Codul de vize

SINTEZĂ PRIVIND:

Regulamentul (CE) nr. 810/2009 de instituire a Codului de vize al UE

CARE ESTE ROLUL ACESTUI REGULAMENT?

• Acesta stabilește procedurile și condițiile pentru eliberarea vizelor de scurtă ședere pentru vizitele în spațiul Schengen de cel mult 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.
• De asemenea, stabilește reguli privind vizele de tranzit aeroportuar.

ASPECTE-CHEIE

Proceduri și condiții pentru eliberarea vizelor

Statul membru al Uniunii Europene (UE) care reprezintă singura sau principala destinație a vizitei este responsabilă de examinarea cererilor de viză. Dacă destinația principală nu poate fi determinată, aceasta devine responsabilitatea țării de intrare pentru prima dată în spațiul Schengen.

Cereri

• O cerere de viză poate fi depusă de solicitant, de un intermediar comercial acreditat sau de o asociație sau instituție profesională, culturală, sportivă sau educațională în numele membrilor săi.
• Cererile trebuie depuse în general în termen de 6 luni până la 15 zile înainte de vizita prevăzută (9 luni pentru navigatori).

O viză uniformă (valabilă pentru întregul spațiu Schengen) poate fi eliberată pentru intrări multiple cu o valabilitate maximă de 5 ani.

O viză cu valabilitate teritorială limitată (limitată la anumite state membre) poate fi eliberată în mod excepțional în cazurile în care solicitantul nu îndeplinește toate condițiile de intrare, din motive umanitare, din motive de interes național sau din cauza obligațiilor internaționale, precum și în situațiile în care alte țări Schengen consultate se opun eliberării unei vize.

Admisibilitate

După verificare dacă cererea este admisibilă (adică depusă în conformitate cu regulile), autoritatea competentă trebuie:

• să creeze o intrare în sistemul de informații privind vizele (VIS) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 767/2008;
• să efectueze o examinare suplimentară a cererii pentru a verifica dacă solicitantul:
  • îndeplinește condițiile de intrare prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/399 de stabilire a Codului frontierelor Schengen (a se vedea sinteza);
  • nu prezintă un risc de imigrație ilegală sau o amenințare la adresa securității țării; și
  • intenționează să plece înainte de expirarea vizei.

În temeiul Regulamentului (UE) 2021/1134 de modificare, înainte de a se lua o decizie privind acordarea unei vize, se va efectua o verificare atentă a evidenței verificărilor efectuate solicitanților. Sunt stabilite norme și proceduri pentru căutările în bazele de date cu caracter sensibil și fără caracter sensibil ale UE care conțin informații privind securitatea și migrația. Odată intrate în vigoare, statele membre ar fi obligate să colecteze elementele biometrice de identificare ale solicitantului, care să cuprindă o imagine facială și 10 amprente digitale (pentru a fi stocate în VIS) și, la momentul depunerii primei cereri și, ulterior, cel puțin o dată la 59 de luni, solicitantul trebuie să se prezinte personal.

În cazul în care cererea este inadmisibilă, autoritatea va trebui:

• să returneze formularul de cerere și documentele justificative fără a le examina în continuare;
• să distrugă orice date biometrice colectate; și
• să ramburseze taxa de viză.

Vize de tranzit aeroportuar

• Cetățenii țărilor din afara UE enumerate în anexa IV au nevoie de viză de tranzit aeroportuar pentru a trece prin zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor din spațiul Schengen. În cazuri de urgență, atunci când intervine un flux în masă de imigranți ilegali, statele membre pot impune această cerință și resortisanților altor țări din afara UE.
• Atunci când solicită o viză de tranzit aeroportuar, solicitantul trebuie să prezinte dovada punctelor de îmbarcare și de destinație, coerența itinerariului și dovada călătoriei către destinația finală.

Vize cu intrări multiple

Vizele cu intrări multiple cu valabilitate îndelungată pot fi eliberate pentru 1, 2 intrări sau pentru intrări multiple. Codul vizelor stabilește reguli privind eliberarea vizelor cu intrări multiple cu o durată de valabilitate progresiv mai mare:

• 1 an, dacă solicitantul a folosit 3 vize în ultimii 2 ani;
• 2 ani, dacă solicitantul a folosit deja o viză cu intrări multiple de 1 an în ultimii 2 ani;
• 5 ani, dacă solicitantul a folosit deja o viză cu intrări multiple de 2 ani în ultimii 3 ani.

Vizele de tranzit aeroportuar și vizele limitate la anumite țări nu sunt luate în considerare la luarea deciziilor privind eliberarea vizelor cu intrare multiplă cu valabilitate îndelungată.

Vize eliberate la frontierele externe

• În mod excepțional, la frontiera externă a țării de destinație Schengen se poate solicita o cerere de viză pentru o ședere maximă de 15 zile sau pentru a acoperi timpul necesar tranzitului.
• În principiu, un resortisant al unei țări din afara UE pentru care nu s-a finalizat verificarea datelor cu caracteristicele rezultate în urma controalelor automate în bazele de date ale UE nu primește viză la frontiera externă. Cu toate acestea, în cazuri excepționale, pentru aceste persoane se poate elibera o viză cu valabilitate teritorială limitată pentru teritoriul statului membru emitent.

Decizii privind cererile de viză

• Autoritatea evaluează dacă sunt îndeplinite condițiile de intrare stabilite în Codul frontierelor Schengen.
• Viza se refuză dacă solicitantul:
  • prezintă un document de călătorie fals;
  • oferă o justificare inadecvată pentru șederea intenționată;
  • furnizează dovezi insuficiente ale mijloacelor de trai sau pentru întoarcerea acasă;
  • a făcut obiectul unei alerte în sistemul de informații Schengen instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1860 (a se vedea sinteza) în scopul refuzului intrării;
  • este considerat o amenințare pentru ordinea publică, siguranța internă, sănătatea publică sau relațiile interne ale țărilor UE;
  • prezintă o asigurare medicală de călătorie insuficientă.
• Termenul general pentru luarea unei decizii este de maximum 15 zile, care poate fi prelungit până la maximum 45 de zile în cazuri individuale, în special în cazul în care este necesară o examinare suplimentară a cererii.
• O decizie privind refuzul și motivele pe care se bazează acest refuz este trimisă solicitantului utilizând formularul standard prevăzut în anexa VI.
• Persoanele cărora li s-a refuzat viza au dreptul de a face apel.

Cooperarea privind readmisia

• Comisia Europeană evaluează cooperarea țărilor din afara UE în ceea ce privește readmisia migranților ilegali, luând în considerare gestionarea frontierelor și prevenirea, controlul contrabandei cu migranți și tranzitul migranților ilegali.
• În cazul în care o țară din afara UE nu cooperează, Comisia poate prezenta o propunere de decizie a Consiliului de a aplica temporar anumite norme într-un mod restrictiv. În schimb, atunci când o țară cooperează suficient, anumite reguli pot fi aplicate într-o manieră mai generoasă.

Respectarea demnității umane și a drepturilor fundamentale

Regulamentul (UE) 2021/1134 de modificare introduce, de asemenea, prevederi conform cărora personalul autorităților consulare și centrale ale statelor membre trebuie să respecte pe deplin demnitatea umană și drepturile și principiile fundamentale recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a UE atunci când își exercită atribuțiile. Acestea nu trebuie să discrimineze persoanele pe considerente de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.

Modificări și abrogări

• Regulamentul (UE) 2021/1134 de modificare modifică, de asemenea, Regulamentul VIS instituit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 767/2008 (a se vedea sinteza) și Codul Frontierelor Schengen, precum și articolele 9-17 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen și Instrucțiunile consulare comune.
• Regulamentul a fost modificat succesiv de Regulamentele (UE) nr. 977/2011, (UE) nr. 154/2012, (UE) nr. 610/2013, (UE) 2016/399, (UE) 2019/1155 și (UE) 2021/1134.

DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTUL?

• Regulamentul (CE) nr. 810/2009 se aplică de la 5 aprilie 2010.
• Este de remarcat faptul că se preconizează că modificările introduse prin Regulamentul (UE) 2021/1134 vor fi aplicate doar începând cu 2024.

CONTEXT

A se vedea, de asemenea:

• Politica vizelor (Comisia Europeană).

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, pp. 1-58).

Modificările succesive aduse Regulamentului (CE) nr. 810/2009 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENTE CONEXE

Regulamentul (UE) 2021/1134 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (CE) nr. 810/2009, (UE) 2016/399, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1860, (UE) 2018/1861, (UE) 2019/817 și (UE) 2019/1896 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziilor 2004/512/CE și 2008/633/JAI ale Consiliului, în scopul reformării Sistemului de informații privind vizele (JO L 248, 13.7.2021, pp. 11-87).

Regulamentul (UE) 2018/1860 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind utilizarea Sistemului de informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 312, 7.12.2018, pp. 1-13).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) 2018/1861 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și de modificare și abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 (JO L 312, 7.12.2018, pp. 14-55).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 303, 28.11.2018, pp. 39-58).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226 (JO L 236, 19.9.2018, pp. 1-71).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) 2016/1953 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind instituirea unui document european de călătorie pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală și de abrogare a Recomandării Consiliului din 30 noiembrie 1994 (JO L 311, 17.11.2016, pp. 13-19).

Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, pp. 1-52).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, pp. 60-81).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (JO L 381, 28.12.2006, pp. 4-23).

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 11.11.2021