Eficiența energetică (din 2025)

ASPECTE-CHEIE

Eficiența energetică în UE

• Directiva reformează actul legislativ al UE privind eficiența energetică, care:
  • viza creșterea eficienței energetice cu 20 % până în 2020 și cu 32,5 % până în 2030 (în comparație cu nivelurile din 1990), și includea o cerință ca toate statele membre să stabilească ținte de eficiență energetică în vederea realizării acestor obiective;
  • promova eficiența energetică la nivelul UE prin măsuri comune care vizau fiecare etapă a lanțului energetic.
• În general, măsurile UE în materie de eficiență energetică, inclusiv cele care depășesc cerințele directivei privind eficiența energetică, se concentrează pe domeniile de politică cu cel mai mare potențial de economisire a energiei și în care este necesară o abordare comună în toate statele membre. Aici se înscriu actele legislative privind:
  • emisiile industriale, sectorul public, construcția și renovarea de clădiri, sectorul transporturilor și al aprovizionării cu energie, precum și proiectarea ecologică și introducerea unui sistem uniform de etichetare energetică.

Stabilirea unor obiective mai ambițioase

• Ca parte a Pactului verde european și în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, Comisia Europeană a propus un plan privind obiectivul climatic pentru a crește obiectivul UE privind emisiile de gaze cu efect de seră la un nivel cu cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990 până în 2030.
• Această directivă majorează obiectivele de eficiență energetică ca parte a acestui obiectiv mai larg.
• Obiectivele directivei au fost majorate ca parte a planului REPowerEU, care urmărește să reducă dependența UE de importurile de combustibili fosili din Rusia.

Obiective, obligații și mecanisme pentru 2030

• Directiva mărește obiectivul UE în materie de eficiență energetică, solicitând statelor membre să asigure în mod colectiv o reducere suplimentară cu 11,7 % a consumului de energie până în 2030, comparativ cu proiecțiile din 2020. Acest lucru este echivalentul unor obiective de eficiență energetică de -40,5 % și -38 % pentru consumul de energie primară și, respectiv, finală, comparativ cu scenariul de referință din 2007 utilizat anterior.
  • Până în 2030, consumul total de energie al UE nu ar trebui să depășească 992,5 milioane de tone de echivalent petrol pentru energia primară și 763 de milioane de tone de echivalent petrol pentru energia finală.
• Pentru a contribui la atingerea obiectivului, statele membre vor stabili contribuții naționale orientative folosind o combinație de criterii obiective care să reflecte situația națională.
• În cazul în care statele membre înregistrează întârzieri în ceea ce privește plata contribuțiilor naționale, se declanșează un „mecanism consolidat de acoperire a lacunelor”.
• Statele membre trebuie să realizeze economii cumulate de energie la utilizarea finală pentru întreaga perioadă de obligație, din 2021 până în 2030, echivalente cu noi economii anuale de cel puțin:
  • 0,8 % din consumul final de energie în 2021-2023;
  • 1,3 % în 2024-2025;
  • 1,5 % în 2026-2027; și
  • 1,9 % în 2028-2030.
• Există un obiectiv anual de reducere a consumului de energie cu 1,9 % pentru întregul sector public, iar obligația anuală de renovare a clădirilor cu 3 % este extinsă la toate nivelurile administrației publice.

Sărăcia energetică

Directiva abordează, de asemenea, impactul sărăciei energetice, impunând statelor membre cerințe mai stricte în ceea ce privește creșterea gradului de conștientizare și furnizarea de informații privind eficiența energetică.