Directiva UE privind serviciile

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva 2006/123/CE – Directiva privind serviciile

SINTEZĂ

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

Directiva își propune să elimine barierele din calea comerțului cu servicii în Uniunea Europeană (UE) prin:

simplificarea procedurilor administrative pentru prestatorii de servicii;

consolidarea drepturilor consumatorilor și ale întreprinderilor care beneficiază de servicii; și

stimularea cooperării între țările UE.

ASPECTE-CHEIE

Domeniul de aplicareal directivei acoperă o gamă largă de servicii, printre care:

comerțul cu amănuntul și angro de bunuri și servicii;

activitățile desfășurate de majoritatea profesiilor reglementate, cum ar fi consultanții juridici și fiscali, arhitecții și inginerii:

serviciile de construcții;

serviciile pentru întreprinderi, cum ar fi întreținerea birourilor, consultanța managerială și organizarea de evenimente; și

serviciile turistice și recreative.

Anumite servicii sunt excluse din domeniul de aplicare a directivei. Printre acestea se numără serviciile financiare, unele servicii de comunicații electronice, serviciile agențiilor de ocupare temporară a forței de muncă, serviciile de securitate privată și activitățile de jocuri de noroc.

Directiva permite întreprinderilor să se stabilească în alte țări ale UE decât propria țară. Pentru aceasta, țările UE trebuie să întreprindă o serie de acțiuni care includ:

instituirea unor ghișee unice de informare și asistență pentru procedurile administrative și asigurarea posibilității ca astfel de proceduri să fie îndeplinite prin mijloace electronice;

revizuirea și simplificarea tuturor regimurilor lor de autorizare în ceea ce privește accesul la servicii;

necesitatea ca țările UE să elimine cerințele discriminatorii, cum ar fi cele bazate pe cetățenie sau naționalitate ori cerințele bazate pe locul de reședință sau locul sediului, precum și cerințele restrictive, cum ar fi testele de necesități economice care impun ca întreprinderile să dovedească autorităților că există o cerere pentru serviciile oferite de acestea.

Sunt prevăzute garanții similare în privința drepturilor beneficiarilor de servicii (consumatori sau întreprinderi), menite să întărească încrederea acestora în piața unică. Astfel, țărilor UE li se cere:

să elimine obstacolele în calea beneficiarilor care doresc să folosească servicii furnizate de prestatori stabiliți în altă țară a UE, cum ar fi obligațiile de obținere a unei autorizații;

să elimine cerințele discriminatorii bazate pe cetățenia sau naționalitatea ori pe locul de reședință sau sediul beneficiarului;

să pună la dispoziție informații generale și asistență cu privire la cerințele legale, îndeosebi normele de protecție a consumatorilor și procedurile căilor de atac aplicabile în alte țări ale UE.

Directiva privind serviciile a trebuit să fie integrată în legislația națională a tuturor țărilor UE până la 28 decembrie 2009. În 2012, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare pe tema implementării directivei privind serviciile. Comunicarea:

a analizat progresele înregistrate de țările UE în eliminarea barierelor nejustificate în calea pieței unice a serviciilor;

a identificat restricțiile care nu au fost încă eliminate, cum ar fi recurgerea la cerințele de reședință sau sediu ori la testele de necesități economice; și

a propus măsuri pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice a serviciilor.

DE CÂND INTRĂ ÎN VIGOARE DIRECTIVA?

Începând cu 28 decembrie 2006. Aceasta trebuia transpusă în legislația națională a țărilor UE până la 28 decembrie 2009.

CONTEXT

Directiva privind serviciile

ACT

Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 376, 27.12.2006, pp. 36-68)

ACTE CONEXE

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Către o mai bună funcționare a pieței unice a serviciilor – pornind de la rezultatele procesului de evaluare reciprocă prevăzut de Directiva privind serviciile [COM(2011) 20 final din 27.1.2011]

2011/130/UE: Decizia Comisiei din 25 februarie 2011 de stabilire a unor cerințe minime pentru tratamentul transfrontalier al documentelor semnate electronic de autoritățile competente în temeiul Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 53, 26.2.2011, pp. 66-72)

Modificările succesive aduse Deciziei 2011/130/UE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor pe tema implementării directivei privind serviciile – Parteneriat pentru o nouă creștere a serviciilor 2012-2015 [COM(2012) 261 final din 8 iunie 2012]

2014/148/UE: Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 17 martie 2014 de modificare a Deciziei 2011/130/UE de stabilire a unor cerințe minime pentru tratamentul transfrontalier al documentelor semnate electronic de autoritățile competente în temeiul Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 80, 19.3.2014, pp. 7-9)

Data ultimei actualizări: 09.11.2015