Combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor

ASPECTE-CHEIE

Infracțiuni

• Următoarele, dacă sunt săvârșite cu intenție, reprezintă infracțiuni:
  • transferul sau transformarea de bunuri (active de orice fel), cunoscând că acestea provin dintr-o activitate infracțională, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a bunurilor sau al sprijinirii oricărei persoane implicate în a se sustrage consecințelor legale ale acțiunilor sale;
  • ascunderea sau disimularea adevăratei naturi, origini, situări, înstrăinări, circulații a bunurilor sau a adevăratelor drepturi asupra bunurilor ori a adevăratului proprietar al acestora, cunoscând că bunurile provin dintr-o activitate infracțională;
  • dobândirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscând, la data primirii lor, că acestea provin dintr-o activitate infracțională;
  • complicitatea, instigarea și tentativa de a comite astfel de infracțiuni.

Activități infracționale (sau „infracțiuni premise”)

• În sensul acestei directive, următoarele fapte sunt considerate a fi activități infracționale, adică relevante pentru infracțiunea de spălare a banilor:
  • orice fel de implicare infracțională în săvârșirea oricărei infracțiuni care, în conformitate cu dreptul intern, se pedepsește cu închisoarea sau cu o măsură de siguranță privativă de libertate a cărei limită inferioară este de cel puțin 6 luni sau a cărei limită superioară este de cel puțin 1 an; și
  • în măsura în care nu sunt cuprinse deja în categoria de mai sus, infracțiunile dintr-o listă de 22 de categorii de infracțiuni, inclusiv toate infracțiunile definite în legislația UE desemnată de această directivă.

Factori suplimentari

• Infracțiunile se extind la bunuri provenite din activități desfășurate într-un alt stat membru al UE sau într-o țară din afara UE, atunci când activitățile respective ar putea fi considerate drept activitate infracțională dacă ar fi avut loc pe plan intern.
• Statele membre trebuie să se asigure că persoanele care au comis sau au fost implicate în această activitate infracțională sunt pedepsite. Printre factorii suplimentari se numără:
  • extinderea răspunderii penale și la persoanele care spală produsele propriilor infracțiuni („autospălare a banilor”);
  • faptul că o condamnare prealabilă sau simultană pentru activitatea infracțională din care provin bunurile nu este o condiție prealabilă pentru o condamnare pentru spălarea banilor;
  • posibilitatea condamnării fără a fi necesar să se stabilească toate faptele legate de activitatea infracțională, inclusiv identitatea autorului.

Circumstanțe agravante ale infracțiunilor

• Printre acestea se numără situații în care:
  • infracțiunea a fost săvârșită în cadrul unei organizații criminale așa cum este definită în Decizia-cadru 2008/841/JAI; sau
  • autorul infracțiunii a săvârșit infracțiunea în exercitarea activităților sale profesionale în înțelesul, ca „entitate obligată”, așa cum este aceasta definită în articolul 2 din Directiva (UE) 2015/849 (a se vedea sinteza).
• Statele membre pot alege să considere următoarele drept circumstanțe agravante:
  • dacă bunurile spălate au o valoare ridicată; sau
  • dacă bunurile spălate provin din racket, terorism, trafic de persoane, trafic de stupefiante sau corupție.

Pedepse și sancțiuni

• Pedeapsa trebuie să fie eficace, proporțională și cu efect de descurajare. Statele membre ar trebui să impună o durată maximă a pedepsei cu închisoarea de cel puțin 4 ani și, atunci când este cazul, să aplice pedepse sau măsuri suplimentare, inclusiv măsuri de tragere la răspundere a entităților juridice, precum:
  • excluderea de la dreptul de a beneficia de prestații sau ajutoare de stat;
  • excluderea de la accesul la fonduri publice, inclusiv la achiziții publice, subvenții și concesiuni;
  • interdicția de a exercita activități comerciale;
  • plasarea sub control judiciar;
  • hotărâri de dizolvare judiciară;
  • închiderea unităților care au servit la săvârșirea infracțiunii;
  • înghețarea sau confiscarea bunurilor în cauză.

Un pachet legislativ

• Directiva face parte dintr-un pachet legislativ care include Regulamentul (UE) 2018/1672 privind controlul numerarului care intră sau iese din UE și completează și consolidează aplicarea Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Instrumentele de investigare și cooperarea

• Statele membre trebuie să se asigure că persoanele responsabile de investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor au acces la instrumente eficiente de investigare, precum cele utilizate pentru combaterea criminalității organizate sau pentru alte infracțiuni grave.
• De asemenea, directiva înlătură obstacolele din calea cooperării judiciare și polițienești dintre statele membre, clarificând care țară deține competența și modul în care cooperează țările, precum și modul în care să fie implicat Eurojust.

Spălarea banilor care aduce atingere intereselor financiare ale UE

• Directiva (UE) 2017/1371 instituie norme privind infracțiuni și pedepse privind combaterea fraudei și a altor activități ilegale care prejudiciază interesele financiare ale Uniunii (a se vedea sinteza). Aceste activități includ spălarea banilor.
• Articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1939 privind instituirea Parchetului European (EPPO) (a se vedea sinteza) conferă EPPO competențe cu privire la infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii care sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371.