Convenția internațională privind simplificarea și armonizarea regimurilor vamale

SINTEZĂ PRIVIND:

Protocol de modificare a Convenției internaționale pentru simplificarea și armonizarea regimurilor vamale

Decizia 2003/231/CE privind aderarea UE la Protocolul de modificare a Convenției internaționale pentru simplificarea și armonizarea regimurilor vamale

CARE ESTE ROLUL ACESTE CONVENȚII ȘI AL ACESTEI DECIZII?

Convenția inițială din 1973 urmărea să creeze un instrument internațional care să simplifice și să armonizeze regimurile vamale ale semnatarilor și, astfel, să faciliteze comerțul internațional.

Convenția revizuită de la Kyoto (RKC) modifică convenția și a devenit baza pentru regimurile vamale eficace, previzibile și eficiente. Aceasta vizează:

• să contribuie în mod eficient la dezvoltarea comerțului internațional prin:
  • simplificarea și armonizarea regimurilor și practicilor vamale
  • și prin încurajarea cooperării internaționale;
• să combine beneficiile semnificative ale facilitării comerțului legitim cu nivelurile adecvate de control vamal;
• să îmbunătățească eficacitatea și eficiența administrațiilor vamale și, prin urmare, competitivitatea economică globală;
• să încurajeze investițiile și implicarea întreprinderilor mici și mijlocii în comerțul internațional;
• să stimuleze creșterea economică prin facilitarea comerțului.

RKC

• este un instrument viu;
• reflectă practicile vamale moderne;
• promovează controlul vamal;
• oferă facilități vamale comerțului internațional.

ASPECTE-CHEIE

Structura RKC

RKC cuprinde un organism, o anexă generală și anexe specifice.

• Anexa generală conține regimurile și practicile de bază și este obligatorie pentru aderare și entru punerea în aplicare de către părțile contractante. De asemenea, ea cuprinde standarde și standarde tranzitorii.
• Anexele specifice tratează diferitele regimuri vamale și sunt alcătuite din standarde și practici recomandate. Părțile contractante pot să adere la anumite anexe și/sau capitole la discreția lor.
• Anexele sunt însoțite de orientări de natură informativă și neobligatorie, elaborate pentru a asigura interpretarea uniformă a regulilor RKC, precum și pentru a oferi exemple de practici naționale.

Părțile contractante

• Orice membru al Organizației Mondiale a Vămilor (OMV), al Organizației Națiunilor Unite sau al agențiilor sale specializate sau al oricărei uniuni vamale sau economice poate deveni parte la RKC.
• Părțile:
  • stipulează anexa sau anexele specifice pe care le acceptă (în totalitate sau parțial) în momentul aderării lor la RKC;
  • acceptă regulile RKC și sunt legate de anexa generală și de toate standardele;
  • pot face, de asemenea, rezervări care sunt revizuite la fiecare trei ani.
• O parte contractantă poate accepta una sau mai multe dintre anexele specifice sau unul sau mai multe dintre capitole.
• Aderarea la convenție are o durată nelimitată, însă oricare dintre părți o poate revoca în orice moment după intrarea sa în vigoare. Acest lucru se aplică și anexelor sau capitolelor specifice.
• Dacă o parte decide să-și retragă acceptarea anexei generale, se consideră că a renunțat la RKC.
• În prezent, la RKC există 112 părți contractante.

Gestionarea RKC

Convenția de la Kyoto revizuită prevede crearea unui comitet de gestionare care să administreze, să revizuiască și să actualizeze convenția la intervale regulate. Rezoluția:

• supraveghează punerea în aplicare a convenției;
• asigură uniformitatea interpretării și a aplicării sale;
• propune amendamente;
• revizuiește și actualizează practicile și orientările și recomandă altele noi;
• este compus din părți contractante, inclusiv din UE;
• se întrunește cel puțin o dată pe an și își alege propriul președinte și vicepreședinte;
• ia decizii prin consens și, dacă nu se poate ajunge la un consens, decide prin votul dintre părțile contractante prezente.

Administrațiile vamale calificate să devină părți contractante, membre ale Organizației Mondiale a Comerțului și reprezentanți ai altor organizații internaționale pot participa la sesiunile comitetului de conducere în calitate de observatori.

Votul

• Fiecare parte contractantă poate vota asupra aspectelor legate de interpretarea, aplicarea sau modificarea corpului și a anexei generale a RKC.
• UE însăși nu are un vot individual, dar votează în numele tuturor țărilor UE, indiferent dacă sunt prezente în cadrul reuniunii.

Modificări ale Convenției

Comitetul de conducere recomandă părților contractante modificări aduse corpului, anexei generale, anexelor specifice și capitolelor.

DE CÂND SE APLICĂ CONVENȚIA ȘI DECIZIA?

Convenția a intrat în vigoare la 25 septembrie 1974. Prin Decizia 2003/231/CE, UE a aderat la RKC la 17 martie 2003. RKC a intrat în vigoare la 3 februarie 2006. UE nu a aderat încă la Anexa III din RKC.

CONTEXT

• Convenția de la Kyoto a OMV a fost adoptată în 1973 ca fiind Convenția internațională privind simplificarea și armonizarea regimurilor vamale. Aceasta a intrat în vigoare în 1974 și avea 63 de părți contractante. UE a aderat la Convenția internațională privind simplificarea și armonizarea regimurilor vamale în 1974.
• În iunie 1999, Consiliul OMV a adoptat Protocolul de modificare a Convenției internaționale privind simplificarea și armonizarea regimurilor vamale, cunoscută sub numele de Convenția de la Kyoto revizuită (RKC).
• Protocolul de modificare conține Anexa I, II și III și înlocuiește Convenția de la Kyoto din 1973.
• RKC a intrat în vigoare la 3 februarie 2006. În prezent, există 112 părți contractante.
• UE a aderat la Protocolul de modificare, inclusiv Anexa I și II, prin Decizia 2003/231/CE a Consiliului. În acest stadiu, UE nu a aderat la Anexa III a RKC.

Pentru informații suplimentare, consultați:

• OMV pe scurt (Organizația Mondială a Vămilor).

DOCUMENTELE PRINCIPALE

Protocol de modificare a Convenției internaționale pentru simplificarea și armonizarea regimurilor vamale (adoptat la Bruxelles, 26 iunie 1999) (JO L 86, 3.4.2003, pp. 23-44)

Decizia 2003/231/CE a Consiliului din 17 martie 2003 privind aderarea Comunității Europene la Protocolul de modificare a Convenției internaționale pentru simplificarea și armonizarea regimurilor vamale (Convenția de la Kyoto) (JO L 86, 3.4.2003, pp. 21-45)

Modificările succesive aduse Deciziei 2003/231/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Data ultimei actualizări: 10.06.2021