Principalele obiective ale Directivei 2009/65/CEE sunt următoarele.
De a le oferi investitorilor o varietate mai amplă de produse la un cost redus prin:
o piață mai eficientă a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM)1 în Uniunea Europeană (UE);
printr-o mai bună informare a investitorilor; și
o supraveghere mai eficientă a fondurilor.
a menține competitivitatea sectorului de investiții din UE prin adaptarea normelor la evoluția pieței.
ASPECTE-CHEIE
Directiva stabilește norme uniforme privind fondurile de investiții, permițând reglementarea la nivelul UE a comercializării transfrontaliere a fondurilor de investiții.
Directiva stabilește norme privind:
furnizarea de informații investitorilor prin intermediul unui document informativ de sinteză standardizat pentru a facilita înțelegerea produsului de către consumatori;
un pașaport al UE veritabil pentru companiile care administrează OPCVM-uri, care va permite unei companii de administrare cu sediul într-un anumit stat membru din UE să administreze fonduri în alte state membre;
comercializarea OPCVM-urilor în alte state membre, inclusiv către micii investitori, de exemplu prin simplificarea procedurilor administrative;
fuziuni ale OPCVM-urilor în alte țări;
o supraveghere accentuată a OPCVM-urilor și a companiilor care le administrează, de exemplu prin cooperarea mai strânsă dintre autoritățile de supraveghere a serviciilor financiare naționale.
Cadrul OPCVM include, de asemenea:
norme privind depozitarii OPCVM-urilor (entitatea responsabilă cu activele), inclusiv entitățile eligibile pentru a-și asuma această funcție, sarcinile acestora, modalitățile de delegare și răspunderea depozitarilor;
cerințe pentru OPCVM-urile care își asumă expunerea la securitizare (a se vedea sinteza);
norme pentru a elimina barierele de reglementare care împiedicau anterior distribuția transfrontalieră a fondurilor de investiții, pentru a face distribuția acestora mai ușoară, mai rapidă și mai puțin costisitoare;
norme de adaptare a acestuia la un nou cadru de reglementare pentru societățile de investiții (a se vedea sinteza);
norme, în special privind definițiile și standardele, pentru obligațiunile garantate2 emise de instituții de credit3 (a se vedea sinteza) pentru a remedia faptul că Directiva 2009/65/CE nu preciza anterior natura și conținutul unui cadru special de supraveghere – un element care definește obligațiunile garantate – sau autoritățile care ar trebui să fie responsabile pentru efectuarea unei astfel de supravegheri;
norme pentru a se asigura că documentele cu informații cheie prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 (a se vedea sinteza) furnizate de societățile de investiții sau de societățile de administrare a OPCVM-urilor îndeplinesc întotdeauna cerința aplicabilă informațiilor cheie destinate investitorilor prevăzută în Directiva 2009/65/CE;
norme pentru alinierea la cerințele privind riscurile legate de tehnologia informației și comunicațiilor pentru entitățile financiare prevăzute în Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) [Regulamentul (UE) 2022/2554 – a se vedea sinteza].
Directiva de modificare (UE) 2023/2864 introduce un articol în Directiva (UE) 2009/138/CE care impune statelor membre, începând cu , să se asigure că, atunci când fac publice informații reglementate, societățile de administrare și societățile de investiții transmit informațiile respective în același timp organismului de colectare și notifică acest lucru Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) în scopul de a le face accesibile la punctul unic de acces european, instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2859.
Directiva de modificare (UE) 2024/927 modernizează normele privind OPCVM-urile în ceea ce privește dispozițiile privind delegarea, administrarea riscului de lichiditate, raportarea în scopuri de supraveghere, precum și furnizarea de servicii de depozitar și de custodie.
Directiva 2009/65/CE a fost, de asemenea, completată prin acte delegate adoptate de Comisia Europeană.
Regulamentul delegat (UE) 2016/438, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/1619, abordează riscurile non-piață legate de activitățile depozitarilor (a se vedea sinteza). Acesta cuprinde aspecte ale sarcinilor depozitarilor, precum:
păstrarea activelor OPCVM-urilor;
funcții de supraveghere (de exemplu, verificarea faptului că investițiile OPCVM-urilor corespund strategiilor de investiții ale acestora, astfel cum sunt descrise în normele și în documentele de ofertă, precum și asigurarea faptului că OPCVM-urile nu își încalcă restricțiile în materie de investiții); și
răspunderea pentru active.
Regulamentul delegat (UE) 2016/438 stabilește, de asemenea, cerințe privind diligența necesară pentru protecția activelor OPCVM-urilor împotriva insolvenței, împreună cu cerințe detaliate privind independența pentru gestionarii și custozii OPCVM-urilor.
Regulamentul delegat (UE) 2024/911stabilește standarde tehnice de reglementare privind informațiile care trebuie furnizate în legătură cu activitățile transfrontaliere ale societăților de administrare și ale OPCVM-urilor.
Directiva 2007/16/CE în ceea ce privește clarificarea anumitor definiții;
Directiva 2010/42/UE în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la fuziunile fondurilor, structurile de tip „master-feeder” și procedura de notificare (a se vedea sinteza);
Directiva 2010/43/UE privind cerințele organizatorice, conflictele de interese, regulile de conduită, administrarea riscului și conținutul unui acord dintre un depozitar și o societate de administrare (a se vedea sinteza);
Regulamentul (UE) nr. 583/2010 în ceea ce privește informațiile cheie destinate investitorilor și condițiile care trebuie îndeplinite pentru furnizarea informațiilor cheie destinate investitorilor sau a prospectului pe un suport durabil, altul decât hârtia, sau prin intermediul unui site web;
Regulamentul (UE) nr. 584/2010 privind procedura UE de notificare pentru OPCVM-uri (a se vedea sinteza);
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1212 privind standarde tehnice referitoare la procedurile și formularele standard pentru transmiterea informațiilor în conformitate cu Directiva 2009/65/CE;
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/910 privind standardele tehnice referitoare la forma și conținutul informațiilor care trebuie notificate cu privire la activitățile transfrontaliere ale OPCVM-urilor, ale societăților de administrare a OPCVM-urilor și la schimbul de informații între autoritățile competente cu privire la scrisorile de notificare a activităților transfrontaliere.
DE CÂND SE APLICĂ NORMELE?
Directiva 2009/65/CE a trebuit să fie transpusă în legislația națională până la . Normele cuprinse în directivă ar trebui să se aplice de la aceeași dată.
Directiva de modificare 2014/91/UE a trebuit transpusă în legislația națională până la și normele acesteia se aplică de la această dată.
Regulamentul de modificare (UE) 2017/2402 se aplică de la .
Directiva de modificare (UE) 2019/1160 a trebuit transpusă în legislația națională până la . Normele cuprinse în directivă ar trebui să se aplice de la aceeași dată.
Directiva de modificare (UE) 2019/2034 a trebuit transpusă în legislația națională până la . Normele cuprinse în directivă ar trebui să se aplice de la aceeași dată.
Directiva de modificare (UE) 2019/2162 a trebuit transpusă în legislația națională până la . Normele cuprinse în directivă ar trebui să se aplice de la .
Directiva de modificare (UE) 2022/2556 a trebuit transpusă în legislația națională până la . Normele cuprinse în directivă ar trebui să se aplice de la aceeași dată.
Directiva de modificare (UE) 2023/2864 trebuie transpusă în legislația națională până la .
Directiva de modificare (UE) 2024/927 trebuie transpusă în legislația națională până la . Normele cuprinse în directivă ar trebui să se aplice de la aceeași dată, cu excepția normelor privind raportarea în scopuri de supraveghere, care ar trebui să se aplice de la .
CONTEXT
Directiva 2009/65/CE reprezintă a patra variantă a legislației privind OPCVM-urile, care revizuiește și înlocuiește Directiva 85/611/CEE.
Societăți de administrare de Organisme de plasament colectiv în valori mobiliare transferabile (OPCVM). Vehicule de investiții care reunesc capitalul investitorilor și investesc împreună acest capital printr-un portofoliu de instrumente financiare, cum ar fi acțiuni, obligațiuni și alte titluri de valoare.
Obligațiune garantată. Un titlu de creanță care este emis de o instituție de credit garantată prin active la care investitorii săi pot recurge în mod direct. Activele în cauză sunt, de obicei, un grup de împrumuturi ipotecare sau credite către sectorul public, sau alte active de acoperire de înaltă calitate, care să asigure că instituția de credit care emite obligațiunile garantate are o cerere de plată și care sunt garantate prin active colaterale supuse unor cerințe strict definite.
Instituție de credit. O instituție care preia depozite sau alte fonduri rambursabile de la public pentru a acorda credit.
DOCUMENTUL PRINCIPAL
Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302, , pp. 32-96).
Modificările succesive aduse Directivei 2009/65/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.
DOCUMENTE CONEXE
Directiva (UE) 2024/927 a Parlamentului European și a Consiliului din de modificare a Directivelor 2011/61/UE și 2009/65/CE în ceea ce privește dispozițiile privind delegarea, administrarea riscului de lichiditate, raportarea în scopuri de supraveghere, furnizarea de servicii de depozitar și de custodie și acordarea de împrumuturi de către fondurile de investiții alternative (JO L, 2024/927, ).
Regulamentul (UE) 2023/2859 al Parlamentului European și al Consiliului din de înființare a unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate (JO L, 2023/2859, ).
Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European și al Consiliului din privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 909/2014 și (UE) 2016/1011 (JO L 333, , pp. 1-79).
Directiva (UE) 2022/2556 a Parlamentului European și a Consiliului din de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE, 2014/65/UE, (UE) 2015/2366 și (UE) 2016/2341 privind reziliența operațională digitală pentru sectorul financiar (JO L 333, , pp. 153-163).
Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP) (JO L 352, , pp. 1-23).
Regulamentul delegat (UE) 2016/438 al Comisiei din de completare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește obligațiile depozitarilor (JO L 78, , pp. 11-30).
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1212 al Comisiei din de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare referitoare la procedurile și formularele standard pentru transmiterea informațiilor în conformitate cu Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 199, , pp. 6-11).
Regulamentul (UE) nr. 583/2010 al Comisiei din de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește informațiile cheie destinate investitorilor și condițiile care trebuie îndeplinite pentru furnizarea informațiilor cheie destinate investitorilor sau a prospectului pe un suport durabil, altul decât hârtia, sau prin intermediul unui site web (JO L 176, , pp. 1-15).
Regulamentul (UE) nr. 584/2010 al Comisiei din de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește forma și conținutul scrisorii standard de notificare și ale atestării OPCVM-urilor, utilizarea mijloacelor electronice de comunicare între autoritățile competente în scopul notificării, procedurile de efectuare a verificărilor la fața locului și a investigațiilor și schimbul de informații dintre autoritățile competente (JO L 176, , pp. 16-27).
Directiva 2010/44/UE a Comisiei din de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la fuziunile fondurilor, structurile de tip „master-feeder” și procedura de notificare (JO L 176, , pp. 28-41).
Directiva 2010/43/UE a Comisiei din de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele organizatorice, conflictele de interese, regulile de conduită, administrarea riscului și conținutul acordului dintre depozitar și societatea de administrare (JO L 176, , pp. 42-61).