Exportul bunurilor culturale
SINTEZĂ PRIVIND:
Regulamentul (CE) nr. 116/2009 privind exportul bunurilor culturale
CARE ESTE ROLUL REGULAMENTULUI?
Pentru a proteja bunurile culturale europene, acest regulament asigură efectuarea unor controale uniforme la exportul respectivelor bunuri în afara teritoriului vamal al Uniunii Europene (UE) cu ajutorul licențelor de export.
ASPECTE-CHEIE
Acest regulament prevede norme pentru exportul de bunuri culturale în vederea protecției acestora. Regulamentul asigură efectuarea unor controale uniforme asupra acestor exporturi la frontierele externe ale UE. Categoriile de bunuri culturale cărora li se aplică regulamentul sunt prevăzute în Anexa I a acestuia.
Licența de export
-
Când se exportă un bun cultural în afara teritoriului vamal al UE, trebuie prezentată o licență de export. Exportatorul trebuie să solicite o asemenea licență, care este eliberată de autoritatea competentă a țării din UE. Licența este valabilă pe teritoriul întregii UE. O țară a UE poate refuza o licență de export dacă bunurile sunt protejate de legislația cu privire la patrimoniul național de valoare artistică, istorică și arheologică. În anumite condiții, o țară a UE poate permite exportul anumitor bunuri culturale fără licență.
-
Licența de export trebuie prezentată împreună cu declarația de export la biroul vamal abilitat, în momentul efectuării formalităților vamale de export. Țările din UE pot limita numărul de birouri vamale abilitate să efectueze formalitățile privind bunurile culturale.
-
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1081/2012 stabilește condițiile de întocmire, de eliberare și de folosire a licențelor de export prevăzute în Regulamentul nr. 116/2009.
-
Acesta precizează tipurile de licențe care se eliberează, utilizarea acestora și perioada de valabilitate. Există trei tipuri de licențe:
-
licența normală – folosită în situații obișnuite pentru orice export reglementat de Regulamentul (CE) nr. 116/2009 și valabilă 1 an;
-
licența deschisă specifică – reglementează exportul temporar repetat al unui bun cultural specific de către proprietar în scopul utilizării și/sau al prezentării în expoziții dintr-o țară terță și este valabilă până la 5 ani;
-
licența deschisă generală – eliberate muzeelor/altor instituții pentru a reglementa exportul temporar al oricărui bun aparținând colecției lor permanente și care poate fi exportat temporar, în mod regulat, din UE, pentru a fi expus într-o țară din afara UE.
-
Modelele celor trei formulare sunt oferite în anexele I, II, respectiv III.
Implementarea
-
În vederea implementării acestui regulament, autoritățile administrative naționale trebuie să își asigure asistență reciprocă și să coopereze cu Comisia Europeană. Mai mult, este necesară cooperarea între vămile și autoritățile competente din țările UE.
-
Țările UE trebuie să stabilească sancțiuni eficiente, proporționale și descurajante pentru încălcările regulamentului.
DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTUL?
Regulamentul (UE) nr. 116/2009 este versiunea codificată a unui act original [Regulamentul (CEE) nr. 3911/92] și modificările succesive ale acestuia. Regulamentul a intrat în vigoare de la 2 martie 2009.
CONTEXT
Pentru informații suplimentare, consultați:
ACTUL PRINCIPAL
Regulamentul (CE) nr. 116/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind exportul bunurilor culturale (versiunea codificată) (JO L 39, 10.2.2009, pp. 1-7)
ACTE CONEXE
Lista autorităților împuternicite să emită licențe de export pentru bunuri culturale, publicată în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 116/2009 al Consiliului (JO C 164, 16.7.2009, pp. 6-20)
Lista birourilor vamale abilitate să efectueze formalitățile necesare pentru exportul de bunuri culturale, publicată în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 116/2009 al Consiliului (JO C 134, 13.6.2009, pp. 9-13)
Data ultimei actualizări: 20.02.2017