Protecția juridică: bazele de date
SINTEZĂ PRIVIND:
Directiva 96/9/CE privind protecția juridică a bazelor de date
CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?
Obiectivul directivei este de a asigura protecția juridică a bazelor de date*, fapt ce presupune două aspecte:
- protecția prin dreptul de autor pentru creația intelectuală pe care o presupun alegerea și dispunerea conținutului;
- protecția prin dreptul sui generis* pentru o investiție substanțială (financiară și din punctul de vedere al resurselor umane, al efortului și al energiei) pentru obținerea, verificarea sau prezentarea conținutului unei baze de date.
ASPECTE-CHEIE
Domeniul de aplicare
Directiva:
- se aplică bazelor de date, indiferent de forma acestora [de exemplu, electronice (on-line) sau neelectronice (off-line)];
- nu se aplică software-ului utilizat la crearea sau la utilizarea unei baze de date și nici operelor și materialelor pe care le conține aceasta.
Aceasta nu afectează normele juridice, în special pe cele care vizează brevetele, mărcile, desenele și modelele industriale sau concurența neloială.
Dreptul de autor
- O bază de date va fi protejată prin dreptul de autor dacă alegerea sau dispunerea elementelor acesteia constituie o creație intelectuală proprie a creatorului.
- Creatorul bazei de date beneficiază de un grup de drepturi exclusive (acte restricționate), de exemplu, în ceea ce privește reproducerea, modificarea, distribuirea etc.
- Utilizatorul legitim al unei baze de date poate să execute actele restricționate care sunt necesare pentru utilizarea bazei de date, cu anumite restricții.
- Se au în vedere și alte restricții (de exemplu, extragerea în scopuri didactice sau de cercetare științifică).
Drepturile sui generis
- Pe lângă regimul de drept de autor, directiva prevede un regim sui generis, astfel încât creatorul unei baze de date să poată interzice extragerea și/sau reutilizarea conținutului acesteia.
- Drepturile sui generis sunt drepturi economice și, ca atare, pot fi transferate, cedate sau acordate în temeiul unei licențe contractuale.
- Utilizatorii legitimi au dreptul de a extrage și a reutiliza, fără autorizare, părți nesubstanțiale ale unei baze de date. Aceștia nu pot executa însă acte care aduc în mod nejustificat atingere intereselor legitime ale creatorului bazei de date sau ale unei persoane care furnizează operele sau serviciile pe care le conține aceasta.
- Sunt prevăzute și alte restricții (de exemplu, extragerea în scopuri didactice sau de cercetare științifică).
- Dreptul de a împiedica extragerea și/sau reutilizarea neautorizate ale unei baze de date are o valabilitate de 15 ani de la data la care a fost finalizată crearea bazei de date.
- Protecția împotriva extragerii sau reutilizării neautorizate se acordă bazelor de date al căror creator este un resortisant al UE sau o societate comercială ori o întreprindere cu sediul social, administrația centrală sau punctul de lucru principal în UE.
DE CÂND SE APLICĂ DIRECTIVA?
Se aplică de la 16 aprilie 1996, iar țările UE au avut obligația de a o transpune în legislația națională până la 31 decembrie 1997.
CONTEXT
Au existat două evaluări ale directivei, una în 2005 și una în 2018.
Pentru informații suplimentare, consultați:
TERMENI-CHEIE
Bază de date: o culegere de opere, de date sau de alte elemente independente, dispuse sistematic sau metodic și accesibile în mod individual prin mijloace electronice sau de altă natură.
Dreptul sui generis: un drept de proprietate similar dreptului de autor, dar distinct de acesta. Acest drept există pentru a recunoaște investiția substanțială realizată pentru obținerea, verificarea sau prezentarea conținutului unei baze de date, chiar dacă acestea nu implică aspectul creativ care se reflectă în dreptul de autor.
DOCUMENTUL PRINCIPAL
Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date (JO L 77, 27.3.1996, pp. 20-28)
Data ultimei actualizări: 11.01.2019