29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/1

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Slovaciei pentru perioada 2006-2009.

(2)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează o ameliorare a nivelului de creștere a PIB-ului în termeni reali de la 6,6 % în 2006 la 7,1 % în 2007, urmată de o diminuare până la 5,5 % în 2008, respectiv 5,1 % în 2009. Fiind evaluat în funcție de informațiile disponibile în prezent, acest scenariu pare a fi bazat pe ipoteze de creștere prudente pentru anul 2006 și pe ipoteze de creștere plauzibile pentru restul perioadei programului. Previziunile programului referitoare la inflație se prezintă, de asemenea, ca fiind realiste.

(3)

Pentru 2006, excedentul bugetar al administrației publice este estimat la 3,4 % din PIB în conformitate cu previziunile din toamna anului 2006 ale serviciilor Comisiei, în comparație cu nivelul de 4,2 % din PIB prevăzut de precedenta actualizare a programului de convergență. Randamentul mai mare se datorează unui PIB mult mai puternic, unei creșteri a ocupării forței de muncă, precum și unui nivel mai scăzut față de estimări al cheltuielilor cu dobânzile și al costurilor de reformă a sistemului de pensii. Cu toate acestea, o parte din veniturile suplimentare datorate creșterii surprinzătoare au fost mai degrabă cheltuite decât alocate pentru a accelera reducerea deficitului.

(4)

(5)

Se preconizează o îmbunătățire a soldului structural calculat în conformitate cu metodologia convenită de comun acord de la aproximativ -3,5 % din PIB în 2006 la aproximativ -2,5 % din PIB în 2009. La fel ca în actualizarea precedentă, obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program este realizarea unui nivel al deficitului structural aflat puțin sub 1 % din PIB, pe care programul nu își propune să îl îndeplinească pe perioada de programare, ci până în 2010. Deoarece OTM-ul este mai ambițios decât pragul minim (estimat la un deficit de aproape 2 % din PIB), îndeplinirea acestuia ar trebui să determine asigurarea unei marje de siguranță față de apariția unui deficit excesiv. OTM-ul se încadrează în limitele indicate pentru statele membre din zona euro și MCS II în Pactul de stabilitate și creștere și în codul de conduită, reflectând în mod adecvat ponderea datoriei și creșterea medie a producției potențiale pe termen lung.

(6)

Riscurile care ar putea afecta proiecțiile bugetare se prezintă ca fiind limitate. Riscurile care privesc scenariul macroeconomic sunt, în mare parte, neutre, în timp ce previziunile fiscale par a se baza, în ansamblu, pe ipoteze prudente. Consolidarea fiscală prevăzută în program se sprijină în mod substanțial pe restricționarea cheltuielilor, însă programul nu furnizează informații suficiente privind măsurile de susținere în acest sens (după 2007); în plus, nu s-a impus o schemă obligatorie asupra cheltuielilor pe termen mediu. Pe de altă parte, Slovacia și-a creat un istoric favorabil al realizărilor în anii recenți, deși atingerea obiectivelor bugetare a fost facilitată de o creștere mai mare și de o absorbție a fondurilor UE mai scăzută decât cele estimate.

(7)

(8)

Conform estimărilor, datoria publică brută a atins 33,1 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB, prevăzută de tratat. În program se preconizează scăderea ponderii datoriei cu 3,4 puncte procentuale pe perioada de programare.

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației în Slovacia este mai scăzut decât media din UE, cheltuielile cu pensiile fiind influențate de reforma recentă a sistemului de pensii, care reflectă o creștere limitată comparativ cu multe alte țări. Poziția bugetară inițială constituie un risc pentru viabilitatea finanțelor publice, chiar înainte de a lua în considerare impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației. De aceea, consolidarea finanțelor publice ar contribui la reducerea riscurilor pentru viabilitatea finanțelor publice. În ansamblu, Slovacia pare a se confrunta cu un risc mediu în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de convergență nu conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. Acesta furnizează totuși informații privind costurile sau economiile bugetare directe asociate principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare par să ia în considerare implicațiile acțiunilor subliniate în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice menționate în programul de convergență se prezintă ca nefiind în deplină conformitate cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, cheltuielile prioritare enumerate în program sunt, cu excepția educației, diferite de provocările majore identificate în programul național de reformă. În plus, sprijinul semnificativ pentru educație indicat în programul național de reformă nu reiese în mod evident din bugetul pentru 2007 sau din programul de convergență.

(11)

Strategia bugetară din program este în mare măsură conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește cerințele informaționale prevăzute în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul furnizează toate datele obligatorii, precum și cea mai mare parte din datele opționale (2).

(i)

să exploateze perspectivele de creștere puternică pentru a stimula ajustarea structurală, în scopul de a asigura corectarea deficitului excesiv până în 2007, cu o marjă mai mare, și să accelereze înaintarea către realizarea OTM; și

(ii)

să consolideze caracterul obligatoriu al plafoanelor cheltuielilor pe termen mediu pentru administrația publică centrală.

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/5

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Estoniei pentru perioada 2006-2010.

(2)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează o diminuare a PIB-ului în termeni reali de la un vârf de 11 % în 2006 la 8,25 % în 2007 și la 7,5 % pe an în perioada următoare. Fiind evaluat în funcție de informațiile disponibile în prezent, se pare că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere prudente. Cu toate acestea, direcția unei încetiniri omogene a creșterii, preconizată pe termen mediu, față de ritmul actual care tinde spre o supraîncălzire economică este, în mod evident, supusă riscurilor. Previziunile programului în ceea ce privește inflația par a fi realiste.

(3)

Pentru 2006, excedentul administrației publice este estimat la 2,5 % din PIB în conformitate cu previziunile din toamna anului 2006 ale serviciilor Comisiei, în comparație cu ținta de 0,3 % din PIB stabilită în actualizarea precedentă a programului de convergență. Rezultatul cu mult mai bun, așteptat de asemenea în noua actualizare, provine din reportarea rezultatului mai bun decât se aștepta în 2005 și din creșterea surprinzătoare înregistrată în 2006. Nivelul cheltuielilor a fost mai scăzut decât cel prevăzut în buget.

(4)

Obiectivele principale ale strategiei bugetare pe termen mediu concretizate în program mențin finanțele publice cel puțin în stare de echilibru și asigură o viabilitate pe termen lung în lumina impactului bugetar al îmbătrânirii populației. Strategia bugetară preconizează o scădere a excedentului efectiv al administrațiilor publice de la 2,5 % din PIB în 2006 la aproximativ 1,25 % în 2007-2008 pentru a urca, ulterior, la aproximativ 1,5 % din PIB. Soldul primar va urma o tendință similară, dată fiind ponderea neglijabilă a cheltuielilor cu dobânzile. Scăderea excedentului în 2007 se datorează unei creșteri a raportului cheltuieli-PIB, în timp ce nivelul veniturilor urmează o tendință descendentă. Începând din 2008, nivelul global al veniturilor și al cheltuielilor scade simultan, reflectând, în special, reducerea impozitului pe profit și menținerea creșterii cheltuielilor sub nivelul ascendent al creșterii viguroase a PIB-ului în termeni nominali. Noul program pleacă de la practica utilizată în trecut de a viza sistematic atingerea nivelului zero pentru echilibrul balanței de cont a finanțelor publice (obiectiv care în ultimii ani a fost, de regulă, depășit) și vizează, în schimb, un excedent semnificativ pe toată perioada programului, ceea ce reprezintă un pas înainte drept reacție la condițiile ciclice ale economiei. Comparativ cu actualizarea precedentă, obiectivele stabilite pentru perioada de după 2007 au fost revizuite în sens crescător cu cel puțin 1 punct procentual din PIB pe fondul unui scenariu macroeconomic mai favorabil (și mai realist).

(5)

Se preconizează o scădere a soldului structural (adică soldul bugetar ajustat ciclic, după aplicarea măsurilor punctuale și a altor măsuri temporare), calculat în conformitate cu metodologia convenită de comun acord, cu aproximativ 1 punct procentual ajungând la 0,5 % din PIB în 2007, urmând să crească din nou la peste 1 % din PIB în 2008 și la peste 1,5 % din PIB în 2009 și 2010. La fel ca în actualizarea precedentă a programului de convergență, obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program este realizarea unei poziții echilibrate în termeni structurali, pe care programul își propune să îl mențină de-a lungul perioadei de programare. Deoarece OTM este mai ambițios decât pragul minim (estimat la un deficit de aproximativ 2 % din PIB), atingerea acestuia ar trebui să ducă la îndeplinirea obiectivului de asigurare a unei marje de siguranță pentru cazul apariției unui deficit excesiv. OTM se încadrează în limitele indicate pentru statele membre din zona euro și ERM (MCS) II în Pactul de stabilitate și creștere și codul de conduită și este cu mult mai ambițios decât o implică ponderea datoriei și creșterea potențială medie a producției pe termen lung.

(6)

Riscurile care ar putea afecta previziunile bugetare par a fi, în mare măsură, limitate. Ipotezele macroeconomice ale programului pot fi considerate ca fiind prudente pe perioada de programare. Previziunile privind veniturile din impozite par plauzibile în ansamblu. Cu toate acestea, ar fi mai ușor de realizat o creștere moderată a cheltuielilor, conform previziunilor, dacă, în același, timp, cadrul fiscal de planificare bugetară ar deveni mai restrictiv.

(7)

Ținând seama de această evaluare a riscurilor, orientarea bugetară din program pare a fi suficientă pentru a putea menține OTM în limitele unei marje largi pe toată perioada de programare, așa cum se prevede în program. A fortiori, această orientare oferă o marjă de siguranță suficientă pentru a evita depășirea pragului deficitului de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe perioada de programare. Politica fiscală pe care o implică programul nu este conformă în totalitate cu Pactul de stabilitate și creștere, în sensul că este pro ciclică în momente favorabile pe parcursul anului 2007, când se prevede o scădere a soldului structural de aproximativ 1 % din PIB.

(8)

Se estimează că datoria publică brută a scăzut la 3,7 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB, prevăzută de tratat. În program se preconizează scăderea nivelului datoriei cu încă 2 puncte procentuale pe perioada de programare.

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației în Estonia este printre cele mai mici din UE, estimându-se o scădere a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, ca parte din PIB, în deceniile următoare, sub influența impactului considerabil al reducerii cheltuielilor în cadrul reformei sistemului de pensii. Nivelul actual al datoriei brute este foarte scăzut în Estonia, iar menținerea unor finanțe publice sănătoase, în conformitate cu planificările bugetare pe durata perioadei de programare, ar contribui la limitarea riscurilor privind viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. În ansamblu, Estonia pare a se confrunta cu un risc scăzut în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de convergență conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. În plus, acest raport furnizează anumite informații privind costurile sau economiile bugetare directe ca urmare a reformelor principale prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare iau în considerare în mod explicit implicațiile acțiunilor prezentate în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice, avute în vedere în programul de convergență, par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe pun accentul pe anumite politici fiscale prudente ca element decisiv pentru stabilizarea macroeconomică.

(11)

Strategia bugetară enunțată în program este, în ansamblu, conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește cerințele privitoare la date, specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul furnizează toate datele solicitate, precum și cea mai mare parte din datele opționale (2).

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/9

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Maltei pentru perioada 2006-2009.

(2)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează o creștere a PIB-ului real situată în jurul procentului de 3 % pe durata perioadei programului. Fiind evaluat în funcție de informațiile disponibile în prezent, acest scenariu pare a fi bazat pe ipoteze de creștere favorabile pentru anul 2007 și deosebit de pozitive pentru anii următori, ceea ce se datorează, în special, evoluției pe termen mediu a sectorului extern. Exporturile nete pe termen mediu, mai puțin favorabile decât s-a preconizat în program, ar putea accentua dezechilibrul extern înregistrat în ultimii ani. Previziunile privind inflația par a fi plauzibile.

(3)

Pentru 2006, deficitul administrațiilor publice este estimat la 2,9 % din PIB în previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006, în comparație cu ținta de 2,7 % din PIB stabilită în actualizarea precedentă a programului de convergență. Rezultatele estimate pentru anul 2006 în noua actualizare (2,6 % din PIB) se află sub nivelul planificat în cadrul previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2006 și par a fi plauzibile, dacă se iau în considerare informațiile recente privind creșterea PIB-ului și datele privind lichiditățile finanțelor publice.

(4)

(5)

(6)

Pentru 2007, riscurile care ar putea afecta previziunile bugetare din program par a fi destul de limitate însă rezultatele bugetare ar putea fi mai rele decât cele previzionate în program după această dată. Acest fapt se datorează unei creșteri favorabile a PIB-ului preconizate pentru anul 2007 și unui scenariu deosebit de optimist pentru perioada 2008-2009 care subliniază previziunile actualizării (cu toate că previziunile fiscale pentru acești ani par precaute). În plus, după 2007, nu se furnizează detalii referitoare la strategia de ajustare, ceea ce sporește riscurile legate de consolidarea fiscală planificată.

(7)

Ținând seama de această evaluare a riscurilor, orientarea bugetară din program pare a fi conformă cu o corectare a deficitului excesiv până în 2006, conform recomandării Consiliului. Mai mult, pare să asigure o marjă de siguranță suficientă împotriva nerespectării pragului deficitului de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale cu începere din 2008. În anii de după corectarea deficitului excesiv, ritmul de ajustare care ar determina atingerea OTM-ului stabilit de program este, în linii mari, în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere, care prevede că, pentru statele membre din zona euro și participante la ERM (MCS) II, îmbunătățirea anuală a soldului structural ar trebui să fie de 0,5 % din PIB, ca punct de referință, și că ajustarea ar trebui să fie mai accentuată în perioadele economice favorabile și poate fi mai lentă în perioade economice nefavorabile.

(8)

(9)

(10)

Programul de convergență nu conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. Cu toate acestea, el furnizează informații sistematice privind costurile sau economiile bugetare directe ca urmare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare iau în considerare, în mod explicit, implicațiile acțiunilor evidențiate în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice, menționate în programul de convergență, par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe prevăd punerea în aplicare a reformei sistemului de pensii, în timp ce programul de convergență oferă detalii despre reforma fiscală anunțată în programul național de reformă.

(11)

Strategia bugetară enunțată în program este, în ansamblu, conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește cerințele specificate în codul de conduită privind prezentarea de date pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă anumite lacune, atât în privința datelor obligatorii, cât și a celor opționale (2).

(i)

să realizeze progrese adecvate în vederea atingerii OTM-ului prevăzut în program și să asigure reducerea corespunzătoare a raportului datorie-PIB prin elaborarea strategiei bugetare pe termen mai lung, mai ales în ceea ce privește componenta privind cheltuielile;

(ii)

având în vedere nivelul datoriei publice și creșterea preconizată a cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației, să amelioreze viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice prin atingerea OTM-ului și continuarea progreselor privind conceperea și punerea în aplicare a reformei sistemului de asistență medico-sanitară.

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/13

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Poloniei, pentru perioada 2006-2009.

(2)

(3)

Programul de convergență din ianuarie 2006 a fixat ca obiectiv al soldului administrației publice valoarea de -2,6 % din PIB, previziunile serviciilor Comisiei din toamnă anticipează un nivel de -2,2 % din PIB, în timp ce varianta actualizată a programului de convergență din noiembrie 2006 estimează un nivel de -1,9 % din PIB. Rezultatele mai bune decât cele prevăzute se explică, în principal, prin execuția incompletă a programului de cheltuieli (în special de transferuri sociale și investiții publice), în timp ce nivelul ridicat al veniturilor a fost determinat de o creștere mai mare decât cea prevăzută. Valorile deficitului menționat anterior nu includ costurile reformei sistemului de pensii, estimate la aproximativ 2 % din PIB în 2006, în conformitate cu perioada de tranziție pentru punerea în aplicare a deciziei Eurostat din 2 martie 2004 privind clasificarea sistemelor finanțate de pensii (2), care expiră în primăvara anului 2007. Obiectivul principal al strategiei bugetare prevăzute în cadrul actualizării din noiembrie 2006 este de a corecta deficitul excesiv până în anul 2007, pe baza prevederilor pactului revizuit care autorizează deducerea unei părți a costurilor reformei sistemului de pensii. Pentru anii următori, programul prevede o reducere progresivă a deficitului în vederea atingerii valorii de referință de 3 % din PIB în 2009.

(4)

Se estimează o reducere anuală a deficitului de 0,4 puncte procentuale din PIB (0,3 puncte procentuale dacă se iau în calcul și costurile reformei sistemului de pensii), de la 1,9 % din PIB în 2006 la 0,6 din PIB în 2009. De asemenea, se estimează că excedentul primar va crește de la 0,5 % din PIB în 2006 la 1,7 % din PIB în 2009. În cazul în care se include și impactul deciziei Eurostat menționate anterior, deficitul prevăzut de programul actualizat ar trebui să scadă de la 3,9 % din PIB în 2006 la 2,9 % din PIB în 2009. Se prevede că ajustarea se va baza pe evoluția pozitivă a veniturilor în 2007 (o creștere de 0,6 puncte procentuale din PIB corelată cu un nivel relativ constant al cheltuielilor) și pe reducerea cheltuielilor în perioada 2008-2009 pentru a compensa scăderea semnificativă a veniturilor (o reducere medie anuală a cheltuielilor de 1,6 puncte procentuale, în special în domeniul consumului și al transferurilor sociale, în paralel cu o scădere de 1,2 puncte procentuale, în medie, a veniturilor, datorată diminuării nivelului contribuțiilor sociale, modificărilor aduse sistemului fiscal privind veniturile personale, precum și altor modificări ale sistemului fiscal, care nu sunt întotdeauna menționate explicit). În comparație cu programul anterior, obiectivele de deficit au fost revizuite în sensul scăderii, având în vedere o creștere mai susținută și rezultate mai bune decât cele prevăzute pentru 2006.

(5)

(6)

Rezultatele bugetare ar putea fi inferioare celor prevăzute în program, în special în ultimii ani ai programului. Există incertitudini deloc neglijabile legate de punerea în aplicare efectivă a reformelor avute în vedere, deoarece acestea nu sunt susținute de măsuri specifice care să însoțească restricționarea prevăzută a cheltuielilor. De asemenea, există riscuri care derivă din scenariul macroeconomic optimist pentru ultimii ani ai perioadei de programare. Prin urmare, acțiunile derulate până în prezent nu sunt suficiente, iar măsurile prevăzute ar trebui să fie și mai mult axate pe atingerea obiectivelor menționate.

(7)

În lumina evaluării riscului, strategia bugetară din program nu pare a fi compatibilă cu ajustarea deficitului excesiv până în anul 2007, astfel cum se recomandă de către Consiliu. Obiectivele bugetare nu oferă o marjă de siguranță suficientă în sensul nedepășirii pragului deficitului de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe durata programului. Ritmul ajustării structurale în vederea atingerii OTM prevăzut de program ar trebui să fie mai susținut în perioada ulterioară ajustării deficitului excesiv, profitând de conjuncturile economice favorabile, și corelând aceste eforturi cu adoptarea de măsuri adecvate.

(8)

Conform estimărilor, datoria publică brută a atins nivelul de 42,0 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB, prevăzută în tratat. În program se prognozează că nivelul datoriei va scădea cu 1,4 puncte procentuale pe durata programului. În cazul în care se include și impactul deciziei Eurostat menționate mai sus, datoria publică brută ar crește de la 48,9 % din PIB în 2006 la 50,2 % din PIB în 2009.

(9)

În Polonia, impactul bugetar pe termen lung al fenomenului îmbătrânirii populației este cel mai scăzut din UE, fiind prognozată o reducere a cheltuielilor legate de persoanele în vârstă, ceea ce reprezintă, în parte, o consecință a impactului semnificativ al reducerii cheltuielilor ca urmare a reformei sistemului de pensii — sub rezerva punerii în aplicare integrale a acesteia. Poziția bugetară inițială, deși s-a ameliorat în comparație cu 2005, constituie încă un risc pentru viabilitatea finanțelor publice, fără a lua în calcul și impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației, astfel că eforturile suplimentare de consolidare bugetară prevăzute în cadrul programului ar contribui la reducerea riscurilor asupra viabilității finanțelor publice. În ansamblu, Polonia pare a se confrunta cu un risc scăzut în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de convergență conține o evaluare calitativă a impactului global al reformelor menționate în raportul de punere în aplicare din octombrie 2006 privind programul național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. De asemenea, acesta furnizează anumite informații despre costurile bugetare directe sau economiile rezultate ca urmare a punerii în aplicare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile bugetare din cadrul acestuia par a lua în considerare implicațiile acțiunilor definite în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile în domeniul finanțelor publice prevăzute în programul de convergență par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. Astfel, ambele programe au în vedere armonizarea sistemului asigurărilor sociale ale agricultorilor cu sistemul național general, armonizarea progresivă a prestațiilor de invaliditate cu sistemul de pensii revizuit și punerea în aplicare a unui pachet de servicii medicale garantate.

(11)

Strategia bugetară din program este, în parte, conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008. În special, acțiunile derulate în vederea ajustării deficitului excesiv nu par a fi adecvate.

(12)

În ceea ce privește informațiile necesare specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă toate datele solicitate și cea mai mare parte a celor opționale (3).

(i)

să asigure corectarea deficitului excesiv până în 2007, în conformitate cu noua recomandare în sensul articolului 104 alineatul (7);

(ii)

profitând de perioadele economice favorabile, folosind toate veniturile suplimentare pentru reducerea deficitului, să accelereze ritmul ajustării în vederea atingerii OTM, ulterior corectării deficitului excesiv, prin elaborarea și punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare, în special în ceea ce privește reducerea cheltuielilor, măsuri necesare în vederea realizării ajustării preconizate;

(iii)

să mențină rezultatele reformei sistemului de pensii.

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/17

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Suediei, care cuprinde perioada 2006-2009.

(2)

Scenariul macroeconomic de la baza programului prevede o creștere reală a PIB-ului de la 4,0 % în 2006 la 3,0 % în medie până la sfârșitul programului, rămânând totuși aproape de potențialul său. O evaluare în comparație cu informațiile disponibile în prezent arată că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere plauzibile, creșterea în 2006 fiind poate chiar mai mare. De asemenea, se pare că și previziunile programului în ceea ce privește inflația sunt realiste.

(3)

Pentru 2006, excedentul public general este estimat la 2,8 % din PIB în prognoza din toamna anului 2006 a serviciilor Comisiei, în comparație cu un rezultat de 0,9 % prevăzut în actualizarea precedentă a programului de convergență; diferența reflectă, în principal, un efect de bază care rezultă din excedentul mult mai ridicat decât se preconizase în 2005. Pe baza datelor disponibile referitoare la lichidități se pare că, datorită atât reducerii cheltuielilor primare cât și creșterii veniturilor din impozite, excedentul pe 2006 a fost probabil mai ridicat decât în prognoza serviciilor Comisiei.

(4)

Programul actualizat confirmă că un excedent bugetar de aproximativ 2 % din PIB pe parcursul ciclului rămâne principala normă fiscală, însoțită de stabilirea de plafoane multianuale pentru cheltuieli. În Actul privind politica fiscală din primăvara anului 2007, guvernul va reevalua actualul obiectiv pentru excedentul general, luând în considerare decizia Eurostat cu privire la clasificarea sistemelor de pensii finanțate din al doilea pilon (2). După expirarea perioadei de tranziție pentru punerea în aplicare a acestei decizii (primăvara 2007), excedentul va scădea cu aproximativ 1 % din PIB în fiecare an, iar indicele îndatorării brute va cunoaște o schimbare ascendentă cu aproximativ 0,5 % din PIB. Strategia bugetară prezentată în actualizare prevede o scădere a excedentului în 2007 (de la 3,0 % din PIB în 2006 la 2,4 %), iar apoi preconizează o revenire progresivă (la 3,1 % în 2009); excedentul primar urmează o cale similară. Atât raportul cheltuieli-PIB cât și cel venit-PIB înregistrează o tendință descendentă pe întreaga perioadă a programului. Strategia este, într-o oarecare măsură, concentrată asupra ultimei părți a programului, reducerile de impozite din 2007 fiind doar parțial finanțate. În comparație cu actualizarea precedentă, traiectoria de adaptare pentru excedent (o scădere inițială urmată de o revenire treptată) este similară, dar cu o capacitate de finanțare netă mai ridicată pe întreg parcursul programului.

(5)

Excedentul structural (respectiv a soldului excedentului ajustat ciclic, cu excepția măsurilor de derogare și a altor măsuri temporare), calculat conform unei metodologii stabilite de comun acord, este preconizat să rămână peste 2 % din PIB pe întreaga perioadă a programului, avându-se în vedere necesitatea asigurării unei viabilități pe termen lung a finanțelor publice. La fel ca în actualizarea precedentă a programului de convergență, obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program corespunde obiectivului menționat anterior de atingere a unui excedent bugetar de 2 % din PIB în medie pe durata ciclului economic (adică în termeni structurali), pe care programul încearcă să îl mențină pe întreaga sa perioadă. OTM fiind sensibil mai ambițios decât pragul minim (estimat la un deficit structural de aproximativ 1 % din PIB), atingerea acestuia ar trebui să determine asigurarea unei marje de siguranță care să împiedice apariția unui deficit excesiv. OTM este, de asemenea, mai ambițios decât cel pe care îl presupune nivelul datoriei și creșterea potențială medie pe termen lung.

(6)

Riscurile pentru prognozele bugetare din program par, în linii mari, echilibrate începând cu 2007. Perspectiva macroeconomică și prognozele în domeniul veniturilor din impozite par să reflecte ipoteze plauzibile, în ciuda unei anumite nesiguranțe cu privire la rezultatele viitoare în ceea ce privește fiscalitatea pe plus-valori. În sprijinul obiectivelor legate de cheltuieli vin rezultatele pozitive înregistrate în trecut datorită pragurilor pentru cheltuieli menționate mai sus.

(7)

În lumina acestei analize a riscului, orientările bugetare ale programului par să fie suficiente pentru a menține OTM pe întreaga perioadă a programului, așa cum se prevede în acesta. În plus, programul asigură o marjă de siguranță suficientă împotriva nerespectării pragului deficitului de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe perioada programului. Cu toate acestea, există riscul ca politica fiscală a programului să devină prociclică în 2007 caz în care, conform așteptărilor, perioada de conjunctură favorabilă ar trebui să continue. Acest fenomen nu ar fi conform cu Pactul de stabilitate și creștere.

(8)

Se estimează că datoria publică brută a scăzut la 46,5 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință a PIB-ului prevăzută în tratat, de 60 %. În program se preconizează scăderea în continuare a ponderii datoriei cu 13,5 puncte procentuale pe perioada programului.

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației din Suedia este mai mic decât media din UE, iar cheltuielile cu pensiile ar trebui să rămână relativ stabile pe termen lung ca procent din PIB datorită impactului considerabil pe care îl are sistemul de pensii cu privire la reducerea cheltuielilor. Poziția bugetară inițială cu un excedent primar ridicat contribuie la scăderea datoriei brute și la acumularea de active. Menținerea unor finanțe publice sănătoase, alături de existența în continuare a unui excedent, conform planurilor, ar contribui la reducerea riscurilor față de viabilitatea finanțelor publice. În ansamblu, se pare că Suedia se confruntă cu un risc scăzut în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de convergență conține o analiză calitativă a impactului general al raportului de punere în aplicare din noiembrie 2006 a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. În plus, programul furnizează informații sistematice despre economiile sau cheltuielile bugetare rezultate direct ca urmare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare par să ia în considerare toate implicațiile asupra finanțelor publice pe care le au acțiunile stabilite în programul național de reformă. Măsurile din domeniul finanțelor publice, preconizate în programul de convergență par să fie conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe prevăd punerea în aplicare a unei serii de măsuri de creștere a ofertei de forță de muncă.

(11)

Strategia bugetară enunțată în program este, în mare parte, conformă cu orientările generale ale politicii economice cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește datele necesare, specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă o serie de lacune în privința datelor obligatorii și a celor opționale (3).

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/20

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Regatului Unit pentru perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2006/2007 și exercițiul financiar 2011/2012 (2).

(2)

Programul cuprinde două scenarii macroeconomice: un scenariu central și unul alternativ, care se bazează pe o tendință de creștere cu 0,25 % mai redusă decât în cazul scenariului central. Previziunile privind finanțele publice din versiunea actualizată a programului de convergență se bazează pe al doilea scenariu, mai prudent decât scenariul central și care este considerat drept scenariul de referință pentru prezenta evaluare. Se preconizează o creștere a PIB-ului real de 2,75 % în 2006 și 2007, cu stabilirea la o medie de 2,5 % pe parcursul restului perioadei de programare. Fiind evaluat în funcție de informațiile disponibile în prezent, se pare că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere plauzibile. Previziunile privind inflația, în privința căreia se prevede o scădere de la 2,5 % în 2006 la 2 % începând cu 2007, par să fie pesimiste pe termen scurt, dar totuși plauzibile, în lumina rezultatelor publicate recent.

(3)

Pentru 2006/2007, deficitul administrațiilor publice este estimat la 3 % din PIB în conformitate cu previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006. Prezenta versiune actualizată a programului de convergență preconizează un deficit de 2,8 % din PIB pentru același an, ceea ce implică menținerea, până la încheierea exercițiului financiar, a tendințelor recente de creștere viguroasă a veniturilor și de ritm mai scăzut de creștere a cheltuielilor.

(4)

Obiectivele-cheie ale politicii fiscale, astfel cum au fost identificate în actualizarea programului de convergență, urmăresc asigurarea viabilității pe termen lung, egalitatea între generații și în cadrul aceleiași generații și, în acest sens, sprijinirea politicii monetare, permițând în special factorilor de stabilizare automată să faciliteze evoluția economică. Programul preconizează o reducere a deficitului la o valoare mai mică de 3 % din PIB până în 2006/2007 (2,8 %) și la 1,4 % din PIB până la sfârșitul perioadei de previzionare, în 2011/2012. Se preconizează o reechilibrare a soldului primar (estimat ca un deficit de 0,6 % din PIB în 2005/2006) până în 2008/2009 și atingerea unui excedent de 0,7 % din PIB până în 2011/2012. Ajustarea bugetară este repartizată în mod egal între venituri și cheltuieli pe parcursul perioadei de previzionare. Se preconizează o creștere a ponderii veniturilor în primii doi ani ai perioadei de previzionare, determinată parțial de măsuri discreționare. În ceea ce privește cheltuielile, se preconizează o ajustare semnificativă începând cu 2008/2009, prin intermediul unei moderări a creșterii cheltuielilor curente. Se estimează o stabilizare a investițiilor publice la 2,25 % din PIB după 2006/2007, astfel cum sunt definite în programul de convergență (3), astfel încât, începând cu 2007/2008, se preconizează utilizarea integrală a deficitului la finanțarea investițiilor publice. Strategia de ajustare este conformă, în linii mari, cu cea preconizată în cadrul actualizării din 2005, pe fondul unei perspective macroeconomice mai favorabile pe termen scurt.

(5)

Se preconizează o îmbunătățire a soldului structural (adică a soldului bugetar ajustat ciclic, exceptând măsurile de derogare și alte măsuri temporare), calculat în conformitate cu metodologia stabilită de comun acord, de la 2,5 % din PIB în 2006/2007 la circa 1,25 % din PIB în ultimul an al perioadei de programare, 2011/2012. Pe baza acestor previziuni, ritmul ajustării este mai accelerat între 2006/2007 și 2008/2009, dar se reduce ulterior. Precum în cazul actualizării din 2005, nu se specifică un obiectiv pe termen mediu (OTM) cantitativ pentru soldul structural. Programul se referă la obiectivele fiscale în temeiul normelor interne, care sunt conforme cu stabilizarea raportului datorie-PIB la un nivel relativ scăzut, dar care asigură numai în anumite situații o marjă de siguranță cu privire la pragul de deficit al administrațiilor publice de 3 % din PIB.

(6)

Riscurile care afectează previziunile bugetare din program par să fie, în ansamblu, echilibrate până în 2007/2008, dar rezultatele bugetare ar putea fi mai slabe decât cele previzionate în programul următor, în funcție de implementarea controlului cheltuielilor. Creșterea preconizată a raportului impozite-PIB se bazează, în parte, pe factori relativ volatili, precum profitul provenit din sectoarele financiar și al producției de petrol. Cu toate acestea, dezvoltările economice recente, inclusiv un nivel ridicat al rentabilității, par să sprijine estimări relativ optimiste privind veniturile. Începând cu 2008/2009 însă, realizarea obiectivelor de reducere a deficitului prevăzute în program va depinde de punerea în aplicare a previziunilor privind moderarea estimată a creșterii cheltuielilor și de o monitorizare activă, destinată consolidării limitării cheltuielilor. Punerea în aplicare completă a reducerii creșterii cheltuielilor în raportul global de analiză a cheltuielilor va fi esențială pentru îndeplinirea obiectivelor programului. Autoritățile din Regatul Unit au anunțat în prealabil o reducere a bugetului alocat câtorva departamente mai mici și s-au angajat să efectueze reduceri anuale efective cu 5 % ale bugetelor administrațiilor publice și să economisească în mod rentabil. Cu toate acestea, cea mai mare parte din moderarea cheltuielilor începând cu 2008/2009 nu se concretizează, deocamdată, prin alocări bugetare specifice, deoarece acestea trebuie să fie confirmate în cadrul raportului de analiză globală a cheltuielilor, prevăzut a fi realizat în iulie 2007 de către autorități, care va conține planuri stricte privind cheltuielile până în 2010/2011. Rezultatele monitorizării active destinate consolidării limitării cheltuielilor sunt pozitive.

(7)

Ținând seama de această evaluare a riscurilor, orientarea bugetară din program pare să fie, în ansamblu, conformă cu obiectivele de corectare a deficitului excesiv până în 2006/2007, în conformitate cu recomandarea Consiliului. Cu toate acestea, orientarea bugetară asigură o marjă de siguranță suficientă pentru a evita ca deficitul să depășească pragul de referință de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale, numai în jurul anilor 2009/2010, când previziunile depind de rezultatul raportului de analiză globală a cheltuielilor. Ritmul consolidării fiscale enunțat de program ar trebui, prin urmare, să fie consolidat în anii următori corectării deficitului excesiv.

(8)

Se estimează o creștere treptată de-a lungul perioadei de previzionare a ponderii datoriei brute, care, fiind de 42,1 % din PIB în 2005/2006, se situează cu mult sub valoarea de referință din tratat, de 60 % din PIB, pentru a ajunge cu puțin peste 44 % din PIB în 2008/2009. Prin urmare, se preconizează o stabilizare a ponderii și, ulterior, o scădere a acesteia, la sfârșitul perioadei de programare.

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației în Regatul Unit se apropie de media UE. Cheltuielile cu sistemul de pensii prezintă creșteri întrucâtva mai limitate decât media din UE, în parte datorită faptului că, în mod tradițional, Regatul Unit recurge mai mult decât alte țări din UE la sistemele de pensii private. Reformele propuse în domeniul dispozițiilor privind sistemul de pensii provin din preocuparea ca aceste dispoziții să nu devină necorespunzătoare în viitor. Aceste reforme urmăresc să încurajeze economisirile private pentru pensie și creșterea bugetului alocat pensiilor publice, determinând astfel o creștere a cheltuielilor cu sistemul public de pensii mai mare decât cea previzionată anterior; reforma include, de asemenea, o creștere progresivă a vârstei începând de la care se acordă dreptul la pensie publică. Poziția bugetară inițială, deși ușor îmbunătățită față de 2005, constituie în continuare un risc pentru viabilitatea finanțelor publice, dacă nu se produce o reducere semnificativă a deficitului pe termen mediu, chiar înainte de a lua în considerare impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației. Consolidarea finanțelor publice prin întărirea poziției bugetare într-un ritm mai accentuat decât cel prevăzut de programul de convergență ar contribui astfel la reducerea riscurilor care afectează viabilitatea finanțelor publice. În ansamblu, Regatul Unit pare a se confrunta cu un risc mediu în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de convergență conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. În plus, programul furnizează informații sistematice cu privire la costurile sau economiile bugetare rezultate direct ca urmare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare iau în considerare în mod explicit implicațiile acțiunilor menționate în programul național de reformă. Măsurile din domeniul finanțelor publice care sunt menționate în programul de convergență par să fie conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe urmăresc punerea în aplicare treptată a obiectivelor guvernamentale de sporire a eficienței și a rentabilității în sectorul prestării de servicii publice, în timp ce previziunile privind finanțele pe termen lung includ costul estimat al reformei propuse a sistemului de pensii.

(11)

Strategia bugetară enunțată în program este în ansamblu conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește cerințele specificate în codul de conduită privind prezentarea de date pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă lacune, atât în privința datelor obligatorii, cât și a celor opționale (4).

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/24

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/27

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4585. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. (http://eur-lex.europa.eu)

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/27

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4554. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. (http://eur-lex.europa.eu)

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/28

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4503. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. (http://eur-lex.europa.eu)

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/28

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4502. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. (http://eur-lex.europa.eu)

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/29

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4547. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. (http://eur-lex.europa.eu)

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/29

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4571. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. (http://eur-lex.europa.eu)

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/30

(1)

articolul 1 alineatul (8) din protocol modifică articolul 16 din Convenția Europol, care stipulează faptul că Europol stabilește mecanismele adecvate de control pentru a permite verificarea legalității recuperării din sistemele computerizate a informațiilor colectate prevăzute la articolele 6 și 6a din Convenția Europol, astfel cum au fost modificate de protocol,

(2)

datele furnizate de statele membre și terți pentru includerea în fișierele de analiză și în sistemul informatic și care sunt procesate în conformitate cu articolul 3 din Actul Consiliului din 3 noiembrie 1998 de adoptare a normelor aplicabile fișierelor de analiză (4) și în conformitate cu articolul 6a din Convenția Europol, astfel cum a fost adăugat de protocol, vor face în mod egal obiectul mecanismului de control prevăzut la articolul 16 din Convenția Europol, astfel cum a fost modificat,

1)

un număr unic de referință referitor la recuperare sau tentativa de recuperare,

2)

componentele sistemului computerizat de informații colectate, prevăzut la articolele 6 și 6a din Convenția Europol care au fost accesate sau consultate,

3)

identificarea utilizatorului,

4)

data și ora recuperării sau consultării, inclusiv tentativele de recuperare,

5)

după caz, fișierul de analiză sau fișierele relevante,

6)

identitatea persoanei sau persoanelor ale căror date au fost investigate sau accesate și afișate sau identificarea înregistrării recuperate.

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/32

(a)

„grup de analiză ”reprezintă grupul în care sunt reuniți participanții la un proiect de analiză, după cum se menționează în articolul 10 alineatul (2) din Convenția Europol;

(b)

„înțelegere ”reprezintă acordul între Europol și o terță parte privind reglementarea asocierii celei din urmă la activitățile unui grup de analiză;

(c)

„asocierea ”experților terților la activitățile unui grup de analiză reprezintă faptul că acești experți au dreptul să participe la întâlnirile grupului de analiză, să fie, la cerere, informați de Europol cu privire la evoluția dosarului care face obiectul analizei, să primească și să transmită, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile, rezultatele analizei care privesc terța parte pe care îl reprezintă;

(d)

„terță parte ”reprezintă un stat sau un organism terț, așa cum este definit în articolul 10 alineatul (4) din Convenția Europol.

(a)

să participe la întâlnirile grupului de analiză și

(b)

să fie informați de Europol, la cerere, cu privire la evoluția dosarului care face obiectul analizei și

(c)

să primească rezultatele analizei care privesc terța parte pe care o reprezintă; transmiterea rezultatelor se face în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) și articolul 18 alineatul (4) din Convenția Europol, cu dispozițiile relevante ale acordurilor de cooperare și confidențialitate, cu articolul 5 alineatul (5) din Actul Consiliului din 12 martie 1999 privind adoptarea normelor de transmitere a datelor cu caracter personal de către Europol unor state și organisme terțe (2), și cu consimțământul prealabil al statului membru care a comunicat datele în cauză; și

(d)

să transmită mai departe rezultatele analizei numai cu acordul prealabil al membrilor implicați și cu respectarea dispozițiilor relevante ale acordurilor de cooperare și confidențialitate.

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/35

(a)

„echipe de investigare comune ”reprezintă echipa de investigare comună în conformitate cu articolul 3a din Convenția Europol.

(b)

„unitate națională ”reprezintă singurul organism de legătură între autoritățile naționale competente și Europol în conformitate cu articolul 4 din Convenția Europol.

(c)

„autorități competente ”reprezintă toate organismele publice existente în statele membre care răspund în conformitate cu legea națională de prevenirea și combaterea criminalității în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din Convenția Europol.

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/37

(1)

În conformitate cu articolul 32a din Convenția Europol, în baza propunerii directorului Europol, Consiliul de administrație, cu o majoritate de două treimi din membrii săi, stabilește norme de acces la documentele Europol pentru orice cetățean din Uniune și orice persoană fizică sau juridică care are domiciliul sau sediul social într-un stat membru, ținând seama de principiile și limitele stabilite în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind accesul publicului la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, adoptat în temeiul articolului 255 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.

(2)

Tratatul privind Uniunea Europeană (denumit în continuare „Tratatul UE”) consacră noțiunea de transparență în articolul 1 al doilea paragraf, în conformitate cu care tratatul marchează o nouă etapă în procesul de creare a unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei, în care deciziile sunt luate în modul cel mai transparent posibil și cât mai aproape posibil de cetățean.

(3)

Transparența garantează beneficiul unei mai mari legitimități, eficacități și responsabilități din partea administrației față de cetățeni într-un sistem democratic. Transparența contribuie la consolidarea principiilor democrației și la respectarea drepturile fundamentale, astfel cum se prevede în articolul 6 din Tratatul UE, în articolul 255 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (denumit în continuare „Tratatul CE”) și în articolul 42 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

(4)

În conformitate cu articolul 41 alineatul (1) din Tratatul UE, dreptul de acces se aplică, de asemenea, documentelor legate de cooperarea polițienească și judiciară în materie penală.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 din 30 mai 2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul publicului la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (1) (denumit în continuare „Regulamentul 1049/2001”) stipulează principiile generale și limitele care guvernează dreptul de acces la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei. Articolul 32a din Convenția Europol se referă la principiile și limitele stabilite în prezentul regulament.

(6)

În principiu, publicul ar trebui să aibă acces la toate documentele. Cu toate acestea, este necesar ca interesele publice și private să fie protejate prin regimul excepțiilor. Europol ar trebui să aibă dreptul, acolo unde este necesar, să își protejeze capacitatea de a-și îndeplini sarcinile.

(7)

În scopul asigurării unei respectări depline a dreptului de acces, este necesar să se prevadă punerea în aplicare a unei proceduri administrative în două faze, însoțită de posibilitatea de formulare a unei plângeri adresate Ombudsmanului.

(8)

Aceste norme nu aduc atingere articolului 19 din Convenția Europol privind dreptul de acces.

(a)

„Document Europol ”sau „document”: orice conținut, indiferent de suport (scris pe hârtie, stocat sub formă electronică sau ca înregistrare sonoră, vizuală sau audiovizuală) privind un aspect legat de activitățile, politicile și deciziile Europol;

(b)

„Terță parte”: orice persoană fizică sau juridică, sau entitate din afara Europolului, inclusiv statele membre, alte instituții, organisme și agenții ale Uniunii Europene, organizații internaționale și țări terțe;

(c)

„Documentele clasificate Europol”: documentele care conțin informații pentru care se impun măsuri suplimentare de securitate și care sunt marcate cu unul dintre nivelurile clasificate „RESTRICȚIONAT Europol”, „CONFIDENȚIAL Europol”, „SECRET Europol ”sau „STRICT SECRET Europol ”în conformitate cu Normele privind confidențialitatea informațiilor Europol.

(a)

definirea principiilor, a condițiilor și a limitelor, întemeiate pe rațiuni de interes public sau privat, care reglementează dreptul de acces la documentele Europol, în vederea garantării unui acces cât mai larg la documente;

(b)

stabilirea normelor care să garanteze o exercitare cât mai ușoară a acestui drept; și

(c)

promovarea bunelor practici administrative privind accesul la documente.

(a)

interesului public, în ceea ce privește:

(b)

viața privată și integritatea individului.

—

intereselor comerciale ale unei persoane fizice sau juridice, inclusiv a proprietății intelectuale;

—

procedurilor judiciare și consultanței juridice;

—

obiectivelor inspecției, investigației și auditului, altele decât cele menționate la alineatul 1(a);

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/41

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/42

1.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia operațiunea notificată constituie o concentrare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 132/2004 al Comisiei (1).

2.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia, în scopul evaluării prezentei operațiuni, piețele relevante de produse, în ceea ce privește gazul în Belgia, sunt definite după cum urmează:

3.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia, în scopul evaluării prezentei operațiuni, piețele geografice relevante, în ceea ce privește gazul în Belgia, sunt definite după cum urmează:

Majoritatea statelor membre sunt de acord, iar o minoritate nu este de acord cu punctul (f).

4.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia, în scopul evaluării prezentei operațiuni, piețele relevante de produse, în ceea ce privește gazul în Franța, sunt definite după cum urmează:

5.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia, în scopul evaluării prezentei operațiuni, în ceea ce privește gazul în Franța, piețele geografice relevante sunt definite pe baza zonelor de compensare regionale și că fiecare dintre acestea constituie o piața geografică relevantă pentru toate piețele de produse identificate la punctul 4.

6.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia, în scopul evaluării prezentei operațiuni, piețele relevante de produse, în ceea ce privește energia electrică în Belgia, sunt definite după cum urmează:

7.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia, în scopul evaluării prezentei operațiuni, piețele geografice relevante, în ceea ce privește energia electrică în Belgia, sunt definite după cum urmează:

8.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia, în scopul evaluării prezentei operațiuni, piața relevantă de produse, în ceea ce privește rețeaua urbană de termoficare în Franța, este definită după cum urmează:

9.

10.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit cărei concentrarea propusă ar putea avea ca rezultat o denaturare semnificativă a concurenței eficiente pe piața comună sau într-o mare parte a acesteia și în SEE, pentru următoarele piețe:

Belgia:

Franța:

11.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia angajamentele sunt suficiente pentru a îndepărta obstacolele semnificative din calea concurenței pe piețele identificate la punctul 10. Majoritatea statelor membre sunt de acord, iar o minoritate nu este de acord.

12.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia, cu condiția respectării depline a angajamentelor asumate de către părți și având în vedere angajamentele în ansamblul acestora, concentrarea propusă nu afectează în mod semnificativ concurența eficientă pe piața comună sau într-o parte substanțială a acesteia, în special în urma creării sau consolidării unei poziții dominante, în sensul articolului 2 alineatul (2) și al articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările, precum și al articolului 57 din Acordul SEE. Majoritatea statelor membre sunt de acord, iar o minoritate nu este de acord.

13.

Comitetul consultativ solicită Comisiei să ia în considerare toate celelalte puncte de vedere exprimate în timpul discuțiilor.

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/45

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/46

1.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia operațiunea notificată constituie o concentrare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1) și are o dimensiune comunitară.

2.

Majoritatea membrilor Comitetului consultativ și Comisia convin asupra faptului că, în scopul evaluării prezentei operațiuni, piețele relevante ale produsului sunt următoarele:

O minoritate de membri nu este de acord cu punctul a) și o minoritate se abține în ceea ce privește punctul c).

3.

Comitetului consultativ și Comisia convin asupra faptului că, în scopul evaluării prezentei operațiuni, piețele geografice relevante au o dimensiune națională.

4.

Majoritatea membrilor Comitetului consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia operațiunea notificată ar antrena efecte necoordonate pe piața austriacă pentru furnizarea serviciilor de telecomunicații mobile către consumatorii finali și, prin urmare, ar constitui un obstacol semnificativ în calea unei concurențe eficiente pe această piață. O minoritate de membri se abține.

5.

Comitetul consultativ și Comisia sunt de acord că, după concentrare, este foarte puțin probabil să aibă loc câștigurile de eficiență invocate de T-Mobile.

6.

Majoritatea membrilor Comitetului consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia măsurile corective prezentate de părți sunt suficiente pentru înlăturarea preocupărilor exprimate cu privire la concurență și, drept consecință, concentrarea trebuie declarată compatibilă cu piața comună. O minoritate de membri se abține.

7.

Comitetul consultativ solicită Comisiei să ia în considerare toate celelalte aspecte menționate în cadrul discuției.

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/47

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/48

1.

Să declare că, prin impunerea condiției de rezidență în Liechtenstein pentru orice persoană care dorește să beneficieze de indemnizația de însoțitor, Principatul Liechtenstein nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în conformitate cu articolele 19 alineatele (1) și (2), 25 alineatul (1) și 28 alineatul (1) din actul menționat la punctul 1 din anexa VI la Acordul SEE (Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea sistemelor de securitate socială în cazul salariaților și persoanelor care desfășoară activități independente și familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunității), astfel cum a fost adaptat la Acordul SEE prin protocolul 1; și

2.

Să oblige Principatul Liechtenstein la plata cheltuielilor aferente procedurii.

—

Prezenta cauză se referă la Hilflosenentschädigung (indemnizație de însoțitor) din Liechtenstein pentru persoanele care necesită permanent un grad considerabil de ajutor din partea unei terțe persoane sau o supraveghere personală în îndeplinirea sarcinilor zilnice. Indemnizația nu este complementară nici unui alt beneficiu de securitate socială și este acordată indiferent de valoarea venitului. Indemnizația nu depinde de contribuții anterioare la stat și nu este necesar ca beneficiarul să sufere de vreo afecțiune.

—

Legislația din Liechtenstein prevede că beneficiarul indemnizației trebuie să aibă rezidența în Liechtenstein.

—

Indemnizația de însoțitor din Liechtenstein este menționată în anexa IIa la Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 (cf. articolele 4 alineatul (2a) litera (c) și 10a din regulament) ca un beneficiu special în numerar, de tip necontributiv, care în această calitate, nu ar reprezenta un beneficiu exportabil în conformitate cu prevederile regulamentului.

—

Cu toate acestea, Autoritatea de supraveghere a AELS susține că indemnizația de însoțitor ar trebui clasificată ca prestație în caz de boală în numerar (cf. articolul 4 alineatul (1) din regulament), exportabilă în conformitate cu articolele 19 alineatele (1) și (2), 25 alineatul (1) și 28 alineatul (1) din regulament.

—

Clasificarea corectă a indemnizației este esențială în ceea ce privește obligația Principatului Liechtenstein de a acorda ajutor solicitanților din afara Liechtenstein-ului, dar care îndeplinesc criteriile corespunzătoare, astfel cum sunt prevăzute în regulament.

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/49

1.

Să declare că, prin neadoptarea sau necomunicarea către Autoritate, în termenul prevăzut, a măsurilor necesare punerii în aplicare a actului menționat la punctul 32g din anexa XX la Acordul privind Spațiul Economic European (Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental), astfel cum sunt adaptate la Acordul SEE prin protocolul 1, Principatul Liechtenstein nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în conformitate cu dispozițiile articolului 14 din act și ale articolului 7 din Acordul SEE; și

2.

Să oblige Principatul Liechtenstein la plata cheltuielilor de judecată.

—

Cauza face referire la nepunerea în aplicare a directivei privind zgomotul ambiental.

—

În faza precontencioasă, Liechtenstein nu a contestat faptul că, până la expirarea termenului, nu a întreprins măsurile necesare punerii în aplicare a directivei.

29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/50

1.

La data de 19 martie 2007, Comisia a primit o notificare privind o concentrare propusă în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderile China Shipbuilding Industry Corporation group („China Shipbuilding”, China), prin intermediul întreprinderilor Quingdao Qiyao Linshan Power Development Company Ltd („Quingdao Qiyao Linshan”, China), Wärtsilä Corporation („Wärtsilä”, Finlanda) și Mitsubishi Heavy Industries Ltd („Mitsubishi”, Japonia), dobândesc controlul în comun, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul Consiliului, prin achiziție de acțiuni, în cadrul unei companii nou create care este o societate mixtă, denumită Quingdao Qiyao Wärtsilä MHI Linshan Marine Diesel Company („JV”, China).

2.

Activitățile întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (numărul de fax: (32-2) 296 43 01 sau 296 72 44) sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.4286 — China Shipbuilding/Mitsubishi/Wärtsilä/JV, la următoarea adresă: