Articolul 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) – decizii
Articolul 297 din TFUE – acte legislative și acte fără caracter legislativ
Articolul 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) definește diferitele tipuri de acte juridice pe care Uniunea Europeană (UE) le poate adopta, inclusiv deciziile.
Articolul 297 din TFUE stabilește normele privind semnarea, publicarea și intrarea în vigoare a diferitelor tipuri de acte juridice adoptate de instituțiile UE.
Pentru a exercita competența UE, instituțiile UE pot adopta diferite tipuri de acte juridice. O decizie este un act juridic obligatoriu în toate elementele sale. O decizie care precizează cui i se adresează este obligatorie numai pentru destinatarii respectivi.
Deciziile fac parte din dreptul secundar al UE. Acestea sunt adoptate de instituțiile UE în conformitate cu tratatele.
Un act obligatoriu în toate elementele sale
Potrivit articolului 288 din TFUE, o decizie este obligatorie în toate elementele sale. Decizia poate fi un act legislativ sau un act fără caracter legislativ.
Deciziile sunt acte legislative atunci când sunt adoptate de:
Deciziile sunt acte fără caracter legislativ atunci când nu sunt adoptate în conformitate cu procedura legislativă. Acestea pot fi adoptate, de exemplu, de către Consiliul European, Consiliu sau Comisia Europeană.
Deciziile fără caracter legislativ pot să ia și forma unor acte delegate și de punere în aplicare.
Deciziile cu destinatar specific
Deciziile pot avea unul sau mai mulți destinatari (unul sau mai multe state membre ale UE, una sau mai multe întreprinderi sau persoane individuale). De exemplu, atunci când Comisia decide să aplice o amendă unei societăți pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe piață, ea adresează decizia sa acelei societăți.
O decizie fără caracter legislativ care specifică destinatarul trebuie adusă în atenția părții în cauză și produce efecte de la data notificării. Această notificare poate consta în transmiterea unei scrisori recomandate cu confirmare de primire.
Deciziile adresate uneia sau mai multor persoane fizice și întreprinderi au efect direct și, prin urmare, pot fi invocate în fața instanțelor naționale de către destinatari.
Deciziile adresate unui anumit stat membru sau tuturor statelor membre în calitate de destinatar(i) pot avea, de asemenea, efect direct. Acest lucru depinde de natura, fundalul și formularea lor. Formularea trebuie să fie suficient de clară, necondiționată și precisă. Curtea de Justiție a Uniunii Europene recunoaște doar un efect direct „vertical” al deciziilor adresate unuia sau mai multor state membre. Acest lucru înseamnă că persoanele individuale se pot baza pe o decizie doar în raport cu statul membru căruia i se adresează și nu în raport cu o altă persoană individuală.
Decizii fără destinatar
De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, deciziile nu trebuie neapărat să mai specifice destinatarul. În special, articolul 288 al TFUE clarifică faptul că o decizie poate specifica destinatarul, în timp ce predecesorul său (articolul 249 din Tratatul de instituire a Comunității Europene) făcea referire doar la deciziile care specifică destinatarul.
Deciziile fără caracter legislativ au devenit în special actul juridic de bază în domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC).
În aceste scopuri și pe baza Tratatului privind Uniunea Europeană, Consiliul European și Consiliul adoptă decizii fără caracter legislativ [articolul 31 alineatul (1) din prezentul tratat].
Publicarea deciziilor și data intrării în vigoare
Articolul 297 din TFUE prevede ca deciziile legislative să fie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea intră în vigoare la data specificată în acestea sau, în cazul în care data nu este specificată, în a douăzecea zi de la data publicării. Aceeași regulă se aplică deciziilor fără caracter legislativ care nu specifică cui sunt adresate.
Deciziile care specifică destinatarul pot fi, de asemenea, publicate în Jurnalul Oficial. Cu toate acestea, publicația nu exclude necesitatea transmiterii unei notificări, aceasta fiind singura cale prin care se poate asigura că actul are efecte juridice.
Pentru informații suplimentare, consultați:
Versiune consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene – Partea a șasea – Dispoziții instituționale și financiare – Titlul I – Dispoziții instituționale – Capitolul 2 – Actele juridice ale Uniunii, procedurile de adoptare și alte dispoziții – Secțiunea 1 – Actele juridice ale Uniunii – Articolul 288 (ex-articolul 249 TCE) (JO C 202, 7.6.2016, pp. 171-172)
Versiune consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene – Partea a șasea – Dispoziții instituționale și financiare – Titlul I – Dispoziții instituționale – Capitolul 2 – Actele juridice ale Uniunii, procedurile de adoptare și alte dispoziții – Secțiunea 2 – Proceduri de adoptare a actelor și alte dispoziții – Articolul 297 (ex-articolul 254 TCE) (JO C 202, 7.6.2016, p. 176)
Data ultimei actualizări: 26.07.2021