii de miei în perioada Paștelui și ca rezultat al fătărilor planificate. Astfel, animalele produc cea mai mare cantitate de lapte când plantele de nutreț de pe pășunea naturală (zizania, trifoiul, șuvarul, păiușul, golomozul, măzărichea, ovăzul sălbatic, sparceta, cimbrul, nalba și feniculul sălbatic) se găsesc în abundență.

Laptele este prelucrat în general în centre mici care prepară cheagul prin metoda descrisă în caietul de sarcini. Această activitate este supusă verificărilor de conformitate. Metoda de obținere păstrează calitățile materiei prime, scoțând la iveală caracteristicile organoleptice optime. Trebuie menționate folosirea laptelui crud, faptul că prelucrarea laptelui trebuie să înceapă în 24 de ore de la primul muls și prepararea cheagului pentru coagularea laptelui.

O altă legătură cu aria este maturarea brânzei în grote de travertin sau în structuri care reproduc aceleași condiții de temperatură și umiditate. Crescătorii de ovine și prelucrătorii care produc Pecorino di Filiano folosesc aceste structuri speciale pentru a conferi produsului prospețimea și caracteristicile organoleptice specifice.

Notorietatea acestei brânze în secolul trecut este atestată prin succesul sagra (festivalului) Pecorino di Filiano, care s-a ținut, fără întrerupere, în ultimii treizeci de ani și a atras deopotrivă producători, specialiști și consumatori.

4.7. Organism de control:

Denumire:

AGROQUALITA

Adresă:

Via Montebello, 8

I-00185 Roma

Telefon

(39) 06 47 82 24 63

Fax

—

E-mail:

agroqualita@agroqualita.it

4.8. Etichetare: În momentul introducerii pe piață, Pecorino di Filiano trebuie identificat printr-un marcaj la cald de formă ovală, care conține litera F, o stea, cuvintele „PECORINO DI FILIANO ”și „denominazione di origine protetta ”(denumire de origine protejată) sau abrevierea „D.O.P.”.

Produsul poate fi comercializat în formă de jumătăți sau sferturi ale bucății întregi certificate.

19.4.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 85/13

Rata de schimb a monedei euro (1)

18 aprilie 2007

(2007/C 85/06)

1 euro=

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3577
JPY	yen japonez	160,77
DKK	coroana daneză	7,4536
GBP	lira sterlină	0,67730
SEK	coroana suedeză	9,2176
CHF	franc elvețian	1,6367
ISK	coroana islandeză	88,44
NOK	coroana norvegiană	8,1100
BGN	leva bulgărească	1,9558
CYP	lira cipriotă	0,5813
CZK	coroana cehă	27,992
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	246,10
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7040
MTL	lira malteză	0,4293
PLN	zlot polonez	3,8078
RON	leu românesc nou	3,3305
SKK	coroana slovacă	33,458
TRY	lira turcească	1,8356
AUD	dolar australian	1,6291
CAD	dolar canadian	1,5386
HKD	dolar Hong Kong	10,6045
NZD	dolar neozeelandez	1,8342
SGD	dolar Singapore	2,0519
KRW	won sud-coreean	1 261,30
ZAR	rand sud-african	9,5950
CNY	yuan renminbi chinezesc	10,4839
HRK	kuna croată	7,4061
IDR	rupia indoneziană	12 341,49
MYR	ringgit Malaiezia	4,6542
PHP	peso Filipine	64,525
RUB	rubla rusească	34,9720
THB	baht thailandez	44,100

(1)

Sursă: rata de schimb de referinţă publicată de către Banca Centrală Europeană.

19.4.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 85/17

Aviz privind certificatele de import și export și certificatele de fixare în avans pentru produsele agricole

(Acest aviz îl înlocuiește pe cel publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 92 din 16 aprilie 2005, p. 2)

(2007/C 85/10)

I. Generalități

Certificatele de import și export și certificatele de fixare în avans, cât și extrasele se eliberează de către autoritățile competente ale statelor membre. Acestea sunt valabile pentru importurile și exporturile care urmează a fi efectuate în oricare stat membru, cu excepția cazurilor speciale prevăzute de normele comunitare.

2.	În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului (1), sâmbetele, duminicile și sărbătorile legale nu sunt zile lucrătoare în ceea ce privește depunerea cererilor sau emiterea certificatelor.

3.	Solicitanții trebuie să completeze doar secțiunile 4, 7, 8, 9, 11, 14, 15, 16, 17, 18 și 20 ale formularului de cerere. Totuși, statele membre pot cere completarea de către solicitanți a secțiunii 1 și, după caz, a secțiunii 5.

Formularul de cerere trebuie completat în formă imprimată în una din limbile oficiale ale Comunității desemnată sau acceptată de către autoritățile competente ale statului membru emitent. Certificatele trebuie completate într-o singură limbă. Totuși, statele membre pot permite completarea de mână a formularului de cerere, cu cerneală și cu litere de tipar.

5.	Cererile și certificatele nu trebuie să poarte vreo ștersătură sau suprascriere. În cazul în care se produce vreo greșeală la completarea formularului, este necesară completarea unei noi cereri sau emiterea unui nou certificat.

6.	Sumele trebuie indicate în cifre în euro; totuși, statele membre care nu fac parte din zona euro pot indica sumele în moneda națională.

Cantitățile sunt indicate:

—

în unități de sistem metric de greutate sau volum, folosind următoarele abrevieri:

—	t pentru tone,

—	kg pentru kilograme,

—	hl pentru hectolitri,

—	în număr de capete pentru animalele vii, după caz.

În cazul în care la secțiunile 7 și 8 ale formularului utilizat pentru importuri sau la secțiunea 7 a cererii pentru exporturi nu există suficient spațiu pentru toate detaliile cerute de normele comunitare, acestea se introduc la secțiunea 20, precedate de un asterisc corespunzând unui alt asterisc inserat la secțiunea 7 sau 8, după caz.

În cazul în care la secțiunea 20 nu există suficient spațiu, toate aceste detalii se introduc la secțiunea 15, precedate de un asterisc corespunzând unui alt asterisc inserat la secțiunea 7 sau 8, după caz.

9.	La secțiunile 7, 8 și 9 ale formularului, trebuie bifată mențiunea „da ”sau „nu”, după caz.

10.

—	În cazurile menționate la articolul 2 litera (a) și articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 al Comisiei (2), nu se prezintă niciun certificat de import.

—	În cazurile menționate la articolul 2 litera (b) și articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, nu se prezintă niciun certificat de export.

—

În cazurile menționate la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, unde importul sau exportul nu are loc în cadrul unor sisteme preferențiale acordate prin certificat, nu se prezintă nici un certificat de export, cu excepția certificatelor de export cu fixarea în avans a restituirii pentru produsele lactate care urmează a fi livrate forțelor armate în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1282/2006.

11.

Exemplu de aplicare a articolului 17 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000:

Ora 13.00 din regulament corespunde orei 13.00 (ora Belgiei):

State membre	Ora locală (iarna și vara)
Germania	ora 13.00
Belgia
Danemarca
Spania
Franța
Italia
Luxemburg
Țările de Jos
Austria
Suedia
Republica Cehă
Ungaria
Malta
Polonia
Slovenia
Slovacia
Irlanda	ora 12.00 (= ora 13.00, ora Belgiei)
Portugalia
Regatul Unit
Bulgaria	ora 14.00 (= ora 13.00, ora Belgiei)
Cipru
Grecia
Finlanda
Estonia
Letonia
Lituania
România

II. Formularele pentru importuri

Secțiunea 7

„Țară exportatoare ”înseamnă țara terță din care produsele sunt expediate în Comunitate.

1.	Indicarea țării sau a grupului de țări exportatoare este necesară atunci când acest lucru este cerut de normele comunitare.

2.	În cazul în care normele comunitare prevăd că menționarea provenienței este obligatorie, trebuie bifată mențiunea „da ”și proveniența produselor trebuie să corespundă cu cea indicată pe certificat. În caz contrar, certificatul este lovit de nulitate.

3.	În alte cazuri, menționarea țării exportatoare este facultativă. Această informație poate totuși fi utilă în scopul aplicării articolului 40 din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 referitor la cazurile de forță majoră.

Secțiunea 8

—	Țara de origine se stabilește în conformitate cu normele comunitare corespunzătoare.

—	Observațiile aplicabile secțiunii 7 se aplică prin analogie.

Secțiunea 14

Produsele trebuie descrise folosind denumirile comerciale generice (de exemplu zahăr) și nu denumirea mărcii comerciale.

Secțiunile 15 și 16

În general, certificatul se solicită și se eliberează pentru toate produsele incluse la o subpoziție din NC. Totuși, în unele cazuri particulare prevăzute de normele comunitare, certificatul se solicită și se eliberează, după caz:

—	pentru produse de la mai multe subpoziții din NC, sau

—	doar pentru o parte a produselor incluse la o subpoziție din NC.

Dacă nu există spațiu suficient pentru a introduce mai multe subpoziții din NC la secțiunea 16, toate subpozițiile trebuie introduse la secțiunea 15, precedate de un asterisc corespunzând unui alt asterisc inserat la secțiunea 16.

Secțiunea 15

—	Descrierea poate fi simplificată în cazul în care conține detaliile necesare pentru a stabili clasificarea produsului în cadrul codului din NC menționat la secțiunea 16.

—	Pentru produsele vitivinicole, descrierea trebuie să includă, printre altele, culoarea vinului sau a mustului, respectiv alb, roșu sau rosé.

Secțiunea 16

Codurile din NC trebuie indicate în întregime. Totuși, în unele cazuri speciale prevăzute de normele comunitare:

—	trebuie menționate codul sau codurile complete din nomenclatura combinată precedate de „ex”, sau

—	codurile trebuie indicate în modul prevăzut de normele comunitare în cauză.

Secțiunea 19

1.	Aceasta trebuie completată în conformitate cu normele comunitare privind toleranța acceptată pentru produsele în cauză.

2.	Cifra zero [0] se indică la secțiunea 19 a certificatului pentru care nu se prevede nicio toleranță în plus.

Secțiunea 20

Aceasta trebuie completată în conformitate cu normele comunitare speciale referitoare la fiecare sector din cadrul organizării comune a pieței.

De exemplu, „Regulamentul (CEE) nr. 936/97 privind carnea de vită și mânzat de calitate superioară”.

III. Formularele pentru exporturi

Secțiunea 7

1.	Indicarea țării sau a grupului de țări de destinație este necesară în cazul în care acest lucru este prevăzut de normele comunitare.

2.	În cazul certificatelor de export cu fixare în avans a dreptului la restituire, numele țării sau al zonei de destinație, după caz, trebuie indicat în această secțiune. Faptul de a indica numele țării sau, după caz, al zonei de destinație nu face această destinație obligatorie.

3.	În cazul în care normele comunitare specifică o destinație obligatorie, trebuie bifată mențiunea „da”, iar produsul trebuie să fie exportat către destinația indicată în certificat.

4.	În cazul în care se aplică articolul 49 din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, țara sau destinația trebuie indicate în această secțiune iar exportul se va face obligatoriu spre această țară sau destinație, în conformitate cu certificatul de export.

5.	În celelalte cazuri, indicarea țării de destinație este facultativă. Această informație poate totuși fi utilă în scopul aplicării articolului 40 din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 referitor la cazurile de forță majoră.

Secțiunile 14, 15 și 16

Aceste secțiuni trebuie completate cu respectarea indicațiilor pentru formularele de import. Chiar și în cazurile speciale prevăzute de normele comunitare în care se autorizează menționarea mai multor subpoziții, produsele destinate exportului trebuie declarate sub un singur cod al nomenclaturii folosite pentru restituire la perfectarea formalităților vamale.

În cazul certificatelor de export cu fixare în avans a restituirii, codul din nomenclator compus din 12 cifre și utilizat pentru restituire trebuie indicat la secțiunea 16, cu excepția cazurilor speciale.

Totuși, în cazurile categoriilor sau grupelor de produse menționate la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, codurile de produse care aparțin aceleiași categorii sau grupe de produse pot figura în cererea de certificat și în certificatul emis.

Secțiunea 19

1.	Aceasta trebuie completată în conformitate cu normele comunitare privind toleranța acceptată pentru produsele în cauză.

2.	Cifra zero [0] se indică la secțiunea 19 a certificatului pentru care nu se prevede nicio toleranță în plus.

În cazul în care există o toleranță în plus pentru taxa de export, însă nu și pentru dreptul la restituire pentru unul și același certificat, toleranța în plus pentru taxa de export trebuie indicată la secțiunea 19, iar la secțiunea 22 se va introduce mențiunea că nu există toleranță în plus pentru dreptul la restituire.

Secțiunea 20

1.	Aceasta trebuie completată în conformitate cu normele comunitare speciale referitoare la fiecare sector de produse.

În cazul în care se aplică articolul 49 din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, una din următoarele mențiuni trebuie adăugate:

(a)	„Крайната дата за подаване на офертите …”, „Поканата за подаване на оферти е издадена от … (име на агенцията)”

(b)	„Fecha límite para la presentación de las ofertas …”, „La licitación procede de … (nombre del organismo)”

(c)	„Konečný termín pro podání nabídek …”, „Oznámení o nabídkovém řízení vydané … (název orgánu)”

(d)	„Frist for indgivelse af tilbud …”, „Licitation fra … (institutionens navn)”

(e)	„Frist zur Angebotsabgabe …”, „Ausschreibung vom … (Bezeichnung der Stelle)”

(f)	„Πρoθεσμία υπoβoλής των πρoσφoρών …”, „Η δημoπρασία πρoέρχεται από … (όνoμα τoυ oργανισμoύ)”

(g)	„Pakkumiste esitamise tähtaeg …”, „Enampakkumise kutse väljastas … (asutuse nimi)”

(h)	„Closing date for the submission of tenders …”, „The invitation to tender is issued by … (name of agency)”

(i)	„Date limite du dépôt des offres …”, „L'adjudication émane de … (nom de l'organisme)”

(j)	„Data limite per il deposito delle offerte …”, „Gara indetta da … (denominazione dell'organismo)”

(k)	„Pēdējais termiņš piedāvājumu iesniegšanai …”, „Konkursu izsludina … (organizācijas nosaukums)”

(l)	„Galutinė paraiškų pateikimo data …”, „Konkursą skelbia … (institucijos pavadinimas)”

(m)	„Ajánlattételi határidő: …”, „A pályázatot a(z) … (ügynökség neve) bonyolítja.”

(n)

(MT)

(o)	„Indieningstermijn aanbiedingen eindigt op …”, „Openbare inschrijving van … (naam instanties)”

(p)	„Ostateczny termin składania ofert …”, „Procedura przetargowa jest prowadzona przez: … (nazwa jednostki)”

(q)	„Date limite para a apresentaçao das propostas …”, „O concurso emana de … (nome do organismo)”

(r)	„Termenul de depunere a ofertelor …”, „Invitaţia de participare la licitaţie este emisă de … (denumirea agenţiei)”

(s)	„Konečný termín predloženia ponúk …”, „Oznámenie o výberom konaní vydané … (názov orgánu)”

(t)	„Datum oddaje ponudb …”, „Javni razpis objavi … (ime organa)”

(u)	„Sista dag för inlämnande av anbud …”, „Anbudsinfordran utfärdas av … (organets namn)”

(v)	„Tarjousten viimeinen jättöpäivä …”, „Tarjouskilpailun on julistanut … (toimielimen nimi)”.

(1) JO L 124, 8.6.1971, p. 1.

(2) JO L 152, 24.6.2000, p. 1.

19.4.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 85/22

LISTA ORGANIZAȚIILOR INTERPROFESIONALE RECUNOSCUTE DIN SECTORUL PISCICOL ȘI CEL DE ACVACULTURĂ

(2007/C 85/11)

Această publicație are la bază articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură (JO L 17, 21.1.2000, p. 33) (Situația la 19.4.2007)

	Име на организацията Nombre y dirección Název a adresa Navn og adresse Name und Anschrift Nimi ja aadress Ονομασία και διεύθυνση Name and address Nom et adresse Nome e indirizzo Nosaukums un adrese Pavadinimas ir adresas Név és cím Isem u indirizz Naam en adres Nazwa i adres Nome e endereço Nume şi adresă Názov a adresa Ime in naslov Nimi ja osoite Namn och adress		Дата на признаване Fecha del reconocimento Datum uznání Dato for anerkendelsen Datum der Anerkennung Tunnustamise kuupäev Ημερομηνία αναγνώρισης Date of recognition Date de reconnaissance Data del riconoscimento Atzīšanas diena Pripažinimo data Elismerés dátuma Data tar-rikonoxximent Datum van erkenning Data dopuszczenia Data de reconhecimento Data recunoaşterii Dátum uznania Datum priznanja Hyväksymispäivä Datum för godkännandet
ESPAÑA
ESP OI-002	AQUAPISCIS		27.8.2002
	C/ General Moscardó, 3 — 5° F
	E-28020 Madrid	Tel. (34) 915 53 06 16
		Fax (34) 915 53 06 64
		E-mail: info@piscicultores.org
	Circunscripción económica o actividad (R.104/2000, art. 13, ap. 6): Nacional
	Medidas de extensión a los no afiliados (R.104/2000, art. 15): no
	Fecha de inicio:
	Fecha de vencimiento:
ESP OI-001	INTERATÚN		26.7.2001
	Carretera del colegio Universitario, 16
	E-36310 Vigo (Pontevedra)	Tel. (34) 986 46 93 01
		Fax (34) 986 46 92 69
		E-mail: info@interatun.com
	Circunscripción económica o actividad (R.104/2000, art. 13, ap. 6): Nacional
	Medidas de extensión a los no afiliados (R.104/2000, art. 15): no
	Fecha de inicio:
	Fecha de vencimiento:
FRANCE
FRA OI-001	Comité Interprofessionnel des Produits de l'Aquaculture C.I.P.A.		24.7.1998
	Rue de Paradis, 32	Tel. (33-1) 40 58 68 00
	F-75010 Paris	Fax (33-1) 40 59 00 19
		E-mail: www.lapisciculture.com
	Zone économique ou activité (R.104/2000 Art. 13§6): France
	Actions d'extensions aux non-membres (R.104/2000 Art.15): non
	Début de validité:
	Fin de validité:
ITALIA
ITA OI-001	Organizzazione Interprofessionale della Filiera Pesca ed acquacoltura in Italia O.I. FILIERA ITTICA		27.8.2002
	Via Emilio de' Cavalieri 7	Tel. (39) 06 85 54 198
	I-00198 Roma	Fax (39) 06 85 35 29 92
		E-mail: filieraittica@federop.it
	Zona economica o attività (art. 13 § 6 del reg. 104/2000): Nazionale
	Estensione ad operatori non membri (art. 15 del reg. 104/2000): no
	Inizio del periodo di validità:
	Fine del periodo di validità:

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

		ISSN 1830-3668
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 85

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 50 19 aprilie 2007

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2007/C 085/01	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	1

2007/C 085/02	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	6

2007/C 085/03	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	9

2007/C 085/04	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul nr. COMP/M.4570 — AREVA/Repower) ( 1 )	12

2007/C 085/05	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul nr. COMP/M.4589 — Delta Lloyd/Erasmus Groep) ( 1 )	12

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
	Comisie
2007/C 085/06	Rata de schimb a monedei euro	13

2007/C 085/07	Opinia Comitetului Consultativ pentru înțelegeri (practici restrictive) și poziții dominante dată cu ocazia celei de-a 381-a întâlniri din 11 octombrie 2004 privind un proiect preliminar de decizie în cazul COMP/C.38.238/B.2 — Tutun brut Spania	14

2007/C 085/08	Opinia Comitetului Consultativ pentru înțelegeri (practici restrictive) și poziții dominante dată cu ocazia celei de-a 382-a întâlniri din 18 octombrie 2004 privind un proiect preliminar de decizie în cazul COMP/C.38.238/B.2 — Tutun brut Spania	15

2007/C 085/09	Raport final al consilierului-auditor în cazul COMP/C.38.238/B.2 — Tutun brut Spania (în conformitate cu articolul 15 din Decizia 2001/462/CE, CECO a Comisiei din 23 mai 2001 privind mandatul consilierilor-auditori în anumite proceduri în domeniul concurenței — JO L 162, 19.6.2001, p. 21)	16

2007/C 085/10	Aviz privind certificatele de import și export și certificatele de fixare în avans pentru produsele agricole (Acest aviz îl înlocuiește pe cel publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 92 din 16 aprilie 2005, p. 2)	17

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2007/C 085/11	Lista organizațiilor interprofesionale recunoscute din sectorul piscicol și cel de acvacultură	22

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisie
2007/C 085/12	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul nr. COMP/M.4593 — voestalpine/Dancke) — Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	24


	(1) Text cu relevanță pentru SEE