28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/1

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de stabilitate actualizat al Finlandei pentru perioada 2006-2010.

(2)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează o diminuare a creșterii PIB-ului în termeni reali de la un vârf ciclic de 4,5 % în 2006 la o medie de 2,5 % în restul perioadei programului. Fiind evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent, acest scenariu pare să se bazeze pe ipoteze de creștere plauzibile, iar pentru anii 2006 și 2010 scenariul este prudent. Previziunile programului referitoare la inflație par realiste.

(3)

Pentru 2006, excedentul bugetar al administrației publice este estimat la 2,9 % din PIB, atât în previziunile din toamna 2006 ale serviciilor Comisiei, cât și în ultima actualizare a programului, în comparație cu ținta de 1,6 % din PIB stabilită în precedenta actualizare a programului de stabilitate. Această evoluție este consecința rezultatelor reportate, provenite din rezultatele mai bune decât cele prevăzute pentru 2005, și a creșterii economice surprinzătoare din 2006, care a sporit veniturile bugetare, în timp ce cheltuielile au rămas moderate.

(4)

Principalul obiectiv al strategiei bugetare pe termen mediu din cadrul programului este de a asigura viabilitatea finanțelor publice și echilibrul balanței de cont a administrației centrale, în condițiile unei creșteri economice normale. Conform previziunilor, excedentul efectiv și excedentul primar al administrației publice vor avea o tendință de scădere ușoară, ambele diminuându-se cu 0,5 % din PIB până în 2010. Scăderea veniturilor, care se explică prin introducerea progresivă a unui pachet de măsuri de relaxare fiscală până în 2007, este compensată în mare măsură de reducerea cheltuielilor, determinată de plafoanele de cheltuieli bugetare și de măsurile de reformă în sectorul public. Cu toate că strategia bugetară nu s-a modificat în comparație cu actualizarea precedentă, obiectivele bugetare au fost revizuite în sens crescător cu aproximativ 1 % din PIB, anual, ca urmare a rezultatelor reportate provenite din rezultatele mai bune decât cele prevăzute pentru 2005 și a perspectivelor unei creșteri mai accentuate.

(5)

Soldul structural (soldul ajustat ciclic, după aplicarea măsurilor punctuale și a altor măsuri temporare), calculat în conformitate cu metodologia convenită de comun acord, este prevăzut să se mențină constant, cu un excedent de aproape 3 % din PIB, pe durata programului. Obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program este un sold structural de 2 % din PIB pe care programul își propune să îl mențină pe toată durata programului. Precedenta actualizare a programului nu a definit în mod explicit un OTM, dar OTM a fost estimat, în avizul Consiliului, în funcție de previziunile referitoare la excedentul structural din programul precedent, la un nivel de 1,5 % din PIB. Deoarece OTM este mai ambițios decât pragul minim (estimat la un deficit de aproximativ 1,25 % din PIB), prin atingerea acestuia ar trebui să se asigure o marjă de siguranță pentru cazul apariției unui deficit excesiv. OTM se încadrează în intervalul prevăzut în Pactul de stabilitate și creștere și în codul de conduită pentru statele membre din zona euro și din cadrul ERM (MCS) II și este cu mult mai ambițios decât cel implicat de nivelul datoriei și de creșterea medie potențială a producției pe termen lung. Un OTM cu mult peste nivelul minim cerut este motivat, în cadrul programului, de scopul de a asigura viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și de faptul că, în Finlanda, se resimte la o etapă timpurie impactul îmbătrânirii populației.

(6)

Riscurile din cadrul previziunilor bugetare ale programului sunt, în mare măsură, echilibrate. Ipotezele macroeconomice ale programului, precum și previziunile referitoare la veniturile fiscale, par plauzibile. Riscurile pentru acestea din urmă, determinate de componentele creșterii, sunt compensate de ipoteze prudente ale elasticității fiscale. Deviațiile de la direcția de creștere planificată pot avea un impact important asupra rezultatelor fiscale. De asemenea, se consideră că există riscuri importante legate de evoluția cheltuielilor administrațiilor locale.

(7)

În lumina acestei evaluări a riscurilor, strategia bugetară din program pare a fi suficientă pentru atingerea OTM în limitele unei marje largi pe toată durata programului, așa cum se prevede în cadrul acestuia. În plus, aceasta oferă o marjă de siguranță suficientă pentru a asigura nedepășirea pragului deficitului de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe durata programului. Strategia de politică fiscală pe care o presupune programul este pe deplin în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere.

(8)

Conform estimărilor, datoria publică brută a scăzut până la nivelul de 39 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință din tratat, de 60 % din PIB. În program se prognozează că nivelul datoriei va scădea cu 5,5 puncte procentuale pe durata programului.

(9)

În Finlanda, impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației este mai mare decât media din UE, deși punerea în aplicare a măsurilor de reformă a sistemului de pensii a sprijinit limitarea creșterii sumelor destinate plății pensiilor până la un nivel apropiat de media UE, ca pondere din PIB, în deceniile următoare. Poziția bugetară inițială, cu un excedent structural semnificativ, contribuie în mare măsură la atenuarea impactului bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației. De asemenea, importantele active acumulate de fondul public de pensii vor permite finanțarea parțială a creșterii sumelor destinate plății pensiilor. Cu toate acestea, menținerea unor excedente primare ridicate pe termen mediu va contribui la limitarea riscurilor asupra viabilității finanțelor publice. În ansamblu, Finlanda pare a se confrunta cu un risc scăzut în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de stabilitate conține o evaluare calitativă a impactului global al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. De asemenea, acesta furnizează informații sistematice despre costurile bugetare directe sau economiile rezultate ca urmare a punerii în aplicare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile bugetare din cadrul acestuia iau în considerare în mod explicit implicațiile acțiunilor definite în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice prevăzute în programul de stabilitate par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. Astfel, ambele programe au în vedere punerea în aplicare a unor măsuri de îmbunătățire a productivității administrației centrale și a celei locale și confirmă intenția de a menține plafoanele de cheltuieli ale administrației centrale și după expirarea mandatului actualei legislaturi.

(11)

Strategia bugetară din program este în mare măsură conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește informațiile necesare specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă unele lacune în ceea ce privește datele obligatorii și cele opționale (2).

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/5

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul actualizat de stabilitate al Portugaliei pentru perioada 2006-2010.

(2)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului prevede o creștere a PIB-ului real de la 1,4 % în 2006 la 1,8 % în 2007 și la 2,4 % în 2008, urmând ca acesta să se stabilizeze la 3 % pe an pentru restul perioadei de programare. Având în vedere informațiile disponibile în prezent, se pare că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere optimiste pentru 2008 și anii următori, în care diferența de producție este acoperită rapid. Se pare că previziunile programului privind inflația sunt realiste.

(3)

Pentru 2006, deficitul administrației publice este estimat la 4,6 % din PIB în previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006 și în noua actualizare a programului, ceea ce ar corespunde cu obiectivul stabilit în actualizarea precedentă a programului de stabilitate. Conform noii actualizări, au fost întrunite obiectivele stabilite atât în ceea ce privește nivelul veniturilor totale, cât și al cheltuielilor administrațiilor publice. Ca procent din PIB, ambii indicatori sunt ceva mai scăzuți decât previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006.

(4)

Obiectivul principal al strategiei bugetare pe termen mediu din cadrul programului vizează corectarea viabilă a dezechilibrelor fiscale ridicate, și anume o reducere a deficitului administrațiilor publice sub valoarea de referință de 3 % din PIB în 2008, precum și continuarea consolidării bugetare în anii următori. Se preconizează realizarea unor progrese substanțiale în vederea consolidării fiscale pe tot parcursul perioadei de programare: deficitul public ar trebui să scadă treptat de la 4,6 % din PIB în 2006 la 0,4 % în 2010; strategia de ajustare a soldului primar este asemănătoare, prezentând o îmbunătățire de la un deficit de 1,7 % din PIB în 2006 la un excedent de 2,5 % în 2010. Reducerea prevăzută a deficitului urmează să fie realizată în principal cu ajutorul unei reduceri a cheltuielilor primare, al căror nivel global ar trebui să scadă în termeni reali pe parcursul perioadei de programare, datorită unor măsuri corective de natură structurală, vizând restructurarea administrației centrale, a personalului acesteia și a serviciilor publice, precum și controlul cheltuielilor privind securitatea socială și sănătatea. În primii ani ai perioadei de programare, veniturile fiscale mai ridicate provenind în principal dintr-o creștere a anumitor rate și din reducerea unor avantaje fiscale, precum și de continuarea eforturilor de luptă împotriva fraudei și evaziunii fiscale, vor contribui, de asemenea, la consolidarea fiscală. Programul confirmă ajustarea planificată în actualizarea din decembrie 2005 a programului de stabilitate în contextul unui scenariu macroeconomic care a rămas, în linii generale, neschimbat.

(5)

(6)

Rezultatele bugetare s-ar putea dovedi mai puțin satisfăcătoare, în special datorită impactului măsurilor vizând restrângerea cheltuielilor administrației publice. Într-un context macroeconomic dificil, guvernul a pus în aplicare recent măsuri decisive vizând controlul creșterii cheltuielilor, în special în sectorul administrației publice, al protecției sănătății și al protecției sociale. Aceste măsuri au venit în completarea noului cadru legislativ privind îmbunătățirea situației bugetare a autorităților regionale și locale. Alte măsuri se află în continuare în stadiu de elaborare, referindu-se, de asemenea, parțial la sectorul administrației publice. Cu toate acestea, există incertitudini considerabile în ceea ce privește repercusiunile pozitive pe care aceste măsuri ar putea să le aibă asupra bugetului, în special pentru 2008 și pentru anii următori. Deoarece consolidarea fiscală depinde în primul rând de o reducere a cheltuielilor, este necesar să se realizeze și alte progrese în ceea ce privește îmbunătățirea continuă a cadrului bugetar și punerea în aplicare a unor mecanisme de evaluare și control privind execuția bugetară, astfel încât să se poată atinge obiectivele bugetare propuse. Scenariul macroeconomic crește riscul unei redresări mai puțin clare a activității economice, cu repercusiuni pozitive mai puțin semnificative asupra finanțelor publice. Ipotezele privind elasticitatea veniturilor fiscale în raport cu activitatea economică din 2007 depind de îmbunătățirea ulterioară a colectării impozitelor.

(7)

Ținând seama de această evaluare a riscurilor, se pare că orientarea bugetară din program este în mare parte conformă cu o corectare a deficitului excesiv până în 2008, potrivit recomandării Consiliului, cu condiția ca măsurile anunțate în program să fie puse în aplicare și întărite în mod integral și eficient, în cazul în care creșterea economică este inferioară nivelului estimat. După corectarea deficitului excesiv, programul vizează o ajustare în conformitate cu pactul. Cu toate acestea, având în vedere riscurile care planează asupra obiectivelor bugetare, se pare că orientarea bugetară a programului nu oferă o marjă de siguranță suficientă, astfel încât deficitul să nu depășească pragul de referință de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale până la sfârșitul întregii perioade de programare. În consecință, riscurile care planează asupra obiectivelor bugetare pot compromite atingerea OTM până în 2010, astfel cum se prevede în program. Astfel, în anii de după corectarea deficitului excesiv, ajustarea în vederea atingerii OTM stabilit de program ar putea necesita o întărire a măsurilor pentru a fi în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere, în care se stipulează că, pentru statele membre din zona euro și participante la ERM (MCS) II, îmbunătățirea anuală a soldului structural trebuie să fie de 0,5 % din PIB, ca punct de referință, și că ajustarea ar trebui să fie mai accentuată în perioadele economice favorabile, putând fi mai lentă în perioadele economice nefavorabile.

(8)

Conform estimărilor, datoria publică brută a atins 67,5 % din PIB în 2006, adică peste valoarea de referință de 60 % din PIB, prevăzută în tratat. Programul prevede o creștere a ponderii datoriei în 2007, care va scădea apoi cu aproape șase puncte procentuale pentru restul perioadei de programare. Evoluția ponderii datoriei depinde de riscurile care planează asupra obiectivelor bugetare menționate anterior, precum și de nesiguranța continuă în legătură cu ajustarea stoc/flux, care în trecut s-a dovedit mare, conducând în principal la o creștere a datoriei. În cele din urmă, rezultatele obținute de întreprinderile din sectorul public constituie un risc pe termen mediu. Sub rezerva acestor riscuri, ponderea datoriei ar începe să scadă către valoarea de referință la sfârșitul perioadei de programare.

(9)

Portugalia a adoptat de curând reforme ale sistemului de pensii în vederea îmbunătățirii viabilității finanțelor publice. Estimările incluse în program sugerează că, pe parcursul următoarelor decenii, creșterea totală a cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației, deși va rămâne substanțială, se va reduce în mod semnificativ ca urmare a reformelor. Poziția bugetară inițială, deși îmbunătățită simțitor comparativ cu 2005, constituie încă un risc pentru viabilitatea finanțelor publice, chiar și fără a lua în considerare impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației. Pe lângă aceasta, nivelul actual al datoriei publice brute depășește valoarea de referință din tratat. În ansamblu, se pare că Portugalia se confruntă cu un risc mare în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice. Consolidarea bugetară planificată, dublată de un control mai atent al cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației, rezultat din reformele în curs, ar contribui semnificativ la reducerea unor asemenea riscuri.

(10)

Programul de stabilitate conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. De asemenea, programul furnizează informații sistematice despre costurile bugetare directe sau economiile rezultate ca urmare a punerii în aplicare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile bugetare din cadrul acestuia iau în considerare în mod explicit implicațiile asupra finanțelor publice avute de acțiunilor definite în acest program. Măsurile din domeniul finanțelor publice avute în vedere în programul de stabilitate par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, cele două programe abordează legăturile dintre reforma administrației publice și strategia privind consolidarea fiscală, oferind informații suplimentare asupra diferitelor măsuri politice.

(11)

Strategia bugetară din program este în mare măsură conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește cerințele de date specificate în codul de conduită privind programele de stabilitate și convergență, programul prezintă toate informațiile obligatorii, precum și cea mai mare parte a celor opționale (2). În ce privește modelul structural, acesta se abate în anumite puncte importante de la modelul structural specificat în codul de conduită (3).

(i)

să pună în aplicare cu rigurozitate măsurile structurale definite în program, astfel încât să corecteze deficitul excesiv până în 2008 și să fie pregătită să întărească aceste măsuri pentru a face față impactului bugetar al unei creșteri economice posibil mai reduse decât cea preconizată;

(ii)

după corectarea deficitului excesiv, să continue ajustarea preconizată în vederea atingerii OTM, cu ajutorul unor măsuri consolidate, dacă este cazul; și să asigure o reducere corespunzătoare a raportului datorie-PIB;

(iii)

să continue reforma în curs de desfășurare a administrației publice; să continue consolidarea cadrului bugetar, inclusiv evaluarea și controlul execuției bugetare la toate nivelurile administrației publice, în special pentru a realiza controlul planificat al cheltuielilor;

(iv)

având în vedere nivelul datoriei și creșterea prevăzută a cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației, să îmbunătățească viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice prin atingerea OTM și prin asigurarea sau, eventual, accentuarea beneficiilor aduse de reformele adoptate în domeniul pensiilor.

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/9

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat primul program de stabilitate al Sloveniei pentru perioada 2006-2009.

(2)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează faptul că PIB-ul real va crește într-un mod regulat până la peste 4 % pe perioada programului. Fiind evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent, se pare că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere plauzibile. De asemenea, se pare că și previziunile programului în ceea ce privește inflația sunt realiste.

(3)

Pentru 2006, deficitul administrației publice este estimat la 1,6 % din PIB în prognoza serviciilor Comisiei din toamna anului 2006, în raport cu obiectivul de 1,7 % din PIB stabilit în actualizarea din decembrie 2005 a programului de convergență. Rezultatul pentru 2006, estimat pe baza unor cifre mai recente, de 1,2 % din PIB este mai mic comparativ cu 2005.

(4)

Strategia bugetară a programului este orientată spre realizarea obiectivului pe termen mediu (OTM) stabilit pentru poziția bugetară, prevăzut în Pactul de stabilitate și creștere, până în 2009, printr-o consolidare la finalul perioadei. Reflectând reforma fiscală în curs de desfășurare și o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor, veniturile și cheltuielile, exprimate ca procent din PIB, scad semnificativ pe întreaga perioadă a programului. Până în 2008, când cele două rate scad într-o măsură aproximativ egală, deficitul public este planificat să rămână la aproximativ 1,5 % din PIB. În 2009, deficitul scade la 1,0 %, reducerea cheltuielilor având o pondere mai mare decât pierderea veniturilor. Soldul primar scade inițial de la 0,1 % din PIB în 2006 la –0,3 % din PIB în 2008, înainte de a crește la 0,3 % din PIB în 2009. În raport cu ultima actualizare a programului de convergență, programul de stabilitate amână cu un an realizarea obiectivului unui deficit nominal de 1 % din PIB față de un scenariu macroeconomic mai favorabil.

(5)

(6)

Riscurile pe care le prezintă previziunile bugetare din program par a fi, în linii mari, echilibrate, dar rezultatul bugetar ar putea fi mai slab decât cel prevăzut în 2009. Pe de o parte, ipotezele privind creșterea și veniturile din impozite par plauzibile. Mai mult decât atât, Slovenia a înregistrat o serie de rezultate bugetare mai bune decât cele preconizate în ultimii ani, la aceasta adăugându-se un mecanism bugetar eficace de moderare a cheltuielilor administrative publice ca urmare a scăderii neprevăzute a veniturilor. Pe de altă parte, în pofida eforturilor de restructurare a cheltuielilor publice, nivelul cheltuielilor obligatorii rămâne foarte ridicat, dar cu o tendință de descreștere. Mai trebuie încă specificate măsurile care stau la baza reducerii considerabile a cheltuielilor primare ca procent din PIB, anunțate pentru 2009.

(7)

Ținând seama de această evaluare a riscurilor, orientarea bugetară din program ar putea să nu fie suficientă pentru a asigura realizarea OTM până în 2009, așa cum se prevede în program. Cu toate acestea, orientarea bugetară asigură o marjă de siguranță suficientă pentru a evita ca deficitul să depășească pragul de referință de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe durata programului. Ritmul de ajustare către realizarea OTM pe care îl implică programul este insuficient și ar trebui intensificat în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere, în care se specifică faptul că, pentru statele membre din zona euro și participante la ERM II, îmbunătățirea anuală a soldului structural trebuie să fie de 0,5 % din PIB, ca punct de referință, și că ajustarea trebuie să fie mai accentuată în perioade economice favorabile și poate fi mai lentă în perioade economice mai nefavorabile. În special, se anticipează existența unor perioade favorabile pe parcursul programului, însă nu se preconizează nicio îmbunătățire semnificativă a soldului structural înainte de ultimul an din program.

(8)

Se estimează că datoria publică brută a atins 28,5 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat. Programul prevede o scădere a nivelului datoriei cu 0,8 puncte procentuale pe perioada programului.

(9)

În cazul Sloveniei, impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației este unul dintre cele mai puternice din UE, fiind influențat de creșterea considerabilă a cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB. Cu toate că se iau o serie de măsuri, o consolidare fiscală mai puternică și punerea în aplicare a unor reforme care să urmărească moderarea creșterii substanțiale a cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației ar contribui la reducerea riscurilor în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice. Deși poziția bugetară inițială contribuie la stabilizarea pe termen mediu a nivelului datoriei, îmbunătățirea structurală redusă de pe parcursul programului nu va fi suficientă pentru a modera pe termen lung impactul bugetar preconizat al îmbătrânirii populației. În ansamblu, Slovenia pare a se confrunta cu un risc sporit în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de stabilitate conține o evaluare calitativă a impactului global al programului național de reformă al Sloveniei pe 2006 în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. De asemenea, programul furnizează informații despre costurile bugetare directe sau economiile rezultate ca urmare a punerii în aplicare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, dar previziunile bugetare din cadrul acestuia nu iau explicit în considerare implicațiile acțiunilor definite în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice avute în vedere în cadrul programului de stabilitate par să fie conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, programul de stabilitate furnizează detalii cu privire la reforma fiscală anunțată în programul de național de reformă și aduce în completarea acțiunilor prevăzute în programul național de reformă o serie de măsuri privind cheltuielile.

(11)

Strategia bugetară enunțată în program este, parțial, conformă cu orientările generale ale politicii economice cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008. În special, ritmul de ajustare către realizarea OTM este insuficient.

(12)

În ceea ce privește datele necesare specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă o serie de lacune în privința datelor obligatorii și a celor opționale (2).

(i)

să profite de condițiile economice bune, inclusiv de rezultatul bugetar din 2006 mai bun decât era de așteptat, să accelereze atingerea OTM;

(ii)

în lumina creșterii prevăzute a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, să îmbunătățească viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, prin întărirea reformei pensiilor, aflată în curs de desfășurare, prin măsuri suplimentare, orientate în special către o participare sporită a lucrătorilor vârstnici și prin încurajarea recurgerii la nivel mai extins la sistemele de pensii private.

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/12

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Danemarcei pentru perioada 2006-2010.

(2)

Scenariul macroeconomic aflat la baza programului preconizează o diminuare a creșterii PIB-ului real de la 2,7 % în 2006 la 1,0 % în medie pentru restul perioadei acoperite de program. Fiind evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent, acest scenariu pare a se sprijini pe ipoteze de creștere foarte prudente, în special pentru perioada 2008-2010, datorită ipotezei tehnice din actualizare privind eliminarea diferenței de producție (pozitivă) în 2010. Previziunile programului referitoare la inflație se prezintă ca fiind realiste.

(3)

Pentru 2006, excedentul bugetar al administrației publice este estimat la 3,2 % din PIB în conformitate cu previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006, în comparație cu nivelul de 2,1 % din PIB prevăzut de precedenta actualizare a programului de convergență. Aceasta reflectă o creștere mai mare decât cea prevăzută, precum și menținerea unui nivel ridicat al prețurilor la energie, dată fiind importanța veniturilor provenite din producția de petrol și gaze a Danemarcei.

(4)

(5)

(6)

Rezultatele bugetare ar putea fi mai bune decât cele prognozate în program, în special pentru perioada 2008-2010. Acest aspect se datorează în mare măsură scenariului macroeconomic foarte precaut din program, care elimină riscul înregistrării unei creșteri mai mari decât cea urmărită a cheltuielilor pentru consumul real din sectorul public.

(7)

În vederea evaluării riscului, strategia bugetară a programului pare a fi suficientă pentru menținerea OTM pe toată durata programului, astfel cum se prevede în program. În plus, aceasta oferă o marjă de siguranță suficientă pentru a asigura respectarea pragului deficitului de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale în fiecare an. Strategia de politică fiscală prezentată în program este pe deplin în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere.

(8)

Conform estimărilor, datoria publică brută a scăzut sub 30 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB din tratat. În program se prognozează că nivelul datoriei brute vă scădea în continuare cu aproximativ 11 puncte procentuale pe durata programului.

(9)

În Danemarca, impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației este estimat a fi mai mare decât media din UE, fiind influențat în special de o creștere relativ accentuată a sumelor destinate plății pensiilor ca pondere din PIB în deceniile următoare. Cu toate acestea, pachetul substanțial de reforme adoptat în iunie 2006, „Acordul de prosperitate viitoare, bunăstare socială și investiții în viitor “(sau, mai simplu, Acordul de bunăstare socială), are ca scop creșterea vârstei de pensionare. Astfel vor crește treptat, cu până la 2 ani, atât vârsta generală de pensionare, cât și vârsta de pensionare anticipată, după care va urma o indexare a limitelor de vârstă conform dinamicii speranței de viață. Prin urmare, Acordul de bunăstare socială contribuie la diminuarea cheltuielilor pe termen lung, îmbunătățind astfel viabilitatea finanțelor publice. De asemenea, poziția bugetară inițială cu un excedent structural semnificativ contribuie în mare măsură la atenuarea impactului bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației. Menținerea unor excedente primare ridicate pe termen mediu va contribui la reducerea riscurilor ce pot afecta viabilitatea finanțelor publice. Având în vedere aceste evoluții, Danemarca pare a se confrunta cu un risc scăzut în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de convergență conține o evaluare calitativă a impactului global al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. De asemenea, programul furnizează informații sistematice asupra costurilor bugetare directe sau asupra economiilor rezultate ca urmare a punerii în aplicare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile bugetare din cadrul acestuia iau în considerare în mod explicit implicațiile acțiunilor definite în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice prevăzute în programul de convergență par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe prevăd punerea în aplicare a unor reforme ce au ca scop creșterea ofertei de muncă pe termen lung, în special aprobarea creșterii vârstei legale de pensionare, promovând astfel o prelungire a vieții active.

(11)

Strategia bugetară din program este în mare măsură conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește informațiile necesare specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă toate datele solicitate și cea mai parte a celor facultative (3).

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/16

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Ciprului pentru perioada 2006-2009.

(2)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează o creștere reală medie a PIB-ului de la 3,7 % în 2006 la 4,1 % pe durata rămasă a programului. Fiind evaluat în funcție de informațiile disponibile în prezent, acest scenariu pare a fi bazat pe ipoteze de creștere plauzibile. De asemenea, previziunile din program privind inflația par a fi realiste.

(3)

Pentru 2006, deficitul administrațiilor publice este estimat sub nivelul valorii de 2 % din PIB în previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006, după cum a fost stabilit în actualizarea precedentă a programului de convergență. Având în vedere că creșterea reală a PIB-ului se situează sub valoarea preconizată în actualizarea precedentă (3,7 % în loc de 4,2 %), se prevede că valoarea cheltuielilor totale va fi mai mare decât cea preconizată, însă se estimează că va fi compensată de valoarea mai ridicată a veniturilor totale.

(4)

(5)

(6)

Riscurile care ar putea afecta previziunile bugetare din program par a fi destul de limitate. Obiectivul pentru 2007 pare a fi plauzibil în comparație cu previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006, iar, în ceea ce privește anul 2008, când se prevede o îmbunătățire a excedentul primar, programul cuprinde informații destul de detaliate despre măsurile care sprijină ajustarea. Cu toate acestea, există un oarecare risc de apariție a unor decalaje datorită nivelului înalt prevăzut pentru restricționarea cheltuielilor și datorită informațiilor limitate despre plafoanele de cheltuieli și punerea în aplicarea a acestora. Pe de altă parte, rezultatele generale înregistrate cu privire la atingerea obiectivelor bugetare sunt bune.

(7)

Ținând seama de această evaluare a riscurilor, orientarea bugetară din program pare a fi suficientă pentru a garanta atingerea OTM-ului până în 2008, astfel cum este prevăzut în program. Mai mult, pare să asigure o marjă de siguranță suficientă împotriva nerespectării pragului deficitului de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe întreaga durată a programului. Ritmul de ajustare care ar determina atingerea OTM-ului stabilit de program este conform cu Pactul de stabilitate și creștere, care prevede că, pentru statele membre din zona euro și participante la ERM (MCS) II, îmbunătățirea anuală a soldului structural trebuie să fie de 0,5 % din PIB, ca punct de referință, și că ajustarea trebuie să fie mai accentuată în perioadele economice favorabile și poate fi mai lentă în perioade economice nefavorabile. După atingerea OTM-ului și orientarea politicii fiscale stabilite de program va fi conformă cu pactul.

(8)

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației în Cipru este unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în mare parte datorită unei creșteri considerabile a cheltuielilor cu pensiile ca procentaj din PIB. Poziția bugetară inițială contribuie la ameliorarea parțială a impactului bugetar preconizat pe termen lung al cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației, dar nu este suficientă pentru acoperirea acestuia. De asemenea, nivelul actual al ponderii datoriei se situează peste valoarea de referință prevăzută de tratat. Continuarea procesului de consolidare a finanțelor publice simultan cu adoptarea măsurilor de reformă a sistemului de pensii, care vizează acoperirea creșterii semnificative a cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației, ar contribui, după cum admit și autoritățile, la reducerea riscurilor care ar putea afecta viabilitatea finanțelor publice. În ansamblu, Cipru pare a se confrunta cu un risc ridicat în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de convergență conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. Pe lângă acestea, programul furnizează informații sistematice privind costurile sau economiile bugetare directe ca urmare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare par să ia în considerare implicațiile acțiunilor evidențiate în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice, menționate în programul de convergență, par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe prevăd punerea în aplicare treptată a reformei sistemului de pensii și a sistemului de asistență medico-sanitară în vederea găsirii unor soluții pentru impactul bugetar al cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației. Este necesar de asemenea să se îmbunătățească sistemul de formare continuă și să crească în continuare ocuparea forței de muncă și oportunitățile de formare pentru tineri.

(11)

Strategia bugetară enunțată în program este, în ansamblu, conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește cerințele specificate în codul de conduită privind prezentarea de date pentru programele de stabilitate și convergență, programul furnizează toate datele obligatorii și majoritatea celor opționale (2).

(i)

să controleze cheltuielile cu pensiile și să continue să pună în aplicare reformele din sistemul pensiilor și al asistenței medico-sanitare în vederea ameliorării viabilității pe termen lung a finanțelor publice;

(ii)

să pună în aplicare strategia de consolidare fiscală prevăzută în program.

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/19

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Lituaniei pentru perioada 2006-2009. Actualizarea a fost prezentată cu aproape două săptămâni după termenul limită de 1 decembrie stabilit în codul de conduită din cauza unei modificări în procedura de aprobare a programului la care, de acum înainte, participă și Parlamentul.

(2)

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează că creșterea PIB-ului real se va reduce progresiv de la 7,8 % în 2006 la 4,5 % în 2009. Fiind evaluat în funcție de informațiile disponibile în prezent, se pare că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere precaute începând din 2007. În lumina evoluțiilor recente, se pare că previziunile programului în ceea ce privește inflația sunt destul de pesimiste.

(3)

Pentru 2006, deficitul administrațiilor publice este estimat la 1 % din PIB în conformitate cu previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006, în comparație cu ținta de 1,4 % din PIB stabilită în actualizarea precedentă a programului de convergență. Versiunea actualizată a programului prezintă un deficit estimat la 1,2 %. Cu toate acestea, datele preliminare privind toată perioada anului 2006 indică un rezultat privind deficitul încă și mai bun, aproape de sold. Aceasta se datorează unei activități economice și unei rate a ocupării forței de muncă cu mult mai mari decât cele prevăzute, unei creșteri mai accelerate a salariilor și unor îmbunătățiri în privința colectării impozitelor — realizări atinse în ciuda unei modificări a bugetului în iulie 2006, ceea ce a mărit cheltuielile cu aproximativ 0,5 % din PIB.

(4)

Scopul principal al programului este reducerea treptată a deficitului administrațiilor publice pe parcursul perioadei de programare pentru a atinge obiectivul pe termen mediu (OTM, a se vedea mai jos) până în 2008 și un buget echilibrat în 2009. Se așteaptă ca deficitul primar să ajungă la un nivel de echilibru în 2007 și să înregistreze un excedent de 0,8 % din PIB la sfârșitul perioadei de programare. Comparativ cu programul precedent, ajustarea planificată este mai ambițioasă, însă are la bază un scenariu macroeconomic mai puțin favorabil spre sfârșitul perioadei de programare. Consolidarea fiscală prevăzută se bazează pe o creștere a raportului venituri-PIB care este mai mare decât creșterea raportului cheltuieli-PIB (2,6 puncte procentuale în comparație cu 1,4 puncte procentuale). În ceea ce privește veniturile, numai 0,5 puncte procentuale se explică printr-o creștere a ponderii impozitelor, ceea ce se datorează în primul rând unei îmbunătățiri așteptate a sistemului de colectare a impozitelor. Restul creșterii nu este specificat în program, însă pare a fi relaționat cu intrările de fonduri europene. În ceea ce privește cheltuielile, schimbările derivă dintr-o creștere a investițiilor publice, a transferurilor sociale și a „altor “cheltuieli primare, ceea ce se compensează parțial printr-o reducere semnificativă a consumului administrațiilor publice ca procent din PIB (cu peste 2 puncte procentuale).

(5)

(6)

Până pe 2007, riscurile care ar putea afecta previziunile bugetare par a fi limitate, însă rezultatele bugetare ar putea fi mai rele decât cele previzionate în program începând din 2008. Strategia bugetară se bazează pe o creștere semnificativă a ponderii venituri-PIB și pe o reducere substanțială a ponderii consum public-PIB, care ar fi putut fi dovedite mai bine luând în considerare cadrul pe termen mediu privind planificarea și controlul finanțelor publice care nu este suficient de restrictiv. În timp ce reportarea probabilă de la un rezultat al deficitului în 2006 mai mic decât estimat înseamnă că ținta pentru 2007 ar putea fi atinsă, lipsa unor informații detaliate privind măsurile prevăzute determină o nesiguranță considerabilă în privința realizării obiectivelor bugetare începând din 2008.

(7)

Ținând seama de această evaluare a riscurilor, este posibil ca orientarea bugetară descrisă în program să nu permită atingerea OTM până în 2008, așa cum se prevede în program. Cu toate acestea, pare să asigure o marjă de siguranță suficientă împotriva nerespectării pragului deficitului de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe toată perioada de programare. Conform programului, ritmul de ajustare către realizarea OTM-ului este în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere care specifică faptul că ajustarea trebuie să fie mai accentuată în perioade economice favorabile și poate fi mai lentă în perioade economice nefavorabile. Cu toate acestea, în conformitate cu riscurile identificate anterior, ajustarea structurală planificată ar trebui să fie întărită prin măsuri astfel încât îmbunătățirea anuală a soldului structural să fie de 0,5 % din PIB, ca punct de referință, în conformitate cu cerințele pentru statele membre din zona euro și ERM (MCS) II.

(8)

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației în Lituania este mai scăzut decât media UE, înregistrând o creștere limitată a cheltuielilor legate de sistemul de pensii în deceniile următoare, sub influența reformelor adoptate în privința sistemului de pensii. Nivelul actual al datoriei brute se situează la un nivel foarte scăzut în Lituania, iar îmbunătățirea poziției bugetare conform planificărilor din versiunea actualizată a programului de convergență ar contribui la limitarea riscurilor privind viabilitatea finanțelor publice pe termen lung. În ansamblu, Lituania pare a se confrunta cu un risc scăzut în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de convergență nu conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. Cu toate acestea, furnizează informații sistematice privind costurile bugetare directe ca urmare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare par să ia în considerare implicațiile acțiunilor subliniate în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice, menționate în programul de convergență, par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe scot în evidență reformele actuale din domeniul sistemului de pensii, al sănătății și al taxelor. Cu toate acestea, obiectivele deficitului administrațiilor publice prezentate în programul de convergență sunt semnificativ mai mici decât cele prezentate în programul național de reformă.

(11)

Strategia bugetară din program este în mare măsură conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește cerințele specificate în codul de conduită pentru prezentarea de date pentru programele de stabilitate și convergență, programul furnizează toate datele solicitate, precum și cea mai mare parte din datele opționale (2).

(i)

să exploateze momentele economice favorabile prin țintirea unui deficit mai ambițios în 2007, având în vedere deficitul bugetar probabil mai bun în 2006 și să sprijine ritmul ajustării în vederea atingerii OTM-ului prin măsuri care să asigure că îmbunătățirea anuală a soldului structural este de 0,5 % din PIB, ca punct de referință, conform cerințelor pentru statele membre din zona euro și cele participante la ERM (MCS) II și îmbunătățirea dorită peste OMT;

(ii)

să îmbunătățească cadrul planificării și al controlului financiar pe termen mediu.

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/23

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Ungariei pentru perioada 2006-2010.

(2)

Scenariul macroeconomic al programului preconizează o încetinire a activității economice pentru anii 2007 și 2008, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală, cu o revenire la nivelurile de creștere din etapa de preconsolidare până în 2009. Evaluat în contextul informațiilor disponibile în prezent, acest scenariu pare să fie, în linii mari, plauzibil pentru perioada premergătoare anului 2008 și ar putea fi chiar oarecum prudent, în timp ce pentru ultimii ani pare destul de favorabil. Conform previziunilor programului, inflația ar crește în 2007, urmând să înregistreze o scădere rapidă ulterior; totuși, tendința prevăzută a inflației pe parcursul întregului program este destul de favorabilă.

(3)

(4)

Principalul obiectiv al actualizării constă în corectarea deficitului excesiv până în 2009 (reducând deficitul de la 10,1 % din PIB în 2006 la 3,2 % din PIB în 2009) (3), în conformitate cu actualizarea din septembrie 2006, în contextul unui scenariu macroeconomic similar, o nouă reducere producându-se în 2010. Îmbunătățirea soldului primar este de aceeași magnitudine. Ajustarea prevăzută este mai concentrată în prima parte a acesteia, aproape jumătate din reducerea nivelului deficitului urmând să se producă în 2007. Ajustarea nominală prevăzută pentru perioada programului urmează să se realizeze prin creșterea raportului venit-PIB cu aproape 1 punct procentual și prin reducerea raportului cheltuieli-PIB cu 6,5 puncte procentuale. O creștere inițială a presiunii fiscale cu 1,6 puncte procentuale din PIB în 2007 este înlocuită progresiv cu măsuri de reducere a cheltuielilor. Pe lângă reducerile de cheltuieli și înghețările bugetare adoptate începând cu vara anului 2006, autoritățile au început să întărească controalele cheltuielilor și să consolideze cadrul instituțional al finanțelor publice. De asemenea, programul definește un calendar global al reformelor structurale destinate să realizeze obiectivele pentru deficit, în special în ultimii ani ai programului.

(5)

(6)

Rezultatele bugetare ar putea fi mai puțin favorabile decât cele prevăzute în program, mai ales începând cu anul 2008. Riscurile ce amenință evoluția deficitului în lumina perspectivei macroeconomice sunt în linii mari echilibrate până în 2008, însă o creștere a PIB-ului mai slabă decât cea prevăzută în ultimii ani ar putea conduce la un deficit mai ridicat. Cu toate că reducerile de cheltuieli pe termen scurt și înghețările bugetare temporare au fost încorporate în bugetul planificat pentru 2007, mai rămân încă incertitudini cu privire la punerea efectivă în aplicare a înghețărilor cheltuielilor (printre altele, din cauza slabelor rezultate înregistrate în cadrul controalelor similare între 2004 și 2006). Va trebui verificată eficacitatea cu care noile norme fiscale și primele măsuri adoptate în vederea stabilirii unui cadru bugetar multianual pot inversa tiparul depășirilor obișnuite ale cheltuielilor. Guvernul a adoptat decizii cu privire la o serie de măsuri pentru reforma administrației publice și a sistemelor de sănătate, de pensii, de subvenții pentru prețuri și de educație. Pe baza acestor măsuri, rezultatele bugetare ar putea fi mai aproape de obiectivele pentru deficit pentru anii 2007 și 2008 decât se preconiza în previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006. Cu toate acestea, celelalte măsuri de reformă structurală, necesare pentru înlocuirea măsurilor de reducere a cheltuielilor care expiră la sfârșitul anului 2008, trebuie încă specificate și puse integral în aplicare. În plus, în ultimii ani ai programului, după cum arată experiența anterioară, există riscul unei relaxări bugetare. În sfârșit, în cazul în care planurile de restructurare a societăților de transport public nu dau rezultatele preconizate, pierderile cumulate ale acestor societăți ar putea conduce la o creștere temporară a deficitului.

(7)

În lumina acestei analize a riscului, orientarea bugetară a programului pare să se îndrepte, în linii mari, spre o corecție a deficitului excesiv până în 2009, în conformitate cu recomandările Consiliului, cu condiția punerii integrale în aplicare a strategiei bugetare. Aceasta privește în special punerea în aplicare integrală a măsurilor de consolidare anunțate în bugetul pentru 2007 și în noul program, precum și specificarea și adoptarea oportună a măsurilor suplimentare de reformă structurală anunțate. În 2010, după corectarea prevăzută a deficitului excesiv, ritmul ajustării către OTM prevăzut în program ar trebui întărit. Acest lucru ar constitui, de asemenea, un prim pas spre o marjă de siguranță suficientă pentru a evita depășirea pragului de deficit stabilit la 3 % din PIB, în contextul fluctuații macroeconomice obișnuite, care momentan nu există.

(8)

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației în Ungaria se află cu mult deasupra mediei din UE, cu precădere ca urmare a creșterii ridicate pe termen lung a cheltuielilor cu pensiile exprimate ca procent din PIB. Deși s-au luat primele măsuri importante, punerea integrală în aplicare a altor măsuri de reformă care să urmărească împiedicarea unei creșteri semnificative a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației conform planificărilor din program ar trebui să contribuie la reducerea riscurilor față de viabilitatea finanțelor publice. În plus, ceea ce este mai important, poziția bugetară inițială, fragilă și substanțial deteriorată în comparație cu 2005, constituie un risc pentru viabilitatea finanțelor publice chiar înainte de a se lua în considerare impactul bugetar al îmbătrânirii populației. Pe lângă aceasta, nivelul actual al datoriei brute se situează peste valoarea de referință prevăzută în tratat. Continuarea prevăzută a consolidării bugetare ar contribui la reducerea riscurilor față de viabilitate finanțelor publice. În ansamblu, se pare că Ungaria se confruntă cu un risc ridicat în ceea ce privește viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.

(10)

Programul de convergență conține o analiză calitativă a impactului general al programului național de reformă al Ungariei din octombrie 2006 în cadrul strategiei globale pe termen mediu. Pe lângă aceasta, programul furnizează informații despre cheltuielile sau economiile bugetare rezultate direct ca urmare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, însă previziunile sale bugetare nu iau explicit în considerare toate implicațiile asupra finanțelor publice pe care le au acțiunile stabilite în programul național de reformă. Măsurile din domeniul finanțelor publice, preconizate în programul de convergență par să fie conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, planurile de reformă structurală și măsurile adoptate recent prevăzute în programul de convergență corespund integral calendarului de reformă prezentat în programul național de reformă, în special măsurile de reformă adoptate în domeniul administrației publice, în domeniul serviciilor de sănătate, al pensiilor și al educației și în cel al sistemelor de subvenții.

(11)

Strategia bugetară enunțată în program este, în mare parte, conformă cu marile orientări ale politicii economice cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește datele solicitate, specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul furnizează toate datele obligatorii și majoritatea datelor opționale (4).

(i)

să pună cu rigurozitate în aplicare bugetul pentru 2007 și să ia măsuri adecvate pentru a asigura corectarea deficitului excesiv până în 2009, dacă este necesar prin măsuri suplimentare, și să se asigure că, inclusiv prin utilizarea oricăror venituri suplimentare pentru reducerea deficitului, raportul datorie-PIB este adus pe o traiectorie descendentă fermă, de preferință înainte de 2009;

(ii)

să îmbunătățească controlul bugetar prin consolidarea normelor fiscale și prin întărirea cadrului constituțional al finanțelor publice, continuând primele măsuri adoptate în bugetul pentru 2007;

(iii)

să reducă cheltuielile într-un mod permanent prin adoptarea și aplicarea rapidă a raționalizării anunțate a administrației publice și a sistemului de servicii de sănătate, precum și a reformei preconizate a sistemului educației;

(iv)

având în vedere nivelul datoriei și creșterea cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, să îmbunătățească viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice printr-o evoluție adecvată către OTM și prin adoptarea măsurilor suplimentare anunțate de reformă a pensiilor.

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/28

Commission of the European Communities

Competition DG

Merger Registry

Rue Joseph II/Jozef II-straat 70

B-1000 Bruxelles

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/29

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/33

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4441. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. (http://eur-lex.europa.eu)

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/33

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4544. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. (http://eur-lex.europa.eu)

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/34

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32007M4560. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. (http://eur-lex.europa.eu)

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/35

(1)

Consiliul Uniunii Europene acordă o importanță fundamentală creării unui spațiu de libertate, securitate și justiție, ceea ce reprezintă o preocupare fundamentală a cetățenilor statelor reunite în cadrul Uniunii Europene.

(2)

Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a oferi cetățenilor din acest spațiu de libertate, securitate și justiție un nivel înalt de securitate prin dezvoltarea unor proceduri comune între statele membre în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală.

(3)

Concluziile reuniunii Consiliului European de la Tampere din octombrie 1999 au confirmat nevoia de a îmbunătăți schimbul de informații dintre autoritățile competente ale statelor membre în scopul depistării și cercetării infracțiunilor.

(4)

În programul de la Haga pentru consolidarea libertății, securității și justiției în Uniunea Europeană din noiembrie 2004, Consiliul European și-a exprimat convingerea că, în acest scop, este necesară o abordare inovatoare a schimbului transfrontalier de informații represive.

(5)

Consiliul European a afirmat în consecință că schimbul unor astfel de informații ar trebui să respecte condițiile aplicabile principiului disponibilității. Acest lucru înseamnă că un agent al autorităților represive dintr-un stat membru al Uniunii Europene care are nevoie de informații pentru a-și îndeplini atribuțiile poate obține aceste informații de la un alt stat membru și că autoritățile represive din celălalt stat membru care dețin aceste informații le vor pune la dispoziție în scopul declarat, ținând seama de necesitățile procedurilor de cercetare aflate în curs în respectivul stat membru.

(6)

Consiliul European a stabilit data de 1 ianuarie 2008 ca dată-limită pentru realizarea acestui obiectiv din programul de la Haga.

(7)

Decizia-cadru 2006/960/JAI din 18 decembrie 2006 privind simplificarea schimbului de informații publice și secrete între autoritățile represive din statele membre ale Uniunii Europene (2) stabilește regulile pe baza cărora autoritățile represive din statele membre pot schimba rapid și eficient informații publice și secrete existente în vederea derulării procedurilor de cercetare penală sau de colectare de către poliție a informațiilor secrete privind infracțiunile.

(8)

Programul de la Haga pentru consolidarea libertății, securității și justiției afirmă însă că ar trebui folosite pe deplin noile tehnologii și că ar trebui acordat accesul reciproc la bazele naționale de date. Programul de la Haga prevede și faptul că ar trebui să fie create noi baze de date europene, centralizate, doar pe baza unor studii care au demonstrat valoarea adăugată a acestora.

(9)

În vederea unei cooperări internaționale eficiente, este de importanță fundamentală ca schimbul de informații exacte să se poată efectua într-o manieră rapidă și eficientă. Obiectivul este acela de a introduce proceduri de promovare a unor mijloace rapide, eficiente și necostisitoare de schimb de informații. În vederea utilizării în comun a acestor date, aceste proceduri sunt supuse principiului răspunderii și încorporează garanții adecvate privind acuratețea și securitatea datelor în timpul transmiterii și stocării, precum și proceduri de înregistrare a schimbului de date și restricții privind utilizarea informațiilor schimbate.

(10)

Aceste condiții sunt îndeplinite de Tratatul de la Prüm din 27 mai 2005 încheiat între Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Țărilor de Jos și Republica Austria privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în particular în domeniul combaterii terorismului, criminalității transfrontaliere și migrației ilegale. Pentru ca toate statele membre să poată îndeplini condițiile de fond ale programului de la Haga și pentru ca termenele acestuia să poată fi respectate, părțile esențiale ale Tratatului de la Prüm trebuie să devină aplicabile tuturor statelor membre. În consecință, prezenta decizie a Consiliului ar trebui să se bazeze pe principalele dispoziții ale Tratatului de la Prüm.

(11)

Prezenta decizie ar trebui să conțină, așadar, dispoziții menite să îmbunătățească schimbul de informații, prin care statele membre își acordă reciproc drepturi de acces la bazele de date automatizate de analiză ADN, la sistemele automatizate de identificare dactiloscopică și la datele privind înmatricularea autovehiculelor. În cazul datelor provenite din bazele naționale de date de analiză ADN și al sistemelor automatizate de identificare dactiloscopică, un sistem de tip „hit/no hit “(răspuns pozitiv sau negativ) ar trebui să permită statului membru care efectuează căutarea să solicite date specifice cu caracter personal de la statul membru care administrează baza de date și, după caz, să solicite informații suplimentare prin intermediul unor proceduri de asistență reciprocă.

(12)

Aceasta ar accelera în mod considerabil procedurile existente, permițând statelor membre să afle dacă și care stat membru deține informațiile solicitate.

(13)

Compararea datelor transfrontaliere ar trebui să deschidă o nouă dimensiune în domeniul combaterii criminalității. Informațiile obținute prin compararea datelor ar trebui să deschidă calea unor noi metode de cercetare pentru statele membre și să joace, astfel, un rol crucial în sprijinirea autorităților represive din statele membre.

(14)

Regulile ar trebui să fie bazate pe interconectarea bazelor naționale de date ale statelor membre și, astfel, să reprezinte o manieră simplă și eficientă de abordare a criminalității transfrontaliere.

(15)

Sub rezerva anumitor condiții, statele membre ar trebui să poată furniza date cu caracter personal și date care nu privesc persoanele, pentru a îmbunătăți schimbul de informații referitoare la manifestări importante care au o dimensiune transfrontalieră.

(16)

Deoarece cooperarea internațională ar trebui îmbunătățită în continuare, în special în domeniul combaterii criminalității transfrontaliere, prezenta decizie, pe lângă îmbunătățirea schimburilor de informații ar trebui să permită, printre altele, o cooperare mai strânsă între autoritățile polițienești, de exemplu prin intermediul unor operațiuni comune de securitate (cum ar fi patrulele comune) și intervenția transfrontalieră în eventualitatea unui pericol imediat la adresa vieții și integrității corporale.

(17)

O mai strânsă cooperare polițienească și judiciară în materie penală trebuie însoțită de respectarea drepturilor fundamentale și, în special, a dreptului la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal. Acest lucru ar trebui garantat de modalitățile cuprinzătoare de protecție a datelor speciale prevăzute de prezenta decizie, care ar trebui adaptate la natura specială a schimburilor de date pe care le reglementează. Dispozițiile specifice privind protecția datelor prevăzute de prezenta decizie țin seama îndeosebi de natura specifică a accesului transfrontalier on-line la bazele de date. Deoarece, în condițiile accesului on-line, statul membru care administrează baza de date nu poate să facă niciun fel de verificări prealabile, decizia ar trebui să asigure efectuarea monitorizării ulterioare.

(18)

Statele membre ar trebui să asigure punerea eficientă în aplicare a tuturor normelor de protecție a datelor prevăzute de prezenta decizie, fiind conștiente de importanța pe care decizia o are pentru protecției drepturilor persoanei și de faptul că furnizarea de date cu caracter personal unui alt stat membru necesită asigurarea unor standarde suficiente de protecție a datelor de către statul membru destinatar.

(19)

Deoarece obiectivele prezentei decizii și, în special, îmbunătățirea schimbului de informații în cadrul Uniunii Europene nu pot fi realizate satisfăcător în mod izolat de către statele membre, dat fiind caracterul transfrontalier al combaterii criminalității și al problemelor de securitate, iar statele membre sunt obligate să se bazeze unele pe celelalte în aceste chestiuni, și pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii Europene, Consiliul poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul CE, la care face trimitere articolul 2 din Tratatul UE. În conformitate cu principiul proporționalității, în temeiul articolului 5 al Tratatului CE, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea respectivelor obiective.

(20)

Prezenta decizie respectă drepturile fundamentale și se conformează principiilor prevăzute, în special, de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(a)

dispoziții privind condițiile și procedura de transfer automatizat al profilurilor ADN, al datelor dactiloscopice și al anumitor date privind înmatricularea vehiculelor la nivel național (capitolul 2);

(b)

dispoziții privind condițiile de furnizare de date privind manifestările importante care au o dimensiune transfrontalieră (capitolul 3);

(c)

dispoziții privind condițiile de furnizare a informațiilor pentru prevenirea infracțiunilor teroriste (capitolul 4);

(d)

dispoziții privind condițiile și procedura de intensificare a cooperării la nivelul poliției de frontieră prin diferite măsuri (capitolul 5).

(a)

statul membru solicitant precizează scopul pentru care aceasta este necesară;

(b)

statul membru solicitant prezintă un mandat de cercetare sau o declarație emisă de autoritatea competentă, astfel cum este prevăzut de dreptului național al statului membru respectiv, din care să rezulte că toate cerințele pentru prelevarea și analizarea materialului genetic ar fi îndeplinite în ipoteza în care persoana în cauză s-ar fi aflat pe teritoriul statului membru solicitant; și

(c)

în conformitate cu dreptul statului membru solicitat, cerințele pentru prelevarea și analizarea materialului genetic, precum și pentru furnizarea profilului ADN obținut.

(a)

datele privind proprietarii sau, după caz, utilizatorii; și

(b)

datele privind vehiculele.

(a)

notificarea reciprocă și cât mai promptă a unor asemenea situații cu impact transfrontalier, precum și schimbul oricăror informații relevante;

(b)

adoptarea și coordonarea măsurilor de poliție necesare pe propriul teritoriu în situațiile cu impact transfrontalier;

(c)

pe cât posibil, detașarea de agenți, specialiști și consilieri și punerea la dispoziție de echipament, la cererea statului membru pe al cărei teritoriu a apărut situația respectivă.

(a)

„prelucrarea datelor cu caracter personal “înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate cu privire la datele cu caracter personal, indiferent dacă se realizează prin mijloace automate sau nu, precum colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, sortarea, recuperarea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin furnizare, diseminare sau punerea la dispoziție în alt mod, alinierea, combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea datelor. Prelucrarea, în sensul prezentei decizii, include comunicarea, indiferent dacă există sau nu „hit “(răspuns pozitiv);

(b)

„procedura de căutare automatizată “înseamnă accesul direct la fișierele automatizate ale altui organism, în cazul în care răspunsul în urma procedurii de căutare este complet automatizat;

(c)

„referință “înseamnă marcarea datelor cu caracter personal stocate, fără a avea ca scop limitarea prelucrării lor ulterioare;

(d)

„blocare “înseamnă marcarea datelor cu caracter personal stocate, cu scopul de a limita prelucrarea lor ulterioară.

(a)

a stabili dacă profilurile ADN sau datele dactiloscopice comparate concordă;

(b)

a pregăti și înainta o cerere formulată de organele de poliție sau judiciare în vederea acordării de asistență juridică în concordanță cu dreptul național, dacă aceste date concordă;

(c)

a efectua o înregistrare, în sensul articolului 30.

(a)

dacă nu sunt sau nu mai sunt necesare pentru scopul pentru care au fost furnizate; dacă datele cu caracter personal au fost furnizate și nu a existat o solicitare prealabilă, organismul destinatar verifică de îndată dacă sunt necesare în scopul pentru care au fost furnizate;

(b)

după expirarea termenului maxim de păstrare a datelor prevăzut de dreptul național al statului membru care furnizează datele, atunci când organismul care a furnizat datele a informat organismul destinatar cu privire la acele termene maxime la momentul furnizării datelor.

(a)

sunt luate măsuri tehnice de ultimă generație în vederea asigurării protecției și securității datelor, în special a confidențialității și integrității acestora;

(b)

atunci când se recurge la rețele general accesibile sunt utilizate proceduri de criptare și autorizare recunoscute de autoritățile competente; și

(c)

poate fi verificată admisibilitatea căutărilor, în conformitate cu articolul 30 alineatele (2), (4) și (5).

(a)

motivul furnizării datelor;

(b)

datele furnizate;

(c)

data furnizării; și

(d)

numele sau numărul de referință al organismului destinatar și al organismului care administrează fișierul.

(a)

numai agenții punctelor naționale de contact, posesori ai unei autorizații speciale, pot efectua căutări sau comparații automatizate de date. Lista agenților autorizați să efectueze căutări sau comparații automatizate de date se pune la dispoziție pe bază de cerere autorităților de supraveghere menționate la alineatul (5), precum și celorlalte state membre;

(b)

fiecare stat membru ia măsuri pentru ca fiecare furnizare și primire de date cu caracter personal de către organismul care administrează fișierul și de către organismul destinatar să fie înregistrată, comunicând, de asemenea, existența sau lipsa unui „hit “(răspuns pozitiv). Înregistrarea conține următoarele informații:

(a)

monitorizarea protecției datelor;

(b)

asigurarea securității datelor.

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/46

28.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/47