Politica de dezvoltare a UE

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Articolul 4 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)

Articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)

Articolul 21 alineatul (2) litera (d) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)

POLITICA DE DEZVOLTARE A UE ÎN TRATATELE UNIUNII EUROPENE

Articolul 4 din TFUE atribuie UE competența de a întreprinde acțiuni și de a duce o politică comună în domeniul cooperării pentru dezvoltare. Țările UE își pot exercita și ele propriile competențe în acest domeniu.

Obiectivul principal al politicii de dezvoltare a UE, conform articolului 208 din TFUE, îl reprezintă reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei. De asemenea, articolul 208 le impune UE și țărilor UE să își respecte angajamentele acceptate în cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al altor organizații internaționale competente.

Politica de dezvoltare a UE urmărește și obiectivele acțiunii externe a UE, în special cele stabilite la articolul 21 alineatul (2) litera (d) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), și anume promovarea dezvoltării durabile pe plan economic, social și de mediu a țărilor în curs de dezvoltare, cu scopul primordial de a eradica sărăcia.

În conformitate cu obiectivele definite la articolul 21 alineatul (2) din TUE, politica de dezvoltare contribuie, printre altele, și la sprijinirea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, la menținerea păcii și prevenirea conflictelor, la îmbunătățirea calității mediului și gestionarea durabilă a resurselor naturale mondiale, la acordarea de asistență populațiilor, țărilor și regiunilor care se confruntă cu dezastre naturale sau provocate de om și la promovarea unui sistem internațional bazat pe o cooperare multilaterală mai puternică și pe o bună guvernare globală.

ASPECTE-CHEIE

Angajamente globale

UE ca actor global mai puternic

UE urmărește să reunească toate mijloacele disponibile din UE și din țările UE pentru a conlucra în vederea consolidării păcii și a prosperității în lume. Punerea deplină în aplicare a Strategiei globale a UE (SGUE) pentru politica externă și de securitate comună a început în 2017. Această strategie stabilește interesele și principiile centrale ale angajamentului UE și conturează o viziune pentru o UE mai credibilă, mai responsabilă și mai promptă la nivel mondial. Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU vor fi elemente transversale în punerea în aplicare a SGUE.

Împreună, UE și țările UE sunt cel mai mare donator de asistență oficială pentru dezvoltare (AOD). Fondul european de dezvoltare (FED) este principalul instrument prin care UE furnizează asistență de dezvoltare pentru 79 de țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și pentru țările și teritoriile de peste mări în temeiul Acordului de la Cotonou.

Prin instrumentul său de cooperare pentru dezvoltare, UE urmărește reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare, precum și promovarea unei dezvoltări economice, sociale și de mediu durabile, a democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a bunei guvernanțe.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și Consensul european privind dezvoltarea

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele 17 ODD-uri ale acesteia, adoptate în 2015 de către cele 193 de state membre ale ONU, este noul cadru global pentru eradicarea sărăciei și realizarea dezvoltării durabile la nivel mondial până în 2030.

În conformitate cu SGUE, în Noul consens european privind dezvoltarea din 2017, UE stabilește principiile aplicabile instituțiilor UE și țărilor UE în cadrul cooperării acestora cu țările în curs de dezvoltare, cu scopul de a contribui la îndeplinirea Agendei 2030 privind dezvoltarea durabilă și a Agendei de acțiune de la Addis Abeba, convenite de ONU în 2015, precum și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Consensul aliniază acțiunea de dezvoltare a UE cu ODD-urile și este structurat în jurul celor cinci elemente care încadrează Agenda 2030 (oamenii, planeta, prosperitatea, pacea și parteneriatul).

Finanțarea dezvoltării durabile

UE este parte semnatară a Agendei de acțiune de la Addis Abeba, un acord încheiat de un parteneriat format din 193 de țări membre ale ONU la A treia conferință internațională a ONU privind finanțarea pentru dezvoltare. Aceasta este parte integrantă a Agendei 2030 și stabilește o paradigmă nouă de punere în aplicare prin utilizarea eficientă a mijloacelor financiare și nefinanciare și prin punerea în prim-plan a acțiunilor și a politicilor naționale bine gândite. Printre domeniile sale de acțiune se numără:

Planul de investiții externe

Pentru a contribui la atingerea ODD-urilor și a susține atât investițiile publice, cât și pe cele private, UE a înființat Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD) și garanția FEDD în 2017. Acestea fac parte din Planul de investiții externe (PIE) al UE, care abordează provocările din domeniul dezvoltării durabile cu care se confruntă Africa Subsahariană, precum și tranziția prin intermediul reformelor în regiunea vecinătății UE.

După Acordul de la Cotonou

Sunt în curs de desfășurare negocieri pentru a redefini relația viitoare a UE cu țările ACP. În prezent, aceasta este definită de Acordul de la Cotonou, care încetează în 2020. Acordul a contribuit la reducerea sărăciei, la creșterea stabilității și la integrarea țărilor ACP în economia globală.

Eficacitatea dezvoltării și programarea în comun – o mai bună conlucrare cu țările UE

UE este hotărâtă să se asigure că ajutorul pentru dezvoltare este utilizat cât mai eficace posibil pentru atingerea ODD-urilor. În această privință, UE a aprobat mai multe acorduri internaționale, inclusiv:

Principiile-cheie ale eficacității dezvoltării, redefinite la reuniunea de la nivel înalt desfășurată la Nairobi în 2016, sunt:

Aceste principii sunt puse în practică în programe și proiecte, precum și prin programarea în comun, diverșii parteneri pentru dezvoltare ai UE (UE și țările UE) lucrând într-o țară parteneră pentru a planifica împreună cooperarea pentru dezvoltare.

Coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD)

Prin coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD), UE urmărește să reducă la minimum efectele negative ale propagării politicilor sale asupra țărilor în curs de dezvoltare. Aceasta are ca scop:

Pentru a asigura menținerea relevanței în urmărirea ODD-urilor, UE a integrat CPD în activitatea generală a UE privind punerea în aplicare a Agendei 2030. Țările UE au și ele propriile mecanisme instituite pentru a asigura CPD în politicile lor naționale. Raportul UE pentru 2019 privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării analizează progresele înregistrate de instituțiile și țările UE privind CPD în perioada 2015-2018.

Oamenii

Sărăcia și reducerea inegalităților

ODD 1, eradicarea sărăciei, și ODD 10, combaterea inegalităților și a discriminării, ocupă un loc central în politica de dezvoltare a UE.

Rezultatele preliminare ale cercetării privind inegalitatea lansate de Comisie în 2017 arată că:

Inegalitatea la nivel național rămâne un obstacol important în calea creșterii rapide și a reducerii sărăciei. Deși la nivel mondial continuă să se reducă sărăcia extremă, aceasta rămâne larg răspândită în Africa, în special în Africa Subsahariană.

Dezvoltarea umană

Printre prioritățile politicii de dezvoltare a UE se numără eradicarea sărăciei (ODD 1), combaterea inegalităților și a discriminării (ODD 10) și asigurarea faptului că nimeni nu este lăsat în urmă. Abordarea dezvoltării umane se concentrează asupra oamenilor, a oportunităților și a opțiunilor acestora. UE sprijină societățile și economiile țărilor partenere să devină mai durabile și mai favorabile incluziunii, astfel încât toată lumea să beneficieze de dezvoltare și nimeni să nu fie lăsat în urmă.

Egalitatea de gen și emanciparea femeilor

Egalitatea de gen este o valoare fundamentală a UE (articolul 2 din TUE) și un obiectiv de politică cuprins în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (articolul 19 din TFUE). Promovând egalitatea de gen și emanciparea femeilor, UE contribuie la realizarea ODD 5 și a Agendei 2030 în ansamblu, așa cum se subliniază și în Consensul european din 2017 privind dezvoltarea.

Egalitatea de gen este o precondiție esențială a unei dezvoltări durabile echitabile și favorabile incluziunii, având în vedere că femeile și fetele reprezintă jumătate din populația lumii. UE urmărește să se asigure că femeile și fetele pot participa pe deplin și în condiții egale la viața socială, economică, politică și civilă. Concret, aceasta susține eliminarea obstacolelor din calea egalității de gen, precum legile discriminatorii, accesul inegal la servicii și la justiție, la educație și sănătate, la locuri de muncă, la emanciparea economică și la participarea politică, precum și eliminarea violenței sexuale și a celei bazate pe gen, inclusiv abordând normele sociale și stereotipurile de gen și sprijinind mișcările femeilor și societatea civilă.

Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (2016-2020) stabilește cadrul pentru realizarea acestor obiective prioritare la nivel mondial, prin politicile de relații externe ale UE. În 2017, Comisia a publicat primul raport privind punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE pentru egalitatea de gen în perioada 2016-2020.

O inițiativă emblematică este inițiativa Spotlight, în valoare de 500 de milioane EUR, un parteneriat unic cu ONU pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și a fetelor. Inițiativa reunește guverne partenere și reprezentanți ai societății civile din Asia, Africa Subsahariană, America Latină, zona Caraibilor și Pacific.

Migrația, strămutarea forțată și azilul

Deși migrația și mobilitatea nu sunt subiecte noi, numărul migranților internaționali a crescut în ultimii ani, ajungând la 258 de milioane în 2017 (față de 220 de milioane în 2010 și 173 de milioane în 2000). Majoritatea migranților internaționali de la nivel mondial sunt cetățeni ai țărilor în curs de dezvoltare, iar țările în curs de dezvoltare găzduiesc peste 85 % dintre persoanele strămutate forțat la nivel mondial.

Provocările legate de migrație rămân o prioritate în agenda europeană. În 2017, Comisia Europeană a continuat să abordeze proactiv legătura dintre dezvoltare și migrație, în conformitate cu Agenda 2030 și cu Consensul privind dezvoltarea. Cooperarea UE pentru dezvoltare a jucat un rol vital în cadrul eforturilor de ansamblu ale UE pentru abordarea migrației, în contextul Agendei europene privind migrația, al Declarației de la Valletta, al cadrului de parteneriat privind migrația și al noii abordări a UE privind strămutarea forțată, în deplină conformitate cu obiectivele și principiile de dezvoltare.

Printr-o serie de instrumente pentru dezvoltare, ca, de exemplu, Fondul fiduciar de urgență pentru Africa și Fondul fiduciar regional al UE pentru Siria, dar și prin instrumentele geografice obișnuite, Comisia Europeană a pus în aplicare acțiuni în țările partenere pentru a aborda provocările și oportunitățile care decurg din migrație atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

În atenție au fost îndeosebi trei aspecte:

Prin această abordare cuprinzătoare, sprijinul acordat în 2017 a contribuit la consolidarea dialogului și a parteneriatului cu țările partenere în domeniul migrației și la obținerea unor rezultate tangibile în ceea ce privește îmbunătățirea gestionării migrației, acordarea de protecție migranților și refugiaților vulnerabili și maximizarea impactului pozitiv al migrației asupra dezvoltării.

Printre alte realizări, în 2017, UE:

Cultura, educația și sănătatea

UE recunoaște rolul culturii în creșterea economică și drept componentă importantă și factor pentru a facilita:

În 2017, UE a adoptat:

Scopul ODD 4 este de a asigura un învățământ favorabil incluziunii, echitabil și de înaltă calitate și de a promova oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții pentru toată lumea până în 2030. Educația este un drept fundamental al omului și un bun public. De asemenea, aceasta joacă un rol important în atingerea altor ODD-uri, prin învățare, competențe și conștientizare.

În 2017, UE:

Pentru realizarea ODD 3 privind sănătatea și bunăstarea, UE și-a continuat munca în domeniul sănătății sprijinind Fondul global și GAVI, Alianța pentru vaccinuri, precum și desfășurând cercetări privind combaterea bolilor infecțioase neglijate și legate de sărăcie. De asemenea, UE a sprijinit inițiative regionale, precum al doilea Program de parteneriat între Uniunea Europeană și țări în curs de dezvoltare privind studiile clinice intervenționale, și alte inițiative multinaționale.

Colaborând cu Fondul ONU pentru populație, UE sprijină eforturile de creștere a disponibilității unor servicii de sănătate a reproducerii și de îngrijire maternală de înaltă calitate.

Securitatea alimentară și nutrițională și agricultura durabilă

În condițiile în care una din nouă persoane suferă de insecuritate alimentară și nutrițională, ODD 2 are scopul de a pune capăt foametei, de a realiza securitatea alimentară și de a îmbunătăți nutriția, precum și de a promova agricultura durabilă până în 2030.

Agricultura durabilă, alături de pescuitul și acvacultura durabile, este indispensabilă pentru a pune capăt foametei și a garanta securitatea alimentară și rămâne un factor-cheie pentru eradicarea sărăciei și pentru dezvoltarea durabilă. Atât agricultura, cât și siguranța alimentară sunt factori vitali pentru obținerea unor rezultate bune în ceea ce privește nutriția.

UE s-a numărat printre militanții principali din spatele publicării, în 2017, a Raportului global privind crizele alimentare, care, arătând că 108 milioane de oameni se confruntau cu o criză alimentară sau cu o situație de urgență, a identificat nevoia de:

UE are în desfășurare mai multe inițiative pentru a contribui la reducerea numărului de copii subdezvoltați cu vârsta mai mică de cinci ani cu cel puțin șapte milioane până în 2025, alocând 3,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020.

Agricultura durabilă, din perspective economice, sociale și de mediu, este un subiect central al agendei UE de cooperare pentru dezvoltare cu țările sale partenere. UE își concentrează activitatea din acest sector pe:

Planeta

Schimbările climatice

UE este hotărâtă să contribuie la lupta globală împotriva schimbărilor climatice, în conformitate cu Acordul din 2015 de la Paris și cu ODD 13. Plasăm implementarea contribuțiilor determinate la nivel național în centrul dialogului politic cu țările noastre partenere, pentru a integra schimbările climatice în politicile, strategiile, planurile de investiții și proiectele noastre, astfel încât acestea să contribuie pe deplin la îndeplinirea Acordului de la Paris și a ODD 13. Activitatea noastră în domeniul schimbărilor climatice și Agenda 2030 trebuie să meargă mână în mână.

UE și-a intensificat eforturile de a gestiona riscurile și a consolida reziliența și adaptabilitatea la schimbare, în conformitate cu Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre. De asemenea, UE sprijină trecerea la o economie verde, cu emisii scăzute și rezistentă la schimbările climatice, în conformitate cu ODD 8 privind creșterea economică și cu ODD 12 privind producția și consumul durabile. Schimbările climatice au legătură cu aproape toate ODD-urile.

În perioada 2014-2018, UE a investit 8,2 miliarde EUR pentru a sprijini acțiunile climatice. Cea mai mare cotă a finanțării UE pentru climă a vizat acțiuni de adaptare (41 %), acestea fiind urmate de acțiunile în sinergie (31 %) și de acțiunile de atenuare (28 %). Obiectivul nostru este de a promova acțiunile de acest tip care contribuie atât la adaptare, cât și la atenuare.

Mediul înconjurător și gestionarea durabilă a resurselor naturale

Mediul și resursele naturale, precum terenurile, resursele de apă, pădurile, stocurile de pește și biodiversitatea, au o importanță-cheie pentru economiile țărilor în curs de dezvoltare și pentru mijloacele de trai ale cetățenilor lor. Protejarea și gestionarea durabilă a acestora sunt esențiale pentru îndeplinirea Agendei 2030 privind dezvoltarea durabilă (inclusiv a ODD-urilor 6, 12, 14 și 15), pentru eradicarea sărăciei și a foametei și pentru asigurarea sănătății, a salubrizării și a creșterii durabile, în contextul conservării ecosistemelor și al combaterii schimbărilor climatice. UE sprijină țările partenere în îmbunătățirea guvernanței mediului și a resurselor naturale, în gestionarea durabilă a terenurilor, a apelor, a pădurilor și a altor resurse naturale, în protejarea biodiversității, în combaterea poluării și în promovarea unor economii verzi și favorabile incluziunii.

Energia durabilă

Accesul la servicii energetice moderne și durabile este unul dintre domeniile-țintă esențiale ale asistenței pentru dezvoltare din partea UE. În 2017, Comisia a publicat un document potrivit căruia cooperarea privind energia durabilă contribuie la punerea în aplicare a Consensului european privind dezvoltarea.

În perioada de finanțare 2014-2020 s-au alocat 3,7 miliarde EUR pentru cooperarea pentru dezvoltare în domeniul energiei durabile, cu scopul de a contribui la cele trei obiective ale UE având ca termen anul 2020: asigurarea accesului la energie pentru 40 de milioane de persoane, creșterea generării de energie regenerabilă cu aproximativ 6,5 gigawați și contribuirea la combaterea schimbărilor climatice, reducând cu aproximativ 15 milioane de tone emisiile de CO2/an.

De exemplu, UE intenționează să își îndeplinească contribuția la obiectivele Inițiativei africane privind energia din surse regenerabile și să atingă o capacitate de generare a energiei regenerabile de 5 GW până în 2020, asigurând accesul la energie durabilă pentru 30 de milioane de persoane din Africa și economisind 11 milioane de tone de CO2 pe an.

Prosperitatea

Colaborarea cu sectorul privat

Deoarece nevoile de investiții în țările partenere sunt substanțiale, iar fondurile donatoare din partea guvernelor și a organizațiilor internaționale sunt insuficiente pentru a acoperi aceste nevoi, UE utilizează finanțarea mixtă, prin care granturile UE sunt combinate cu împrumuturi sau capital din partea unor finanțatori publici și privați, contribuind astfel la ODD 17 (consolidarea mijloacelor de punere în aplicare și a parteneriatelor pentru obiective). Cadrul de finanțare mixtă al UE constă în următoarele instrumente regionale de finanțare mixtă:

O inovare majoră, garanția FEDD utilizează fonduri publice limitate pentru a susține în special investițiile private pentru proiecte viabile care altfel ar fi dificil de demarat sau de extins, concentrându-se pe obiectivele de dezvoltare durabilă din țările partenere. PIE în ansamblu se concentrează pe eliminarea constrângerilor din calea investițiilor private durabile și pe sprijinirea reformelor prioritare printr-un dialog consolidat cu sectorul privat și cu părțile interesate relevante. Stimularea investițiilor durabile și a creării de locuri de muncă (ODD 8) se numără și ea printre obiectivele principale ale Alianței Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile, lansate în septembrie 2018.

În ceea ce privește comerțul, UE a adoptat, în noiembrie 2017, o nouă strategie de ajutor pentru comerț, vizând atingerea prosperității prin comerț și investiții, împreună cu țările UE. Obiectivul strategiei este de a încuraja o mai bună mobilizare a ajutorului UE pentru comerț, cu scopul de a ajuta țările în curs de dezvoltare să profite din plin de avantajul în materie de dezvoltare oferit de diverse instrumente de politică ale UE, în special acordurile comerciale și regimurile preferențiale ale UE (inclusiv acordurile de parteneriat economic și sistemul generalizat de preferințe tarifare), într-o manieră durabilă și favorabilă incluziunii.

Creșterea agriculturii

Două treimi din populația săracă a lumii depind de agricultură pentru a-și asigura subzistența, iar multe țări în curs de dezvoltare sunt în continuare foarte dependente de comerțul cu un număr mic de mărfuri.

UE este convinsă că trebuie să se atingă niveluri accelerate de investiții responsabile naționale și internaționale, publice și private în agricultură și în agroîntreprinderi pentru a crea dinamica necesară creșterii durabile și rezilienței la nivelul zonelor rurale ale țărilor în curs de dezvoltare. În ton cu această abordare, în septembrie 2018, președintele Jean-Claude Juncker a anunțat noua Alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile.

Trebuie stimulate investițiile din sectorul privat prin crearea unui mediu de afaceri bine reglementat, care să beneficieze de servicii adecvate; sectorul public are un rol-cheie în realizarea acestui obiectiv. Cu toate acestea, nivelurile ridicate de risc, legate de riscurile de producție, de finanțare și de piață, rămân constrângeri-cheie în ceea ce privește intensificarea investițiilor în sectorul privat. UE contribuie la reducerea acestor riscuri prin Planul european de investiții externe (PIE). UE susține acțiunile privind guvernanța proprietății funciare în aproximativ 40 de țări, cu un buget total de aproape 240 de milioane EUR. În Peru și Honduras, acțiunile finanțate de UE protejează drepturile funciare ale populațiilor indigene și asigură active de bază pentru acestea (contribuind la ODD 2).

Infrastructura, orașele și digitalizarea

Progresul în direcția Agendei 2030 necesită:

Transformarea digitală actuală oferă oportunități de a intensifica crearea de locuri de muncă și a accelera accesul la servicii de bază de calitate, a îmbunătăți transparența și responsabilizarea guvernelor și a dezvolta democrația. Precondiția este aceea de a avea o bună conectivitate și o reglementare adaptată pentru a sprijini realizarea ODD 9.

UE contribuie la coordonarea agendei comune Africa-UE privind infrastructura și participă la comitetul programului de politici privind transporturile din Africa, sprijinind politica și strategia pentru guvernele africane și comunitățile economice regionale.

Urbanizarea rapidă, în special în Asia și în Africa, generează provocări majore pentru dezvoltare. În anul 2017 s-a elaborat programul de cooperare urbană internațională, care partajează bune practici urbane între orașele UE și orașele din țări partenere strategice, cum sunt India și China, și s-a inclus în PIE o anumită fereastră de investiții pentru „orașe durabile” (ODD 11).

Pacea

Democrația, drepturile omului, buna guvernanță

UE se întemeiază pe valorile fundamentale de respectare a democrației, a statului de drept și a drepturilor omului (articolul 2 din TUE). Promovarea acestor valori este o prioritate-cheie în cadrul relațiilor externe (articolul 21 din TUE), care a fost transpusă în Strategia globală a UE (SGUE). UE susține țările partenere în punerea în aplicare a ODD 16 privind democrația, accesul la justiție, combaterea corupției, drepturile omului și buna guvernanță prin programarea ajutorului său pentru dezvoltare. Printre activitățile derulate în parteneriat cu guvernele țărilor terțe se numără asistența electorală și sprijinirea democrației, reformele în domeniul justiției și al combaterii corupției și promovarea independenței mass-mediei și a libertăților fundamentale.

În plus, UE joacă un rol de frunte la nivel global prin Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului. Sursa de informații pentru prioritățile instrumentului este planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația (2014-2019). Acesta se concentrează pe consolidarea organismelor și instanțelor internaționale din domeniul drepturilor omului și vizează în special societatea civilă și organismele de supraveghere independente pentru a asigura promovarea și protecția drepturilor omului și a democrației.

De exemplu, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului permite măsuri de urgență și proiecte confidențiale pentru protejarea organizațiilor din domeniul drepturilor omului și a activiștilor pentru drepturile omului care își desfășoară activitatea în mediile cele mai dificile.

Se acordă sprijin specific delegațiilor UE pentru consolidarea capacității de promovare a drepturilor omului. De exemplu, în ceea ce privește libertatea de exprimare, acest lucru se face prin intermediul a două programe:

Fragilitatea și reziliența

În 2017, UE a adoptat un angajament multisectorial privind reziliența. S-a lansat un proces-pilot în șase țări (Ciad, Irak, Myanmar, Nigeria, Sudan și Uganda) pentru a testa o abordare corelată mai amplă umanitară/de dezvoltare/de pace în contexte fragile.

În 2017, activitatea privind reziliența și abordarea fragilităților a înregistrat progrese și în următoarele patru domenii:

Securitatea

Regulamentul de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) este principalul instrument financiar al Comisiei dedicat îmbunătățirii stabilității, a păcii și a rezilienței în țările partenere. Obiectivul global și accentul IcSP asupra securității fac ca acest instrument să fie complementar altor instrumente financiare, în special acolo unde nu se pot utiliza instrumente geografice sau tematice legate de criterii oficiale de asistență pentru dezvoltare, dar și pentru a aborda probleme de natură transregională sau globală. În cadrul componentei programabile a IcSP gestionate de Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare (DEVCO) sunt în curs de derulare peste 260 de proiecte, în beneficiul a 70 de țări. Agențiile din țările partenere și din țările UE pun în aplicare împreună aceste proiecte.

Proiectele tratează o gamă largă de aspecte, precum: combaterea extremismului violent, asistența tehnică acordată comunităților de aplicare a legii pentru combaterea terorismului, a amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare, a criminalității organizate, a traficului de droguri sau a spălării de bani; consolidarea capacităților pentru îmbunătățirea sistemelor de justiție; sau protecția infrastructurilor critice. Printre instrumentele de sprijin se pot număra exerciții de tipul „formarea formatorilor”, asistență la fața locului, exerciții transfrontaliere teoretice și practice, precum și elaborarea de planuri de acțiune naționale pe baza nevoilor și a evaluărilor riscurilor. Din ianuarie 2018, UE este în măsură să sprijine consolidarea capacităților pentru securitate și dezvoltare (CBSD). Forțelor militare ale țărilor partenere li se pot asigura formare și echipamente pentru activități în sprijinul obiectivelor de dezvoltare în situații excepționale.

Având o abordare multidimensională care vizează incidentele de securitate intenționate (terorism, criminalitate), dar și accidentale (Seveso, Fukushima) și de mediu (Ebola), IcSP contribuie la mai multe ODD-uri ale ONU și domenii-cheie ale Consensului european privind dezvoltarea, inclusiv la acțiuni prioritare de importanță-cheie din vecinătatea UE.

Securitatea nucleară

Comisia Europeană nu promovează energia nucleară, această responsabilitate revenindu-i exclusiv guvernului unui stat, dar promovează securitatea nucleară. Orice accident nuclear are un efect global asupra societăților, motiv pentru care cooperarea în domeniul siguranței nucleare este de importanță maximă pentru siguranța și securitatea cetățenilor europeni și a mediului.

Având o abordare multidimensională care vizează siguranța nucleară, sănătatea, mediul și aspecte conexe, programul Instrumentului pentru cooperarea în materie de securitate nucleară contribuie la numeroase domenii-cheie ale Consensului european privind dezvoltarea, inclusiv la acțiuni prioritare de importanță-cheie din vecinătatea UE, din Asia Centrală și din Iran.

Există provocări în țările din vecinătatea UE. Aceste provocări au legătură în principal cu țările care decid să utilizeze energia nucleară, precum Belarus și Turcia, să prelungească durata de viață a reactoarelor, precum Armenia și Ucraina, și să gestioneze deșeurile radioactive.

Parteneriatele

ODD 17 se referă la parteneriatul pentru dezvoltare și subliniază importanța unor platforme multipartite favorabile incluziunii ca modalitate de implementare eficace a Agendei 2030. UE este hotărâtă să realizeze ODD 17, atât prin propriile sale resurse și acțiuni externe, cât și prin facilitarea implementării de către alte părți. UE continuă să participe la procesele ONU legate de dezvoltare, în special la Parteneriatul mondial pentru o cooperare eficace în scopul dezvoltării (GPEDC), care desfășoară în prezent un exercițiu de monitorizare a eficacității dezvoltării la nivel de țară.

Cooperarea cu societatea civilă

Odată cu adoptarea Comunicării din 2012, Comisia Europeană a recunoscut rolul organizațiilor societății civile (OSC) ca actori în ceea ce privește guvernanța, nu doar ca furnizori de servicii. De asemenea, în ceea ce privește punerea în aplicare a ODD-urilor, UE practică o abordare favorabilă incluziunii, care vizează întreaga societate, lărgind sfera de implicare pentru a include și OSC-urile neconvenționale, precum fundațiile, diaspora, sindicatele, asociațiile de afaceri etc. Îndeosebi fundațiile joacă un rol influent și din ce în ce mai mare.

Comisia Europeană a încurajat dialogul cu OSC-urile și consultarea acestora, în special prin Forumul privind politica de dezvoltare, care asigură un spațiu de desfășurare a unor schimburi multipartite în ceea ce privește politicile de dezvoltare. Comisia a semnat 25 de acorduri-cadru de parteneriat cu rețele internaționale și regionale ale societății civile, pentru a sprijini contribuția OSC-urilor la formularea de politici în plan regional și global, în special în legătură cu reușita punerii în aplicare a ODD-urilor.

La nivel de țară, UE a elaborat 107 foi de parcurs pentru implicarea societății civile. Foile de parcurs reprezintă cardul strategic și cuprinzător al unei țări pentru a cuprinde întregul sprijin din partea UE, inclusiv din partea delegațiilor și a țărilor UE, orientat spre societatea civilă. Concepute ca inițiativă comună între Uniunea Europeană și țările sale, foile de parcurs au fost introduse pentru a consolida colaborarea Europei cu societatea civilă.

UE a alocat în perioada 2014-2020 1,4 miliarde EUR pentru sprijinirea OSC-urilor de la nivel global și de țară prin programul autorităților locale destinat OSC-urilor, care se concentrează pe participare, pe parteneriat și pe dialoguri multipartite pentru a reflecta valorile de bază ale Agendei 2030.

Raportul din 2017 privind colaborarea UE cu societatea civilă prezintă numeroasele forme și exemple de materializare a acestui sprijin și modul în care își consolidează Europa colaborarea cu societatea civilă.

Cooperarea cu comunitatea donatorilor

Uniunea Europeană în ansamblu și țările sale sunt principalul furnizor de asistență oficială pentru dezvoltare la nivel mondial. Asistența europeană pentru dezvoltare reprezintă aproape 57 % din asistența globală pentru dezvoltare oferită de către donatori din partea Comitetului de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. De asemenea, UE lucrează în mod colectiv la politici comune și la nivel de țară pentru aplicarea unor abordări comune, inclusiv a programării în comun.

În plus, în spiritul parteneriatului pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 și a Agendei de acțiune de la Addis Abeba, precum și pentru consolidarea abordării multilaterale, Comisia Europeană se angajează cu regularitate într-un dialog privind dezvoltarea cu parteneri din afara UE, precum Australia, Canada, Japonia, Coreea și SUA. Cercul său de parteneri se lărgește permanent prin colaborarea cu donatori noi sau emergenți, precum cei din lumea arabă.

Cooperarea cu organizații internaționale

UE colaborează strategic și cu ONU și alte organizații internaționale, precum și cu instituții financiare internaționale. Pe lângă canalizarea unei asistențe substanțiale prin aceste organizații și instituții, au loc cu regularitate dialoguri strategice la nivel înalt. UE se implică în mod activ în special:

Anvergură globală

Lista țărilor eligibile pentru sprijin pentru dezvoltare din partea UE

DOCUMENTELE PRINCIPALE

Versiune consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene – Partea întâi – Principiile – Titlul I – Categorii și domenii de competențe ale Uniunii – Articolul 4 (JO C 202, 7.6.2016, pp. 51-52)

Versiune consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene – Partea a cincea – Acțiunea externă a Uniunii – Titlul III – Cooperarea cu țările terțe și ajutorul umanitar – Capitolul 1 – Cooperarea pentru dezvoltare – Articolul 208 (ex-articolul 177 TCE) (JO C 202, 7.6.2016, p. 141)

Versiune consolidata a Tratatului privind Uniunea Europeană – Titlul V – Dispoziții generale privind acțiunea externă a Uniunii și dispoziții speciale privind politica externă și de securitate comună – Capitolul 1 – Dispoziții generale privind acțiunea externă a Uniunii – Articolul 21 alineatul (2) litera (d) (JO C 202, 7.6.2016, pp. 28-29)

Data ultimei actualizări: 09.07.2019