Protecția temporară în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva 2001/55/CE – normele pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile țărilor UE

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

ASPECTE-CHEIE

Punerea în aplicare a protecției temporare

Unele persoane pot fi excluse de la protecția temporară.

Printre acestea se află persoanele:

Efectele protecției temporare

Țările UE trebuie să ofere persoanelor cărora li se acordă protecție temporară un permis de ședere.

Acesta este valabil pentru toată durata protecției.

Persoanele cărora li s-a acordat protecție temporară au dreptul:

Copiii sub 18 anivor avea și ei dreptul de a se integra în sistemul de educație în aceleași condiții ca resortisanții țării UE gazdă.

Dacă unora dintre membrii aceleiași familii li s-a acordat protecție temporară în diferite țări ale UE, sau dacă unii membri ai familiei încă nu se află în UE, aceștia trebuie să aibă dreptul de a se reuni în aceeași țară a UE.

Aceste norme sunt în conformitate cu normele UE privind primirea solicitanților de protecție internațională din Directiva 2013/33/UE.

Cererile de azil

Persoanele cărora li s-a acordat protecția temporară trebuie să poată depune o cerere de azil. Țara UE care primește persoana este responsabilă pentru examinarea cererii.

Cu toate acestea, țările pot decide că o persoană căreia i s-a acordat protecție temporară nu poate să aibă în același timp și statutul de solicitant de azil.

Acest lucru ajută țările să reducă sarcina impusă sistemului lor de azil oferind protecție temporară în timp ce amână examinarea cererilor de azil.

Directiva 2013/32/UE stabilește normele comune ale UE pentru acordarea și retragerea protecției internaționale.

Încetarea protecției temporare

Sprijinul administrativ

Măsurile stabilite în directivă beneficiază de Fondul pentru azil, migrație și integrare. Dacă numărul persoanelor strămutate depășește capacitatea de primire indicată de țările UE, Consiliul va adopta măsuri corespunzătoare, în special prin recomandarea unui sprijin adițional pentru țările UE afectate.

DE CÂND SE APLICĂ DIRECTIVA?

Directiva se aplică de la 7 august 2001. Țările UE au avut obligația de a o transpune în legislația națională până la 31 decembrie 2002.

Programul stabilit în directivă nu a fost încă declanșat.

CONTEXT

Pentru mai multe informații, inclusiv un studiu detaliat al directivei realizat în 2016, consultați:

* TERMENI-CHEIE

Infracțiune împotriva păcii: în temeiul dreptului internațional, înseamnă planificarea, pregătirea, inițierea sau ducerea unor războaie de agresiune sau a unui război care încalcă tratatele, acordurile sau asigurările internaționale, sau participarea la un plan comun sau la o conspirație pentru săvârșirea oricăreia dintre aceste fapte.

ACTUL PRINCIPAL

Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, pp. 12-23)

ACTE CONEXE

Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO L 180, 29.6.2013, pp. 60-95)

Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (JO L 180, 29.6.2013, pp. 96-116)

Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor (JO L 150, 20.5.2014, pp. 112-142)

Data ultimei actualizări: 28.03.2017