Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

-

European flag

Ediţia în limba română

10.   Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor

Volumul 003

 


Referințe

 

Cuprins

 

Anul

JO

Pagina

 

 

 

 

Notă introductivă

1

1998

L 359

1

 

 

31998R2866

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 2866/98 al Consiliului din 31 decembrie 1998 privind ratele de conversie între moneda euro și monedele statelor membre care adoptă moneda euro

3

2000

L 167

1

 

 

32000R1478

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1748/2000 al Consiliului din 19 iunie 2000 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2866/98 privind ratele de conversie între euro și monedele statelor membre care adoptă moneda euro

5

2002

L 168

43

 

 

32002L0047

 

 

 

Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanție financiară

6

2002

L 179

1

 

 

32002R1221

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1221/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 iunie 2002 privind conturile trimestriale nefinanciare ale administrației publice

14

2002

L 286

11

 

 

32002R1889

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1889/2002 al Comisiei din 23 octombrie 2002 privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 448/98 al Consiliului de completare și modificare a Regulamentului (CE) nr. 2223/96 privind alocarea de servicii de intermediere financiară măsurate indirect (SIFMI) în cadrul Sistemului european de conturi naționale și regionale (SEC) (1)

19

2002

L 347

42

 

 

32002D0990

 

 

 

Decizia Comisiei din 17 decembrie 2002 care aduce clarificări suplimentare anexei A la Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului în ceea ce privește principiile de măsurare a prețurilor și a volumelor în conturile naționale [notificată cu numărul C(2002) 5054] (1)

21

2003

L 158

55

 

 

32003D0475

 

 

 

Decizia Consiliului din 18 iunie 2003 de modificare a Deciziei 2000/604/CE a Consiliului privind componența și statutul Comitetului de politică economică

39

2003

L 158

58

 

 

32003D0476

 

 

 

Decizia Consiliului din 18 iunie 2003 privind revizuirea statutului Comitetului economic și financiar

42

2003

L 169

6

 

 

32003R1210

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului din 7 iulie 2003 privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/96

45

2003

L 180

1

 

 

32003R1267

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1267/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 iunie 2003 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2223/96 al Consiliului cu privire la termenul pentru transmiterea principalelor agregate ale conturilor naționale, la derogările privind transmiterea principalelor agregate ale conturilor naționale și la transmiterea datelor privind ocuparea forței de muncă în ore lucrate (1)

64

2003

L 264

12

 

 

32003R1799

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1799/2003 al Consiliului din 13 octombrie 2003 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak

86

2003

L 318

9

 

 

32003R2119

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 2119/2003 al Comisiei din 2 decembrie 2003 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/96

88

2003

L 330

7

 

 

32003R2204

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 2204/2003 al Comisiei din 17 decembrie 2003 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak

90

2004

L 081

1

 

 

32004R0501

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 501/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind conturile financiare trimestriale pentru administrația publică (1)

93

2004

L 163

100

 

 

32004R0924

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 924/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak

98

2004

L 180

9

 

 

32004R0979

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 979/2004 al Comisiei din 14 mai 2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak

100

2004

L 207

10

 

 

32004R1086

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1086/2004 al Comisiei din 9 iunie 2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak

111

2004

L 233

1

 

 

32004R1222

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1222/2004 al Consiliului din 28 iunie 2004 privind elaborarea și transmiterea datelor referitoare la datoria publică trimestrială

114

2004

L 244

47

 

 

32004D0548

 

 

 

Decizia Consiliului din 11 mai 2004 privind poziția Comunității asupra unui acord privind relațiile monetare cu Principatul Andorra

116

2004

L 285

6

 

 

32004R1566

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1566/2004 al Comisiei din 31 august 2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/96

119

2004

L 332

15

 

 

32004D0750

 

 

 

Decizia Consiliului din 21 octombrie 2004 privind deschiderea negocierilor referitoare la un acord privind relațiile monetare cu Principatul Andorra

123

2004

L 373

1

 

 

32004R2182

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 2182/2004 al Consiliului din 6 decembrie 2004 privind medaliile și jetoanele similare monedelor euro

124

2004

L 373

7

 

 

32004R2183

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 2183/2004 al Consiliului din 6 decembrie 2004 privind extinderea la statele membre neparticipante a aplicării Regulamentului (CE) nr. 2182/2004 privind medaliile și jetoanele similare monedelor euro

130

2004

L 381

33

 

 

22004A1228(02)

 

 

 

Acord între Comunitatea Europeană și Republica San Marino de stabilire a măsurilor echivalente cu cele prevăzute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi

131

2005

L 114

11

 

 

32005D0357

 

 

 

Decizia Consiliului din 22 decembrie 2004 privind încheierea unui acord între Comunitate și Republica San Marino de stabilire a unor măsuri echivalente cu cele prevăzute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi

150

2005

L 174

1

 

 

32005R1055

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice

152

2005

L 174

5

 

 

32005R1056

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1056/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv

156

2005

L 230

7

 

 

32005R1450

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1450/2005 al Comisiei din 5 septembrie 2005 de modificare a anexei V la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții speciale în relațiile economice și financiare cu Irak

161

2005

L 274

9

 

 

32005R1708

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1708/2005 al Comisiei din 19 octombrie 2005 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului cu privire la perioada de referință comună a indicelui pentru indicele armonizat al prețurilor de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2214/96 (1)

164

2005

L 337

1

 

 

32005R2103

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 2103/2005 al Consiliului din 12 decembrie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3605/93 cu privire la calitatea datelor statistice în contextul procedurii deficitului excesiv

166

2005

L 346

1

 

 

32005R2169

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 2169/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 974/98 privind introducerea monedei euro

172

2006

L 036

40

 

 

32006D0075

 

 

 

Decizia Consiliului din 30 ianuarie 2006 de modificare și prelungire a Deciziei 2001/923/CE de instituire a unui program de schimburi, asistență și formare pentru protecția monedei euro împotriva falsificării (programul Pericle)

177

2006

L 036

42

 

 

32006D0076

 

 

 

Decizia Consiliului din 30 ianuarie 2006 de extindere la statele membre neparticipante a aplicării Deciziei 2006/75/CE de modificare și extindere a Deciziei 2001/923/CE privind instituirea unui program de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva falsificării (programul Pericles)

179

2006

L 122

3

 

 

32006R0701

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 701/2006 al Consiliului din 25 aprilie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 în ceea ce privește acoperirea temporală a colectării prețurilor în indicele armonizat al prețurilor de consum (1)

180

2006

L 195

1

 

 

32006R1086

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1086/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2866/98 privind ratele de conversie dintre moneda euro și monedele statelor membre care adoptă moneda euro

182

2006

L 195

25

 

 

32006D0495

 

 

 

Decizia Consiliului din 11 iulie 2006 în conformitate cu articolul 122 alineatul (2) din tratat, privind adoptarea de către Slovenia a monedei unice la 1 ianuarie 2007

183

2006

L 219

23

 

 

32006D0558

 

 

 

Decizia Comisiei din 2 august 2006 de actualizare a anexelor la acordul monetar între Guvernul Republicii Franceze, în numele Comunității Europene, și Guvernul Alteței Sale Serene, Prințul de Monaco

186

 


 

 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.


10/Volumul 003

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

1




/

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


Notă introductivă

În conformitate cu articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 157, 21.6.2005, p. 203), textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene adoptate înainte de data aderării, redactate de Consiliu sau Comisie ori de Banca Centrală Europeană în limbile bulgară și română sunt autentice, de la data aderării, în aceleași condiții ca și textele redactate în celelalte limbi oficiale ale Comunităților. Articolul menționat prevede, de asemenea, că textele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene dacă și textele în limbile actuale au fost publicate.

În conformitate cu acest articol, prezenta ediție specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se publică în limba română și conține textele actelor obligatorii cu aplicare generală. Prezenta ediție cuprinde actele adoptate din 1952 până la 31 decembrie 2006.

Textele care se publică sunt grupate în 20 de capitole, în funcție de clasificarea existentă în Repertoarul legislației comunitare în vigoare, după cum urmează:

01

Probleme generale, financiare și instituționale

02

Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor

03

Agricultură

04

Pescuit

05

Libera circulație a lucrătorilor și politica socială

06

Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii

07

Politica în domeniul transporturilor

08

Politica în domeniul concurenței

09

Impozitare

10

Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor

11

Relații externe

12

Energie

13

Politica industrială și piața internă

14

Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale

15

Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății

16

Știință, informare și cultură

17

Legislația privind întreprinderile

18

Politica externă și de securitate comună

19

Spațiul de libertate, securitate și justiție

20

Europa cetățenilor

Repertoarul menționat, care se publică bianual în limbile oficiale ale Uniunii Europene, se va publica ulterior și în limba română, urmând a fi incluse trimiteri la prezenta ediție specială. Astfel, repertoarul poate fi utilizat și ca index al prezentei ediții speciale.

Actele publicate în prezenta ediție specială se publică, cu câteva excepții, în forma în care au fost publicate în Jurnalul Oficial în limbile originare. Prin urmare, la utilizarea prezentei ediții speciale trebuie luate în considerare modificările ulterioare sau adaptările ori derogările adoptate de instituții sau de Banca Centrală Europeană ori care sunt prevăzute în Actul de aderare.

În mod excepțional, în anumite cazuri, când anexele tehnice de mari dimensiuni ale actelor se înlocuiesc ulterior cu alte anexe, se va face trimitere numai la ultimul act de înlocuire. Acesta este, în special, cazul anumitor acte care conțin listele codurilor vamale (capitolul 02), al actelor privind transportul, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (capitolele 07 și 13), precum și al anumitor protocoale și anexe la Acordul privind SEE.

De asemenea, Statutul personalului se publică, în mod excepțional, în formă consolidată în care sunt incluse toate modificările până la sfârșitul anului 2005. Modificările efectuate după această dată se publică în versiunea originară.

Edițiile speciale cuprind două sisteme de numerotare:

(i)

numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă.

În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare;

(ii)

numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor.

Până în iunie 1967, numerotarea paginilor Jurnalului Oficial începea de la pagina 1 în fiecare an. După această dată, fiecare număr a început cu pagina 1.

De la 1 ianuarie 1968, Jurnalul Oficial a fost împărțit în două părți:

Legislație („L”),

Comunicări și informări („C”).

La 1 februarie 2003, vechea denumire oficială de „Jurnal Oficial al Comunităților Europene” s-a schimbat, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, aceasta fiind în prezent „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

3


31998R2866


L 359/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 2866/98 AL CONSILIULUI

din 31 decembrie 1998

privind ratele de conversie între moneda euro și monedele statelor membre care adoptă moneda euro

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 109l alineatul (4) prima teză,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 109j alineatul (4) din tratat, a treia etapă a Uniunii Monetare și Economice începe la 1 ianuarie 1999; întrucât Consiliul, întrunit în compoziția șefilor de stat sau de guvern, a confirmat la 3 mai 1998 că Belgia, Germania, Spania, Franța, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Portugalia și Finlanda îndeplinesc condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1999 (2).

(2)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind introducerea monedei euro (3), euro este moneda statelor membre care adoptă moneda unică de la 1 ianuarie 1999; întrucât introducerea monedei euro necesită adoptarea ratelor de de conversie la care moneda euro înlocuiește monedele naționale și la care moneda euro este divizată în unități monetare naționale; întrucât ratele de conversie din articolul 1 sunt ratele de conversie prevăzute în articolul 1 a treia liniuță din Regulamentul (CE) nr. 974/98.

(3)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1103/97 al Consiliului din 17 iunie 1997 privind anumite dispoziții legate de introducerea monedei euro (4), toate trimiterile la ECU din instrumentele legislative se înlocuiesc cu trimiteri la moneda euro la o rată de 1 euro pentru 1 ECU; întrucât articolul 109 L alineatul (4) a doua teză din tratat prevede că adoptarea ratelor de conversie nu modifică valoarea externă a ECU; întrucât aceasta este asigurată prin adoptarea ca rate de conversie a cursurilor de schimb în ECU ale monedelor statelor membre care adoptă moneda euro, astfel cum au fost calculate de Comisie la 31 decembrie 1998, în conformitate cu procedura stabilită pentru calculul cursurilor oficiale zilnice pentru ECU.

(4)

Miniștrii statelor membre care adoptă moneda euro ca monedă unică, guvernatorii băncilor centrale din aceste state membre, Comisia și Institutul Monetar European/Banca Centrală Europeană au dat publicității două comunicate privind stabilirea și adoptarea ratelor de conversie irevocabile pentru moneda euro, emise în 3 mai 1998 (5) și, respectiv, 26 septembrie 1998.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 1103/97 prevede adoptarea ratelor de conversie sub forma unui euro exprimat în echivalentul în fiecare monedă națională din statele membre care adoptă moneda euro; întrucât, pentru a asigura un grad ridicat de acuratețe, aceste rate se adoptă exprimate în șase cifre semnificative și nu se prevăd rate inverse sau bilaterale între monedele naționale ale statelor membre care adoptă moneda euro,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Ratele de conversie stabilite irevocabil între moneda euro și monedele statelor membre care adoptă moneda euro sunt:

1 euro

=

40,3399

franci belgieni

=

1,95583

mărci germane

=

166,386

pesete spaniole

=

6,55957

franci francezi

=

0,787564

lire irlandeze

=

1 936,27

lire italiene

=

40,3399

franci luxemburghezi

=

2,20371

guldeni olandezi

=

13,7603

șilingi austrieci

=

200,482

escudo portughezi

=

5,94573

mărci finlandeze.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 1999.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 decembrie 1998.

Pentru Consiliu

Președintele

R. EDLINGER


(1)  JO C 412, 31.12.1998, p. 1.

(2)  Decizia 98/317/CE a Consiliului din 3 mai 1998 în conformitate cu articolul 109j alineatul (4) din tratat (JO L 139, 11.5.1998, p. 30).

(3)  JO L 139, 11.5.1998, p. 1.

(4)  JO L 162, 19.6.1997, p. 1.

(5)  JO C 160, 27.5.1998, p. 1.


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

5


32000R1478


L 167/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1748/2000 AL CONSILIULUI

din 19 iunie 2000

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2866/98 privind ratele de conversie între euro și monedele statelor membre care adoptă moneda euro

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

Având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 123 alineatul (5),

Având în vedere propunerea Comisiei,

Având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2866/98 al Consiliului din 31 decembrie 1998 privind ratele de conversie între euro și monedele statelor membre care adoptă moneda euro (2) stabilește ratele de conversie de la 1 ianuarie 1999, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind introducerea monedei euro (3).

(2)

Decizia 98/317/CE a Consiliului din 3 mai 1998 în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat (4) a prevăzut faptul că Grecia nu îndeplinește condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice.

(3)

În temeiul Deciziei 2000/427/CE a Consiliului din 19 iunie 2000 în conformitate cu articolul 122 alineatul (2) din tratat privind adoptarea de către Grecia a monedei unice de la 1 ianuarie 2001 (5), Grecia îndeplinește acum condițiile necesare, iar derogarea aplicată Greciei ar trebui abrogată cu efect de la 1 ianuarie 2001.

(4)

Introducerea monedei euro în Grecia impune adoptarea ratei de conversie între euro și drahma grecească,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În lista ratelor de conversie de la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2866/98 se introduc următoarele, între ratele pentru marca germană și peseta spaniolă:

„= 340,750 drahme grecești.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2001.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Santa Maria da Feira, 19 iunie 2000.

Pentru Consiliu

Președintele

J. PINA MOURA


(1)  Aviz emis la data de 16 iunie 2000 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO L 359, 31.12.1998, p. 1.

(3)  JO L 139, 11.5.1998, p. 1.

(4)  JO L 139, 11.5.1998, p. 30.

(5)  JO L 167, 7.7.2000, p. 19.


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

6


32002L0047


L 168/43

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 2002/47/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 6 iunie 2002

privind contractele de garanție financiară

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (4),

întrucât:

(1)

Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontărilor în sistemele de plată și decontarea operațiunilor cu titluri de valoare (5) a constituit un act de referință pentru stabilirea unui cadru juridic solid pentru sistemele de plată și de decontare. Punerea în aplicare a directivei în cauză a demonstrat importanța limitării riscului sistemic inerent acestor sisteme, datorat coexistenței unor sisteme juridice diferite, precum și avantajele unei reglementări comune cu privire la garanțiile constituite în cadrul unor astfel de sisteme.

(2)

În comunicarea sa din 11 mai 1999 adresată Parlamentului European și Consiliului, intitulată „Punerea în aplicare a cadrului de acțiune pentru serviciile financiare: plan de acțiune”, Comisia s-a angajat să elaboreze, după consultarea unor experți ai pieței și a autorităților naționale, a unor noi propuneri de acțiune legislativă cu privire la garanții, care să favorizeze noi progrese în acest domeniu, în plus față de Directiva 98/26/CE.

(3)

Trebuie creat un regim comunitar aplicabil garanțiilor constituite sub forma de numerar sau de titluri de valoare (denumite în continuare „garanții financiare”), prin constituirea de garanții sau prin transferul dreptului de proprietate, inclusiv contractele de report (repos). Acest regim va favoriza integrarea și funcționarea rentabilă a pieței financiare, precum și stabilitatea sistemului financiar comunitar, sprijinind astfel libera circulație a serviciilor și libera circulație a capitalului pe piața unică a serviciilor financiare. Prezenta directivă se axează pe contractele bilaterale de garanție financiară.

(4)

Prezenta directivă este adoptată într-un context juridic european format în special din Directiva 98/26/CE, menționată anterior, Directiva 2001/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind reorganizarea și lichidarea instituțiilor de credit (6), Directiva 2001/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 martie 2001 privind reorganizarea și lichidarea întreprinderilor de asigurare (7) și Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență (8). Prezenta directivă se înscrie în modelul general al actelor normative menționate anterior și nu conține dispoziții contrare acestora. De fapt, prezenta directivă completează aceste acte normative existente, reglementând și alte probleme și detaliind anumite probleme deja reglementate de actele juridice în cauză.

(5)

Pentru a consolida certitudinea juridică a contractelor de garanție financiară, statele membre ar trebui să se asigure că anumite dispoziții ale legislației în domeniul insolvenței nu se aplică unor astfel de contracte, în special cele care ar împiedica executarea efectivă a garanției financiare sau ar genera dubii asupra validității tehnicilor curente, precum compensarea cu exigibilitate imediată sau constituirea unor garanții sub forma garanțiilor complementare ori de înlocuire a garanției.

(6)

Prezenta directivă nu reglementează drepturi pe care orice persoană le poate avea asupra activelor constituite ca garanție financiară și care nu se dobândesc în temeiul unor contracturi de garanție financiară sau în temeiul oricărei dispoziții legale sau norme juridice ca urmare a începerii sau continuării procedurilor de lichidare sau a măsurilor de reorganizare, precum restituirea determinată de o greșeală, eroare sau absența capacității.

(7)

Principiul enunțat de Directiva 98/26/CE, conform căruia legislația aplicabilă garanției constituite asupra instrumentelor financiare transmisibile prin înscriere în cont este legislația jurisdicției unde se află registrul, contul sau sistemul centralizat de depozitare respectiv, ar trebui extins pentru a crea certitudine juridică în privința utilizării unor astfel de instrumente financiare deținute într-un context transfrontalier și utilizate ca garanții financiare în cadrul domeniului de aplicare al prezentei directive.

(8)

În prezent toate statele membre recunosc regula lex rei sitae, conform căreia validitatea și deci opozabilitatea față de terți a garanției financiare este evaluată în conformitate cu legislația țării în care se află garanția financiară. Fără a aduce atingere aplicării prezentei directive în cazul titlurilor de valoare deținute direct, ar trebui determinat locul unde se află garanția constituite asupra instrumentelor financiare transmisibile prin înscriere în cont deținută prin unul sau mai mulți intermediari. Dacă beneficiarul garanției dispune de un contract de garanție valabil și care produce efecte în conformitate cu legislația țării în care este păstrat contul respectiv, atunci opozabilitatea față de orice titlu sau drept concurent și producerea efectelor garanției ar trebui reglementate exclusiv de legislația țării în cauză, prevenind astfel orice incertitudine juridică datorată unei alte legislații neprevăzute.

(9)

Pentru a limita sarcina administrativă a părților care utilizează garanțiile financiare în domeniul reglementat de prezenta directivă, singura cerință de validitate pe care dreptul intern o poate impune în ceea ce privește garanțiile financiare ar trebui să fie ca garanția financiară să fie remisă, transferată, deținută, înregistrată sau desemnată într-un alt mod, astfel încât să se afle în posesia sau sub controlul beneficiarului garanției sau al unei persoane acționând în numele acestuia, fără a exclude tehnicile de garantare care permit celui care o constituie să substituie garanția sau să retragă garanția excedentară.

(10)

Din aceleași motive, constituirea, valabilitatea, încheierea, opozabilitatea sau admisibilitatea ca mijloc de probă a unui contract de garanție financiară sau constituirea unei garanții financiare în cadrul unui contract de garanție financiară nu ar trebui condiționată de încheierea unui act solemn, precum redactarea unui document într-o formă specifică sau într-un anumit mod, înregistrarea la un organism oficial ori autoritate publică, sau înscrierea într-un registru public, publicarea într-un ziar sau o revistă, într-un registru oficial, o publicație oficială sau orice altă formă de publicitate, notificarea către un funcționar public sau furnizarea, într-o anumită formă, a unei dovezi privind data întocmirii unui document sau a unui instrument, cuantumul obligațiilor financiare garantate sau orice alt aspect. Prezenta directivă trebuie totuși să asigure un echilibru între eficiența de piață și siguranța părților contractuale și a terților, evitând astfel, în special, riscul de fraudă. Acest echilibru ar trebui să fie asigurat prin faptul că sub incidența domeniului de aplicare al prezentei directive intră numai contractele de garanție financiară care prevăd o anumită formă de deposedare, altfel spus constituirea garanției financiare, și în cazul cărora constituirea garanției financiare poate fi demonstrată printr-un înscris sau pe un suport durabil, garantându-se astfel trasabilitatea acestei garanții. În sensul prezentei directive, actele necesare în conformitate cu dreptul unui stat membru pentru transferul sau constituirea unei garanții asupra unor instrumente financiare, altele decât instrumentele financiare transmisibile prin înscriere în cont, precum andosarea în cazul unor biletelor la ordin sau înscrierea în registrul emitentului în cazul instrumentelor nominative, nu ar trebui considerate acte solemne.

(11)

Mai mult, prezenta directivă ar trebui să protejeze doar contractele de garanție financiară care pot fi dovedite. Dovada acestor contracte se poate face printr-un înscris sau în orice altă formă juridică imperativă prevăzută de legislația care li se aplică.

(12)

Această simplificare a utilizării garanțiilor financiare prin limitarea sarcinilor administrative consolidează eficiența operațiunilor transfrontaliere ale Băncii Centrale Europene și ale băncilor centrale naționale ale statelor membre participante la Uniunea Economică și Monetară, care sunt necesare pentru punerea în aplicare a politicii monetare comune. În plus, scoaterea parțială a contractelor de garanție financiară de sub incidența anumitor dispoziții de drept privind insolvența sprijină de asemenea aspectul mai larg al politicii monetare comune, în cadrul căreia participanții la piața monetară echilibrează între ei lichiditățile globale de pe piață prin intermediul unor tranzacții transfrontaliere acoperite de garanții.

(13)

Prezenta directivă urmărește să protejeze valabilitatea contractelor de garanție financiară întemeiată pe transferul integral al dreptului de proprietate asupra numerarului sal a instrumentelor financiare remise cu titlu de garanție, în special prin eliminarea așa numitei „reconsiderări” a contractelor de garanție financiară (inclusiv a contractelor de report) ca dobânzi la titluri de plasament.

(14)

Punerea în aplicare a compensărilor bilaterale cu exigibilitate imediată ar trebui protejată, nu doar ca un mecanism de executare a contractelor de garanție financiară cu transfer de proprietate, inclusiv a contractelor de report, ci pe o scară mai largă, în cazurile în care compensarea cu exigibilitate imediată face parte dintr-un contract de garanție financiară. Bunele practici de gestionare a riscului utilizate în mod curent pe piața financiară ar trebui protejate prin autorizarea participanților de a-și gestiona și reduce riscul de credit asociat tuturor tipurilor de tranzacții pe o bază netă, riscul de credit fiind calculat prin combinarea riscurilor curente estimate asociate tuturor tranzacțiilor restante cu un partener, prin compensarea produselor celor două părți pentru a se obține o valoare cumulată unică, ce urmează a fi comparată cu valoarea curentă a garanției.

(15)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere restricțiilor și cerințelor impuse de legislația internă privind înregistrarea creanțelor în cont, a obligațiilor de regularizat sau compensarea, de exemplu în ceea ce privește reciprocitatea acestora sau faptul că acestea au fost încheiate înainte ca beneficiarul garanției să fi avut cunoștință sau să fi trebuit să aibă cunoștință de deschiderea (sau de orice act juridic imperativ care determină deschiderea) procedurilor de lichidare sau a măsurilor de reorganizare privitoare la cel care constituie garanția.

(16)

Buna practică a pieței favorizată de autoritățile de reglementare, conform căreia participanții pe piața financiară utilizează contracte de garanție financiară complementară pentru gestionarea și limitarea riscului de credit reciproc prin reevaluarea poziției pe piață pe baza valorii actuale de piață a riscului de credit și a garanției, solicitând apoi în consecință completarea garanției financiare sau returnând garanția financiară excedentară, ar trebui protejată față de anumite norme de nulitate de drept. Această situație se aplică și în cazul posibilității de a substitui activele constituite ca garanție financiară cu alte active de aceeași valoare. Intenția este doar de a nu se putea contesta constituirea garanției financiare complementare sau substituirea garanției financiare pentru simplul motiv că obligațiile financiare respective existau înainte de constituirea garanției financiare sau pentru că garanția financiară a fost constituită într-o perioadă determinată. Acest lucru nu aduce totuși atingere posibilității de a contesta, în temeiul legislației interne, contractul de garanție financiară și constituirea garanției financiare ca parte integrantă a constituirii inițiale, completării sau substituirii garanției, de exemplu dacă acest lucru s-a făcut intenționat în detrimentul celorlalți creditori (inclusiv acțiuni bazate pe fraudă sau norme similare de materie de nulitate care se pot aplica într-o perioadă determinată).

(17)

Prezenta directivă prevede proceduri rapide și simplificate de executare, astfel încât să se asigure stabilitatea financiară și să se restrângă efectele contagioase în cazul în care una dintre părțile semnatare ale contractului de garanție financiară nu își respectă obligațiile asumate. Cu toate acestea, directiva creează un echilibru între obiectivele menționate și protecția atât a furnizorului garanției cât și a terților, prin confirmarea explicită a posibilității ca statele membre să păstreze sau să introducă în legislațiile lor interne un control a posteriori, pe care instanțele pot să-l exercite în legătură cu constituirea sau evaluarea garanției financiare și calculării obligațiilor financiare garantate. Un astfel de control ar trebui să permită autorităților judiciare să verifice dacă executarea și evaluarea s-au efectuat într-o manieră rezonabilă din punct de vedere comercial.

(18)

Ar trebuie să existe posibilitatea constituirii garanției în numerar în conformitate cu modalitățile de transfer de proprietate și de constituire de garanții, protejate prin recunoașterea mecanismelor de compensare sal de regimul gajului în numerar. Prin „numerar” se înțelege o depunere în cont sau echivalente ale acesteia, astfel cum sunt depozitele la termen sal depozitele pe piața monetară, ceea ce exclude prin urmare în mod expres bancnotele.

(19)

Prezenta directivă prevede un „drept de folosință” în cazul contractelor de garanții financiare constituite asupra unui titlul de plasament, ceea ce crește lichiditatea pieței financiare prin reutilizarea instrumentelor financiare remise în garanție. Cu toate acestea, acest drept de folosință nu ar trebui să aducă atingere legislației interne privind separarea activelor și egalitatea de tartament a creditorilor.

(20)

Prezenta directivă nu prejudiciază punerea în aplicare și efectele condițiilor contractuale ale instrumentelor financiare constituite garanție, precum drepturile și obligațiile și alte condiții incluse în condițiile de emisiune și orice alte drepturi, obligații și condiții aplicabile raporturilor între emitenții și deținătorii de astfel de instrumente.

(21)

Prezentul act respectă drepturile fundamentale și principiile prevăzute în special în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(22)

Deoarece obiectivul acțiunii avute în vedere – crearea unui regim minim pentru utilizarea garanțiilor financiare – nu poate fi realizat într-o măsură suficientă de către statele membre și, datorită amplorii și efectelor acțiunii, poate deci să fie realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în temeiul principiului subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul în cauză, prezenta directivă nu depășește pragul necesar în vederea atingerii acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)   Prezenta directivă stabilește regimul comunitar aplicabil contractelor de garanție constituită sub formă de numerar sau de instrumente financiare, denumite în continuare „contracte de garanție financiară”, care îndeplinesc cerințele prevăzute la alineatele (2) și (5), dar și garanției financiare, în conformitate cu condițiile prevăzute la alineatele (4) și (5).

(2)   Beneficiarul garanției și cel care constituie garanția trebuie să aparțină fiecare uneia dintre următoarele categorii:

(a)

o autoritate publică [exclusiv întreprinderile garantate public, cu excepția cazului în care intră sub incidența literelor (b)-(e)], inclusiv:

(i)

organisme din sectorul public al statelor membre însărcinate cu sau care participă la gestionarea datoriei publice și

(ii)

organisme din sectorul public al statelor membre autorizate să dețină conturi pentru clienții lor;

(b)

o bancă centrală, Banca Centrală Europeană, Banca de Decontări Internaționale, o bancă de dezvoltare multilaterală conform definiției din articolul 1 alineatul (19) din Directiva 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit (9), Fondul Monetar Internațional și Banca Europeană de Investiții;

(c)

o instituție financiară supusă supravegherii prudențiale, inclusiv:

(i)

o instituție de credit conform definiției din articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2000/12/CE, inclusiv instituțiile prevăzute la articolul 2 alineatul (3) din directiva în cauză;

(ii)

o societate de servicii de investiții financiare conform definiției din articolul 1 alineatul (2) din Directiva 93/22/CEE a Consiliului din 10 mai 1993 privind serviciile de investiții în domeniul titlurilor de valoare (10);

(iii)

o instituție financiară conform definiției din articolul 1 alineatul (5) din Directiva 2000/12/CE;

(iv)

o întreprindere de asigurări conform definiției din articolul 1 litera (a) din Directiva 92/49/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind asigurarea directă, alta decât asigurarea de viață (11) și o întreprindere de asigurare de viață conform definiției din articolul 1 litera (a) din Directiva 92/96/CEE a Consiliului din 10 noiembrie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind asigurarea directă de viață (12);

(v)

un organism de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) conform definiției din articolul 1 alineatul (2) din Directiva 85/611/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1985 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (13);

(vi)

o societate de administrare a investițiilor conform definiției din articolul 1a alineatul (2) din Directiva 85/611/CEE;

(d)

o contraparte centrală, un agent de decontare sau o casă de compensare, conform definițiilor din articolul 2 literele (c), (d) și respectiv (e) din Directiva 98/26/CE, inclusiv instituții similare reglementate de legislația internă operând pe piețele contractelor la termen, de opțiuni și produse derivate, în măsura în care nu intră sub incidența directivei în cauză, și o persoană, alta decât o persoană fizică, acționând în numele sal pe seama uneia sau mai multor persoane care includ orice deținător de obligațiuni ori de alte titluri de creanță sau orice instituție definită la literele (a)-(d);

(e)

o persoană, cu excepția persoanelor fizice, inclusiv o întreprindere sau o asociere în participație neconstituite ca societăți, cu condiția ca cealaltă parte să fie o instituție definită la literele (a)-(d).

(3)   Statele membre pot să excludă din domeniul de aplicare al prezentei directive contracte de garanție financiară la care una dintre părți este o persoană menționată la alineatul (2) litera (e).

Dacă statele membre fac uz de această posibilitate, ele informează Comisia, aceasta informând la rândul ei celelalte state membre cu privire la aceasta.

(4)

(a)

Garanția financiară trebuie să fie constituită în numerar sau din instrumente financiare.

(b)

Statele membre pot exclude din domeniul de aplicare al prezentei directive garanțiile financiare constituite sub formă de acțiuni sau părți sociale proprii ale celui care constituie garanția, acțiuni sau părți sociale la întreprinderi afiliate în sensul celei de a șaptea directive 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate (14) și acțiuni sau părți sociale la întreprinderi al căror unic scop este deținerea de mijloace de producție esențiale pentru desfășurarea activității celui care constituie garanția sau deținerea de proprietăți imobiliare.

(5)   Prezenta directivă se aplică garanției financiare de la constituire și constituirea acesteia poate fi dovedită în scris.

Înscrisul care atestă constituirea garanției asupra instrumentelor financiare sau în numerar trebuie să permită identificarea activelor care fac obiectul garanției. În acest scop, este suficient să se dovedească, în cazul garanției sub formă de instrumente financiare transmisibile prin înscriere în cont, că au fost înregistrate în creditul contului relevant sau constituie un credit asupra acestui cont și, în cazul garanției în numerar, că suma respectivă a fost înregistrată în creditul unui cont desemnat ori constituie un credit asupra acestui cont.

Prezenta directivă se aplică contractelor de garanție financiară dacă contractele respective pot fi atestate printr-un înscris sau sub altă formă echivalentă din punct de vedere juridic.

Articolul 2

Definiții

(1)   În sensul prezentei directive:

(a)

„contract de garanție financiară” înseamnă un contract de garanție financiară cu sau fără transfer de proprietate, indiferent dacă acestea sunt sau nu reglementate de un contract cadru sau de condiții generale de contractare;

(b)

„contract de garanție financiară cu transfer de proprietate” înseamnă un contract, inclusiv contractele de report, în temeiul căruia cel care constituie garanția transmite beneficiarului acesteia proprietatea deplină asupra garanției financiare, în scopul de a garanta sau de a asigura în alt mod executarea obligațiilor financiare garantate;

(c)

„contract de garanție financiară fără transfer de proprietate” înseamnă un contract în temeiul căruia cel care constituie garanția pune la dispoziția beneficiarului garanția financiară, păstrând proprietatea deplină asupra garanției financiare la momentul constituirii acesteia;

(d)

„numerar” înseamnă sume de bani cu care ste creditat un cont, indiferent de moneda în care sunt denominați într-un cont în orice monedă, precum și orice sume rambursate la cerere, cum ar fi depozitele de pe piața monetară;

(e)

„instrumente financiare” înseamnă acțiunile și alte titluri de valoare asimilate acțiunilor, obligațiunile și alte titluri de creanță, negociabile pe piața de capital și orice alte titluri tranzacționate în mod curent și care conferă dreptul de a dobândi astfel de acțiuni, obligațiuni sau alte titluri prin subscriere, achiziționare sau schimb sau care conduc la o decontare în numerar (sunt excluse instrumentele de plată), inclusiv unități la organisme de plasament colectiv, instrumente de pe piața monetară și creanțe sau drepturi asupra sau privind oricare dintre cele menționate anterior;

(f)

„obligații financiare garantate” înseamnă obligațiile care sunt garantate printr-un contract de garanție financiară și care conferă dreptul la plata unei sume de bani și/sau la transmiterea (proprietății asupra) unor instrumente financiare.

Obligațiile financiare garantate pot consta în sau pot include:

(i)

obligații prezente sau viitoare, la termen ori sub condiție (inclusiv obligații care decurg dintr-un contract cadru sau alte acorduri similare);

(ii)

obligații asumate față de beneficiarul garanției de către o altă persoană decât furnizorul acesteia;

(iii)

obligații de o anumită categorie sal tip, care se nasc ocazional;

(g)

„garanție asupra intsrumentelor financiare transmisibile prin înscriere în cont” înseamnă garanția financiară constituită în temeiul unui contract de garanție financiară aszpra unor instrumente financiare, dovada dreptului de proprietate asupra acestor instrumente fiind înscrierea într-un registru sau cont ținut de un intermediar ori pe seama acestuia;

(h)

„cont relevant” înseamnă, în cazul unei garanții asupra intsrumentelor financiare transmisibile prin înscriere în cont în cadrul unui contract de garanție financiară, registrul sau contul în care sunt operate înscrrierile prin care instrumentele financiare transmisibile prin înscriere în cont sunt constituite în garanție în favoarea beneficiarului - registru sau cont care poate fi ținut de beneficiarul garanției;

(i)

„garanție echivalentă” înseamnă:

(i)

în cazul sumelor de bani - plata aceleiași sume de bani denominate în aceeași monedă;

(ii)

în cazul instrumentelor financiare - instrumente financiare emise de același emitent sau debitor, provenind din aceeași emisiune sau clasă având aceeași valoare nominală și aceleași caracteristici, fiind denominate în aceeași monedă ori alte active în cazul în care contractul de garanție financiară prevede transferul altor active în urma producerii unui fapt care privește sau care afectează în orice mod instrumentele financiare constituite în garanție;

(j)

„procedură de lichidare” înseamnă procedura colectivă care implică valorificarea activelor și distribuirea fondurilor obținute către creditori, acționari, asociați sau membri, după caz, care presupune intervenția de orice natură a unei autorități administrative sau judiciare, inclusiv în cazurile în care această procedură se finalizează printr-un concordat sau alte măsuri similare, voluntare ori obligatorii, indiferent dacă sunt sau nu urmare a insolvenței;

(k)

„măsuri de reorganizare” înseamnă măsuri care implică intervențiea de orice natură a unor autorități administrative sau judiciare și care au drept scop conservarea ori redresarea situației financiare și care afectează drepturile preexistente ale terților, inclusiv, dar fără a se limita la aceasta, măsuri de suspendare a plăților, suspendare a măsurilor de executare și de reducere a creanțelor;

(l)

„cauza care determină executarea” înseamnă neexecutarea obligațiilor sau orice fapt convenit de părți, ca fiind similar neexecutării, la apariția căruia, în temeiul unui contract de garanție financiară sau prin efectul legii, beneficiarul garanției este îndreptățit fie să execute garanția prin valorificarea sau prin însușirea, în contul creanței garantate, a garanției financiare, fie să beneficieze de clauza de compensare cu exigibilitate imediată;

(m)

„drept de utilizare” reprezintă dreptul beneficiarului garanției de a folosi și de a dispune de garanția financiară ca și cum ar fi proprietar al acesteia, conform prevederilor contractului de garanție financiară fărăr transfer de proprietate;

(n)

„clauză de compensare cu exigibilitate imediată” înseamnă o clauză dintr-un contract de garanție financiară sau un contract din care face parte integrantă contractul de garanție financiară ori, în absența unei asemenea clauze, orice dispoziție legală în temeiul căreia, la apariția unei cauze care determină executarea garanției, ca efect al novației, compensării sau în alt mod, se produc următoarele efecte:

(i)

obligațiile părților devin imediat exigibile imediat și sunt exprimate sub forma unei obligații de plată a unei sume de bani reprezentând valoarea obligațiilor părților calculată la acel moment, sau se sting și sunt înlocuite printr-o obligație de a plăti suma în cauză și/sau

(ii)

sunt stabilite datoriile reciproce ale părților în temeiul acestor obligații, inclusiv atunci când furnizorul garanției este altul decât obligatul principal, urmând ca partea care datorează valoarea cea mai mare să plătească celeilalte părți suma netă egală cu diferența acestor datorii.

(2)   În prezenta directivă, orice referire la o garanție financiară „constituită” sau la „constituirea” unei garanții financiare reprezintă remiterea, transferarea, deținerea, înregistrarea sau orice altă modalitate prin care beneficiarul garanției ori persoana care acționează pe seama acestuia obține detenția sau controlul asupra garanției financiare. Garanția financiară menționată prin prezenta directivă se consideră pusă la dispoziție chiar dacă furnizorul acesteia beneficiază de dreptul de a substitui ori de a retrage în favoarea sa surplusul de bani sau de instrumente financiare.

(3)   În prezenta directivă, orice referire la noțiunea de „înscris” includ documenteleînregistrate pe un suport în format electronic sau orice alt suport durabil.

Articolul 3

Condiții de formă

(1)   Statele membre nu condiționează încheierea, valabilitatea, executarea sau admiterea ca probă a contractului de garanție financiară, precum și punerea la dispoziție a garanției financiare sub forma unei sume de bani, de îndeplinirea vreunei formalități.

(2)   Alineatul (1) nu aduce atingere aplicării prezentei directive din momentul punerii la dispoziție a garanției financiare, numai dacă punerea la dispoziție poate fi probată printr-un înscris și în cazul în care contractul de garanție financiară poate fi probat printr-un înscris sau altă formă echivalentă din punct de vedere juridic.

Articolul 4

Executarea contractelor de garanție financiară

(1)   Statele membre asigură ca, la apariția unei cauze care determină executarea garanției, beneficiarul acesteia poate să execute garanția financiară pusă la dispoziție în temeiul unui contract de garanție financiară fără transfer de proprietate în condițiile prevăzute de acesta, în una din următoarele modalități:

(a)

instrumentele financiare prin vânzarea sau însușirea lor, fie prin compensarea valorii lor cu valoarea obligațiilor financiare garantate, fie prin reținerea instrumentelor financiare respective drept plată a acestor obligații;

(b)

sumele de bani prin compensarea acestora cu valoarea obligațiilor financiare garantate sau prin reținerea sumelor respective drept plată a acestor obligații;

(2)   Însușirea (garanției financiare) este posibilă numai dacă:

(a)

această modalitate a fost convenită de părți prin contractul de garanție financiară fără transfer de proprietate și

(b)

părțile au convenit, prin contractul de garanție financiară fără transfer de proprietate, cu privire la evaluarea instrumentelor financiare.

(3)   Statele membre care la data de 27 iunie 2002 nu permit însușirea (garanției financiare) nu vor fi obligate să o recunoască.

Dacă recurg la această opțiune, statele membre informează Comisia, care la rândul său informează celelalte state membre cu privire la aceasta.

(4)   Cu excepția condițiilor stabilite prin contractul de garanție financiară fără transfer de proprietate, executarea garanției financiare prin modalitățile menționate la alineatul (1) nu este condiționată de:

(a)

notificarea prealabilă a intenției de executare a garanției;

(b)

aprobarea de către orice instanță, autoritate publică sau orice altă persoană;

(c)

executarea prin licitație publică sau în orice altă modalitate prestabilită;

(d)

expirarea unui termen suplimentar.

(5)   Statele membre asigură faptul că deschiderea sau continuarea unei proceduri de lichidare sau de reorganizare judiciară față de cel care constituie garanția ori față de beneficiarul acesteia nu împiedică executarea unui contract de garanție financiară în conformitate cu prevederile acestuia.

(6)   Prezentul articol ca și articolele 5, 6 și 7 nu aduc atingere nici unei obligații dispusă prin dreptul intern referitoare la executarea sau la evaluarea instrumentelor financiare constituite garanție și la obligațiilor financiare garantate în condiții comerciale obișnuite.

Articolul 5

Dreptul de utilizare a garanției financiare în temeiul unui contract de garanție financiară fără transfer de proprietate

(1)   În măsura în care clauzele unui contract de garanție financiară fără transfer de proprietate prevăd aceasta, statele membre asigură că beneficiarul garanției este îndreptățit să utilizeze garanția financiară constituită în temeiul unui contract de garanție financiară fără transfer de proprietate.

(2)   În cazul în care beneficiarul garanției exercită dreptul de utilizare, acestuia îi revine obligația de a transfera o garanție echivalentă pentru a înlocui garanția financiară inițială până cel târziu la data scadenței obligațiilor financiare garantate prin contractul de garanție financiară fără transfer de proprietate.

În mod alternativ, la data scadenței obligațiilor financiare garantate, beneficiarul garanției fie transferă o garanție echivalentă, fie, dacă și în măsura în care clauzele contractului de garanție financiară fără transfer de proprietate prevăd aceasta, compensează valoarea garanției echivalente cu valoarea obligațiilor financiare garantate sau o rețin drept plată pentru acestea.

(3)   Garanția echivalentă transferată în îndeplinirea unei obligații în temeiul alineatului (2) primul paragraf, face obiectul aceluiași contract de garanție financiară fără transfer de proprietate ca și garanția financiară inițială și este considerată ca și când ar fi fost pusă la dispoziție la momentul la care a fost pusă la dispoziție garanția financiară inițială în temeiul contractului de garanție financiară fără transfer de proprietate.

(4)   Statele membre asigură faptul că utilizarea garanției financiare de către beneficiarul acesteia, în conformitate cu prezentul articol, nu afectează valabilitatea sau exercitarea drepturilor beneficiarului garanției decurgând din contractul de garanție financiară fără transfer de proprietate în ceea ce privește garanția financiară transferată de către acesta în executarea unei obligații în conformitate cu alineatul (2) primul paragraf.

(5)   Dacă intervine o cauză care determină executarea garanției financiare în timp ce orice obligație menționată la alineatul (2) primul paragraf nu a fost încă executată, obligația respectivă poate face obiectul unei clauze de compensare cu exigibilitate imediată.

Articolul 6

Recunoașterea contractelor de garanție financiară cu transfer de proprietate

(1)   Statele membre veghează ca un contract de garanție financiară cu transfer de proprietate să fie executat în conformitate cu clauzele acestuia.

(2)   Dacă intervine o cauză care determină executarea garanției financiare în timp ce orice obligație a beneficiarului garanției de a transfera o garanție echivalentă în cadrul contract de garanție financiară cu transfer de proprietate nu a fost încă executată, respectiva obligație poate face obiectul unei clauze de compensare cu exigibilitate imediată.

Articolul 7

Recunoașterea clauzelor de compensare cu exigibilitate imediată

(1)   Statele membre asigură că o clauză de compensare cu exigibilitate imediată poate fi aplicată în conformitate cu prevederile sale:

(a)

indiferent de începerea sal continuarea unei proceduri de lichidare sau a unor măsuri de reorganizare cu privire la furnizorul și/sau la beneficiarul garanției financiare;

(b)

fără a ține seama de orice cesiune, sechestru, poprire, altă măsură de indisponibilizare, judiciară sau de altă natură, precum și de orice altă formă de înstrăinare a drepturilor respective sau cu privire la aceste drepturi.

(2)   Statele membre asigură faptul că executarea clauzei de compensare cu exigibilitate imediată nu poate fi supusă nici uneia din condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (4), cu excepția cazului în care părțile dispun altfel.

Articolul 8

Neaplicarea anumitor dispoziții în materie de insolvență

(1)   Statele membre asigură faptul că nu pot fi declarate nule, anulabile sau lipsite de efecte contractele de garanție financiară, precum și punerea la dispoziție a garanțiilro financiare în baza unui asemenea contract numai pe motiv că acestea au fost încheiate sau garanțiile financiare au fost puse la dispoziție în următoarele condiții:

(a)

în ziua deschiderii procedurii de lichidare sau a măsurilor de reorganizare, dar înaintea pronunțării hotărârii sau ordinului cu privire la aceasta sau

(b)

în cursul unei perioade determinată, anterioară deschiderii unei asemenea proceduri de lichidare sau adoptării măsurilor de reorganizare, perioadă stabilită în raport cu data deschiderii sau a adoptării ori în raport cu data pronunțării unei hotărâri sau a unui ordin sau în raport cu data oricărei acțiuni sau a oricărui eveniment produs în timpul derulării acestor proceduri sau măsuri.

(2)   Statele membre asigură faptul că în cazul în care un contract de garanție financiară a fost încheiat sau a obligație financiară garantată a luat naștere ori o garanție financiară a fost pusă la dispoziție în ziua dar după momentul deschiderii procedurii de lichidare sau a adoptării măsurilor de reorganizare, contractul își produce efectele și va fi opozabil terților dacă beneficiarul garanției poate dovedi că nu a cunoscut și nici nu putea să cunoască faptul că o astfel de procedură a fost deschisă ori că astfel de măsuri au fost adoptate.

(3)   În cazul în care un contract de garanție financiară prevede:

(a)

obligați de a pune la dispoziție o garanție financiară sau o garanție financiară suplimentară, în funcție de variația valorii garanției financiare ori a valorii obligațiilor financiare garantate, sau

(b)

dreptul de a retrage garanția financiară pusă la dispoziție, prin schimbarea sau înlocuirea acesteia cu o garanție financiară de aceeași valoare,

statele membre asigură faptul că punerea la dispoziție, în temeiul acestei obligații sau acestui drept, a unei garanții financiare sau a unei garanții financiare suplimentare, prin schimbarea sau înlocuirea acesteia, nu va putea fi declarată nulă sau anulabilă numai pe motiv că:

(i)

punerea la dispoziție a avut loc în ziua deschiderii procedurii de lichidare sau a adoptării măsurilor de reorganizare, dar înaintea pronunțării hotărârii sau ordinului prin care a fost deschisă această procedură ori au fost adoptate aceste măsuri, sau în cursul unei perioade de timp determinate anterioare datei deschiderii procedurii ori adoptării măsurilor, perioadă stabilită în raport cu data deschiderii procedurii ori adoptării măsurilor sau în raport cu data pronunțării oricărei hotărârii sau oricărui ordin, ori cu data oricărei acțiuni sau a oricărui eveniment produs în timpul derulării acestor proceduri sau măsuri și/sau

(ii)

obligațiile financiare garantate au luat naștere anterior datei punerii la dispoziție a garanției financiare, a garanției financiare suplimentare, ori a substituirii sau înlocuirii garanției financiare inițiale.

(4)   Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), prezenta directivă nu afectează normele generale de drept intern în materia insolvenței referitoare la tranzacțiilor încheiate în cursul perioadei determinate menționate la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (3) punctul (i).

Articolul 9

Norme de drept conflictuale

(1)   Orice chestiune privind aspectele menționate la alineatul (2) care se ridică cu privire la o garanție financiară constituită sub forma instrumentelor financiare transmisibile prin înscriere în cont este reglementată în conformitate cu legea țării în care se află contul relevant. Trimiterea la legea unei țări reprezintă trimitere la dreptul intern al acestei țări, indiferent de orice normă care prevede că chestiunea respectivă trebuie soluționată în conformitate cu legea altei țări.

(2)   Alineatul (1) menționează următoarele aspecte:

(a)

natura juridică și efectele patrimoniale ale garanției financiare constituite sub forma instrumentelor financiare transmisibile prin înscriere în cont;

(b)

condițiile care trebuie îndeplinite pentru încheierea în mod valabil a unui contract de garanție financiară având ca obiect instrumente financiare transmisbile prin înscriere în cont și pentru punerea la dispoziție a acestor instrumente în temeiul unui astfel de contract și formalitățile necesare pentru asigurarea opozabilității față de terți a unui astfel de contract și a punerii la dispoziție a unor astfel de garanții;

(c)

dacă un dreptde proprietate sau un alt drept al unei persoane cu privire la garanția asupra instrumentelor financiare transmisibile prin înscriere în cont este prioritar sal subordonat unui drept de proprietate sal altui drept concurent și dacă dobândirea a avut loc cu bună-credință;

(d)

formalitățile cerute pentru executarea garanției asupra instrumentelor financiare transmisibile prin înscriere în cont ca urmare a apariției unei cauze care determină executarea garanției.

Articolul 10

Raportul Comisiei

Cel târziu la 27 decembrie 2006, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la aplicarea prezentei directive, în special la aplicarea articolului 1 alineatul (3), a articolului 4 alineatul (3) și a articolului 5. Raportul este însoțit, dacă este cazul, de propuneri de revizuire.

Articolul 11

Punerea în aplicare

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 27 decembrie 2003. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 12

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 13

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 6 iunie 2002.

Pentru Parlamentul European

Președintele

P. COX

Pentru Consiliu

Președintele

A. M. BIRULÉS Y BERTRÁN


(1)  JO C 180 E, 26.6.2001, p. 312.

(2)  JO C 196, 12.7.2001, p. 10.

(3)  JO C 48, 21.2.2002, p. 1.

(4)  Avizul Parlamentului European din 13 decembrie 2001 (nepublicat încă Jurnalul Oficial), Poziția comună a Consiliului din 5 martie 2002 (nepublicată în Jurnalul Oficial) și Decizia Parlamentului European din 15 mai 2002.

(5)  JO L 166, 11.6.1998, p. 45.

(6)  JO L 125, 5.5.2001, p. 15.

(7)  JO L 110, 20.4.2001, p. 28.

(8)  JO L 160, 30.6.2000, p. 1.

(9)  JO L 126, 26.5.2000, p. 1, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2000/28/CE (JO L 275, 27.10.2000, p. 37).

(10)  JO L 141, 11.6.1993, p. 27, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2000/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 290, 17.11.2000, p. 27).

(11)  JO L 228, 11.8.1992, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2000/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

(12)  JO L 360, 9.12.1992, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2000/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

(13)  JO L 375, 31.12.1985, p. 3, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2001/108/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 41, 13.2.2002, p. 35).

(14)  JO L 193, 18.7.1983, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 283, 27.10.2001, p. 28).


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

14


32002R1221


L 179/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1221/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 10 iunie 2002

privind conturile trimestriale nefinanciare ale administrației publice

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 285,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Comunitate (4), (SEC 95), include cadrul de referință pentru standarde, definiții, clasificări și norme contabile comune de elaborare a conturilor statelor membre pentru cerințele statistice ale Comunității, astfel încât să se obțină rezultate comparabile între statele membre.

(2)

Raportul Comitetului monetar privind solicitările de informații, avizat de Consiliul Ecofin din 18 ianuarie 1999, a subliniat că, pentru o bună funcționare a Uniunii economice și monetare și a pieței comune, supravegherea și coordonarea eficiente ale politicilor economice sunt de o importanță majoră, ceea ce necesită un amplu sistem de informații statistice care să le ofere factorilor de elaborare a politicilor datele necesare pe care să își întemeieze deciziile. În raport s-a subliniat că trebuie să se acorde prioritate statisticilor pe termen scurt privind finanțele publice ale statelor membre, în special statele membre care fac parte din Uniunea economică și monetară, obiectivul fiind prezentarea unei situații trimestriale nefinanciare simplificate pentru sectorul administrației publice, ce rezultă dintr-o abordare pe etape.

(3)

Este necesar să se definească situația trimestrială nefinanciară simplificată pentru administrația publică prin trimitere la lista de categorii SEC 95 privind cheltuielile și veniturile administrației definite în Regulamentul (CE) nr. 1500/2000 al Comisiei din 10 iulie 2000 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2223/96 al Consiliului privind cheltuielile și veniturile administrației publice (5).

(4)

În cadrul abordării pe etape s-a acordat prioritate impozitelor, contribuțiilor sociale efective și ajutoarelor sociale, altele decât transferurile sociale în natură, ca fiind categorii care reprezintă indicatori fiabili ai evoluției finanțelor publice, deja disponibili în perioada de timp dorită (prima etapă).

(5)

Transmiterea trimestrială a acestei prime serii de categorii pentru toate statele membre, cu începere din iunie 2000, este prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 264/2000 al Comisiei din 3 februarie 2000 privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2223/96 al Consiliului referitor la statisticile pe termen scurt privind finanțele publice (6).

(6)

Este necesar să se completeze prima etapă cu o altă serie de categorii pentru a se obține lista completă a categoriilor care constituie cheltuielile și veniturile administrației publice.

(7)

Este necesar să se evalueze fiabilitatea datelor trimestriale prevăzute în prezentul regulament din perspectiva datelor anuale. Astfel, trebuie să se elaboreze un raport privind calitatea datelor trimestriale înainte de finele anului 2005.

(8)

Articolele 2 și 3 din Regulamentul (CE) nr. 2223/96 stabilesc condițiile în baza cărora Comisia poate adopta modificări la metodologia SEC 95 pentru a clarifica și a ameliora conținutul acesteia. Elaborarea conturilor trimestriale nefinanciare pentru administrația publică va necesita resurse suplimentare în statele membre. De aceea, transmiterea acestora către Comisie nu poate fi reglementată printr-o decizie a Comisiei.

(9)

Comitetul pentru programul statistic (SPC), instituit prin Decizia 89/382/CEE a Consiliului, Euratom (7) și Comitetul pentru statistici monetare, financiare și ale balanțelor de plăți (CMFB) instituit prin Decizia 91/115/CEE (8) a Consiliului au fost consultate fiecare în parte conform articolului 3 din deciziile menționate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Scop

Scopul prezentului regulament este de a defini conținutul conturilor trimestriale nefinanciare pentru administrația publică, de a stabili lista de categorii SEC 95 pe care statele membre trebuie să le transmită începând cu 30 iunie 2002 și de a preciza principalele caracteristici ale acestor categorii.

Articolul 2

Conținutul conturilor trimestriale nefinanciare pentru administrația publică

Conținutul conturilor trimestriale nefinanciare pentru administrația publică se definește în anexă prin trimitere la o listă de categorii SEC 95 ce reprezintă cheltuieli și venituri ale administrației publice.

Articolul 3

Categorii interesate de transmiterea datelor trimestriale

(1)   Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) date trimestriale pentru categoriile sau grupele de categorii incluse în lista prevăzută în anexă, cu excepția acelor categorii pentru care datele trebuie transmise în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 264/2000.

(2)   Datele trimestriale se transmit pentru următoarele categorii (sau grupe de categorii) de cheltuieli și venituri ale administrației publice:

(a)

cheltuieli:

consum intermediar (P.2);

formarea capitalului brut + achiziții minus externalizări de active nefinanciare neproduse (P.5 + K.2);

formarea capitalului brut imobilizat (P.51);

remunerarea angajaților (D.1);

alte impozite pe producție (D.29);

subvenții de plătit (D.3);

venit din proprietăți (D.4);

dobânzi (D.41);

impozite curente pe venit, avere etc. (D.5);

transferuri sociale în natură aferente cheltuielilor cu produsele furnizate consumatorilor casnici prin intermediul producătorilor de pe piață (D.6311 + D.63121 + D.63131);

alte transferuri curente (D.7);

ajustare pentru modificări ale fondurilor nete ale consumatorilor casnici în rezervele fondurilor de pensii (D.8);

impozite pe capital + alocații nerambursabile pentru investiții + alte transferuri de capital, de plătit (D.91 + D.92 + D.99);

(b)

venituri:

producție destinată pieței + producție pentru utilizare finală proprie + plăți pentru producție fără scop comercial (P.11 + P.12 + P.131);

alte subvenții pentru producție, de încasat (D.39);

venit din proprietăți (D.4);

contribuții sociale imputate (D.612);

alte transferuri curente (D.7);

alocații nerambursabile pentru investiții + alte transferuri de capital, de încasat (D.92 + D.99).

(3)   Tranzacțiile D.41, D.7, D.92 și D.99 sunt consolidate în cadrul sectorului administrației publice. Celelalte tranzacții nu sunt consolidate.

Articolul 4

Elaborarea datelor trimestriale: surse și metode

(1)   Datele trimestriale aferente primului trimestru din 2001 și în continuare se elaborează conform următoarelor norme:

(a)

datele trimestriale se bazează cât mai mult posibil pe informații directe din surse de bază, obiectivul fiind de a se reduce la minimum, pentru fiecare trimestru, diferențele dintre primele estimări și rezultatele finale;

(b)

informațiile directe se completează cu ajustări de acoperire, dacă este necesar, și cu ajustări conceptuale pentru ca datele trimestriale să fie compatibile cu conceptele SEC 95;

(c)

coerență între datele trimestriale și datele anuale corespondente.

(2)   Datele trimestriale aferente primului trimestru din 1999 până în trimestrul patru din 2000 se elaborează conform surselor și metodelor de natură să asigure coerența între datele trimestriale și datele anuale corespondente.

Articolul 5

Calendar pentru transmiterea datelor trimestriale

(1)   Datele trimestriale la care se face referire la articolul 3 se transmit Comisiei (Eurostat) în maxim trei luni de la încheierea trimestrului la care se referă datele.

Orice revizuire a datelor trimestriale aferente trimestrelor precedente se transmite cu aceeași ocazie.

(2)   Prima transmisie a datelor trimestriale se referă la datele pentru primul trimestru din 2002. Statele membre transmit aceste date până la 30 iunie 2002.

Cu toate acestea, Comisia poate acorda o derogare de maxim un an cu privire la data primei transmisii a datelor trimestriale pentru primul trimestru din 2002 și în continuare, în măsura în care sunt necesare adaptări majore ale sistemelor naționale de statistică.

Articolul 6

Transmiterea datelor retrospective

(1)   Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) date trimestriale retrospective pentru categoriile prevăzute la articolul 3, începând cu primul trimestru din 1999.

(2)   Datele trimestriale aferente primului trimestru din 1999 până în trimestrul patru din 2001 se transmit Comisiei (Eurostat) până la 30 iunie 2002.

Cu toate acestea, Comisia poate acorda o derogare de maxim un an cu privire la data primei transmisii a datelor trimestriale aferente primului trimestru din 1999 și în continuare, în măsura în care sunt necesare adaptări majore ale sistemelor naționale de statistică.

Articolul 7

Punere în aplicare

(1)   Concomitent cu transmiterea datelor trimestriale, conform calendarului menționat la articolul 5 alineatul (2), statele membre prezintă Comisiei (Eurostat) o descriere a surselor și a metodelor utilizate la elaborarea datelor trimestriale menționate la articolul 3 (descriere inițială).

(2)   Orice revizuire în descrierea inițială a surselor și a metodelor utilizate pentru elaborarea datelor trimestriale se transmite Comisiei (Eurostat) concomitent cu datele revizuite.

(3)   Comisia (Eurostat) informează SPC și CMFB cu privire la sursele și metodele utilizate de către fiecare stat membru.

Articolul 8

Raportul

Pe baza datelor transmise pentru categoriile precizate la articolul 3 și după consultarea SPC, Comisia (Eurostat) înaintează Parlamentului European și Consiliului, până la 31 decembrie 2005, un raport de evaluare a fiabilității datelor trimestriale furnizate de către statele membre.

Articolul 9

Dispoziții tranzitorii

(1)   Statele membre care nu pot să transmită, în perioada de tranziție prevăzută la alineatul (4), datele trimestriale aferente primului trimestru din 2001 și în continuare, conform surselor și metodelor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și calendarului menționat la articolul 5 alineatul (1), aplică dispozițiile alineatului (2).

(2)   Statele membre menționate la alineatul (1) transmit Comisiei (Eurostat) „cele mai bune estimări trimestriale” de care dispun (cu alte cuvinte, estimări care înglobează toate informațiile disponibile pe parcursul procesului de elaborare a unui sistem ameliorat de conturi trimestriale nefinanciare pentru administrația publică), conform calendarului menționat la articolul 5 alineatul (1).

În același timp, statele membre arată măsurile care mai trebuie adoptate pentru a fi în conformitate cu sursele și metodele prevăzute la articolul 4 alineatul (1).

(3)   În perioada de tranziție prevăzută la alineatul (4), Comisia (Eurostat) examinează progresul statelor membre privind respectarea deplină a dispozițiilor articolului 4 alineatul (1).

(4)   Perioada de tranziție începe la data primei transmisii menționate la articolul 5 alineatul (2) și se încheie la 31 martie 2005.

Articolul 10

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 10 iunie 2002.

Pentru Parlamentul European

Președintele

P. COX

Pentru Consiliu

Președintele

J. PIQUÉ I CAMPS


(1)  JO C 154 E, 29.5.2001, p. 300.

(2)  JO C 131, 3.5.2001, p. 6.

(3)  Avizul Parlamentului European din 3 iulie 2001 (JO C 65 E, 14.3.2002, p. 33) și Decizia Consiliului din 7 mai 2002.

(4)  JO L 310, 30.11.1996, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 359/2002 (JO L 58, 28.2.2002, p. 1.)

(5)  JO L 172, 12.7.2000, p. 3.

(6)  JO L 29, 4.2.2000, p. 4.

(7)  JO L 181, 28.6.1989, p. 47.

(8)  JO L 59, 6.3.1991, p. 19, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 96/174/CE (JO L 51, 1.3.1996, p. 48).


ANEXĂ

Conținutul conturilor trimestriale nefinanciare pentru administrația publică

Conturile trimestriale nefinanciare pentru administrația publică sunt definite prin trimitere la lista de cheltuieli și venituri ale administrației, inclusă în Regulamentul nr. 1500/2000 al Comisiei.

Cheltuielile administrației publice cuprind categoriile SEC 95 înregistrate în coloana utilizări sau modificările din coloana active sau modificările din coloana pasive și din coloana valoare netă din succesiunea conturilor pentru administrația publică, cu excepția D.3 care se înregistrează în coloana resurse din conturile administrației publice.

Veniturile administrației publice cuprind categoriile SEC 95 înregistrate în coloana resurse sau modificările pasivelor din coloana valoare netă din succesiunea conturilor nefinanciare pentru administrația publică, cu excepția D.39 care se înregistrează în coloana utilizări din conturile administrației publice.

Prin definiție, diferența dintre veniturile și cheltuielile administrației publice, așa cum au fost definite anterior, reprezintă împrumuturile nete acordate (+)/împrumuturile nete primite (-) în sectorul administrației publice.

Tranzacțiile D.41, D.7, D.92 și D.99 sunt consolidate în cadrul sectorului administrației publice. Celelalte tranzacții nu sunt consolidate.

Coduri SEC 95

Cheltuieli ale administrației publice

P.2

Consum intermediar

P.5 + K.2

Formarea capitalului brut + achiziții minus externalizări de active nefinanciare neproduse

P.51

Formarea capitalului brut imobilizat

D.1

Remunerarea angajaților

D.29

Alte impozite pe producție

D.3

Subvenții de plătit

D.4

Venit din proprietăți

D.41

Dobânzi

D.5

Impozite curente pe venit, avere etc.

D.62 + D.6311 + D.63121 + D.63131

Ajutoare sociale, altele decât transferurile sociale în natură + transferuri sociale în natură aferente cheltuielilor cu produsele furnizate consumatorilor casnici prin intermediul producătorilor de pe piață

D.7

Alte transferuri curente

D.8

Ajustare pentru modificări ale fondurilor nete ale consumatorilor casnici în rezervele fondurilor de pensii

D.9

Transferuri de capital, de plătit


Coduri SEC 95

Venituri ale administrației publice

P.11 + P.12 + P.131

Producție destinată pieței + producție pentru utilizare finală proprie + plăți pentru restul producției fără scop comercial

D.2

Impozite pe producție și importuri

D.39

Alte subvenții pentru producție

D.4

Venit din proprietăți

D.5

Impozite curente pe venit, avere etc.

D.61

Contribuții sociale

D.611

Contribuții sociale reale

D.612

Contribuții sociale imputate

D.7

Alte transferuri curente

D.9 (1)

Transferuri de capital, de primit

D.91

Impozite pe capital

B.8g

Economii, brute

B.9

Împrumuturi nete acordate/împrumuturi nete primite


(1)  Ajustările pentru impozite și contribuții sociale evaluate, dar niciodată colectate, atunci când se înregistrează la D.9, sunt considerate ca fiind venit negativ.


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

19


32002R1889


L 286/11

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1889/2002 AL COMISIEI

din 23 octombrie 2002

privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 448/98 al Consiliului de completare și modificare a Regulamentului (CE) nr. 2223/96 privind alocarea de servicii de intermediere financiară măsurate indirect (SIFMI) în cadrul Sistemului european de conturi naționale și regionale (SEC)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire al Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 448/98 al Consiliului din 16 februarie 1988 de completare și modificare a Regulamentului (CE) nr. 2223/96 privind alocarea de servicii de intermediere financiară măsurate indirect (SIFMI) în cadrul Sistemului european de conturi naționale și regionale (SEC) (1) și în special articolul 5 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale al Comunității (2), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 359/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (3), (denumit în continuare „SEC 95”) include cadrul de referință pentru standardele, definițiile, clasificările și normele contabile comune privind întocmirea conturilor în statele membre, luând în considerare cerințele statistice ale Comunității Europene, în vederea obținerii unor rezultate comparabile între statele membre.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 448/98, prin anexa I, modifică anexa A la Regulamentul (CE) nr. 2223/96 în vederea introducerii în metodologia SEC 95 a principiului de alocare SIFMI și de stabilire a metodelor experimentale de alocare SIFMI testate de statele membre din 1995 până în 2001, perioada de testare fiind suficient de lungă pentru a evalua dacă alocarea a dat rezultate mai fiabile decât alocarea zero actuală, în vederea evaluării corecte a activității economice vizate.

(3)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 448/98, la 21 iunie 2002 Comisia a prezentat un raport final Parlamentului European și Consiliului, conținând analiza cantitativă și calitativă a implicațiilor metodelor experimentale de alocare și calculare a SIFMI. Raportul final concluzionează că rezultatele perioadei de testare au fost pozitive, dat fiind că s-a recunoscut pe scară largă faptul că alocarea SIFMI conduce la îmbunătățiri semnificative în metodologia SEC 95 și la o comparare mai exactă a nivelului produsului intern brut (PIB) în Uniunea Europeană.

(4)

Dat fiind că rezultatele raportului final de evaluare privind fiabilitatea rezultatelor obținute în perioada de testare au fost pozitive, metoda care va fi folosită pentru alocarea SIFMI trebuie adoptată înainte de 31 decembrie 2002, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 448/98.

(5)

În raportul final prezentat Parlamentului European și Consiliului, Comisia consideră că ar mai trebui încă doi ani pentru ca statele membre să poată îmbunătăți în continuare sursele și metodele folosite pentru alocarea SIFMI.

(6)

A fost consultat Comitetul pentru statistici monetare, financiare și referitoare la balanța de plăți (CMFB), constituit prin Decizia 91/115/CEE a Consiliului (4), astfel cum a fost modificată prin Decizia 96/174/CE (5).

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru programul statistic (CPS),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Statele membre efectuează următoarele calcule și alocări în conformitate cu metodologia detaliată descrisă în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 448/98 al Consiliului:

(a)

calcularea și alocarea SIFMI între sectoarele utilizatoare, pe baza ratei de referință definite ca „metoda 1” la punctul 1 litera (b) din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 448/98 al Consiliului;

(b)

calcularea și alocarea de SIFMI importate și exportate (inclusiv servicii de intermediere financiară măsurate indirect între intermediari financiari rezidenți și intermediari financiari nerezidenți), pe baza ratei de referință definite ca rată de referință „externă” la punctul 1 litera (b) din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 448/98 al Consiliului;

(c)

alocarea de servicii de intermediere financiară măsurate indirect între industriile utilizatoare, pe baza stocurilor de împrumuturi și depozite pentru fiecare industrie sau, dacă informația menționată nu este fiabilă, pe baza rezultatului fiecărei industrii;

(d)

calcularea SIFMI la prețuri constante, pe baza formulei prevăzute la punctul 3 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 448/98 al Consiliului.

(2)   Statele membre transmit Comisiei rezultatele calculelor efectuate în temeiul prezentului articol, incluzându-le în tabelele menționate la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2223/96 (Programul de transmitere a datelor din conturile naționale), inclusiv calculele retroactive începând cu anul 1995.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2005.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 octombrie 2002.

Pentru Comisie

Pedro SOLBES MIRA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 58, 27.2.1998, p. 1.

(2)  JO L 310, 30.11.1996, p. 1.

(3)  JO L 58, 28.2.2002, p. 1.

(4)  JO L 59, 6.3.1991, p. 19.

(5)  JO L 51, 1.3.1996, p. 48.


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

21


32002D0990


L 347/42

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 17 decembrie 2002

care aduce clarificări suplimentare anexei A la Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului în ceea ce privește principiile de măsurare a prețurilor și a volumelor în conturile naționale

[notificată cu numărul C(2002) 5054]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2002/990/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul european de conturi financiare naționale și regionale din Comunitate (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 359/2002 (2) al Parlamentului European și al Consiliului, în special articolul 2 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2223/96 include cadrul de referință al standardelor, definițiilor, clasificărilor și normelor contabile comune destinate elaborării conturilor statelor membre pentru cerințele statistice ale Comunității Europene, în vederea obținerii unor rezultate comparabile între statele membre.

(2)

Este necesar să se amelioreze comparabilitatea între statele membre a datelor referitoare la variațiile produsului intern brut (PIB), atât în vederea aplicării articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea punerii în aplicare a procedurii de deficit excesiv (3) și a Rezoluției Consiliului European privind Pactul de stabilitate și creștere economică din 16 iunie 1997 (4), cât și în vederea unei supravegheri multilaterale în sens mai general.

(3)

Punerea în aplicare și supravegherea Uniunii economice și monetare necesită informații comparabile, actualizate și fiabile cu privire la structura și evoluția situației economice a fiecărui stat membru.

(4)

Conturile economice în termeni reali, cu alte cuvinte ajustate la variațiile de preț, reprezintă un instrument fundamental pentru analizarea situației economice și bugetare a unei țări, cu condiția ca acestea să fie elaborate pe baza unor principii unice care să nu permită interpretări diferite. În acest scop, recomandările privind calcularea datelor la prețuri constante cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului ar trebui aprofundate și consolidate.

(5)

Decizia 98/715/CE a Comisiei din 30 noiembrie 1998 (5) aduce clarificări anexei A la Regulamentul (CE) nr. 2223/96 în ceea ce privește principiile de măsurare a prețurilor și volumelor. Ea stabilește, pentru anumite tipuri de produse, o clasificare a metodelor avându-se în vedere metodele optime, alternative, care pot fi utilizate atunci când nu se pot aplica metodele optime, precum și metodele care nu se aplică.

(6)

Decizia 98/715/CE a Comisiei stabilește un program de cercetare pentru acele produse pentru care această clasificare nu este precizată. În prezent sunt disponibile rezultatele programului de cercetare, desfășurat împreună cu statele membre. Prezenta decizie definește clasificarea pentru aceste produse, având în vedere rezultatele programului de cercetare.

(7)

Prezenta decizie ar trebui să armonizeze măsurile prețurilor și ale volumelor în conturile naționale, fără a aduce atingere cadrului legislativ existent pentru indicii armonizați ai prețurilor de consum, prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 2494/95 (6) al Consiliului, și evoluției actuale sau viitoare a acestuia.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru programul statistic și al Comitetului pentru statistici monetare, financiare și referitoare la balanța de plăți,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiectiv

Obiectivul prezentei decizii este de a clarifica în continuare principiile pentru măsurarea prețurilor și volumelor conținute în capitolul 10 din anexa A la Regulamentul (CE) nr. 2223/96, având în vedere necesitatea de a armoniza în continuare măsurile referitoare la preț și volum, în conformitate cu rezultatele programului de cercetare prevăzut la articolul 4 din Decizia 98/715/CE.

Articolul 2

Clasificarea metodelor

O clasificare a metodelor în metode optime, alternative care pot fi utilizate atunci când nu se pot aplica metodele optime, precum și metode care nu se aplică, este prezentată în anexa I la prezenta decizie, pentru produse și categorii de tranzacții pentru care această clasificare nu este definită încă prin Decizia 98/715/CE.

Articolul 3

Calendarul punerii în aplicare a clasificărilor

Anexa II prevede calendarul de punere în aplicare a clasificărilor prevăzut la articolul 2.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 17 decembrie 2002.

Pentru Comisie

Pedro SOLBES MIRA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 310, 30.11.1996, p. 1.

(2)  JO L 58, 28.2.2002, p. 1.

(3)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

(4)  JO C 236, 2.8.1997, p. 1.

(5)  JO L 340, 16.12.1998, p. 33.

(6)  JO L 257, 27.10.1995, p. 1.


ANEXA I

1.   CLASIFICAREA METODELOR

În anexă se va utiliza următoarea clasificare a metodelor:

 

Metode A: metodele optime;

 

Metode B: metodele care pot fi utilizate dacă nu se poate aplica una din metodele A;

 

Metode C: metodele care nu se aplică.

2.   CÂTEVA DEFINIȚII ALE METODELOR

Stabilirea prețului la produsele tip. Se aplică atunci când un produs tip este definit în detaliu (de obicei pe baza unor produse anterioare reale), apoi prețul elementelor sale constitutive este reevaluat în perioade succesive. De exemplu, în domeniul construcțiilor, se poate defini o casă familială tipică, iar apoi se poate reevalua prețul tuturor elementelor sale constitutive (cum ar fi acoperișul, fundația sau bucătăria), în perioade succesive. În ceea ce privește serviciile către întreprinderi, se poate utiliza un contract standard (sau generic). Principalele criterii pentru utilizarea acestei metode sunt următoarele:

actualizarea periodică a produselor tip folosite;

caracterul reprezentativ al produselor tip;

utilizarea prețurilor facturate efectiv, ținând cont de marja de profit a producătorilor și de eventualele reduceri de preț oferite clienților;

formularea produsului tip în funcție de ieșiri, nu de intrări.

Descompunerea prețului. Un produs real este descompus într-un număr de elemente sau componente cheie pentru a se stabili prețul acestora apoi, în perioade succesive, se examinează proiecte individuale și se compară elementele cheie. Este esențial ca elementele să poată fi identificate separat, caracteristicile lor și impactul asupra performanței finale a produsului să poată fi cuantificate, iar prețurile să fie disponibile în diferite perioade. Această metodă diferă de „stabilirea prețului produselor tip” prin faptul că nu se pot defini cu adevărat modele ideale.

Onorarii și tarife orare. În anumite cazuri, plata se poate face în funcție de numărul de ore lucrate (de exemplu, în cazul unui avocat), și nu de produsul furnizat. În astfel de cazuri, onorariul (prețul facturat pe oră) poate fi utilizat ca indicator de preț. În mod analog, tarifele orare pot fi calculate împărțind cifra de afaceri totală la numărul de ore lucrate.

Metoda onorariilor și tarifelor orare diferă de metodele bazate pe intrări care utilizează indici ai ratei de salarizare prin faptul că excedentul din exploatare și alte intrări, inclusiv remunerația salariaților, sunt incluse în cifra de afaceri. În ambele metode, totuși, variațiile în volumul de lucru efectuat pe oră se reflectă ca variații de preț, și nu ca variații de productivitate.

Metoda tarifelor orare se aplică cel mai bine la un nivel foarte detaliat, prin definirea cât mai amănunțită a produselor și făcând distincție între diferitele tipuri de muncă.

Stabilirea de prețuri reprezentative. În aceste metode, în special în domeniul serviciilor prestate către întreprinderi, societățile producătoare sunt invitate să selecționeze unele din produsele lor pe care le consideră reprezentative pentru toată producția. Prețurile obținute pentru aceste produse, precum și caracteristicile produselor, sunt urmărite în timp, pentru a se depista dacă apar modificări ale calității.

3.   METODELE A, B ȘI C PENTRU PRODUCȚIE, ÎN FUNCȚIE DE PRODUS

3.1.   În secțiunea D a CPA – Echipamente mari

Principalele produse incluse aici sunt nave, aeronave, trenuri, stații de foraj și utilaje pentru industrii specializate. Metodele bazate integral pe măsurarea intrărilor, care utilizează indicatori cantitativi neajustați sau sunt bazate pe măsuri ale valorii unitare sunt considerate metode C.

Metodele bazate pe stabilirea prețului produselor tip sau pe individualizarea prețului sunt considerate metode A, dacă sunt îndeplinite criteriile menționate în secțiunea 2 din prezenta anexă.

Se pot utiliza două metode alternative:

utilizarea prețurilor internaționale poate fi o metodă B, dacă prețurile pot fi considerate reprezentative pentru producția internă a statelor membre (la nivelul cel mai detaliat al produsului) și fluxurile de schimburi comerciale transfrontaliere ale statului membru; piețele trebuie să fie competitive, datele corect stratificate și ponderate, trebuie aplicată o metodă adecvată de ajustare la fluctuațiile cursului de schimb, iar datele din comerțul exterior trebuie să includă echipamentele second-hand;

utilizarea metodelor specifice și solide de ajustare a calității poate să corespundă unor metode A sau B, în funcție de gradul de conformitate a domeniului de activitate, deși în mod ideal acestea ar trebui utilizate în combinație cu defalcarea activelor principale în elementele lor constitutive.

Pentru nave, metoda A ar fi stabilirea prețului produselor tip, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute în secțiunea 2 din prezenta anexă.

Pentru stații de foraj, metoda A este cea a descompunerii prețului, pentru identificarea elementelor modulare ale stației, cu condiția ca elementele să facă obiectul unor ajustări ale calității. Determinarea prețului componentelor, cu ajustări pentru marjele de profit și productivitatea muncii, este considerată o metodă B, la fel și utilizarea unui indice internațional pentru anumite tipuri de nave – de dimensiuni mari și cu construcție modulară – care prezintă aceleași caracteristici ca și stațiile de foraj.

Pentru aeronave, metodele utilizate trebuie să fie bazate pe o stratificare riguroasă a domeniului de activitate, să ia în considerare fluxurile complexe aferente proiectelor cooperative și trebuie să prevadă ajustări pentru fluctuații ale cursului de schimb, dacă prețurile sunt exprimate în dolari S.U.A. Metodele A în acest caz sunt stabilirea prețului produselor tip și descompunerea prețului, ambele trebuind să beneficieze de preponderența clienților comerciali pe piața aeronavelor.

Metoda stabilirii prețului produselor tip și a ajustării calității pe baza prețului opțiunilor (și anume, estimarea prețului marginal al caracteristicilor suplimentare) sunt metode A pentru trenuri, cu condiția ca stratificarea să acopere cel puțin boghiurile/vagoanele/locomotivele, cât și diferitele forme de tehnici de propulsie.

Pentru utilajele cu destinații speciale, metodele A sunt principii de stabilire a prețului produselor tip și descompunere a prețului, însă se pot folosi direct metode adecvate de ajustare a calității, dacă utilajele nu se pretează la metoda descompunerii.

3.2.   CPA 30.02 – Calculatoare și alte echipamente de prelucrare a datelor

O metodă A constă în efectuarea unei deflații cu ajutorul unui indice al prețurilor de producție (IPP), utilizând o procedură adecvată de ajustare a calității.

Metodele B constau în utilizarea unor IPP mai puțin adecvați, de exemplu printr-o procedură de ajustare a calității cu un grad mai mic de adecvare.

O altă metodă B posibilă o reprezintă utilizarea informațiilor indicelui american de preț hedonic pentru computere, cu condiția de a se demonstra că acesta este suficient de reprezentativ pentru prețurile naționale. Opțiunea cea mai adecvată în acest caz constă în utilizarea prețurilor americane aferente caracteristicilor computerelor pentru a explicita ajustarea calității la datele colectate la nivel național. Este necesar să se aplice un mecanism corespunzător de luare în calcul a variațiilor generale ale prețurilor sau ale cursurilor de schimb.

Metodele de substituție, cum ar fi utilizarea indicilor de preț de la alte produse electronice, trebuie clasificate ca metode C. De asemenea, metodele bazate pe valori unitare sunt metode C. Utilizarea unui indice de preț care nu ține cont de variațiile de calitate constituie, de asemenea, o metodă C.

3.3.   CPA 45 – Lucrări de construcții

Utilizarea indicilor de intrări pentru a obține deflația producției este considerată metodă C. Metodele volumice (de exemplu, măsurarea metrilor cubi de construcție sau numărul de autorizații de construcție emise) sunt, de asemenea, considerate metode C.

Există o serie de metode posibile de estimare a indicilor de preț de producție, care conduc la metode A sau B:

 

Pentru construcții necivile:

metoda „prețurilor reale” preia date din proiecte reale realizate în cursul perioadei în discuție sau ajustează indicii prețurilor de ofertă pentru a corespunde perioadei relevante și poate fi considerată metodă A atunci când construcțiile ale căror prețuri au fost determinate în perioade diferite sunt direct comparabile sau dacă prețurile sunt ajustate corespunzător la calitate în cazul în care există diferențe între construcțiile comparate. Această metodă nu este cea potrivită dacă proiectul este cu adevărat unic;

metoda „stabilirii prețului la produsele tip”, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în secțiunea 2 din prezenta anexă;

metoda „hedonică”, care încearcă să definească calitatea unei structuri din punct de vedere al caracteristicilor sale și să stabilească un raport între acestea și preț, poate fi considerată o metodă B.

 

Pentru construcții civile:

 

În general, aceste proiecte sunt unice și de mari dimensiuni. Principiile prevăzute în secțiunea 3.1 din prezenta anexă, cu privire la determinarea prețului produselor unice se aplică și în acest caz, în special descompunerea proiectului într-o serie de componente mai ușor de măsurat. Colectarea de prețuri detaliate în cadrul controlului administrativ al contractelor de lucrări publice poate fi considerată o metodă B, dacă datele sunt reprezentative.

 

Pentru reparații și întreținere:

 

O metodă B constă în colectarea datelor privind tarifele orare sau ofertele contractanților pentru lucrări tipice și utilizarea acestora ca indicatori de preț.

3.4.   CPA 64 – Servicii de poștă și telecomunicații

3.4.1.   Servicii poștale și de curierat

Utilizarea unor IPP corespunzători și reprezentativi, care țin cont de variațiile de calitate, este considerată metodă A. Pentru a fi considerați corespunzători și reprezentativi, IPP trebuie să acopere gama integrală a serviciilor furnizate și să ia în considerare orice reduceri.

IPP care nu acoperă gama integrală a serviciilor sau nu iau în considerare variațiile de calitate constituie o metodă B. Indicii valorii unitare (IVU) pentru produse cu adevărat omogene reprezintă, de asemenea, o metodă B. Sunt considerate metode B și indicatorii de volum bazați pe indicatorii detaliați ai diferitelor tipuri de servicii furnizate, de exemplu numărul de scrisori/colete, clasificate în funcție de tariful poștal aplicabil.

Utilizarea indicilor prețurilor de consum (IPC) detaliați pentru a obține deflația produselor, altele decât cele consumate de gospodării, poate fi considerată metodă B, dacă se poate demonstra că evoluția prețurilor este similară pentru gospodării și pentru întreprinderi. Utilizarea unor IPC detaliați pentru achizițiile făcute de întreprinderi, dacă se are în vedere faptul că întreprinderile beneficiază de reduceri sau achiziționează o gamă diferită de produse comparativ cu gospodăriile, este o metodă C.

3.4.2.   Servicii de telecomunicații

Deflația producției prin IPP ajustați în funcție de calitate este o metodă A. Utilizarea unor IPP a căror acoperire nu corespunde exact produselor sau care nu sunt ajustați în funcție de calitate reprezintă o metodă B. Utilizarea indicilor de valoare unitară (IVU) pentru produsele cu adevărat omogene constituie, de asemenea, o metodă B, la fel și utilizarea indicatorilor de volum care reflectă gama completă a produselor.

Utilizarea unor IPC detaliați pentru a obține deflația produselor, altele decât cele consumate de gospodării, poate fi considerată metodă B, dacă se poate demonstra faptul că evoluția prețurilor este similară pentru gospodării și pentru întreprinderi. Utilizarea unor IPC detaliați pentru achiziții făcute de întreprinderi, având în vedere că întreprinderile beneficiază de reduceri sau cumpără o gamă diferită de produse comparativ cu gospodăriile, este o metodă C.

3.5.   CPA 65 – Servicii de intermediere financiară, cu excepția serviciilor de asigurare și a fondurilor de pensii

3.5.1.   Servicii de intermediere financiară măsurate indirect (SIFMI)

Întrucât nu există preț sau cantitate direct observabilă care să fie cu adevărat reprezentativă pentru producția SIFMI din punct de vedere pur teoretic, definirea unei metode A adecvate pentru SIFMI pare a fi, în prezent, imposibilă. Prin urmare, metodele de măsurare a SIFMI la prețuri constante trebuie să fie bazate pe convenții, la fel ca metodele de măsurare a SIFMI la prețuri curente. Până în prezent, există în mod fundamental două abordări (pe lângă metodele bazate pe intrări) pentru a supune deflației SIFMI, ambele putând fi considerate metode B.

În primul rând ar putea fi dezvoltată o metodă privind indicatorii detaliați de producție. Aceștia trebuie să acopere toate activitățile care generează SIFMI. Printre indicatorii posibili figurează numărul de conturi bancare, numărul și valoarea creditelor și depozitelor, numărul de cecuri procesate etc. Totuși, există diferențe considerabile între piața întreprinderilor și piața consumatorilor, care trebuie reflectate prin indicatori de producție diferiți pentru cele două piețe. Valoarea SIFMI trebuie clasificată în funcție de diferitele activități, în vederea obținerii ponderilor necesare pentru agregarea indicatorilor de producție.

Cea de-a doua metodă constă în aplicarea unor marje de dobânzi ale perioadei de referință aferente creditelor și depozitelor la creditele și depozitele în derulare reevaluate (cu ajutorul unui indice general de prețuri, cum ar fi factorul de deflație implicit a prețurilor pentru cererea internă finală), pentru a obține prețurile corespunzând perioadei de referință, conform procedurii descrise în Regulamentul (CE) nr. 448/98 (1) al Consiliului. Această metodă nu explică variațiile de calitate ale serviciului efectiv furnizat. Este necesar să se supună deflației creditele și depozitele în derulare printr-un indice general de prețuri, pentru a elimina influența variațiilor de preț asupra acestora. Indicii de prețuri care pot fi considerați acceptabili în acest sens sunt, în ordinea preferinței: factorul de deflație a PIB, factorul de deflație a cererii finale interne și IPC global.

3.5.2.   Intermediere financiară în afara SIFMI

Dacă există prețuri distincte pentru serviciile facturate, deflația cu ajutorul unui indice de preț de producție, ajustat în funcție de calitate, al unui set reprezentativ de asemenea servicii, este o metodă A. Pentru a fi considerați reprezentativi, indicii de prețuri trebuie să acopere o parte semnificativă din gama serviciilor facturate. Dacă activitățile sunt foarte eterogene (de exemplu, băncile care lucrează cu persoane fizice, băncile comerciale și casele de economii funcționează după principii foarte diferite), setul de servicii trebuie selecționat pentru fiecare sector al pieței, pentru a fi considerat reprezentativ. Dacă nu se iau în calcul aceste diferențe se consideră că metoda este de tip B. Se poate include prețul unui ansamblu de produse dacă acestea conțin servicii similare pe întreaga piață. În caz contrar, se poate utiliza o metodă hedonică sau de stabilire a prețului produselor tip, în vederea comparării prețului acestor seturi. Utilizarea indicatorilor de volum detaliați, care reflectă producția în mod corespunzător, este o metodă B.

Pentru comisioanele ad valorem se pot elabora indici de preț care reflectă atât variația ratei procentuale aplicate, cât și variația valorii activului de bază (acțiuni sau fluxuri) la care se aplică această rată procentuală. În acest caz este o metodă A. Utilizarea indicatorilor de volum care reflectă producția în mod corespunzător constituie o metodă B. Sunt prezentate mai jos câteva exemple de indicatori de volum corespunzători pentru diferite produse:

pentru transferul de fonduri (plăți etc.), numărul de transferuri sau un indicator de volum bazat pe sumele transferate este o metodă B;

pentru fonduri monetare, utilizarea sumelor gestionate, la care s-a aplicat deflația printr-un indice general de prețuri (conform descrierii din secțiunea 3.5.1).

Pentru leasing financiar, prețul de leasing poate combina comisioanele de administrare cu SIFMI. Atunci când se poate separa comisionul de administrare de SIFMI, o metodă A ar consta în utilizarea indicilor de preț corespunzători pentru a obține deflația comisionului de administrare. Totuși, utilizarea indicilor de preț de producție pentru a obține deflația producției globale a leasing-ului trebuie considerată o metodă C, deoarece ea nu măsoară în mod corect producția SIFMI. Valoarea creditelor nerambursate, care au făcut obiectul deflației printr-un indice general al prețurilor (conform descrierii din secțiunea 3.5.1), constituie un indicator de volum corespunzător unei metode B. Variația de calitate este aici legată de calitatea serviciului de leasing financiar furnizat, și nu de o îmbunătățire a calității activului de bază.

Prețurile de producție sau indicatorii de volum care reflectă o gamă limitată de produse sau servicii financiare, metodele bazate pe intrări sau utilizarea unui indice general de prețuri sunt metode C.

3.6.   CPA 66 – Servicii de asigurare și fonduri de pensii, cu excepția serviciilor de asigurare socială obligatorie

Se pare că este imposibil să se pună în aplicare un sistem de deflație a producției serviciilor de asigurări, pe baza statisticilor de preț de producție. Principalul motiv îl reprezintă faptul că nu există preț sau cantitate direct observabile, care să fie cu adevărat reprezentative pentru producție. Prin urmare, nu se poate defini nici o metodă A.

O metodă care utilizează indicatori de volum, bazată pe indicatori detaliați, cum ar fi achiziționarea și administrarea polițelor și gestionarea cererilor de despăgubire, este o metodă B. O astfel de metodă (denumită uneori metoda serviciului direct) necesită indicatori la un nivel foarte detaliat, care țin cont de variațiile gamei de produse.

Utilizarea provizioanelor ajustate cu suma despăgubirilor, reduse printr-un indice general de preț (conform descrierii din secțiunea 3.5.2) este, de asemenea, o metodă B.

Pentru asigurările generale, numărul de polițe, clasificate în funcție de produs (locuință, autovehicul, responsabilitate civilă etc.) și de tipul de cumpărător reprezintă, de asemenea, un indicator de volum corespunzător asigurărilor generale și constituie o metodă B. Pentru asigurările de viață și fondurile de pensii, aceste metode sunt metode C.

3.7.   CPA 67 – Servicii auxiliare intermedierii financiare

În cazul comisioanelor fixe, unde există prețuri distincte pentru un serviciu facturat, deflația producției la prețuri curente cu ajutorul unui IPP este o metodă A, dacă se iau în calcul variațiile de calitate, și o metodă B în caz contrar.

Pentru serviciile plătite prin comisioane ad valorem, utilizarea indicatorilor de volum este o metodă B. Indicatorii pot să includă numărul de tranzacții, clasificate în funcție de clase valorice, sau valorile reduse ale tranzacțiilor. Pentru servicii auxiliare asigurărilor, indicatorii de volum bazați pe numărul de polițe de asigurare, după tip sau după prima brută, redusă cu un indice de preț al primelor brute, este o metodă B.

3.8.   CPA 70 – Servicii imobiliare

Pentru serviciile pe bază de comision, unde comisionul reprezintă un procent din prețul imobilului, un indice de preț adecvat trebuie să asocieze variațiile procentului comisionului cu variațiile prețurilor imobilului. Aceasta reprezintă o metodă A. În loc să se ia în calcul prețurile reale se poate solicita agenților imobiliari să indice prețul de vânzare al unei locuințe standard, de exemplu. Această metodă de stabilire a prețului produsului tip poate să fie, de asemenea, considerată metodă A, cu condiția îndeplinirii criteriilor prevăzute în secțiunea 2 din prezenta anexă.

Metodele de substituție (metodele B) ar consta în utilizarea unui indice de preț al investițiilor în locuințe noi sau a unui indice bazat pe valorile imobilelor (prețul locuințelor).

Mai puțin satisfăcătoare, însă tot metode B, sunt cele care constau în utilizarea numărului de locuințe vândute sau a numărului de tranzacții notariale, dacă acestea sunt clasificate în funcție de tipuri de locuințe (de exemplu, după dimensiuni).

În ceea ce privește închirierea imobilelor de locuit, de obicei informațiile referitoare la IPC sunt disponibile; aceasta constituie o metodă A. Pentru închirierea imobilelor nerezidențiale, utilizarea IPP, de exemplu pe baza chiriilor pe metru pătrat (m2) de birou, este o metodă A, cu condiția să existe suficiente detalii disponibile cu privire la diferitele tipuri de imobile și la calitatea acestora.

Ca soluție alternativă, utilizarea indicatorilor de volum referitori la totalul imobilelor rezidențiale sau nerezidențiale ar putea constitui o metodă B. Ar putea fi necesar, în acest caz, să se ajusteze datele pentru a ține cont de evoluția raportului dintre locuințe închiriate și locuințe ocupate de proprietari.

Substituirea variațiilor de preț ale imobilelor nerezidențiale prin IPC al imobilelor rezidențiale este o metodă C, mai puțin dacă se poate demonstra că se bazează pe un argument realist.

3.9.   CPA 71 – Servicii de închiriere a utilajelor și echipamentelor fără operator și a bunurilor personale și de uz casnic

O metodă A pentru aceste servicii o constituie colectarea prețurilor efective de închiriere. Pentru servicii furnizate pe bază de contract, este necesar să se controleze variațiile de calitate în timp. De remarcat faptul că variațiile în calitatea bunului închiriat (nu numai a serviciului de închiriere) trebuie să se reflecte, de asemenea, în volumul serviciilor de închiriere. În ceea ce privește serviciile unice, utilizarea prețurilor produselor tip, dacă sunt îndeplinite criteriile specificate în secțiunea 2 din prezenta anexă este, de asemenea, o metodă A.

În privința serviciilor furnizate numai gospodăriilor, există frecvent informații disponibile referitoare la IPC, utilizarea în acest caz a unui IPC, ajustat la prețurile de bază, fiind o metodă A pentru a obține deflația producției. În cazurile în care serviciile sunt furnizate atât către întreprinderi, cât și către gospodării, utilizarea unui IPC pentru a reduce producția este o metodă B.

Dacă nu există preț observabil al serviciului de închiriere, indicele de preț al produsului real poate fi considerat metodă B.

3.10.   CPA 72 – Servicii informatice și conexe

Pentru pachete software, metoda A constă în deflația cu ajutorul unui IPP corespunzător. O procedură adecvată de ajustare a calității (de exemplu, bazată pe hedonistică) este esențială.

Utilizarea unor IPP mai puțin adecvați constituie metode B. De asemenea, utilizarea indicelui american pentru pachetele software, ajustat pentru a lua în calcul fluctuațiile cursului de schimb sau diferitele variații generale de preț, constituie o metodă B. Trebuie să se ia în considerare, totuși, datele diferite de introducere pe piață a noilor programe de calculator în S.U.A. și în Europa.

Utilizarea unui IPC pentru pachete software este o metodă C pentru deflația producției.

Pentru servicii personalizate (consultanță în hardware și software), o abordare bazată pe stabilirea prețurilor reprezentative (a se vedea secțiunea 2) poate fi luată în considerare și are potențialul de a constitui o metodă A. O altă metodă A ar putea fi o abordare bazată pe prețul produselor tip, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în secțiunea 2. Rezultatul metodei produselor tip poate fi, de asemenea, utilizat ca substitut pentru prețul programelor de calculator produse pe cont propriu (metodă B), dacă se poate demonstra faptul că aceste programe ar fi putut fi produse și de o societate exterioară.

Pentru închirierea cu ziua a serviciilor oferite de programatori, metoda onorariilor poate fi utilizată ca metodă B.

Având în vedere diferitele ritmuri de schimbare a calității, utilizarea unui indice referitor la hardware pentru deflația producției de software este o metodă C.

3.11.   CPA 73 – Servicii de cercetare și dezvoltare

Nu există metodă A în domeniul cercetării și dezvoltării (R & D). Nici colectarea prețurilor de producție reale, de exemplu de la institute de cercetare, nici stabilirea prețului produselor tip nu au sens, deoarece nu se poate determina în mod semnificativ prețul aceluiași produs de cercetare și dezvoltare (R & D) în două perioade succesive.

Pentru producția de piață, onorariile sau tarifele orare (a se vedea secțiunea 2) sunt metode B.

Sectorul necomercial al cercetării și dezvoltării îl reprezintă serviciile colective (a se vedea ESA 95, punctul 3.85). A se vedea secțiunea 3.13 privind CPA 75 pentru definirea metodelor A, B și C în cazul serviciilor colective.

3.12.   CPA 74 – Alte servicii prestate în special către întreprinderi

3.12.1.   CPA 74.11 – Servicii juridice

Pentru servicii de tip standard care sunt destinate în special gospodăriilor, cum ar fi elaborarea de contracte pentru cumpărarea de imobile, testamente, contracte de căsătorie etc. (servicii notariale), există în mod frecvent tarife fixe, care sunt în general acoperite prin IPC. Un indice care corespunde acestor tarife poate fi considerat metodă A. În schimb, pentru aceste servicii standard, colectarea indicatorilor de volum (număr de contracte elaborate etc.) este o metodă B, mai puțin în cazul în care se găsește o metodă de ajustare a acestor indicatori pentru a ține cont de variațiile de calitate.

O parte a producției de servicii juridice este legată de costul imobilelor, făcând parte din costurile aferente transferului de proprietate. Aceasta înseamnă că un indice de preț sau de volum legat de aceste imobile poate servi ca substitut pentru prețul sau volumul serviciilor juridice. În cazul în care se facturează comisioane fixe, este suficient să se urmărească evoluția acestui comision în timp. În cazul în care comisionul este un procent din prețul imobilului, indicele de preț trebuie să asocieze variația procentajului comisionului cu variația prețului imobilului. În ambele cazuri, este vorba despre o metodă B, deoarece variațiile de calitate sunt dificil de determinat.

Pentru serviciile către întreprinderi, există pe piață două mecanisme de preț fundamentale: avocații pot fi angajați cu ora sau contra unui tarif fix pe baza unui contract. În primul caz, onorariile sau tarifele orare pot fi utilizate ca metode B. În cel de-al doilea caz (servicii cu tarife fixe, pe baza unui contract), o metodă A ar consta în urmărirea îndeaproape a prețurilor contractelor, de exemplu prin stabilirea de prețuri reprezentative (a se vedea secțiunea 2 din prezenta anexă), dacă tipurile de contract sunt omogene. Stabilirea prețului produselor tip poate fi, de asemenea, o metodă A, cu condiția îndeplinirii criteriilor prevăzute în secțiunea 2 din prezenta anexă.

3.12.2.   CPA 74.12 – Contabilitate, evidență contabilă și servicii de audit; servicii de consultanță fiscală

Metoda A pentru servicii contabile constă în elaborarea unor factori de deflație bazați pe prețurile contractuale ale unora din principalele servicii prestate în baza contractelor de către contabili, de exemplu prin stabilirea de prețuri reprezentative (a se vedea secțiunea 2 din prezenta anexă). Este necesară urmărirea periodică a serviciilor ale căror prețuri au fost determinate, pentru a asigura că influențele exterioare, cum ar fi modificările standardelor contabile sau ale legislației în domeniu (de exemplu, la declarațiile fiscale), nu determină schimbări semnificative în produsele măsurate sau variații de calitate a producției. O metodă A poate fi obținută, de asemenea, prin stabilirea prețului produselor tip.

Utilizarea indicatorilor cantitativi, cum ar fi numărul de declarații fiscale înregistrate (clasificate pe categorii mari), este considerată o metodă B pentru o parte din acest domeniu de activitate. Utilizarea onorariilor sau a tarifelor orare este tot o metodă B, deoarece nu ține cont de o parte din variațiile de productivitate.

3.12.3.   CPA 74.14 – Servicii de consultanță în afaceri și management

O metodă A pentru aceste servicii constă în colectarea prețurilor contractuale efective. Este necesară controlarea variațiilor de calitate a contractelor în timp.

Colectarea prețurilor produselor tip reprezintă o alternativă la colectarea prețurilor efective și este considerată tot o metodă A, cu condiția îndeplinirii criteriilor prevăzute în secțiunea 2 din prezenta anexă.

Pentru serviciile prestate cu ora, onorariile sau tarifele orare pot fi utilizate ca metodă B.

Utilizarea unui indice de prețuri reale de producție ca substitut pentru serviciile juridice sau pentru serviciile contabile, evidență contabilă, audit sau consultanță fiscală, constituie, datorită determinanților de cost comuni acestor servicii diferite, o metodă B.

3.12.4.   CPA 74.15 – Servicii de administrare a întreprinderilor

Datorită particularităților acestei categorii de servicii, nu există metodă A în acest caz. Ca excepție de la regula generală, o metodă B constă în aplicarea unor date detaliate privind intrările, conform procedurii descrise pentru servicii colective în secțiunea 3.13 din prezenta anexă.

3.12.5.   CPA 74.2 – Servicii de arhitectură, inginerie și consultanță tehnică în aceste domenii

Stabilirea prețului produselor tip este o metodă A, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în secțiunea 2 din prezenta anexă.

Utilizarea onorariilor sau a tarifelor orare poate fi considerată o metodă B. Pentru prospecțiuni miniere, o posibilă opțiune o reprezintă utilizarea unei măsuri de volum, de exemplu numărul de foraje de încercare efectuate sau suprafața examinată, însă aceste date trebuie clasificate după tipul de minerale și metoda de prospectare pentru a fi considerate metodă B.

3.12.6.   CPA 74.4 – Servicii de publicitate

Serviciile de publicitate se compun din două servicii distincte și semnificative. În termeni generali, acestea sunt:

„plasamentul”, însemnând vânzarea de spațiu publicitar, indiferent de suport, și „creația”, fără a include costuri conexe, cum ar fi producția de film sau serviciile fotografice.

Metoda A pentru „plasament” constă în colectarea prețurilor contractuale reale, cum ar fi prețul pe secundă în cazul publicității la televiziune, costul unei jumătăți de pagină de ziar, prețul unui metru pătrat de panou publicitar sau prețul unui „buton” pe o pagină de Internet. Este important să se ia în considerare numărul de persoane care vor vizualiza sau audia mesajul publicitar, ca aspect calitativ. Trebuie, cel puțin, să se încerce ajustarea datelor pentru a ține cont de diferențele determinate de „orele de maximă audiență”. Utilizarea prețului produselor tip este, de asemenea, o metodă A, dacă sunt îndeplinite condițiile din secțiunea 2. Se pot utiliza și măsuri cantitative, însă acestea trebuie compilate la un nivel foarte detaliat și reprezentativ și trebuie să țină cont de variațiile de calitate, pentru a fi considerată metodă A.

Pentru „creație”, prețurile contractuale constituie o metodă A, însă trebuie să se asigure faptul că în interpretarea prețurilor colectate nu sunt luate în calcul și costurile de producție. O abordare bazată pe stabilirea prețului produselor tip poate fi, de asemenea, considerată metodă A, cu condiția îndeplinirii criteriilor prevăzute în secțiunea 2 din prezenta anexă. Onorariile sau tarifele orare reprezintă metode B.

3.12.7.   CPA 74.5 – Recrutarea de forță de muncă și servicii legate de personal

Dacă salariatul este plătit de agenția de recrutare, metodele bazate pe indicii ratei de salarizare a personalului recrutat sunt metode B. O metodă A trebuie să includă ajustări care țin cont de variațiile de productivitate și calitate și să reflecte costurile administrative imputate de agenția de recrutare. În acest sens, prețurile contractuale care cuprind date cu privire la categorii specifice de lucrători sunt metode A, cu condiția să se ia în considerare în mod corespunzător variațiile de calitate. Stabilirea prețului produselor tip poate, de asemenea, să constituie o metodă A, cu condiția îndeplinirii criteriilor prevăzute în secțiunea 2 din prezenta anexă.

Dacă agențiile rețin un procent din salariu, se aplică metodele și clasificările menționate mai sus, însă în acest caz acestea trebuie asociate cu informații privind ratele procentuale aplicate. Dacă aceste informații nu sunt disponibile, utilizarea indicilor ratelor de salarizare poate fi considerată o metodă B.

3.12.8.   CPA 74.6 – Servicii de investigații și securitate

Metoda A constă în colectarea prețurilor contractuale reale. Serviciile prestate în baza acestor contracte trebuie urmărite îndeaproape, pentru a se identifica eventualele variații de calitate. Utilizarea prețului produselor tip este, de asemenea, considerată metodă A, cu condiția îndeplinirii criteriilor prevăzute în secțiunea 2 din prezenta anexă.

Pentru serviciile prestate cu ora, onorariile sau tarifele orare pot fi utilizate ca metodă B.

Pentru serviciile de securitate, orele de pază sau supraveghere per lucrător și numărul de cazuri sau clienți ai detectivilor privați sunt indicatori utili de volum. Dacă sunt adecvați, acești indicatori de volum pot fi considerați metode B.

3.12.9.   CPA 74.7 – Servicii industriale de curățenie

Pentru servicii de menaj, cum ar fi spălatul geamurilor sau curățitul hornurilor, se pot utiliza informații privind prețurile de consum, ca metodă A în cazul consumului casnic și ca metodă B în cazul consumului intermediar.

Pentru serviciile de curățenie, se poate utiliza suprafața biroului curățat (în m2) sau alți indicatori similari. Dacă aceștia nu sunt disponibili, se poate considera că volumul de lucru este proporțional cu suprafața totală a biroului sau se pot utiliza alte ipoteze similare.

3.12.10.   Alte servicii din diviziunea 74 a CPA

Pentru serviciile din diviziunea 74 a CPA care nu sunt enumerate în mod explicit în secțiunile 3.12.1-3.12.9, clasificarea în metode A, B și C poate fi determinată pornind de la criteriile generale ale metodelor corespunzătoare, așa cum sunt definite în Decizia 98/715/CE. În general, metodele bazate pe prețuri (contractuale) reale sau pe prețul produselor tip (în conformitate cu condițiile prevăzute în secțiunea 2 din prezenta anexă) sunt metode A. Dacă serviciile sunt plătite cu ora, onorariile sau tarifele orare pot fi metode B. Indicatorii de volum care sunt reprezentativi pentru producția de servicii pot fi, de asemenea, considerate metode B. Metodele bazate pe intrări sunt metode C.

3.13.   CPA 75 – Servicii de administrație publică și apărare, servicii de asigurare socială obligatorie

Servicii individuale

Pentru serviciile individuale, singurele metode care pot să îndeplinească criteriile unor metode A sau B sunt cele care măsoară producția. Metodele care sunt bazate pe intrări sunt metode C.

O metodă care se bazează pe indicatori de producție este o metodă A, dacă indicatorii îndeplinesc următoarele criterii:

trebuie să cuprindă toate serviciile furnizate de producător utilizatorilor exteriori și numai pe acestea;

trebuie să fie ponderate în funcție de costul fiecărui tip de serviciu produs în cursul anului de referință;

trebuie să fie definiți cât mai detaliat;

trebuie să fie ajustați pentru a ține cont de calitate.

În cazul în care criteriile nu sunt complet satisfăcute, de exemplu dacă nivelul de detaliu ar putea fi îmbunătățit sau dacă nu se iau în calcul variațiile de calitate, metoda devine o metodă B. Dacă, în realitate, un indicator de volum nu măsoară producția, ci intrările, activitatea sau rezultatul (cu excepția cazului în care rezultatul poate fi interpretat ca producție ajustată în funcție de calitate) și/sau acoperirea producției nu este reprezentativă, este vorba de o metodă C.

Servicii colective

Majoritatea serviciilor din diviziunea 75 a CPA sunt servicii colective. Clasificarea metodelor este în general identică cu cea a serviciilor individuale, cu două mari excepții, datorate dificultăților în definirea producției serviciilor colective:

metodele bazate pe intrări sunt de tip B în cazul serviciilor colective;

utilizarea indicatorilor de volum constituie o metodă B.

Utilizarea unui indicator de volum unic pentru toate intrările nu este o metodă B: dacă se utilizează metode bazate pe intrări, acestea trebuie să estimeze separat volumul fiecărei intrări, luând în calcul variațiile de calitate ale intrărilor, în special remunerația salariaților.

Nu trebuie aplicate ajustări suplimentare pentru productivitate sau calitate la volumul total al intrărilor ajustate în funcție de calitate.

3.14.   CPA 80 – Servicii de educație

Orice metodă A sau B trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale:

acoperire completă sau aproape completă;

stratificare, cel puțin pe următoarele nivele: preșcolar, primar, primul ciclu secundar, al doilea ciclu secundar (general/profesional), superior (universitar/altele) și alte forme de educație. Programele de învățământ superior trebuie stratificate pe profiluri (de exemplu, făcând diferența între studiile științifice sau medicale și studiile artistice).

Servicii comerciale – O metodă A constă în deflația producției cu IPP adecvați pentru fiecare tip de serviciu de educație. Indicii de preț trebuie să țină cont de calitatea serviciului prestat și trebuie să se verifice faptul că se utilizează prețuri de bază (incluzând eventualele subvenții la produse).

O metodă B constă în utilizarea unor IPC corespunzători, ajustați în funcție de evaluarea în prețuri de bază și reflectând calitatea serviciului furnizat.

Dacă aceste metode nu sunt disponibile pentru serviciile comerciale, este acceptabilă utilizarea metodelor bazate pe indicatori de producție A și B, descrise mai jos pentru serviciile necomerciale. Orice metodă bazată pe intrări este considerată metodă C.

Servicii necomerciale – Întrucât nu există prețuri disponibile, singura metodă A pentru producția necomercială este utilizarea „orelor-elev”, ajustate în funcție de calitate în mod corespunzător, cu clasificarea pe nivelele menționate mai sus. Metoda B constă în utilizarea orelor-elev la nivelul de detaliu cerut, fără ajustări în funcție de calitate.

Numărul de elevi poate fi substituit orelor-elev, dacă se poate demonstra faptul că numărul de ore de educație de care beneficiază elevii este suficient de stabil. Această procedură este încurajată în cazul învățământului superior și al celui la distanță.

Orice metodă bazată pe intrări este o metodă C, la fel și orice metodă care nu utilizează clasificarea minimă pe nivele sau nu asigură o acoperire completă a sectorului. Utilizarea numărului de ore-profesor este, de asemenea, o metodă C.

3.15.   CPA 85 – Servicii de sănătate și servicii sociale

3.15.1.   CPA 85.11 – Servicii de spitalizare

Producție cu caracter comercial

Deflația producției cu caracter comercial a spitalelor pe baza unor IPP corespunzători este o metodă A. De asemenea, utilizarea unui IPC este considerată o metodă A, cu condiția ca prețurile înregistrate să includă toate rambursările și indicele să fie ajustat la prețurile de bază (în cazul în care există subvenții la produse). Dacă prețurile sunt înregistrate în formă netă, utilizarea unui IPC este o metodă C. Utilizarea unui IPP mai puțin adecvat reprezintă o metodă B.

Metodele bazate pe indicatori de producție, clasificate mai jos ca metode A sau B, sunt, de asemenea, relevante pentru producția comercială.

Producție fără caracter comercial

Trebuie să se stabilească o diferențiere între diferitele tipuri de servicii de spitalizare din categoria 85.11 a CPA, pentru a ține cont de complexitatea variabilă a diferitelor categorii de servicii. În toate cazurile, metodele bazate pe intrări sunt metode C.

(a)

Servicii oferite pacienților spitalizați de spitalele generaliste și specializate

Utilizarea indicatorilor de volum complet ajustați în funcție de calitate, bazați pe clasificarea pe grupuri omogene de bolnavi (GOB) este o metodă A.

Dacă sunt acoperite numai modificările din compoziția tratamentului, pe grupuri omogene de bolnavi, sunt îndeplinite condițiile pentru o metodă B.

Metodele care utilizează clasificarea internațională a bolilor (CIB) pentru a clasifica externările pot, de asemenea, să fie considerate metode B, cu condiția ca diagnosticele să fie înregistrate la un nivel foarte detaliat și să se utilizeze ponderi adecvate de cost.

Utilizarea indicatorilor rudimentari de producție, cum ar fi numărul simplu de externări, este considerată metodă C.

(b)

Servicii de spitalizare în psihiatrie

Din nou, utilizarea indicatorilor bazați de GOB, cu o ajustare completă în funcție de calitate și o pondere adecvată a costurilor, reprezintă o metodă A.

Utilizarea indicatorilor bazați pe GOB cu o ajustare doar parțială în funcție de calitate este o metodă B. O metodă mai puțin satisfăcătoare, însă totuși considerată de tip B, este cea bazată pe numărul de zile de ocupare (zile de spitalizare), clasificat după nivelul de îngrijire și ponderat cu ajutorul unor informații reprezentative asupra costurilor.

Metodele bazate pe indicatori de producție care nu disting nivelele de îngrijire sunt clasificate ca metode C.

(c)

Servicii de reabilitare în centre de reabilitare/spitale

Utilizarea GOB, ținând cont de variațiile complete de calitate, este o metodă A.

Dacă variațiile de calitate nu sunt luate în considerare decât parțial, indicatorii de producție bazați pe GOB sunt considerați metode B. Același lucru este valabil și dacă se utilizează numărul de zile de ocupare pe nivel de îngrijire. Dacă se poate demonstra că diferitele servicii de reabilitare sunt relativ omogene, atunci numărul simplu al zilelor de ocupare poate fi acceptat ca metodă B.

(d)

Servicii de infirmerie (sub supraveghere medicală)

Metoda A recomandată constă în zilele de ocupare ajustate în funcție de calitate și clasificate pe nivele de îngrijire. Diferitele nivele de îngrijire pot fi identificate fie direct, prin aplicarea sistematică a clasificărilor, fie indirect, prin gruparea instituțiilor care asigură același nivel de îngrijire.

Zilele de ocupare neajustate, pe nivele de îngrijire, constituie o metodă B. În situațiile în care serviciile sunt relativ omogene, numărul simplu de zile de ocupare poate fi acceptat ca metodă B.

3.15.2.   CPA 85.12 – Servicii medicale

Producție comercială

Utilizarea IPP este o metodă A. De asemenea, utilizarea IPC este o metodă A, cu condiția ca prețurile înregistrate să includă toate rambursările. Dacă prețurile nu includ rambursările, metoda IPC este o metodă C. Toate metodele necomerciale clasificate A sau B de mai jos sunt, de asemenea, adecvate.

Producția fără caracter comercial

Principala distincție se face între serviciile prestate de generaliști, pe de-o parte, și cele prestate de specialiști, pe de altă parte.

(a)

Servicii prestate de generaliști

Metoda A constă în utilizarea numărului de consultații pe tip de tratament, ajustat pentru a ține cont de variațiile de calitate. În cazul unor ponderări de substituție sau al unor ajustări parțiale în funcție de calitate, numărul de consultații pe tip de tratament este o metodă B. Simplul număr de consultații poate fi, de asemenea, acceptat ca metodă B, dacă diferitele tipuri de tratament sunt suficient de omogene din punctul de vedere al resurselor pe care le necesită (ponderi de costuri similare).

(b)

Servicii prestate de medici specialiști

Numărul primelor vizite, clasificat după tipul de specialist și tipul de tratament, ajustat în funcție de calitate și ponderat cu ajutorul ponderilor de costuri adecvate, constituie metoda A. Același indicator, însă fără ajustare pentru calitate, constituie o metodă B. Dacă nu se poate distinge între diferitele tipuri de tratament, numărul primelor vizite nu este indicatorul corespunzător. În aceste condiții, numărul total de vizite este considerat o metodă B. Distincția între specialiști este indispensabilă pentru ca o metodă să fie considerată de tip B.

3.15.3.   CPA 85.13 – Servicii stomatologice

Majoritatea serviciilor stomatologice sunt servicii comerciale. O metodă A constă în utilizarea unui IPC ajustat la prețurile de bază și pentru variațiile de calitate. Prețurile înregistrate trebuie să includă toate rambursările, iar IPC trebuie calculat la un nivel suficient de detaliu. Dacă prețurile înregistrate nu includ rambursările, utilizarea unui IPC este o metodă C. O metodă bazată pe un indicator de producție care îndeplinește criteriile pentru a fi considerată o metodă A constă în numărul de tratamente ajustat în funcție de calitate și clasificat pe tipuri de tratament. La fel ca în cazul medicilor specialiști, se poate presupune că numărul primelor vizite corespunde cu numărul de tratamente complete.

Numărul primelor vizite pe tip de tratament (fără a fi ajustat pentru variații de calitate) este o metodă B. Dacă nu se poate distinge între diferitele tipuri de tratament, este inutil să se numere numai primele vizite. În aceste condiții, numărul total de consultații (vizite) este considerat o metodă B.

3.15.4.   CPA 85.14 – Alte servicii de sănătate umană și CPA 85.15 – Servicii veterinare

Aproape toate aceste servicii sunt servicii comerciale, prin urmare abordarea recomandată constă în utilizarea componentei corespunzătoare a IPC. Dacă se face o ajustare la prețurile de bază, aceasta este o metodă A, iar în caz contrar, o metodă B.

3.15.5.   CPA 85.31 – Servicii de acțiune socială cu cazare

Pentru producția comercială, deflația prin intermediul componentei corespunzătoare a IPC (ajustate la prețurile de bază) este metoda A. Zilele de ocupare defalcate pe tip de instituție și ajustate complet în funcție de variațiile de calitate îndeplinesc, de asemenea, criteriile unei metode A.

În absența ajustărilor în funcție de calitate, este vorba de o metodă B. De asemenea, utilizarea numărului total de zile de ocupare este considerată o metodă B.

3.15.6.   CPA 85.32 – Servicii de acțiune socială fără cazare

În măsura în care aceste servicii sunt servicii comerciale, utilizarea componentei IPC corespunzătoare, ajustate la prețurile de bază, este o metodă A. Fără această ajustare, se obține o metodă B.

Numărul de persoane care primesc îngrijire, clasificat pe nivelul de îngrijire, constituie o metodă A pentru producția necomercială. Utilizarea numărului total de persoane care primesc îngrijire constituie o metodă B.

3.16.   CPA 90 – Servicii de canalizare și eliminare a deșeurilor, igienizare și alte servicii similare

Metodele A includ utilizarea unor IPP adecvați, dacă aceștia sunt disponibili, și a unor indicatori de volum al producției (de exemplu, tone de deșeuri colectate), ajustați pentru a lua în considerare anumite caracteristici calitative ale serviciului, cum ar fi periodicitatea de colectare și tratamentul deșeurilor specifice (de exemplu, al deșeurilor toxice).

Metodele B includ utilizarea unor IPC detaliați, atât pentru consumul menajer, cât și pentru consumul întreprinderilor (dacă se demonstrează faptul că evoluția prețurilor serviciilor este similară pentru cele două sectoare). Pentru servicii necomerciale, utilizarea indicatorilor de volum al producției este considerată metodă B, dacă acești indicatori asigură a bună acoperire și un nivel suficient de detaliu.

3.17.   CPA 91 – Servicii prestate de organizații asociative

Metoda A constă în obținerea de informații detaliate cu privire la serviciile prestate efectiv către membri, clasificate într-un mod cât mai detaliat și ponderate cu costul prestării. De exemplu, o asociație profesională care oferă membrilor consultanță juridică, conferințe, servicii de examinări și acreditare va transmite informații cu privire la fiecare din aceste activități, în timp ce o organizație religioasă va furniza date privind numărul de participanți la serviciile religioase sau numărul de servicii ținute.

Metoda B constă în utilizarea numărului de membri ca substitut pentru producție, însă trebuie să se distingă între diferitele categorii de membri, dacă acestea determină drepturi semnificativ diferite de a beneficia de servicii; de asemenea, trebuie să fie clar faptul că utilizarea medie a serviciilor de către membri nu diferă semnificativ de la un an la altul.

3.18.   CPA 92 – Servicii recreative, culturale și sportive

Servicii de spectacol

Metoda A pentru serviciile prestate numai pentru gospodării constă în utilizarea unor serii IPC, ajustate la prețurile de bază, ca factori de deflație pentru valoarea biletelor vândute. Metoda trebuie să ia în calcul biletele vândute la preț redus și orice alte elemente care au o influență semnificativă asupra calității (de exemplu, programe gratuite sau rezervări telefonice).

Metodele B constau în utilizarea IPC pentru servicii care sunt prestate, de asemenea, întreprinderilor (cu condiția să se poată demonstra că aceasta este o ipoteză realistă) sau utilizarea numărului de bilete vândute, clasificate după tipul de locuri și de spectacole ca măsură de volum. În cazul în care nu sunt disponibile informații cu privire la bilete, numărul de spectacole poate fi utilizat ca metodă B.

Biblioteci

Metoda A pentru biblioteci constă în combinarea datelor de producție privind împrumuturile (clasificate pe categorii mari) cu date privind vizitele, ajustate pentru a ține cont de factori calitativi, cum ar fi gama de lucrări de referință disponibile. Această combinație se obține cel mai bine prin utilizarea unei ponderări în funcție de costuri. Orice serviciu comercial furnizat trebuie să fie măsurat prin valoarea vânzărilor, redusă cu un indice de preț corespunzător.

Metoda B pentru biblioteci constă în utilizarea de date privind împrumuturile (clasificate pe categorii mari) ca indicator pentru producția globală a bibliotecii.

Servicii de jocuri de noroc și pariuri

Metoda A pentru serviciile de jocuri de noroc și pariuri constă în deflația directă a datelor referitoare la tarifele serviciilor cu un indice de preț al acestor servicii, efectuând ajustări corespunzătoare pentru variațiile de calitate.

Metoda B pentru pariuri constă în utilizarea numărului de pariuri ca indicator de volum. Fiecare tip de punct de pariuri (telefon, Internet, magazine), precum și (în mod ideal) diferitele tipuri de jocuri trebuie diferențiate și ponderate prin proporția din suma totală pariată în cursul perioadei de referință. Metoda B pentru cazinouri constă în utilizarea de date privind numărul de persoane intrate.

Producția și procesarea de filme, servicii de radio și televiziune

Metodele B pentru producția de film și de programe TV/radio constau în colectarea prețurilor pentru anumite produse tip (de exemplu, o jumătate de oră dintr-o comedie TV autohtonă, o oră de documentar la radio) sau utilizarea de date cantitative privind programarea, clasificate pe categorii principale de programe și ponderate prin proporția din valoarea programării totale.

Agenții de presă

Metoda A constă în stabilirea prețului produselor tip, pe baza abonamentelor la un serviciu de presă. Această metodă trebuie să îndeplinească principiile generale prevăzute în secțiunea 2 din prezenta anexă.

Metoda B pentru agențiile de presă constă în utilizarea indicatorilor calitativi și cantitativi folosiți de însăși agențiile pentru măsurarea producției, atâta timp cât aceștia sunt relativ comparabili pe ansamblul industriei, iar definiția lor rămâne stabilă în timp.

Facilități sportive

Metodele A în acest caz constau în utilizarea de date IPC detaliate, ajustate la prețurile de bază, sau în utilizarea numărului de bilete vândute, clasificate după tipul de bilet și, dacă este posibil, după activitate. Trebuie efectuată o anumită ajustare în funcție de calitatea facilităților, iar numărul spectatorilor care plătesc trebuie măsurat separat de cel al participanților.

Metoda B constă în utilizarea biletelor vândute, care nu sunt clasificate în mod suficient pentru a reflecta diferitele tipuri de servicii sau care utilizează date IPC detaliate care nu sunt complet reprezentative pentru activități.

3.19.   CPA 93 – Alte servicii

Această diviziune de produse acoperă o gamă foarte largă de servicii; principalele servicii incluse în această secțiune sunt discutate mai jos.

Servicii de spălătorie și curățătorie chimică

Pentru gospodării, pot exista date IPC disponibile cu privire la aceste servicii (costuri de utilizare a unui serviciu de spălătorie automată sau costul curățirii chimice a articolelor standard). Pentru serviciile prestate către întreprinderi, există în mod frecvent o relație contractuală și numărul de kilograme de material spălat sau numărul de „încărcări” standard pot reprezenta indicatori de volum corespunzători. Utilizarea datelor IPC și a datelor de volum constituie, în ambele cazuri, metode B.

Servicii de coafură

Acest produs este aproape în întregime destinat gospodăriilor și este luat în calcul de IPC. Cea mai bună metodă constă în utilizarea prețului unui produs tip, adică a unui produs standard reprezentativ, cum ar fi un spălat și un tuns. Utilizarea de date IPC constituie o metodă A, dacă se face o ajustare la prețurile de bază.

Servicii funerare

Acest produs este destinat în totalitate gospodăriilor și este luat în calcul prin IPC. Există produse standard disponibile în acest domeniu, prin urmare stabilirea prețurilor este simplă, iar utilizarea datelor IPC reprezintă o metodă A, dacă sunt ajustate la prețurile de bază.

Alte servicii

Această categorie cuprinde o gamă variată de servicii, majoritatea cărora sunt prestate sub formă de produse standard (de exemplu, saloane de cosmetică, agenții matrimoniale, astrologi, prostituate), al căror preț poate fi stabilit în perioade diferite, putându-se elabora un indice de preț. Utilizarea acestor produse standard este o metodă A, dacă se iau în calcul toate elementele calitative, și o metodă B, în caz contrar.

4.   METODE A, B ȘI C PENTRU ANUMITE CATEGORII DE TRANZACȚII

4.1.   Consum intermediar

O metodă A pentru deflația consumului intermediar trebuie să satisfacă următoarele criterii:

deflația trebuie să aibă loc produs cu produs;

produsele de origine autohtonă și produsele importate trebuie reduse separat;

trebuie să se utilizeze fie date efective referitoare la prețurile consumului intermediar, fie, în cazul produselor de origine autohtonă, metodele A definite pentru fiecare produs (ținând cont de bazele diferite de evaluare), iar în cazul produselor importate, metodele A descrise în secțiunea următoare.

Metodele B pot să nu facă diferența între produsele de origine autohtonă și produsele importate sau să aplice metode clasificate ca metode B pentru aceste produse.

În cazul în care consumul intermediar este redus la nivel agregat, fără detalii privind produsele, este vorba de o metodă C. De asemenea, dacă metodele de deflație utilizate sunt clasificate ca metode C pentru aceste produse, acestea sunt metode C și pentru consumul intermediar.

4.2.   Exporturi și importuri de mărfuri

Metodele A trebuie să se bazeze pe utilizarea unor indici de preț ajustați în funcție de calitate pentru toate exporturile și importurile. Trebuie să se asigure coerența indicilor de preț cu clasificarea produselor utilizată pentru datele valorice care sunt reduse. Evaluarea acestora trebuie să corespundă evaluării utilizate pentru datele privind prețurile curente, și anume FOB pentru exporturi și FOB sau CIF pentru importuri.

Deflația prin indici de preț care nu reflectă în mod adecvat variațiile de calitate trebuie considerată metodă B.

Pentru grupuri de produse care sunt suficient de omogene în timp, indicii valorii unitare pot, de asemenea, să fie considerați metode B. Determinarea caracterului corespunzător al acestor indici ai valorii unitare nu trebuie să se bazeze doar pe examinarea conținutului unui grup comercial dat, ci trebuie să se analizeze instabilitatea acestor indici.

Caracterul adecvat al IPP trebuie evaluat de la caz la caz înainte de a fi considerați corespunzători. Mai întâi, acoperirea indicilor utilizați trebuie să fie adecvată. Dacă prețurile de pe piața produselor autohtone sunt similare cu prețurile de pe piața importurilor, din considerente legate de concurență, atunci utilizarea directă a IPP poate fi considerată adecvată, întrucât diferențele de preț vor fi mici. În cazul în care condițiile de pe piață sunt în așa fel încât prețurile produselor autohtone nu reflectă în mod adecvat prețurile mărfurilor importate sau exportate, IPP trebuie ajustați pentru a reflecta aceste diferențe, înainte de a putea fi considerați metode B corespunzătoare. Dacă fluctuația cursului de schimb este singurul factor care influențează prețurile la import sau la export, IPP trebuie ajustați pentru aceste fluctuații, pentru ca metoda să fie considerată metodă B. Dacă există alți factori care influențează prețurile, sunt necesare ajustări mai complexe ale IPP, înainte de a fi considerați corespunzători.

Utilizarea prețurilor la export ale țării străine pentru a reduce importurile este o metodă B, dacă acoperirea produsului este exactă și dacă s-au făcut ajustări, la nevoie, pentru fluctuația cursului de schimb și pentru diferite variații ale prețurilor globale între cele două țări.

Metodele C includ utilizarea indicilor valorii unitare pentru grupuri de produse insuficient de omogene.

4.3.   Exporturi și importuri de servicii

Metodele adecvate de estimare a prețurilor și volumelor exporturilor și importurilor de servicii trebuie să reflecte metodele definite pentru producția fiecăruia din aceste servicii. Totuși, unde au fost recomandați indici de preț, aceștia trebuie să reflecte prețurile la import sau la export plătite efectiv, dacă sunt utilizați pentru deflația exporturilor și importurilor de servicii.

Cheltuielile nerezidenților (persoane fizice sau administrații publice) pe teritoriul național trebuie reduse cu ajutorul unor IPC concordanți cu gama de produse achiziționate de nerezidenți, pentru a putea constitui o metodă A. Dacă se utilizează IPC care acoperă o gamă mai largă sau mai restrânsă de produse decât cele achiziționate de nerezidenți, aceasta reprezintă o metodă B.

Pentru cheltuielile rezidenților făcute în străinătate (persoane fizice sau administrații publice), utilizarea unor IPC detaliați și corespunzători pentru țara vizitată, ajustați pentru a ține cont de cursurile de schimb, constituie o metodă A. Utilizarea unor IPC ai țării străine care au o acoperire mai largă sau mai restrânsă reprezintă o metodă B.

Pentru intermedierea de mărfuri, care constituie o activitate comercială, este adecvată clasificarea metodelor pentru marjele din comerțul cu ridicata și cu amănuntul.

4.4.   Achiziții, exclusiv cesionări de obiecte de valoare

Metoda A aplicabilă la producerea de obiecte de valoare constă în utilizarea unui IPP adecvat pentru sectorul care produce obiecte de valoare, ajustat în mod corespunzător pentru variații de calitate (ceea ce este posibil în domeniul industriei de bijuterii, de exemplu). Pentru anumite tipuri de obiecte de valoare, abordarea bazată pe stabilirea prețului produselor tip sau pe descompunerea prețului poate constitui o metodă A, cu condiția îndeplinirii criteriilor prevăzute în secțiunea 2 din prezenta anexă.

Pentru servicii prestate pe bază de comision, unde comisionul este un procent din valoarea articolelor, un indice de preț adecvat trebuie să acopere atât variația procentului comisionului, cât și variația valorii obiectelor (sau a valorii categoriei specifice de obiecte). Aceasta constituie o metodă A.

Metodele B pentru producția de obiecte de valoare constau în compararea cu produse foarte înrudite (autohtone sau internaționale), cum ar fi un tablou semnat de același pictor, și descompunerea în elemente constitutive (mai potrivită pentru bijuterii și produse complexe).

Pentru comisioane sau marje comerciale, metodele B constau în utilizarea unui indice bazat pe valoarea obiectelor. Deoarece comisioanele de intermediere pentru obiectele de valoare sunt în mod frecvent rate procentuale din valoarea obiectelor, se poate considera, în mod rezonabil, că ambele sunt suficient de corelate pentru a constitui o metodă B. Se presupune, în mod implicit, că procentul comisionului este constant.

Tot o metodă B, însă mai puțin satisfăcătoare, este utilizarea numărului de unități de obiecte de valoare comercializate, clasificate pe tipuri. Această metodă este mai convenabilă pentru produse omogene.

Utilizarea unui indice de preț general constituie o metodă C.


(1)  JO L 58, 27.2.1998, p. 1.


ANEXA II

CALENDARUL IMPLEMENTĂRII CLASIFICĂRILOR

Data implementării stabilită la un anumit produs, de exemplu, pentru 2004, înseamnă că datele anuale referitoare la prețurile constante, transmise la Eurostat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului în 2004 și ulterior trebuie să fie conforme cu clasificarea A/B/C definită pentru acel produs. În mod concret, aceasta înseamnă că de la acea dată metodele C nu mai sunt permise pentru acel produs.

Grup de produse

Data punerii în aplicare

Echipamente mari

2006

CPA 30.02: Computere și alte echipamente informatice

2004

CPA 45: Lucrări de construcții

CPA 64: Servicii de poștă și telecomunicații

2005

CPA 65: Servicii de intermediere financiară, cu excepția serviciilor de asigurare și a fondurilor de pensii

2005

CPA 66: Servicii de asigurare și fonduri de pensii, cu excepția serviciilor de asigurare socială obligatorie

2005

CPA 67: Servicii auxiliare intermedierii financiare

2005

CPA 70: Servicii imobiliare

2004

CPA 71: Servicii de închiriere de utilaje și echipamente fără operator și de bunuri personale și de uz casnic

2004

CPA 72: Servicii informatice și conexe

2005

CPA 73: Servicii de cercetare și dezvoltare – partea comercială

2006

CPA 73: Servicii de cercetare și dezvoltare – partea necomercială

2004

CPA 74: Alte servicii, prestate în special către întreprinderi

2006

CPA 75: Servicii de administrație publică și apărare, servicii de asigurare socială obligatorie – în ceea ce privește serviciile colective

2004

CPA 75: Servicii de administrație publică și apărare, servicii de asigurare socială obligatorie – în ceea ce privește serviciile individuale

2006

CPA 80 – Servicii de educație

2006

CPA 85 – Servicii de sănătate și servicii sociale

2006

CPA 90-93 – Alte servicii colective, sociale și personale

2006


Categoria de tranzacții

Data punerii în aplicare

Consum intermediar

2006

Exporturi și importuri de mărfuri – mai puțin echipamente mari

2004

Exporturi și importuri de echipamente mari

2006

Exporturi și importuri de servicii

2006

Achiziții minus cesionări de obiecte de valoare

2006

Derogări acordate:

Austria

CPA 70 și 72: 2006

Danemarca

CPA 75 (servicii individuale), 80 și 85: 2012

Germania

Toate produsele și categoriile de tranzacții (în măsura în care se mai utilizează metode C): 2005, cu excepția CPA 72: 2006

Grecia

CPA 30.02, 73 (producție necomercială), 75 (servicii colective) și exporturi și importuri de mărfuri, cu excepția echipamentelor mari: 2005; restul: 2006

Spania

CPA 70: 2005, CPA 30.02, 65, 66, 67, 72, 73 (producția necomercială) și 75 (servicii colective): 2006

Irlanda

CPA 30.02: 2005, CPA 64, 65, 66, 67, 70 și 72 și exporturi și importuri de mărfuri cu excepția echipamentelor mari: 2006

Luxemburg

Toate produsele și categoriile de tranzacții, cu excepția CPA 71: 2006

Portugalia

CPA 30.02, 64, 65, 66, 67, 70 și 72: 2006

Regatul Unit

CPA 65: 2006


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

39


32003D0475


L 158/55

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA CONSILIULUI

din 18 iunie 2003

de modificare a Deciziei 2000/604/CE a Consiliului privind componența și statutul Comitetului de politică economică

(2003/475/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 209,

având în vedere avizul Comisiei (1),

întrucât:

(1)

Articolul 272 din tratat dispune cu privire la Comitetul de politică economică.

(2)

Consiliul adoptă, la 29 septembrie 2000, Decizia 2000/604/CE privind componența și statutul Comitetului de politică economică (2).

(3)

Acest statut a permis Comitetului să funcționeze în mod corespunzător până în prezent.

(4)

Urmare deciziei luate de către șefii de stat sau de guvern la Consiliul European de la Copenhaga din decembrie 2002, 10 noi membri au semnat, la 16 aprilie 2003, un tratat de aderare la Uniunea Europeană și urmează să adere la Uniunea Europeană la 1 mai 2004.

(5)

Comitetul de politică economică trebuie să lucreze în continuare în mod eficient după extindere.

(6)

Componența și statutul Comitetului de politică economică trebuie modificate în consecință,

DECIDE:

Articolul 1

Decizia 2000/604/CE se modifică după cum urmează:

(a)

motivul 14 este înlocuit de următorul text:

„(14)

Statele membre, Comisia și Banca Centrală Europeană trebuie să fie reprezentate corespunzător în Comitet. Fiecare trebuie să desemneze doi membri.”;

(b)

anexa este înlocuită de anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la 1 iulie 2003.

Adoptată la Luxemburg, 18 iunie 2003.

Pentru Consiliu

Președintele

G. DRYS


(1)  JO C 127, 29.5.2003, p. 33.

(2)  JO L 257, 11.10.2000, p. 28.


ANEXĂ

„ANEXĂ

STATUTUL COMITETULUI DE POLITICĂ ECONOMICĂ

PARTEA I

MISIUNEA COMITETULUI

Articolul 1

(1)   Fără a aduce atingere articolelor 114 și 207 din tratat, Comitetul de politică economică (numit în continuare Comitet) contribuie la pregătirea lucrărilor Consiliului de coordonare a politicilor economice ale statelor membre și ale Comunității și oferă consiliere Comunității și Consiliului.

(2)   Comitetul contribuie la pregătirea lucrărilor Consiliului furnizând analize economice, avize metodologice și formulări preliminare ale recomandărilor politice, în special în ceea ce privește politicile structurale privind creșterea potențialului de dezvoltare și ocuparea forței de muncă în Comunitate. În acest context, Comitetul se concentrează în special asupra:

(a)

funcționării piețelor de produse, capital, servicii și forță de muncă, inclusiv evoluția salariilor, a productivității, a ocupării forței de muncă și a competitivității;

(b)

rolului și eficienței sectorului public, precum și asupra viabilității pe termen lung a finanțelor publice;

(c)

consecințelor în domeniul economiei generale ale unor anumite politici, precum cele care vizează mediul, cercetarea și dezvoltarea, precum și coeziunea socială.

(3)   În domeniile menționate mai sus, fără a aduce atingere articolelor 114 și 207 din tratat, Comitetul sprijină lucrările Consiliului, în special în activitatea de definire a orientărilor generale de politică economică, și participă la procedura de supraveghere multilaterală menționată la articolul 99 alineatul (3) din tratat. În acest context, Comitetul realizează evaluări periodice la nivelul diferitelor țări, concentrate în special asupra reformelor structurale din statele membre.

(4)   Fără a aduce atingere articolelor 130 și 207 din tratat, Comitetul contribuie la activitatea Consiliului în temeiul titlului din tratat privind ocuparea forței de muncă.

(5)   Comitetul sprijină Comitetul economic și financiar, în special pentru monitorizarea evoluției macroeconomice pe termen scurt și mediu în statele membre și în Comunitate, furnizând analize și avize, în special asupra unor chestiuni metodologice privind interacțiunea dintre politicile structurale și macroeconomice și asupra evoluției salariilor în statele membre și în Comunitate.

(6)   Comitetul oferă cadrul în care are loc, la nivel tehnic, dialogul macroeconomic dintre reprezentanți ai Comitetului (inclusiv Banca Centrală Europeană), Comitetul economic și financiar, Comitetul pentru ocuparea forței de muncă, Comisia și partenerii sociali.

(7)   Comitetul este consultat de către Comisie asupra ratei maxime de creștere a cheltuielilor neobligatorii din bugetul general al Uniunii Europene, conform dispozițiilor articolului 272 din tratat.

Articolul 2

Comitetul formulează avize la solicitarea Consiliului, a Comisiei sau a Comitetului economic și financiar sau din inițiativă proprie.

Articolul 3

Pentru îndeplinirea misiunii sale, Comitetul colaborează strâns cu Comitetul economic și financiar la întocmirea rapoartelor către Consiliu. În ceea ce privește contribuția la pregătirea orientărilor generale de politică economică, Comitetul raportează Comitetului economic și financiar. Comitetul își coordonează activitatea cu Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și cu alte comitete și grupuri de lucru care pregătesc activitatea Consiliului în domeniile în care aceste comitete și grupuri de lucru sunt competente.

PARTEA II

COMPONENȚA

Articolul 4

(1)   Statele membre, Comisia și Banca Centrală Europeană numesc fiecare câte doi membri ai Comitetului.

(2)   Membrii Comitetului sunt selecționați dintre înalții funcționari care posedă o competență remarcabilă în domeniul definirii politicii economice și structurale.

Articolul 5

Membrii Comitetului sunt ghidați în executarea îndatoririlor lor de interesul general al Comunității.

PARTEA III

PREȘEDINTELE ȘI SECRETARIATUL

Articolul 6

(1)   Dintre membrii săi, Comitetul își alege, cu votul majorității membrilor săi, un președinte și până la trei vicepreședinți pentru o perioadă de doi ani. Ca regulă generală, mandatul de doi ani nu poate fi reînnoit.

(2)   Președintele își delegă votul altui membru al delegației sale.

Articolul 7

În cazul în care se află în imposibilitatea de a-și exercita îndatoririle, președintele este înlocuit de unul dintre vicepreședinții Comitetului.

Articolul 8

(1)   Comitetul este asistat de un secretariat, sub conducerea unui secretar. Secretarul și personalul secretariatului necesar pentru îndeplinirea sarcinilor acestuia sunt puși la dispoziție de către Comisie. Secretarul este numit de Comisie în urma consultării Comitetului. Secretarul și personalul său acționează conform instrucțiunilor Comitetului pentru îndeplinirea responsabilităților lor față de Comitet.

(2)   Cheltuielile Comitetului sunt incluse în estimările Comisiei.

PARTEA IV

PROCEDURI

Articolul 9

Avizele sau rapoartele se adoptă cu votul majorității, dacă acestea trebuie să fie supuse votului. Fiecare membru dispune de un vot. Totuși, la adoptarea unui aviz sau a unei recomandări în legătură cu chestiuni asupra cărora Consiliul ar putea ulterior să adopte o decizie, membrii Comitetului din partea băncilor centrale și a Comisiei pot să participe la discuții, dar nu au drept de vot. Comitetul prezintă, de asemenea, un raport privind pozițiile minoritare sau divergente exprimate în cursul discuțiilor.

Articolul 10

Ca regulă generală, numai membrii pot să ia cuvântul în cursul reuniunilor Comitetului. În cazuri excepționale, președintele poate să aprobe altfel.

Articolul 11

Comitetul poate să încredințeze studiul unor chestiuni specifice unor subcomitete sau grupuri de lucru. Președinția unor astfel de grupuri este asumată de un membru al Comitetului, numit de către Comitet.

Articolul 12

Comitetul, subcomitetele și grupurile de lucru pot să recurgă la sprijinul unor experți.

Articolul 13

Comitetul este convocat de președinte din proprie inițiativă sau la cererea Consiliului, a Comisiei sau a cel puțin cinci dintre membrii săi.

Articolul 14

(1)   Ca regulă generală, Comitetul este reprezentat de președinte; în special, președintele poate fi autorizat de către Comitet să întocmească un raport al discuțiilor și să facă comentarii orale asupra avizelor și rapoartelor întocmite de către Comitet.

(2)   Președintele Comitetului are responsabilitatea să păstreze relațiile Comitetului cu Parlamentul European, care trebuie să fie informat în mod adecvat cu privire la activitatea Comitetului.

Articolul 15

(1)   Cu excepția cazului în care se decide altfel, deliberările Comitetului sunt confidențiale. Aceeași prevedere se aplică și în cazul lucrărilor subcomitetelor sau ale grupurilor sale de lucru.

(2)   Rapoartele sau avizele pregătite de Comitet sunt puse la dispoziția publicului după ce au fost trimise destinatarului, cu excepția cazului în care există motive imperioase care să justifice păstrarea confidențialității lor.

Articolul 16

Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.”


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

42


32003D0476


L 158/58

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA CONSILIULUI

din 18 iunie 2003

privind revizuirea statutului Comitetului economic și financiar

(2003/476/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 209,

având în vedere avizul Comisiei (1),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 114 alineatul (2) din tratat, la 1 ianuarie 1999 s-a instituit Comitetul economic și financiar.

(2)

Consiliul a adoptat, la 21 decembrie 1998, Decizia 98/743/CE privind componența Comitetului economic și financiar (2).

(3)

Consiliul a adoptat, la 31 decembrie 1998, Decizia 1999/8/CE privind statutul Comitetului economic și financiar (3); acest statut a permis Comitetului să funcționeze în mod corespunzător până în prezent.

(4)

în urma deciziei luate de către șefii de stat sau de guvern la Consiliul European de la Copenhaga din decembrie 2002, 10 noi membri au semnat, la 16 aprilie 2003, un Tratat de aderare la Uniunea Europeană și urmează să adere la Uniunea Europeană la 1 mai 2004.

(5)

Comitetul economic și financiar trebuie să lucreze în continuare în mod eficient după extindere.

(6)

Este important să se păstreze elementele care au contribuit la eficiența Comitetului.

(7)

În consecință, este necesar să se adapteze metodele de lucru ale Comitetului.

(8)

Această adaptare va influența participarea reprezentanților băncilor centrale; este important să se utilizeze în continuare competența și capacitatea lor de analiză și să fie implicați în continuare în probleme pentru care sunt responsabili.

(9)

În consecință, trebuie revizuit statutul Comitetului economic și financiar,

DECIDE:

Articolul 1

Statutul Comitetului economic și financiar, prevăzut în anexa la Decizia 1999/8/CE, se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezenta decizie intră în vigoare la 1 iulie 2003.

Adoptată la Luxemburg, 18 iunie 2003.

Pentru Consiliu

Președintele

G. DRYS


(1)  Aviz emis la 21 mai 2003 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO L 358, 31.12.1998, p. 109.

(3)  JO L 5, 9.1.1999, p. 71.


ANEXĂ

„ANEXĂ

STATUTUL COMITETULUI ECONOMIC ȘI FINANCIAR

Articolul 1

Comitetul economic și financiar (Comitetul) îndeplinește sarcinile prevăzute la articolul 114 alineatele (2) și (4) din Tratatul de instituire a Comunității Europene.

Articolul 2

Comitetul poate, printre altele:

să fie consultat în cursul procedurii care conduce la adoptarea de decizii privind mecanismul ratei de schimb din a treia etapă a Uniunii Economice și Monetare;

fără a aduce atingere articolului 207 din tratat, să pregătească evaluarea Consiliului în ceea ce privește evoluția ratei de schimb a monedei euro;

să ofere cadrul în care dialogul dintre Consiliu și Banca Centrală Europeană (BCE) poate să fie pregătit și continuat la nivel de înalți funcționari din ministere, bănci centrale naționale, Comisie și BCE.

Articolul 3

În îndeplinirea sarcinilor ce le revin, membrii Comitetului și membrii supleanți au în vedere interesul general al Comunității.

Articolul 4

Comitetul se întrunește în două formule: fie cu membrii selectați din administrații, din băncile centrale naționale, din Comisie și din BCE, fie cu membrii din administrații, din Comisie și din BCE. Comitetul revizuiește regulat, în ședințe plenare, lista problemelor care necesită prezența la reuniuni a membrilor reprezentând băncile centrale naționale.

Articolul 5

Avizele, rapoartele sau comunicările se adoptă cu votul majorității membrilor, în cazul în care votul este necesar. Fiecare membru al Comitetului are un vot. Totuși, la formularea unui aviz sau a unei recomandări în legătură cu probleme asupra cărora Consiliul ar putea să adopte ulterior o decizie, membrii reprezentând băncile centrale, în cazul în care aceștia sunt prezenți, împreună cu Comisia pot să participe la discuții, dar nu au drept de vot. Comitetul întocmește, de asemenea, un raport privind pozițiile minoritare sau divergente exprimate în cursul discuțiilor.

Articolul 6

Comitetul își alege, dintre membrii săi, cu votul majorității membrilor, un președinte pentru un mandat de doi ani. Ca regulă generală, mandatul de doi ani poate fi reînnoit. Președintele este ales dintre membrii cu statut de înalți funcționari în administrațiile naționale. Președintele își deleagă dreptul de vot supleantului său.

Articolul 7

În cazul în care președintele se află în imposibilitatea de a-și îndeplini atribuțiile, acesta este înlocuit de vicepreședintele Comitetului, care este ales conform aceleași proceduri.

Articolul 8

Cu excepția cazului în care Comitetul decide altfel, membrii supleanți pot să participe la reuniunile Comitetului. Membrii supleanți nu au drept de vot. Cu excepția cazului în care Comitetul decide altfel, aceștia nu iau parte la discuții.

Un membru care nu poate participa la o ședință a Comitetului își poate delega funcțiile unuia dintre membrii supleanți. De asemenea, poate să își delege funcțiile unui altui membru. Președintele și secretarul trebuie să fie informați cu privire la acest lucru, în scris, înaintea reuniunii. În cazuri excepționale, președintele poate admite alte aranjamente.

Articolul 9

Comitetul poate să încredințeze studierea unor probleme specifice membrilor supleanți, unor subcomitete sau grupuri de lucru. În acest cazuri, președinția este asumată de un membru sau de un membru supleant al Comitetului numit de către Comitet. Membrii Comitetului, membrii supleanți, subcomitetele și grupurile de lucru pot recurge la sprijinul unor experți.

Articolul 10

Comitetul este convocat de președinte din proprie inițiativă sau la cererea Consiliului, a Comisiei sau a cel puțin patru dintre membrii Comitetului.

Articolul 11

Ca regulă generală, Comitetul este reprezentat de președinte; în special, președintele poate fi autorizat de către Comitet să întocmească un raport al discuțiilor și să intervină cu observații orale privind avizele și rapoartele întocmite de către Comitet. Președintelui îi revine răspunderea de a asigura relația Comitetului cu Parlamentul European.

Articolul 12

Deliberările Comitetului sunt confidențiale. Aceeași dispoziție se aplică și în cazul lucrărilor membrilor supleanți, ale subcomitetelor sau ale grupurilor de lucru.

Articolul 13

Comitetul este asistat de un secretariat, sub conducerea unui secretar. Secretarul și personalul necesar secretariatului sunt puși la dispoziție de către Comisie. Secretarul este numit de Comisie în urma consultării Comitetului. Secretarul și personalul său acționează conform instrucțiunilor Comitetului în îndeplinirea responsabilităților ce le revin față de Comitet.

Cheltuielile Comitetului sunt incluse în estimările Comisiei.

Articolul 14

Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.”


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

45


32003R1210


L 169/6

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1210/2003 AL CONSILIULUI

din 7 iulie 2003

privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/96

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 60 și 301,

având în vedere Poziția comună 2003/495/PESC privind Irakul și de abrogare a pozițiilor comune 1996/741/PESC și 2002/599/PESC (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

Ca urmare a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU 661 (1990) și a rezoluțiilor relevante ulterioare, în special Rezoluția 986 (1995), Consiliul a impus un embargo total asupra schimburilor comerciale cu Irakul. Acest embargo este, în prezent, stabilit în Regulamentul (CE) nr. 2465/96 al Consiliului din 17 decembrie 1996 privind întreruperea relațiilor economice și financiare dintre Comunitatea Europeană și Irak (2).

(2)

În Rezoluția sa 1483 (2003) din 22 mai 2003, Consiliul de Securitate a hotărât că, cu anumite excepții, interdicțiile cu privire la schimburile comerciale cu Irakul și la furnizarea de resurse economice și financiare Irakului nu se mai aplică.

(3)

Cu excepția unei interdicții asupra exporturilor de arme și materiale conexe către Irak, rezoluția prevede că restricțiile totale privind schimburile comerciale trebuie abrogate și înlocuite cu restricții specifice aplicabile încasărilor din toate vânzările la export de petrol, produse petroliere și gaze naturale din Irak, precum și schimburilor comerciale cu bunuri care fac parte din patrimoniul cultural al Irakului cu obiectivul de a facilita restituirea, în bună stare, a tuturor acestor bunuri.

(4)

Rezoluția prevede, de asemenea, că anumite fonduri și resurse economice, în special cele aparținând fostului președinte irakian, Saddam Hussein, și înalților funcționari din regimul său, trebuie înghețate, sub rezerva efectuării unui inventar al acestora de către Comitetul Consiliului de Securitate instituit în temeiul punctului 6 din Rezoluția 661 (1990) și că fondurile în cauză trebuie transferate ulterior în Fondul de Dezvoltare pentru Irak.

(5)

Pentru a permite statelor membre să efectueze transferul fondurilor, resurselor economice înghețate și veniturilor generate de resursele economice înghețate către Fondul de Dezvoltare pentru Irak, trebuie să se prevadă dezghețarea fondurilor și resurselor economice în cauză.

(6)

Rezoluția dispune că întreaga cantitate de petrol, produse petroliere și gaze naturale exportate de Irak, precum și plățile pentru mărfurile în cauză, trebuie să fie scutite de la a face obiectul unor acțiuni în justiție, sechestre, sechestre asigurătoare sau al altor metode de executare silită de către creanțierii Irakului. Această măsură temporară este necesară pentru a promova reconstrucția economică a Irakului și restructurarea datoriilor sale, acest lucru contribuind la înlăturarea amenințărilor la adresa păcii și securității internaționale pe care o constituie situația actuală din Irak, în interesul comun al comunității internaționale, în special al Comunității și al statelor sale membre.

(7)

Poziția comună 2003/495/PESC prevede o modificare a regimului comunitar actual în vederea alinierii acestuia la Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1483 (2003).

(8)

Aceste măsuri intră sub incidența tratatului și, prin urmare, în special pentru a se evita denaturarea concurenței, sunt necesare reglementări comunitare pentru a pune în aplicare deciziile relevante ale Consiliului de Securitate în ceea ce privește teritoriul Comunității. În sensul prezentului regulament, se consideră că teritoriul Comunității include teritoriile statelor membre cărora li se aplică tratatul, în condițiile stabilite de tratat.

(9)

Pentru a crea o certitudine juridică maximă în cadrul Comunității, trebuie să se publice numele și alte date relevante privind persoanele fizice sau juridice, grupurile sau entitățile identificate de autoritățile ONU ale căror fonduri și resurse economice trebuie înghețate și se impune stabilirea unei proceduri de modificare a acestor liste de către Comunitate.

(10)

Din motive de urgență, Comisia trebuie să fie împuternicită să modifice anexele la prezentul regulament care prevăd lista bunurilor culturale, listele persoanelor, organismelor și entităților ale căror fonduri și resurse economice trebuie înghețate, precum și lista autorităților competente.

(11)

Autoritățile competente ale statelor membre trebuie, dacă este necesar, să fie abilitate să asigure respectarea dispozițiilor prezentului regulament.

(12)

Comisia și statele membre trebuie să se informeze reciproc cu privire la măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament și la alte informații relevante de care dispun în legătură cu prezentul regulament și trebuie să colaboreze cu Comitetul instituit de Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 661 (1990), în special furnizându-i acestuia informații.

(13)

Statele membre trebuie să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile pentru încălcări ale dispozițiilor din prezentul regulament și să se asigure că acestea sunt aplicate. Sancțiunile în cauză ar trebui să fie eficiente, proporționale și de descurajare.

(14)

Întrucât măsurile privind toate schimburile comerciale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2465/96 se înlocuiesc cu restricțiile specifice privind schimburile comerciale din prezentul regulament, iar prezentul regulament impune măsuri de înghețare care trebuie să fie aplicate imediat de către agenții economici, este necesar să se asigure că sancțiunile pentru încălcarea prezentului regulament pot fi aplicate de îndată ce acesta intră în vigoare.

(15)

Din motive de claritate, Regulamentul (CE) nr. 2465/96 trebuie abrogat în întregime.

(16)

Regulamentul (CEE) nr. 3541/92 din 7 decembrie 1992 de interzicere a îndeplinirii solicitărilor irakiene privind contractele și operațiunile a căror executare a fost afectată de Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 661 (1990) și rezoluțiile conexe (3) trebuie să rămână în vigoare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„Comitetul pentru sancțiuni” înseamnă: Comitetul Consiliului de Securitate al ONU care a fost instituit în temeiul punctului 6 din Rezoluția 661 (1990);

2.

„fonduri” înseamnă activele financiare și beneficiile economice de orice fel, inclusiv, dar fără a se limita la:

(a)

numerar, cecuri, creanțe în numerar, cambii, ordine de plată și alte instrumente de plată;

(b)

depozite la instituții financiare și alte entități, solduri în conturi, creanțe și titluri de creanță;

(c)

titluri de valoare și instrumente de debit tranzacționate public sau privat, inclusiv acțiuni și părți sociale, certificate de titluri de valoare, obligațiuni, bilete la ordin, certificate de opțiuni, titluri de valoare negarantate și contracte pe instrumente derivate;

(d)

dobânzi, dividende și alte venituri sau creșteri valori generate de active;

(e)

credite, drepturi de compensare, garanții, garanții de execuție sau alte angajamente financiare;

(f)

scrisori de credit, conosamente, contracte de vânzare;

(g)

documente care atestă participarea la fonduri sau resurse financiare;

(h)

orice alte instrumente de finanțare a exporturilor;

3.

„resurse economice” înseamnă active de orice fel, corporale sau necorporale, mobile sau imobile, care nu sunt fonduri, dar care pot fi utilizate pentru a obține fonduri, mărfuri sau servicii;

4.

„a îngheța fondurile” înseamnă a preveni orice mișcare, transfer, modificare, utilizare sau tranzacționare a fondurilor în orice mod care poate conduce la o modificare a volumului, cuantumului, localizării, proprietății, posesiei, caracterului, destinației lor sau la orice altă modificare care poate permite utilizarea fondurilor, inclusiv gestionarea portofoliului;

5.

„a îngheța resursele economice” înseamnă a preveni utilizarea acestora în vederea obținerii de fonduri, mărfuri sau servicii în orice mod, inclusiv, fără a se limita la, prin vânzare, închiriere sau ipotecare;

6.

„Fondul de Dezvoltare pentru Irak” înseamnă Fondul de Dezvoltare pentru Irak deținut de Banca Centrală a Irakului.

Articolul 2

Începând cu 22 mai 2003, toate veniturile din toate exporturile de petrol, produse petroliere și gaze naturale din Irak, în conformitate cu lista din Anexa I, se depun în Fondul de Dezvoltare pentru Irak în condițiile prevăzute în Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1483 (2003), în special punctele 20 și 21 din rezoluția în cauză, până în momentul constituirii unui guvern reprezentativ al Irakului, recunoscut la nivel internațional.

Articolul 3

(1)   Se interzic următoarele:

(a)

importul sau introducerea pe teritoriul Comunității;

(b)

exportul sau scoaterea de pe teritoriul Comunității și

(c)

comercializarea unor bunuri culturale irakiene și a altor bunuri de importanță arheologică, istorică, culturală, științifică rară sau religioasă, inclusiv a bunurilor enumerate în anexa II, dacă acestea au fost luate ilegal de pe amplasamente din Irak, în special dacă:

(i)

bunurile fac parte integrantă fie din colecțiile publice menționate în inventarele muzeelor, arhivelor sau fondurilor de conservare a bibliotecilor irakiene, fie din inventarele instituțiilor religioase irakiene sau

(ii)

există suspiciuni rezonabile că bunurile au fost scoase din Irak fără consimțământul proprietarului lor legitim sau prin încălcarea legislației și reglementărilor irakiene.

(2)   Aceste interdicții nu se aplică dacă se demonstrează că:

(a)

bunurile culturale au fost exportate din Irak înainte de 6 august 1990 sau

(b)

bunurile culturale sunt restituite instituțiilor irakiene în conformitate cu obiectivul de restituire în siguranță stabilit la punctul 7 din Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1483 (2003).

Articolul 4

(1)   Se îngheață toate fondurile și resursele economice aflate în afara Irakului la 22 mai 2003 sau după această dată și aparținând guvernului irakian anterior sau oricăror organisme publice, corporații, inclusiv companii de drept privat la care autoritățile publice au o participare majoritară, și agenții ale Republicii, identificate de Comitetul de sancțiuni și enumerate în anexa III.

(2)   Se îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, sunt în proprietatea sau sunt deținute de următoarele persoane, identificate de Comitetul de sancțiuni și enumerate în anexa IV:

(a)

fostul președinte Saddam Hussein;

(b)

înalți funcționari din regimul acestuia;

(c)

membrii apropiați ai familiilor acestora;

(d)

persoane juridice, organisme sau entități deținute sau controlate direct sau indirect de persoanele menționate la literele (a), (b) și (c) sau de către orice persoană fizică sau juridică care acționează în numele sau sub îndrumarea acestora.

(3)   Fondurile nu trebuie puse, direct sau indirect, la dispoziția sau utilizate în beneficiul unei persoane fizice sau juridice, al unui organism sau al unei entități enumerate în anexele III și IV.

(4)   Resursele economice nu trebuie puse, direct sau indirect, la dispoziția sau utilizate în beneficiul unei persoane fizice sau juridice, al unui organism sau al unei entități enumerate în anexele III și IV, astfel încât să le permită persoanei, grupului sau entității în cauză să obțină fonduri, mărfuri sau servicii.

Articolul 5

(1)   Creditarea conturilor înghețate este permisă cu condiția ca orice sume suplimentare să fie înghețate.

(2)   Prezentul regulament nu impune înghețarea unui transfer de fonduri către un beneficiar din Comunitate efectuat de sau prin intermediul unei bănci irakiene care îndeplinește condițiile prevăzute în articolul 4 alineatul (1), dacă transferul constituie o plată pentru mărfuri sau servicii comandate de clienți ai băncii în cauză. Prezentul regulament nu limitează valabilitatea și utilizarea garanțiilor și scrisorilor de credit emise de bănci irakiene care îndeplinesc condițiile din articolul 4 alineatul (1), la cererea clienților lor, în vederea achitării mărfurilor sau serviciilor pe care clienții în cauză le-au comandat în Comunitate.

Articolul 6

Fondurile, resursele economice și veniturile generate de resursele economice înghețate în temeiul articolului 4 sunt dezghețate numai în vederea transferării lor în Fondul de Dezvoltare pentru Irak deschis la Banca Centrală a Irakului, în condițiile prevăzute de Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1483 (2003).

Articolul 7

(1)   Este interzisă participarea, conștientă și intenționată, la activități al căror subiect sau efect este, direct sau indirect, ocolirea articolului 4 sau promovarea operațiunilor menționate în articolele 2 și 3.

(2)   Orice informație conform căreia prevederile prezentului regulament sunt sau au fost ocolite se notifică autorităților competente ale statelor membre, menționate în anexa V, și direct sau prin intermediul autorităților competente în cauză, Comisiei.

Articolul 8

(1)   Fără a aduce atingere normelor aplicabile privind raportarea, confidențialitatea și secretul profesional și prevederilor din articolul 284 din tratat, persoanele fizice și juridice, entitățile și organismele:

(a)

furnizează imediat orice informație care poate facilita aducerea la îndeplinire a prezentului regulament, precum conturile și sumele înghețate în conformitate cu articolul 4, autorităților competente menționate în anexa V din statul membru în care se află sau în care își au reședința și, direct sau prin intermediul autorităților competente în cauză, Comisiei;

(b)

cooperează cu autoritățile competente enumerate în anexa V pentru verificarea oricăror astfel de informații.

(2)   Orice informație furnizată sau primită în conformitate cu prezentul articol este utilizată numai în scopurile pentru care a fost furnizată sau primită.

(3)   Orice informații suplimentare primite direct de către Comisie sunt puse la dispoziția autorităților competente ale statelor membre în cauză.

Articolul 9

Înghețarea fondurilor și resurselor economice, efectuată cu bună credință în conformitate cu prezentul regulament, nu antrenează răspunderea, de orice fel, a persoanei fizice sau juridice sau a entității care o pune în aplicare sau a directorilor sau angajaților săi, cu excepția cazului în care se dovedește că fondurile și resursele economice au fost înghețate din neglijență.

Articolul 10

(1)   Următoarele nu pot face obiectul unor acțiuni în justiție, sechestre, sechestre asigurătoare sau al altor metode de executare silită:

(a)

petrolul, produsele petroliere și gazele naturale originare din Irak, până în momentul în care proprietatea asupra mărfurilor în cauză este transmisă unui achizitor;

(b)

veniturile și obligațiile rezultate din vânzarea de petrol, produse petroliere și gaze naturale originare din Irak, inclusiv plățile pentru astfel de mărfuri depuse în Fondul de Dezvoltare pentru Irak, deschis la Banca Centrală a Irakului;

(c)

fondurile și resursele economice înghețate în temeiul articolului 4;

(d)

Fondul de Dezvoltare pentru Irak deschis la Banca Centrală a Irakului.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), veniturile și obligațiile rezultate din vânzarea de petrol, produse petroliere și gaze naturale originare din Irak, și Fondul de Dezvoltare pentru Irak pot face obiectul unor cereri de despăgubiri făcute pe baza răspunderii Irakului pentru daune cauzate de orice accident ecologic care are loc după 22 mai 2003.

Articolul 11

Comisia este împuternicită:

(a)

să modifice anexa II dacă este necesar;

(b)

să modifice sau să completeze anexele III și IV pe baza determinărilor făcute fie de Consiliul de Securitate al ONU, fie de Comitetul de sancțiuni și

(c)

să modifice anexa V pe baza informațiilor furnizate de statele membre.

Articolul 12

Fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor ce revin statelor membre în conformitate cu Carta ONU, Comisia menține toate contactele necesare cu Comitetul de sancțiuni în vederea punerii eficiente în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 13

Comisia și statele membre se informează reciproc, fără întârziere, cu privire la măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament. Acestea își furnizează reciproc informațiile relevante de care dispun în legătură cu prezentul regulament, în special informațiile primite în conformitate cu articolul 8 și informațiile privind încălcări ale dispozițiilor prezentului regulament, privind problemele de punere în aplicare și hotărârile pronunțate de instanțele naționale.

Articolul 14

Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere oricăror drepturi conferite sau oricărei obligații impuse de un acord internațional sau de un contract încheiat sau de o licență sau permis acordat înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 15

(1)   Statele membre adoptă reglementările și sancțiunile aplicabile încălcărilor dispozițiilor din prezentul regulament și toate măsurile necesare pentru a asigura punerea lor în aplicare. Sancțiunile adoptate trebuie să fie eficiente, proporționate și de descurajare.

(2)   Până la adoptarea, în cazul în care este necesar, a unor dispoziții legale în acest scop, sancțiunile impuse pentru cazurile în care sunt încălcate dispozițiile din prezentul regulament sunt, în cazurile în care sunt relevante, sancțiunile prevăzute de statele membre pentru punerea în aplicare a articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2465/96.

(3)   Fiecare stat membru este responsabil pentru acționarea în instanță a oricărei persoane fizice sau juridice, a oricărui grup sau a oricărei entități aflate sub jurisdicția sa, în cazurile de încălcare a oricăreia dintre măsurile restrictive impuse de prezentul regulament unei astfel de persoane sau entități sau unui astfel de grup.

Articolul 16

Prezentul regulament se aplică:

(a)

pe teritoriul Comunității, inclusiv în spațiul său aerian;

(b)

la bordul oricărei aeronave sau al oricărui vas aflat sub jurisdicția unui stat membru;

(c)

oricărei persoane aflate altundeva, dacă persoana în cauză este resortisantă a unui stat membru;

(d)

oricărei persoane juridice, oricărui grup sau oricărei entități care este înregistrată sau constituită conform legislației unui stat membru;

(e)

oricărei persoane juridice, oricărui grup sau oricărei entități care desfășoară activități economice în Comunitate.

Articolul 17

Regulamentul (CE) nr. 2465/96 se abrogă.

Articolul 18

(1)   Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)   Cu excepția articolelor 4 și 6, se aplică de la 23 mai 2003.

(3)   Articolul 10 de aplică până la 31 decembrie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 iulie 2003.

Pentru Consiliu

Președintele

F. FRATTINI


(1)  JO L 169, 8.7.2003, p. 72.

(2)  JO L 337, 27.12.1996, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 208/2003 al Comisiei (JO L 28, 4.2.2003, p. 26).

(3)  JO L 361, 10.12.1992, p. 1.


ANEXA I

Lista mărfurilor menționate în articolul 2

Cod NC

Descrierea produsului

2709 00

Uleiuri brute din petrol sau uleiuri brute obținute din minerale bituminoase

2710

Uleiuri din petrol sau uleiuri obținute din minerale bituminoase, altele decât brute; preparate nedenumite și necuprinse în altă parte conținând în greutate minimum 70 % uleiuri din petrol sau uleiuri obținute din minerale bituminoase, aceste uleiuri constituind elementele de bază pentru preparate

2711

Gaz de sondă și alte hidrocarburi gazoase

2712 10

Vaselina

2712 20 00

Parafina conținând în greutate mai puțin de 0,75 % ulei

ex 2712 90

„Ozocherită”, „ceară din praf de cărbune”

2713

Cocs de petrol, bitum de petrol și alte reziduuri de uleiuri din petrol sau din uleiuri obținute din minerale bituminoase

2714

Bitumuri și asfalturi, naturale; șisturi și nisipuri bituminoase; asfaltiți și roci asfaltice

2715 00 00

Amestecuri bituminoase pe bază de asfalt natural sau de bitum natural, de bitum de petrol, de gudron mineral sau de smoală de gudron mineral (de exemplu, mastic bituminos, „cutbacks”)

2901

Hidrocarburi aciclice

2902 11 00

Ciclohexan

2902 20 00

Benzen

2902 30 00

Toluen

2902 41 00

o-Xilen

2902 42 00

m-Xilen

2902 43 00

p-Xilen

2902 44

Amestec de izomeri ai xilenului

2902 50 00

Stiren

2902 60 00

Etilbenzen

2902 70 00

Cumen

2905 11 00

Metanol (alcool metilic)

3403 19 10

Preparate lubrifiante (inclusiv lichide de răcire, preparate pentru degriparea șuruburilor, preparate antirugină sau anticorozive și preparate pentru demulare pe bază de lubrifianți) și preparate conținând, cu rol de constituenți de bază, minimum 70 % în greutate uleiuri petroliere sau uleiuri obținute din minerale bituminoase, dar nu cu rol de constituenți de bază

3811 21 00

Aditivi pentru uleiuri lubrifiante care conțin uleiuri de petrol sau uleiuri obținute din minerale bituminoase

3824 90 10

Sulfonați de petrol, cu excepția sulfonaților de petrol ai metalelor alcaline, ai amoniului sau ai etanolaminelor; acizi sulfonici tiofenați din uleiuri obținute din minerale bituminoase și sărurile lor


ANEXA II

Lista mărfurilor menționate în articolul 3

ex cod NC

Descrierea produsului

9705 00 00

9706 00 00

1.

Obiecte arheologice vechi de peste 100 de ani care au fost obținute din:

cercetări și descoperiri terestre sau subacvatice

șantiere arheologice

colecții arheologice

9705 00 00

9706 00 00

2.

Elemente care sunt parte integrantă din monumentele artistice, istorice sau religioase care au fost dezmembrate și care au o vechime mai mare de 100 de ani

9701

3.

Tablouri și picturi, altele decât cele incluse în categoria 3A sau 4, executate în întregime manual pe orice suport și cu orice materiale, care au o vechime mai mare de 50 de ani și nu aparțin autorilor lor

9701

3A.

Acuarele, guașe și pasteluri executate în întregime manual pe orice material, care au o vechime mai mare de 50 de ani și nu aparțin autorilor lor

6914

9701

4.

Mozaicuri pe orice material, executate în întregime manual, altele decât cele incluse în categoriile 1 sau 2, și desenele pe orice suport executate în întregime manual cu orice materiale, care au o vechime mai mare de 50 de ani și nu aparțin autorilor lor

Capitolul 49

9702 00 00

8442 50 99

5.

Gravuri, stampe, serigrafii și litografii originale cu plăcile lor și afișele originale respective, care au o vechime mai mare de 50 de ani și care nu aparțin autorilor lor

9703 00 00

6.

Obiectele originale de artă statuară sau de sculptură și copiile produse prin același proces precum originalul, care au o vechime mai mare de 50 de ani și care nu aparțin autorilor lor, exclusiv cele de la categoria 1

3704

3705

3706

4911 91 80

7.

Fotografii, filme și negative ale acestora, care au o vechime mai mare de 50 de ani și care nu aparțin autorilor lor

9702 00 00

9706 00 00

4901 10 00

4901 99 00

4904 00 00

4905 91 00

4905 99 00

4906 00 00

8.

Incunabule și manuscrise, inclusiv hărți și partituri muzicale, singulare sau în colecții, care au o vechime mai mare de 50 de ani și care nu aparțin autorilor lor

9705 00 00

9706 00 00

9.

Cărți cu o vechime mai mare de 100 de ani, singulare sau în colecții

9706 00 00

10.

Hărți tipărite cu o vechime mai mare de 200 de ani

3704

3705

3706

4901

4906

9705 00 00

9706 00 00

11.

Arhive și elemente ale acestora, de orice fel și pe orice suport, care au o vechime mai mare de 50 de ani

9705 00 00

9705 00 00

12.

(a)

Colecții, conform definiției date de Curtea de Justiție în hotărârea sa în cazul 252/84 (1) și specimene din colecții zoologice, botanice, minerale sau anatomice;

(b)

Colecții, conform definiției date de Curtea de Justiție în hotărârea sa în cazul 252/84 de interes istoric, paleontologic, etnografic sau numismatic

9705 00 00

Capitolele 86-89

13.

Mijloace de transport care au o vechime mai mare de 75 de ani

 

14.

Orice alte obiecte antice care nu sunt incluse în categoriile 1-13

 

(a)

cu o vechime între 50 și 100 de ani

Capitolul 95

-

jucării, jocuri

7013

-

sticlărie

7114

-

articole de bijuterie din aur sau argint

Capitolul 94

-

mobilă

Capitolul 90

-

aparate optice, fotografice sau cinematografice

Capitolul 92

-

instrumente muzicale

Capitolul 91

-

ceasuri și orologii și piese de ceasornicărie

Capitolul 44

-

articole din lemn

Capitolul 69

-

ceramică

5805 00 00

-

tapiserie

Capitolul 57

-

carpete

4814

-

tapete

Capitolul 93

-

arme

9706 00 00

(b)

cu o vechime mai mare de 100 de ani


(1)  Piese de colecție în sensul capitolului 97.05 din Tariful Vamal Comun sunt articole care au caracteristicile impuse pentru includerea într-o colecție, adică articolele care sunt relativ rare, nu se utilizează în mod obișnuit pentru destinația lor inițială, fac obiectul unor tranzacții în afara schimburilor comerciale uzuale cu articole de utilitate similară și au o valoare ridicată.


ANEXA III

Lista organismelor publice, corporațiilor și agențiilor și a persoanelor fizice și juridice, organismelor și entităților fostului guvern irakian menționate în articolul 4 alineatele (1), (3) și (4)

p.m.


ANEXA IV

Lista persoanelor fizice și juridice, organismelor și entităților asociate regimului fostului președinte Saddam Hussein menționate în articolul 4 alineatele (2), (3) și (4)

1.   NUME: Saddam Hussein Al-Tikriti

ALIAS: Abu Ali

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 28 aprilie 1937, al-Awja, în apropiere de Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Nominalizat în Rezoluția 1483

2.   NUME: Qusay Saddam Hussein Al-Tikriti

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1965 sau 1966, Bagdad

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Al doilea fiu al lui Saddam;

A supervizat Garda Republicană Specială, Organizația Specială de Securitate și Garda Republicană

3.   NUME: Uday Saddam Hussein Al-Tikriti

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1964 sau 1967, Bagdad

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Primul fiu al lui Saddam;

Liderul organizației paramilitare Fedayeen Saddam

4.   NUME: Abid Hamid Mahmud Al-Tikriti

ALIAS: Abid Hamid Bid Hamid Mahmud

Col Abdel Hamid Mahmoud

Abed Mahmoud Hammud

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: Circa 1957, al-Awja, în apropiere de Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Secretarul președinției și consilier principal al lui Saddam Hussein

5.   NUME: Ali Hassan Al-Majid Al-Tikriti

ALIAS: Al-Kimawi

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1943, al-Awja, în apropiere de Tikrit, Irak

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Consilier prezidențial și înalt membru al Consiliului pentru Comandamentul Revoluției

6.   NUME: Izzat Ibrahim al-Duri

ALIAS: Abu Brays

Abu Ahmad

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1942, al-Dur

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Comandant adjunct șef al armatei irakiene;

Secretar adjunct al comandamentului regional al partidului Baas;

Vicepreședinte, Consiliul pentru Comandamentul Revoluției

7.   NUME: Hani Abd-Al-Latif Tilfah Al-Tikriti

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: Circa 1962, al-Awja, în apropiere de Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Nr. 2 în Organizația specială de securitate

8.   NUME: Aziz Salih al-Numan

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1941 sau 1945, An Nasiriyah

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului regional al Partidului Baas;

Fost guvernator al Karbala și An Najaf;

Fost ministru al agriculturii și reformei agrare (1986-1987)

9.   NUME: Muhammad Hamza Zubaidi

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1938, Babilon, Babil

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Fost prim-ministru

10.   NUME: Kamal Mustafa Abdallah

ALIAS: Kamal Mustafa Abdallah Sultan al-Tikriti

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1952 sau 4 mai 1955, Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Secretar al Gărzii Republicane;

A condus Gărzile Republicane Speciale și a comandat ambele corpuri ale Gărzii Republicane

11.   NUME: Barzan Abd al-Ghafur Sulaiman Majid Al-Tikriti

ALIAS: Barzan Razuki Abd al-Ghafur

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1960, Salah al-Din

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Comandant al Gărzii Republicane Speciale

12.   NUME: Muzahim Sa'b Hassan Al-Tikriti

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: Circa 1946 sau 1949 sau 1960, Salah al-Din sau al-Awja în apropiere de Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

A condus forțele armate aeriene irakiene;

Director adjunct al Organizației pentru Industrializare Militară

13.   NUME: Ibrahim Ahmad Abd al-Sattar Muhammed Al-Tikriti

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1950, Mosul

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Șeful Statului Major al Forțelor Armate

14.   NUME: Saif-al-Din Fulayyih Hassan Taha Al-Rawi

ALIAS: Ayad Futayyih Al-Rawi

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1953, Ramadi

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Șeful Statului Major al Gărzii Republicane

15.   NUME: Rafi Abd-al-Latif Tilfah Al-Tikriti

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: Circa 1954, Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Director al Directoratului de Securitate Generală

16.   NUME: Tahir Jalil Habbush Al-Tikriti

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1950, Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Director al serviciilor irakiene de spionaj;

Șeful Directoratului de Securitate Generală 1997-1999

17.   NUME: Hamid Raja Shalah Al-Tikriti

ALIAS: Hassan Al-Tikriti; Hamid Raja-Shalah Hassum Al-Tikriti;

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1950, Bayji, Salah al-Din

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Comandantul Forțelor Aeriene

18.   NUME: Latif Nusayyif Jasim Al-Dulaymi

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: Circa 1941, ar-Rashidiyah, suburbie a Bagdadului

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Vicepreședinte al Biroului militar al Partidului Baas;

Ministrul muncii și al afacerilor sociale (1993-1996)

19.   NUME: Abd-al-Tawwab Mullah Huwaysh

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: Circa 1957 sau 14 martie 1942, Mosul sau Bagdad

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Viceprim-ministru;

Director al Organizației pentru Industrializare Militară

20.   NUME: Taha Yassin Ramadan Al-Jizrawi

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: Circa 1938, Mosul

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Vicepreședinte din 1991

21.   NUME: Rukan Razuki Abd-al-Ghafur Sulaiman Al-Tikriti

ALIAS: Rukan Abdal-Ghaffur Sulayman al-Majid;

Rukan Razuqi Abd al-Ghafur Al-Majid;

Rukan Abd al-Ghaffur al-Majid Al-Tikriti Abu Walid;

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1956, Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Director pentru afaceri tribale în Biroul Prezidențial

22.   NUME: Jamal Mustafa Abdallah Sultan Al-Tikriti

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 4 mai 1955, al-Samnah, în apropiere de Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Director adjunct pentru afaceri tribale în Biroul Prezidențial

23.   NUME: Mizban Khadr Hadi

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1938, districtul Mandali, Diyala

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Membru, Comandamentul Regional al Partidului Baas și Consiliul Comandamentului Revoluției din 1991

24.   NUME: Taha Muhyi-al-Din Ma'ruf

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1924, Sulaymaniyah

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Vicepreședinte, Consiliul Comandamentului Revoluției

25.   NUME: Tariq Aziz

ALIAS: Tariq Mikhail Aziz

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1 iulie 1936, Mosul sau Bagdad

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Viceprim-ministru;

PAȘAPORT: (iulie 1997): Nr. 34409/129

26.   NUME: Walid Hamid Tawfiq Al-Tikriti

ALIAS: Walid Hamid Tawfiq al-Nasiri

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1954, Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Guvernator al Basrei

27.   NUME: Sultan Hashim Ahmad Al-Ta'i

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1944, Mosul

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Ministrul apărării

28.   NUME: Hikmat Mizban Ibrahim al-Azzawi

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1934, Diyala

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Viceprim-ministru și ministru al finanțelor

29.   NUME: Mahmud Dhiyab Al-Ahmed

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1953, Bagdad sau Mosul

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Ministru de interne

30.   NUME: Ayad Futayyih Khalifa Al-Rawi

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: Circa 1942, Rawah

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Șeful Statului Major al Forțelor Quds, 2001-2003;

Fost guvernator al Bagdadului și al Ta'mim-ului

31.   NUME: Zuhair Talib Abd-al-Sattar Al-Naqib

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: Circa 1948

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Director, Serviciile secrete militare

32.   NUME: Amir Hamudi Hassan Al-Sa'di

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 5 aprilie 1938, Bagdad

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Consilier științific al președinției;

Prim director adjunct, Organizația pentru Industrializare Militară, 1988-1991;

Fost președinte, Departamentul Tehnic pentru Proiecte Speciale;

PAȘAPOARTE:?Nr. 33301/862

Data emiterii: 17 octombrie 1997

Data expirării: 1 octombrie 2005

?M0003264580

Data emiterii: necunoscută

Data expirării: necunoscută

?H0100009

Data emiterii: mai 2001

Data expirării: necunoscută

33.   NUME: Amir Rashid Muhammad Al-Ubaidi

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1939, Bagdad

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Ministrul petrolului, 1996-2003;

Director, Organizația pentru Industrializare Militară, începutul anilor 1990.

34.   NUME: Husam Muhammad Amin Al-Yassin

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1953 sau 1958, Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Director, Directoratul Național de Monitorizare

35.   NUME: Muhammad Mahdi Al-Salih

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1947 sau 1949, al-Anbar Governate

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Ministrul comerțului, 1987-2003;

Directorul Biroului Prezidențial, la mijlocul anilor 1980

36.   NUME: Sab'awi Ibrahim Hassan Al-Tikriti

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1947, Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Consilier prezidențial;

Director al Securității Generale, începutul anilor 1990;

Director al serviciilor secrete irakiene, 1990-1991;

Frate vitreg al lui Saddam Hussein

37.   NUME: Watban Ibrahim Hassan Al-Tikriti

ALIAS: Watab Ibrahim al-Hassan

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1952, Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Consilier prezidențial;

Ministru de interne, începutul anilor 1990;

Frate vitreg al lui Saddam Hussein

38.   NUME: Barzan Ibrahim Hassan Al-Tikriti

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1951, Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Consilier prezidențial;

Reprezentant permanent la ONU (Geneva), 1989-1998;

Director, Serviciile secrete irakiene, începutul anilor 1980;

Frate vitreg al lui Saddam Hussein

39.   NUME: Huda Salih Mahdi Ammash

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1953, Bagdad

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Membru, Comandamentul Regional al Partidului Baas;

Director, Laboratoarele Biologice, Organizația pentru Industrializare Militară, mijlocul anilor 1990;

Fost director, Biroul pentru Studenți și Tineri, Partidul Baas;

Fost director, Biroul Profesional pentru problemele femeilor

40.   NUME: Abd-al-Baqi Abd-al-Karim Abdallah Al-Sa'dun

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1947

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Diyala

Comandant adjunct, regiunea sudică, 1998-2000;

Fost purtător de cuvânt al Adunării Naționale

41.   NUME: Muhammad Zimam Abd-al-Razzaq Al-Sa'dun

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1942, Districtul Suq Ash-Shuyukh, Dhi-Qar

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, At-Tamin;

Ministru de interne, 1995-2001

42.   NUME: Samir Abd al-Aziz Al-Najim

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1937 sau 1938, Bagdad

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Bagdadul de est

43.   NUME: Humam Abd-al-Khaliq Abd-al-Ghafur

ALIAS: Humam 'Abd al-Khaliq 'Abd al-Rahman;

Humam 'Abd-al-Khaliq Rashid

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1945, Ar-Ramadi

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Ministrul educației superioare și al cercetării, 1992-1997, 2001-2003;

Ministrul culturii, 1997 – 2001;

Director și director adjunct, Organizația Irakiană pentru Energie Atomică, anii 1980;

PAȘAPORT: 0018061/104, data emiterii 12 septembrie 1993

44.   NUME: Yahia Abdallah Al-Ubaidi

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, al-Basrah

45.   NUME: Nayif Shindakh Thamir Ghalib

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, An-Najaf;

Membru, Adunarea Națională Irakiană;

NOTĂ: decedat în 2003

46.   NUME: Saif-al-Din Al-Mashhadani

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1956, Bagdad

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Al-Muthanna

47.   NUME: Fadil Mahmud Gharib

ALIAS: Gharib Muhammad Fazel al-Mashaikhi

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1944, Dujail

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Babil;

Președinte, Federația Generală a Sindicatelor Irakiene

48.   NUME: Muhsin Khadr Al-Khafaji

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, al-Qadisyah

49.   NUME: Rashid Taan Kathim

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, al-Anbar

50.   NUME: Ugla Abid Sakr Al-Zubaisi

ALIAS: Saqr al-Kabisi Abd Aqala

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1944, Kubaisi, al-Anbar

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Maysan

51.   NUME: Ghazi Hammud Al-Ubaidi

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1944, Bagdad

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Wasit

52.   NUME: Adil Abdallah Mahdi

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1945, al-Dur

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Dhi-Qar;

Fost președinte al Partidului Baas pentru Diyala și al-Anbar

53.   NUME: Qaid Hussein Al-Awadi

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Ninawa;

Fost guvernator al An-Najaf, circa 1998-2002

54.   NUME: Khamis Sirhan Al-Muhammad

ALIAS: Dr. Fnu Mnu Khamis

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Karbala

55.   NUME: Sa'd Abd-al-Majid Al-Faisal Al-Tikriti

DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 1944, Tikrit

NAȚIONALITATEA: irakiană

TEMEIUL REZOLUȚIEI CONSILIULUI DE SECURITATE ONU 1483:

Președintele Comandamentului Regional al Partidului Baas, Salah Ad-Din;

Fost subsecretar de stat pentru securitate, ministru de externe


ANEXA V

Lista autorităților competente menționate în articolele 7 și 8

BELGIA

Service Public Fédéral Economie, PME, Classes Moyennes et Energie

Administration des relations économiques

Politique d'accès aux marchés

Service: Licences

60, Rue Général Leman

B-1040 Bruxelles

Tél. (32-2) 206 58 11

Fax: (32-2) 230 83 22

Federale Overheidsdienst Economie, KMO, Middenstand en Energie

Bestuur economische betrekkingen

Marktordening

Dienst: vergunningen

60, Generaal Lemanstraat

B-1040 Brussel

Tel.: (32-2) 206 58 11

Fax: (32-2) 230 83 22

Service Public Fédéral Finances

Administration de la Trésorerie

Avenue des Arts, 30

B-1040 Bruxelles

Fax: (32-2) 233 75 18

E-mail: quesfinvragen.tf@minfin.fed.be

mailto: quesfinvragen.tf@minfin.fed.be

Federale Overheidsdienst Financiën

Administratie van de Thesaurie

Kunstlaan, 30

B-1040 Brussel

Fax: (32-2) 233 75 18

E-mail: quesfinvragen.tf@minfin.fed.be

mailto: quesfinvragen.tf@minfin.fed.be

DANEMARCA

Erhvervs- og Boligstyrelsen

Dahlerups Pakhus

Langelinie Allé 17

DK-2100 København Ø

Tel.: (45) 35 46 60 00

Fax: (45) 35 46 60 01

GERMANIA

Pentru fonduri și active financiare:

Deutsche Bundesbank

Postfach 100 602

D-60006 Frankfurt am Main

Tel.: (49-69) 95661

Fax: (49-69) 5601071

Pentru bunuri culturale irakiene:

Zollkriminalamt

Bergisch Gladbacher Str. 837

D-51069 Köln

Tel.: (49-221) 6720

Fax: (49-221) 6724500

E-mail: poststelle@zka.bgmv.de

Internet: www.zollkriminalamt.de

GRECIA

Υπουργείο Εθνικής Οικονοµίας και Οικονοµικών

Γενική Γραµµατεία Διεθνών Σχέσεων

Γενική Διεύθυνση Πολιτικού Προγραµµατισµού και Εφαρµογής

Διεύθυνση Διεθνών Οικονοµικών Θεµάτων

Τηλ.: 30210 32 86 021, 32 86 051

Φαζ: 30210 32 86 094, 32 86 059

E-mail: e3c@dos.gr

Ministry of Economy and Economics General Secretariat of International Relations

General Directorate for Policy Planning and Implementation

Directory for International Economy Issues

Tel.: 30210 32 86 021, 32 86 051

Fax: 30210 32 86 094, 32 86 059

E-mail: e3c@dos.gr

SPANIA

Ministerio de Economía

Secretaría General de Comercio Exterior

Po de la Castellana 162

E-28046 MADRID

Tel.: (34-91) 349 38 60

Fax: (34-91) 457 28 63

FRANȚA

Ministère de l'économie, des finances et de l'industrie

Direction du Trésor

Service des affaires européennes et internationales

Sous direction E

139, rue de Bercy

F-75 572 Paris Cedex 12

Tél. (33-1) 44 87 72 85

Fax: (33-1) 53 18 96 37

Ministère des Affaires étrangères

Direction des Nations unies et des Organisations internationales

Sous-direction des affaires politiques

37, quai d'Orsay

75700 Paris 07SP

Tél. (33-1) 43174678/5968/5032

Fax: (33-1) 43174691

IRLANDA

Licensing Unit Department of Enterprise, Trade and Employment

Block C

Earlsfort Centre

Hatch Street

Dublin 2 Ireland

Tel.: (353-1) 6312534

Fax: (353-1) 6312562

ITALIA

Ministero delle Attività Produttive

D. G. per la Politica Commerciale e per la Gestione del Regime degli Scambi

Divisione IV - UOPAT

Viale Boston, 35

I-00144 Roma

Dirigente:

Tel.: (39-06) 59647534

Fax: (39-06) 59647506

Collaboratori:

Tel.: (39-06) 59933295

Fax: (39-06) 59932430

LUXEMBURG

Ministère des affaires étrangères, du commerce extérieur, de la

coopération, de l'action humanitaire et de la défense

Direction des relations économiques internationales

BP 1602

L-1016 Luxembourg

Tél. (352) 478-1 sau 478-2350

Fax: (352) 22 20 48

Office des licences

BP 113

L-2011 Luxembourg

Tél. (352) 478 23 70

Fax: (352) 46 61 38

Ministère des finances

3, rue de la Congrégation

L-1352 Luxembourg

Tel.: (352) 478-2712

Fax: (352) 47 52 41

ȚĂRILE DE JOS

Coordonare generală a sancțiunilor impuse Irakului

Ministerie van Buitenlandse Zaken

Departement Politieke Zaken

Postbus 20061

2500 EB Den Haag

Nederland

Fax: (31-70) 348 4638

Tel.: (31-70) 348 6211

e-mail: DPZ@minbuza.nl

Specific pentru sancțiuni financiare

Ministerie van Financiën

Directie Financiële Martken/Afdeling Integriteit

Postbus 20201

2500 EE Den Haag

Fax: (31-70) 342 7918

Tel.: (31-70) 342 8148

Pentru bunuri culturale irakiene

Inspectie Cultuurbezit

Prins Willem-Alexander Hof 28

2595 BE Den Haag

Tel.: (31-70) 302 8120

Fax: (31-70) 365 1914

AUSTRIA

Bundesministerium für Wirtschaft und Arbeit

Abteilung C2/2

Außenwirtschaftsadministration

Stubenring 1

A-1010 Wien

Tel.: (43-1) 71100/8345

Fax: (43-1) 71100/8386

Österreichische Nationalbank

Otto-Wagner-Platz 3

A-1090 Wien

Tel.: (43-1) 404 20 0

Fax: (43-1) 404 20 7399

PORTUGALIA

Ministério dos Negócios Estrangeiros

Direcçăo Geral dos Assuntos Multilaterais

Direcçăo de Serviços das Organizações Políticas Multilaterais

Largo do Rilvas,

P-1399-030 Lisboa

Portugal

e-mail: spm@sg.mne.gov.pt

Tel: (351-21) 3946702

Fax: (351-21) 3946073

FINLANDA

Ulkoasiainministeriö/Utrikesministeriet

PL/PB 176

FIN-00161 Helsinki/Helsingfors

Tel.: (358-9) 16 05 59 00

Fax: (358-9) 16 05 57 07

SUEDIA

Utrikesdepartementet

Rättssekretariatet för EU-frågor

S-103 39 Stockholm

Tel.: (46-8) 405 1000

Fax: (46-8) 723 1176

REGATUL UNIT

H M Treasury

International Financial Services Team

1 Horseguards Road

London SW1A 2HQ

United Kingdom

Tel.: (44-207) 270 5550

Fax: (44-207) 270 5430

Bank of England

Financial Sanctions Unit

Threadneedle Street

London EC2R 8AH

United Kingdom

Tel.: (44-207) 601 4768

Fax: (44-207) 601 4309

COMUNITATEA EUROPEANĂ

Comisia Comunităților Europene

Directoratul General pentru Relații Externe

Directoratul PESC

Unitatea A.2: Aspecte juridice și instituționale pentru relații externe - Sancțiuni

CHAR 12/163

B-1049 Bruxelles/Brussel

Tel.: (32-2) 295 81 48, 296 25 56

Fax: (32-2) 296 75 63

E-mail: relex-sanctions@cec.eu.int


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

64


32003R1267


L 180/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1267/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 16 iunie 2003

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2223/96 al Consiliului cu privire la termenul pentru transmiterea principalelor agregate ale conturilor naționale, la derogările privind transmiterea principalelor agregate ale conturilor naționale și la transmiterea datelor privind ocuparea forței de muncă în ore lucrate

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 285,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (2),

hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 251 din tratat (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind sistemul european al conturilor naționale și regionale din Comunitate (4) conține cadrul de referință pentru standardele, definițiile, clasificările și normele contabile comune pentru întocmirea conturilor statelor membre pentru cerințele statistice ale Comunității, în vederea obținerii unor rezultate compatibile între statele membre.

(2)

Raportul Comitetului monetar privind cerințele statistice în Uniunea economică și monetară (UEM), aprobat de Consiliul Ecofin din 18 ianuarie 1999, a subliniat că, pentru buna funcționare a UEM și a pieței unice, o supraveghere și o coordonare a politicilor economice eficiente sunt de importanță majoră și că, în acest scop, este necesar un sistem de informații statistice cuprinzătoare care să ofere factorilor de decizie datele necesare pe care să își întemeieze deciziile. Acest raport a subliniat că este prioritar ca aceste informații să fie puse la dispoziția Comunității, în special pentru statele membre care fac parte din zona euro.

(3)

Raportul a subliniat că analiza comparativă între țări a pieței muncii va impune o mai mare atenție la nivelul UEM.

(4)

Pentru a întocmi statistici trimestriale pentru zona euro, termenul pentru transmiterea principalelor agregate ale conturilor naționale trebuie redus la 70 de zile.

(5)

Ar trebui abrogate derogările trimestriale și anuale acordate statelor membre care împiedică întocmirea principalelor agregate ale conturilor naționale pentru zona euro și pentru Comunitate.

(6)

Planul de acțiune privind cerințele statistice ale Uniunii economice și monetare, aprobat de Consiliul Ecofin din 29 septembrie 2000, consideră că transmiterea datelor din conturile naționale privind ocuparea forței de muncă conform unității „ore lucrate” este o prioritate.

(7)

Comitetul pentru programul statistic (CPS) și Comitetul pentru statistici monetare, financiare și referitoare la balanța de plăți (CMFB) au fost consultate în conformitate cu articolul 3 din Decizia 89/382/CEE, Euratom (5) a Consiliului și, respectiv, din Decizia 91/115/CEE a Consiliului (6),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa B la Regulamentul (CE) nr. 2223/96 se modifică după cum urmează:

1.

Textul care urmează după titlul: „Programul de transmitere a datelor privind conturile naționale” se modifică după cum urmează:

(a)

textul secțiunii „Prezentare generală a tabelelor” se înlocuiește cu textul din anexa I;

(b)

Textul din tabelul 1 „Agregate principale – exercițiul trimestrial și anual” se înlocuiește cu textul din anexa II.

2.

Textul care urmează după titlul „Derogări privind tabelele care trebuie furnizate în cadrul chestionarului «SEC 95» pe țări” se înlocuiește cu textul din anexa III.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 16 iunie 2003.

Pentru Parlamentul European

Președintele

P. COX

Pentru Consiliu

Președintele

G. PAPANDREOU


(1)  JO C 203 E, 27.8.2002, p. 258.

(2)  JO C 253, 22.10.2002, p. 14.

(3)  Avizul Parlamentului European din 24 septembrie 2002 (nepublicat în Jurnalul Oficial până la această dată), Poziția comună a Consiliului din 18 februarie 2003 (JO C 125 E, 27.5.2003, p. 1) și Decizia Parlamentului European din 13 mai 2003 (nepublicată în Jurnalul Oficial până la această dată).

(4)  JO L 310, 30.11.1996, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 359/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 58, 28.2.2002, p. 1).

(5)  JO L 181, 28.6.1989, p. 47.

(6)  JO L 59, 6.3.1991, p. 19.


ANEXA I

Modificări ale tabelului „Prezentare generală a tabelelor” din anexa B – Programul de transmitere a datelor privind conturile naționale – la Regulamentul (CE) nr. 2223/96, (SEC 95)

PROGRAMUL DE TRANSMITERE A DATELOR PRIVIND CONTURILE NAȚIONALE

Prezentare generală a tabelelor

Prima transmitere

Întârziere

t + luni

(zile, unde se specifică)

Transmisie pentru anii

Obiectul tabelelor

Nr. tabel

2002

70 de zile

1995-2001

Agregate principale anuale

1

2002

70 de zile

1995-2001

Agregate principale trimestriale

1

1999

8

1995-1998

Agregate principale ale administrației centrale

2

2001

3

1997-2000

Agregate principale ale administrației centrale

2'

2000

9

1995-1999

Tabele pe ramuri de activitate

3

2000

9

1995-1999

Exporturi și importuri UE/țări terțe

4

2000

9

1995-1999

Cheltuieli de consum final ale gospodăriilor pe destinații

5

2000

9

1995-1999

Conturi financiare pe sectoare (operațiuni)

6

2000

9

1995-1999

Bilanțuri pentru active și pasive financiare

7

2000

12

1995-1999

Conturi nefinanciare pe sectoare

8

2000

12

1995-1999

Impozite încasate pe sectoare, detaliat

9

2000

24

1995-1998

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS II, A17

10

2001

12

1995-2000

Cheltuieli ale administrației centrale pe destinații

11

2001

24

1995-1999

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS III, A3

12

2001

24

1995-1999

Conturile gospodăriilor pe regiuni, NUTS II

13

2001

24

1995-1999

Active fixe în ansamblul economiei și pe produse (Pi3)

14

2002

36

1995-1999

Tabel privind resursele la prețurile de bază, inclusiv transformarea în prețuri de achiziție, A60 × P60

15

2002

36

1995-1999

Tabel de utilizare la prețurile de achiziție, A60 × P60

16

2002

36

1995 (1)

Tabel intrări-ieșiri simetrice la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

17

2002

36

1995 (1)

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru producția internă la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

18

2002

36

1995 (1)

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru importuri la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

19

2003

36

2000

Clasificare încrucișată a activelor fixe pe ramuri de activitate și pe produse, A31 × Pi3, din cinci în cinci ani

20

2003

36

2000

Clasificare încrucișată a contului de producție pe ramuri de activitate și pe sectoare, A60 × (S11, S12, S13, S14, S15), din cinci în cinci ani

21

2003

36

2000

Clasificare încrucișată a formării a capitalului fix brut pe ramuri de activitate și pe produse, A31 × P60, din cinci în cinci ani

22

a se vedea tabelul

a se vedea tabelul

a se vedea tabelul

Calcule retroactive

23


(1)  Tabelul din cinci în cinci ani pentru anul 2000 se transmite în 2003.


ANEXA II

Modificări ale Tabelului 1 – Agregate principale, exercițiul anual și trimestrial – din anexa B – Programul de Transmitere a Datelor privind Conturile Naționale – la Regulamentul (CE) nr. 2223/96, (SEC 95)

Tabelul 1 –   Agregate principale – exercițiul trimestrial și anual

Cod

Lista variabilelor

Defalcare +

Prețuri curente

Prețuri constante

Valoarea adăugată și produsul intern brut

B.1g

1.

Valoarea adăugată brută la prețurile de bază

A6

x

x

D.21-D.31

2.

Impozite, minus subvenții pe produse

 

x

x

P.119

3.

SIFMI

 

x

x

B.1*g

4.

Produsul intern brut la prețurile pieței

 

x

x

Utilizarea produsului intern brut

P.3

5.

Cheltuieli totale de consum final

 

x

x

P.3

6. (a)

Cheltuieli de consum final ale gospodăriilor (conceptul intern)

 

x

x

P.3

6. (b)

Cheltuieli de consum final ale gospodăriilor (conceptul național)

 

x

x

P.3

7.

Cheltuieli de consum final ale INPDG

 

x

x

P.3

8.

Cheltuieli de consum final ale administrației centrale

 

x

x

P.31

(a)

Cheltuieli individuale de consum

 

x

x

P.32

(b)

Cheltuieli colective de consum

 

x

x

P.4

9.

Consum final real al gospodăriilor

 

x

x

P.41

(a)

Consum individual real

 

x

x

P.5

10.

Formarea capitalului brut

 

x

x

P.51

(a)

Formarea capitalului fix brut

Pi 6

x

x

P.52

(b)

Modificări în inventare

 

x

x

P.53

(c)

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare

 

x

x

P.6

11.

Exporturi de bunuri (fob) și servicii

 

x

x

P.7

12.

Importuri de bunuri (fob) și servicii

 

x

x

Venituri, economii și împrumuturi nete

B.5

13.

Soldul veniturilor primare cu restul lumii

 

x

x

B.5*g

14.

Venitul național brut la prețurile pieței

 

x

 (2)

K.1

15.

Consumul de capital fix

 

x

x

B.5*n

16.

Venitul național net la prețurile pieței

 

x

x

D.5, D.6, D.7

17.

Transferuri curente nete cu restul lumii

 

x

 

B.6n

18.

Venit disponibil net

 

x

 (2)

B.8n

19.

Economii naționale nete

 

x

 

D9

20.

Transferuri nete de capital cu testul lumii

 

x

 

B.9

21.

Împrumuturi nete primite sau acordate ale națiunii

 

x

 

Populație, ocuparea forței de muncă, compensarea angajaților

 

22.

Date privind populația și ocuparea forței de muncă

 

 

 

 

(a)

Populația totală (1 000)

 

 

 

 

(b)

Șomeri (1 000)

 

 

 

 

(c)

Ocuparea forței de muncă în unități de producție rezidente (mii de persoane salariate și mii de ore lucrate) și angajarea persoanelor rezidente (mii de persoane)

 

 

 

 

Lucrători care desfășoară o activitate independentă

A6 (1)

 

 

 

salariați

A6 (1)

 

 

D.1

23.

Compensarea salariaților care lucrează în unități de producție rezidente și compensarea salariaților rezidenți

A6 (1)

x

 

D.11

(a)

Remunerații și salarii brute

A6 (1)

x

 


(1)  A6 numai pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă și salariații din unitățile de producție rezidente.

(2)  În termeni reali.


ANEXA III

Modificări ale tabelelor pe țări din anexa B – Derogări privind tabelele care trebuie furnizate în cadrul chestionarului „SEC 95” pe țări – la Regulamentul (CE) nr. 2223/96, (SEC 95)

DEROGĂRI PRIVIND TABELELE CARE TREBUIE FURNIZATE ÎN CADRUL CHESTIONARULUI „SEC 95” PE ȚĂRI

1.   AUSTRIA

1.1.   Derogări pentru tabele

Nr. tabel

Tabel

Derogare

Până în

2

Agregate principale ale administrației centrale

Întârziere: t + 9 luni

1999

2

Agregate principale ale administrației centrale

Calcule retroactive:

 

recalculare numai anii 1988-1994

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Întârziere: t + 12 luni

1999

3

Tabele pe ramuri de activitate

Calcule retroactive:

 

recalculare doar anii 1988-1994

2005

5

Cheltuieli de consum final ale gospodăriilor pe destinații

Calcule retroactive:

 

recalculare numai anii 1988-1994

2005

11

Cheltuieli ale administrației centrale pe destinații

Calcule retroactive:

 

nu se fac calcule pentru anii 1990-1994

2005

12

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS III, A3

Prima transmitere 2002

2002

13

Conturile gospodăriilor pe regiuni, NUTS II

Prima transmitere 2005

2005

15

Tabel privind resursele la prețurile de bază, inclusiv transformarea în prețuri de achiziție, A60 × P60

Prima transmitere 2003 și numai din doi în doi ani

2003

16

Tabel de utilizare la prețurile de achiziție, A60 × P60

Prima transmitere 2003 și numai din doi în doi ani

2003

17

Tabel intrări-ieșiri simetrice la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Prima transmitere 2003

2003

18

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru producția internă la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Prima transmitere 2003

2003

19

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru importuri la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Prima transmitere 2003

2003

1.2.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

1

Agregate principale anuale și trimestriale

Date privind ocuparea forței de muncă, exprimate în ore lucrate

Prima transmitere 2005

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Consumul de capital fix pe ramuri de activitate sau sectoare

Prima transmitere 2002

2002

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Defalcarea corporațiilor pe proprietari

Prima transmitere 2005

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Defalcarea gospodăriilor private în grupuri

Prima transmitere 2005

2005

16

Tabel de utilizare la prețurile de achiziție, A60 × P60

Consum de capital fix pe ramuri de activitate

Prima transmitere 2003

2003

18

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru producția internă la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

2.   DANEMARCA

2.1.   Derogări pentru tabele

Nr. tabel

Tabel

Derogare

Până în

6

Conturi financiare pe sectoare (operațiuni)

Întârziere: t + 13 luni

2005

7

Bilanțuri pentru active și pasive financiare

Întârziere: t + 13 luni

2005

20

Clasificare încrucișată a activelor fixe pe ramuri de activitate și pe produse, A31 × Pi3, din cinci în cinci ani

Prima transmitere 2005

2005

2.2.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

3

Tabele pe ramuri de activitate

Remunerații și salarii pe ramuri de activitate

Nu se raportează

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Consumul de capital fix pe ramuri de activitate

Întârziere: t + 36 luni

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Formarea capitalului fix brut pe ramuri de activitate

Întârziere: t + 36 luni

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Modificări ale inventarelor pe ramuri de activitate

Întârziere: t + 36 luni

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare

Întârziere: t + 36 luni

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Lucrători independenți pe ramuri de activitate

Întârziere: t + 36 luni

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Angajați pe ramuri de activitate

Întârziere: t + 36 luni

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Ore lucrate pe ramuri de activitate

Întârziere: t + 36 luni

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Compensarea angajaților pe ramuri de activitate

Întârziere: t + 36 luni

2005

9

Impozite încasate pe sectoare, detaliat

Impozite generale pe vânzări sau cifra de afaceri (taxe la import)

Impozite generale pe vânzări sau cifra de afaceri (impozite pe produse)

Ambele variabile împreună

2005

9

Impozite încasate pe sectoare, detaliat

Accize (taxe la import)

Accize (impozite pe produse)

Ambele variabile împreună

2005

9

Impozite încasate pe sectoare, detaliat

Impozite pe anumite servicii (taxe la import)

Impozite pe anumite servicii (impozite pe produse)

Ambele variabile împreună

2005

17

Tabel intrări-ieșiri simetrice la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Consumul de capital fix, excedent net de exploatare

Ambele variabile împreună la P60

2005

18

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru producția internă la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

19

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru importuri la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

21

Clasificare încrucișată a contului de producție pe ramuri de activitate și pe sectoare, A60 × (S11, S12, S13, S14, S15), din cinci în cinci ani

17

Tabel intrări-ieșiri simetrice la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Formarea capitalului fix

Numai P31

2005

18

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru producția internă la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

19

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru importuri la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

17

Tabel intrări-ieșiri simetrice la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Stocul de capital fix

Nu se raportează

2005

18

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru producția internă la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

19

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru importuri la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

21

Clasificare încrucișată a contului de producție pe ramuri de activitate și pe sectoare, A60 × (S11, S12, S13, S14, S15), din cinci în cinci ani

Sectorul gospodăriilor publice

Sectorul INPDG

Ambele sectoare împreună

2005

3.   GERMANIA

3.1.   Derogări pentru tabele

Nr. tabel

Tabel

Derogare

Până în

3

Tabele pe ramuri de activitate

t + 9 luni numai A17, A31 numai la întârziere t + 21 luni

2005

5

Cheltuieli de consum final ale gospodăriilor pe destinații

Parțial, numai poziții cu o cifră

2005

9

Impozite încasate pe sectoare, detaliat

Fără poziții cu litere la sfârșitul codului

2005

10

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS II, A17

Numai NUTS I și A6

2005

12

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS III, A3

Întârziere: t + 30 luni, numai din doi în doi ani

2005

13

Conturile gospodăriilor pe regiuni, NUTS II

Întârziere: t + 30 luni, numai NUTS I

2005

15

Tabel privind resursele la prețurile de bază, inclusiv transformarea în prețuri de achiziție, A60 × P60

Numai din doi în doi ani

2005

16

Tabel de utilizare la prețurile de achiziție, A60 × P60

Numai din doi în doi ani

2005

3.2.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

3

Tabele pe ramuri de activitate

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare, modificări ale inventarelor pe ramuri de activitate

Ambele variabile împreună, nu pe ramuri de activitate

2005

6

Conturi financiare pe sectoare (operațiuni)

Sectorul administrației centrale

Numai S1311/S1312 și S1313, împreună

2005

7

Bilanțurile activelor și pasivelor financiare

10

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS II, A17

Formarea capitalului fix brut

Întârziere: t + 30 luni

2005

4.   GRECIA

4.1.   Derogări pentru tabele

Nr. tabel

Tabel

Derogare

Până în

2

Agregate principale ale administrației centrale

Întârziere: t + 9 luni

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Calcule retroactive:

 

recalculare numai pentru anii 1988-1994

2005

5

Cheltuieli de consum final ale gospodăriilor pe destinații

Calcule retroactive:

 

recalculare numai pentru anii 1988-1994

2005

6

Conturi financiare pe sectoare (operațiuni)

Prima transmitere:

 

(p.m.)

2005

6

Conturi financiare pe sectoare (operațiuni)

Întârziere:

 

(p.m.)

2005

7

Bilanțuri pentru active și pasive financiare

Prima transmitere 2005

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Calcule retroactive:

 

recalculare numai pentru anii 1988-1994

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Calcule retroactive:

 

nu se refac calculele pentru anii 1980-1989

2005

11

Cheltuieli ale administrației centrale pe destinații

Calcule retroactive:

 

recalculare numai pentru anii 1988-1994

2005

20

Clasificare încrucișată a activelor fixe pe ramuri de activitate și pe produse, A31 × Pi3, din cinci în cinci ani

Prima transmitere 2005

2005

4.2.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

3

Tabele pe ramuri de activitate

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare

Prima transmitere 2005

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Ore lucrate pe ramuri de activitate

Prima transmitere 2005

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Defalcarea corporațiilor pe proprietari

Prima transmitere 2005

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Defalcarea gospodăriilor private în grupuri

Prima transmitere 2005

2005

5.   SPANIA

5.1.   Derogări pentru tabele

Nr. tabel

Tabel

Derogare

Până în

11

Cheltuieli ale administrației centrale pe destinații

Întârziere: t + 21 luni

2005

5.2.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

1

Agregate principale, trimestriale

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare

Prima transmitere 2005

2005

1

Agregate principale, anuale

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare

Prima transmitere 2005

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Consumul de capital fix pe ramuri de activitate

Prima transmitere 2005

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare pe ramuri de activitate

Prima transmitere 2005

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Ore lucrate pe ramuri de activitate

Prima transmitere 2005

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare

Prima transmitere 2005

2005

9

Impozite încasate pe sectoare, detaliat

Defalcarea impozitelor curente pe venit, pe patrimoniu etc., taxe și impozite la import, exclusiv TVA și alte taxe pe producție în subsectoarele administrației centrale (S1312) și locale (S1313)

Întârziere: t + 21 luni

2005

16

Tabel de utilizare la prețurile de achiziție, A60 × P60

Consumul de capital fix pe ramuri de activitate (A60)

Prima transmitere 2005

2005

17

Tabel intrări-ieșiri simetrice la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Consumul de capital fix (P60)

Prima transmitere 2005

2005

18

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru producția internă la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

19

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru importuri la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

17

Tabel intrări-ieșiri simetrice la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Stocurile de active fixe (P60)

Prima transmitere 2005

2005

18

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru producția internă la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

19

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru importuri la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

6.   FRANȚA

6.1.   Derogări pentru tabele

Nr. tabel

Tabel

Derogare

Până în

10

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS II, A17

Întârziere: t + 36 luni

2005

12

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS III, A3

Întârziere: t + 36 luni

2005

13

Conturile gospodăriilor pe regiuni, NUTS II

Întârziere: t + 42 luni

2005

6.2.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

3

Tabele pe ramuri de activitate

Toate variabilele

Defalcarea pe ramuri se calculează pentru ramuri omogene

2005

10

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS II, A17

12

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS III, A3

15

Tabel privind resursele la prețurile de bază, inclusiv transformarea în prețuri de achiziție, A60 × P60

16

Tabel de utilizare la prețurile de achiziție, A60 × P60

20

Clasificare încrucișată a activelor fixe pe ramuri de activitate și pe produse, A31 × Pi3, din cinci în cinci ani

21

Clasificare încrucișată a contului de producție pe ramuri de activitate și pe sectoare, A60 × (S11, S12, S13, S14, S15), din cinci în cinci ani

22

Clasificare încrucișată a formării capitalului fix brut pe ramuri de activitate și pe produse, A31 × P6, din cinci în cinci ani

7.   IRLANDA

7.1.   Derogări pentru tabele

Nr. tabel

Tabel

Derogare

Până în

1

Agregate principale anuale și trimestriale

Prima transmitere la t + 90 zile 2004

2004

1

Agregate principale anuale și trimestriale

Prima transmitere la t + 70 zile 2008

2008

2

Agregate principale ale administrației centrale

Calcule retroactive:

 

recalculare numai pentru anii 1985-1994

2005

2'

Agregate principale ale administrației centrale

Transmitere la t + 3

2002

3

Tabele pe ramuri de activitate

Prima transmitere 2005

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Calcule retroactive:

 

nu se refac calculele pentru anii 1970-1994

2005

5

Cheltuieli de consum final ale gospodăriilor pe destinații

Calcule retroactive:

 

recalculare numai pentru anii 1985-1994

2005

6

Conturi financiare pe sectoare (operațiuni)

Prima transmitere 2005

2005

7

Bilanțuri pentru active și pasive financiare

Prima transmitere 2005

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Prima transmitere 2005

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Calcule retroactive:

 

nu se refac calculele pentru anii 1990-1994

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Calcule retroactive:

 

nu se refac calculele pentru anii 1980-1989

2005

15

Tabel privind resursele la prețurile de bază, inclusiv transformarea în prețuri de achiziție, A60 × P60

Prima transmitere 2005

2005

16

Tabel de utilizare la prețurile de achiziție, A60 × P60

Prima transmitere 2005

2005

17

Tabel intrări-ieșiri simetrice la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Prima transmitere 2005

2005

18

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru producția internă la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Prima transmitere 2005

2005

19

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru importuri la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Prima transmitere 2005

2005

20

Clasificare încrucișată a activelor fixe pe ramuri de activitate și pe produse, A31 × Pi3, din cinci în cinci ani

Prima transmitere 2005

2005

21

Clasificare încrucișată a contului de producție pe ramuri de activitate și pe sectoare, A60 × (S11, S12, S13, S14 + S15), din cinci în cinci ani

Prima transmitere 2005

2005

22

Clasificare încrucișată a formării capitalului fix brut pe ramuri de activitate și pe produse, A31 × P60, din cinci în cinci ani

Prima transmitere 2005

2005

7.2.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

1

Agregate principale, anuale și trimestriale

Cheltuieli de consum final ale INPDG

Nu se acordă

2005

2

Agregate principale ale administrației centrale

P52 + P53 + K2

Nu se acordă

2003

8.   ITALIA

8.1.   Derogări pentru tabele

Nr. tabel

Tabel

Derogare

Până în

2

Agregate principale ale administrației centrale

Calcule retroactive:

 

nu se furnizează pentru anii 1970-1994

2005

2

Agregate principale ale administrației centrale

Calcule retroactive:

 

anii 1980-1994 se furnizează în decembrie 2001

2001

2

Agregate principale ale administrației centrale

Întârziere: t + 9 luni

2005

20

Clasificare încrucișată a activelor fixe pe ramuri de activitate și pe produse, A31 × Pi3, din cinci în cinci ani

Nu se calculează

2005

22

Clasificare încrucișată a formării brute a capitalului fix pe ramuri de activitate și pe produse, A31 × P60, din cinci în cinci ani

Prima transmitere 2005

2005

8.2.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

1

Agregate principale, anuale și trimestriale

Date privind ocuparea forței de muncă în ore lucrate

Prima transmitere 2004

2004

3

Tabele pe ramuri de activitate

Consumul de capital fix pe ramuri de activitate

Defalcare A17, prima transmitere 2002

2002

3

Tabele pe ramuri de activitate

Consumul de capital fix pe ramuri de activitate

Defalcare A31, prima transmitere 2005

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare pe ramuri de activitate

Împreună cu modificările în inventare

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare pe ramuri de activitate

Împreună cu modificările în inventare

2005

9.   LUXEMBURG

9.1.   Derogări pentru tabele

Nr. tabel

Tabel

Derogare

Până în

1

Agregate principale anuale și trimestriale

Prima transmitere la t + 90 zile 2003

2003

1

Agregate principale, anuale și trimestriale

Prima transmitere la t + 70 zile 2010

2010

2

Agregate principale ale administrației centrale

Calcule retroactive:

 

recalculare numai pentru anii 1990-1994

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Calcule retroactive:

 

recalculare numai pentru anii 1980-1994

2005

6

Conturi financiare pe sectoare (operațiuni)

Prima transmitere 2005

2005

7

Bilanțuri pentru active și pasive financiare

Prima transmitere 2005

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Calcule retroactive:

 

nu se refac calculele pentru anii 1990-1994

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Calcule retroactive:

 

nu se refac calculele pentru anii 1980-1989

2005

10

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS II, A17

Nu se calculează

2005

11

Cheltuieli ale administrației centrale pe destinații

Calcule retroactive:

 

nu se refac calculele pentru anii 1990-1994

2005

12

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS III, A3

Nu se calculează

2005

13

Conturile gospodăriilor pe regiuni, NUTS II

Nu se calculează

2005

9.2.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

3

Tabele pe ramuri de activitate

Formarea capitalului fix brut pe ramuri de activitate

Întârziere: t + 36 luni

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare

Prima transmitere 2005

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

S11, S12, S14 + 45, S211, S212

Prima transmitere 2005

2005

20

Clasificare încrucișată a activelor fixe pe ramuri de activitate și pe sectoare, A60 × (S11, S12, S13, S14, S15), din cinci în cinci ani

Tabel al valorilor istorice de cost

Prima transmitere 2005

2005

10.   ȚĂRILE DE JOS

10.1.   Derogări pentru tabele

Nr. tabel

Tabel

Derogare

Până în

2

Agregate principale ale administrației centrale

Calcule retroactive:

calculele pentru anii 1986-1994 se furnizează în iulie 2001

2001

2

Agregate principale ale administrației centrale

Calcule retroactive:

 

calculele pentru anii 1970-1985 se furnizează în decembrie 2001

2001

2'

Agregate principale ale administrației centrale

Transmitere la t + 3

2003

3

Tabele pe ramuri de activitate

Calcule retroactive:

 

calculele pentru anii 1986-1994 se furnizează în iulie 2001

2001

3

Tabele pe ramuri de activitate

Calcule retroactive:

 

calculele pentru anii 1970-1985 se furnizează în decembrie 2001

2001

5

Cheltuieli de consum final ale gospodăriilor pe destinații

Calcule retroactive:

 

calculele pentru anii 1986-1994 se furnizează în iulie 2001

2001

5

Cheltuieli de consum final ale gospodăriilor pe destinații

Calcule retroactive:

calculele pentru anii 1980-1985 se furnizează în decembrie 2001

2001

7

Bilanțuri pentru active și pasive financiare

Întârziere: t + 19 luni

2003

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Calcule retroactive:

 

calculele pentru anii 1986-1994 se furnizează în iulie 2001

 

calculele pentru anii 1980-1985 se furnizează în decembrie 2001

2001

10

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS II, A17

Întârziere: t + 30 luni

2005

13

Conturile gospodăriilor pe regiuni, NUTS II

Întârziere: t + 36 luni

2005

10.2.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

10

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS II, A17

Formarea capitalului fix brut pe regiuni

Nu se calculează

2005

10

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS II, A17

Ocuparea totală a forței de muncă pe regiuni

Nu se calculează

2005

12

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS III, A3

11.   PORTUGALIA

11.1.   Derogări pentru tabele

Nr. tabel

Tabel

Derogare

Până în

2

Agregate principale ale administrației centrale

Calcule retroactive:

 

calculele făcute numai pentru anii 1977-1994 se furnizează în decembrie 2000

2005/2000

3

Tabele pe ramuri de activitate

Calcule retroactive:

 

recalculare numai pentru anii 1977-1994

2005

5

Cheltuieli de consum final ale gospodăriilor pe destinații

Întârziere: t + 12 luni

2005

5

Cheltuieli de consum final ale gospodăriilor pe destinații

Calcule retroactive:

 

nu se recalculează

2005

6

Conturi financiare pe sectoare (operațiuni)

Întârziere: t + 12 luni

2005

7

Bilanțuri pentru active și pasive financiare

Întârziere: t + 12 luni

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Calcule retroactive:

 

calculele pentru anii 1990-1994 se furnizează în decembrie 1999

1999

11

Cheltuieli ale administrației centrale pe destinații

Calcule retroactive:

 

nu se recalculează

2005

11.2.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

1

Agregate principale, anuale și trimestriale

Date privind ocuparea forței de muncă în ore lucrate

Prima transmitere 2007

2007

12.   FINLANDA

12.1.   Derogări pentru tabele

Nr. tabel

Tabel

Derogare

Până în

2

Agregate principale ale administrației centrale

Calcule retroactive:

 

recalculare numai pentru anii 1975-1994

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Calcule retroactive:

 

recalculare numai pentru anii 1975-1994

2005

12.2.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

3

Tabele pe ramuri de activitate

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare

Nu se calculează

2005

15

Tabel privind resursele la prețurile de bază, inclusiv transformarea în prețuri de achiziție, A60 × P60

Toate

Defalcarea A31 și P31 doar la prețurile curente

2005

16

Tabel de utilizare la prețurile de achiziție, A60 × P60

Toate

17

Tabel intrări-ieșiri simetrice la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Toate

18

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru producția internă la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Toate

19

Tabel intrări-ieșiri simetrice pentru importuri la prețurile de bază, P60 × P60, din cinci în cinci ani

Toate

21

Clasificare încrucișată a contului de producție pe ramuri de activitate și pe sectoare, A60 × (S11, S12, S13, S14, S15), din cinci în cinci ani

Toate

Defalcarea A31

2005

13.   SUEDIA

13.1.   Derogări pentru tabele

Nr. tabel

Tabel

Derogare

Până în

2

Agregate principale ale administrației centrale

Calcule retroactive:

 

recalculare numai pentru anii 1980-1994

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Întârziere: t + 12 luni

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Calcule retroactive:

 

recalculare numai pentru anii 1980-1994

2005

6

Conturi financiare pe sectoare (operațiuni)

Întârziere: t + 12 luni

2005

7

Bilanțuri pentru active și pasive financiare

Întârziere: t + 12 luni

2005

11

Cheltuieli ale administrației centrale pe destinații

Întârziere: t + 16 luni

2005

13.2.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

2

Agregate principale ale administrației centrale

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare

Prima transmitere 2005

2005

2

Agregate principale ale administrației centrale

Defalcarea cheltuielilor de consum final ale administrației în cheltuieli individuale și colective

Întârziere: t + 16 luni

2005

2

Agregate principale ale administrației centrale

Consum final real al gospodăriilor

Întârziere: t + 16 luni

2005

2

Agregate principale ale administrației centrale

Consum individual real

Întârziere: t + 16 luni

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare

Prima transmitere 2005

2005

3

Tabele pe ramuri de activitate

Defalcare A31

Întârziere: t + 12 luni

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare

Prima transmitere 2005

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Defalcarea cheltuielilor de consum final ale administrației în cheltuieli individuale și colective

Întârziere: t + 16 luni

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Consum final real al gospodăriilor

Întârziere: t + 16 luni

2005

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Consum individual real

Întârziere: t + 16 luni

2005

14.   REGATUL UNIT

14.1.   Derogări pentru anumite variabile/sectoare din tabele

Nr. tabel

Tabel

Variabila/Sectorul

Derogare

Până în

3

Tabele pe ramuri de activitate

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare

Se exclud operațiunile cu aur ale instituțiilor financiare și monetare ca rezerve

2005

4

Exporturi și importuri UE/țări terțe

Exporturi și importuri UE/țări terțe

Se exclud operațiunile cu aur ale instituțiilor financiare și monetare ca rezerve

2005

6

Conturi financiare pe sectoare (operațiuni)

Aur monetar și DST

Se includ operațiunile cu aur ale instituțiilor financiare și monetare ca rezerve

2005

6

Conturi financiare pe sectoare (operațiuni)

Auxiliare financiare

Se includ la corporații nefinanciare

2002

7

Bilanțuri pentru active și pasive financiare

Aur monetar și DST

Se includ operațiunile cu aur ale instituțiilor financiare și monetare ca rezerve

2005

7

Bilanțuri pentru active și pasive financiare

Auxiliare financiare

Se includ la corporații nefinanciare

2002

8

Conturi nefinanciare pe sectoare

Achiziții minus vânzări de obiecte de valoare și exporturi și importuri de bunuri și servicii

Se exclud operațiunile cu aur ale instituțiilor financiare și monetare ca rezerve

2005

10

Tabele pe ramuri de activitate și pe regiuni, NUTS II, A17

PIB

Pentru NUTS II,

numai A17

2001


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

86


32003R1799


L 264/12

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1799/2003 AL CONSILIULUI

din 13 octombrie 2003

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 60 și 301,

având în vedere Poziția comună a Consiliului 2003/495/PESC din 7 iulie 2003 privind Irakul (1), astfel cum a fost modificată prin Poziția comună 2003/735/PESC (2),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

Urmare Rezoluției 1483 (2003) a Consiliului de Securitate al ONU din 22 mai 2003, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 din 7 iulie 2003 privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak (3), care, inter alia, prevede măsuri de înghețare privind fostul guvern irakian și alte entități de stat. Aceste măsuri au intrat în vigoare la 9 iulie 2003.

(2)

O revizuire a textelor relevante a condus la concluzia că rezoluția nu impune aplicarea măsurilor de înghețare în cazul fondurilor și resurselor economice ale ministerelor și ale altor entități publice care nu se aflau în afara Irakului la data de 22 mai 2003, dar care au părăsit Irakul după această dată.

(3)

Având în vedere acest lucru, trebuie să se reconsidere interdicția privind punerea fondurilor și resurselor economice la dispoziția entităților publice din Irak, care împiedică funcționarea acestor entități și încetinește inutil reconstrucția Irakului. Prin urmare, clarificarea privind plățile încasate pentru exporturi efectuate prin băncile publice enumerate în anexa relevantă la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 devine redundantă.

(4)

Rezoluția 1483 (2003) prezintă înghețarea fondurilor și resurselor economice ca fiind un prim pas în procesul de transferare a acestor fonduri în Fondul de Dezvoltare pentru Irak. De asemenea, scutește de acest proces fondurile și resursele economice care au făcut obiectul unei măsuri sau hotărâri judiciare adoptate sau pronunțate înainte de 22 mai 2003. Prin urmare, menținerea măsurilor de înghețare nu se mai justifică, dacă fondurile și resursele economice în cauză sunt scutite în mod explicit de la cerința de a le transfera în fondul în cauză.

(5)

S-a observat că absența cerinței de înghețare nu trebuie să aducă atingere aplicabilității normelor obișnuite cu privire la recunoașterea și punerea în aplicare a hotărârilor arbitrale și străine. În plus, nu ar trebui să se acorde nici o exonerare în temeiul unei hotărâri judecătorești luate cu încălcarea Regulamentului (CE) nr. 3541/92 al Consiliului din 7 decembrie 1992 de interzicere a soluționării cererilor irakiene cu privire la contracte și tranzacții a căror executare a fost afectată de Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 661 (1990) și rezoluțiile conexe (4).

(6)

Având în vedere că aceste modificări se referă la interpretarea Rezoluției 1483 (2003), acestea trebuie să aibă efect retroactiv de la data la care Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 a intrat în vigoare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 se modifică după cum urmează:

1.

articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

(1)   Se îngheață toate fondurile și resursele economice aparținând guvernului irakian anterior sau oricăror organisme publice, corporații, inclusiv companii de drept privat la care autoritățile publice au o participare majoritară sau pe care aceste autorități le controlează, sau agenții ale guvernului în cauză, identificate de Comitetul de Sancțiuni și enumerate în anexa III, dacă acestea se aflau în afara Irakului la data de 22 mai 2003.

(2)   Se îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, sunt deținute sau se află în proprietatea următoarelor persoane, identificate de Comitetul de Sancțiuni și enumerate în anexa IV:

(a)

fostul președinte Saddam Hussein;

(b)

înalți funcționari din regimul acestuia;

(c)

membri apropiați ai familiilor acestora sau

(d)

persoane juridice, organisme sau entități deținute sau controlate direct sau indirect de persoanele menționate la literele (a), (b) și (c) sau de către orice persoană fizică sau juridică care acționează în numele sau sub îndrumarea acestora.

(3)   Nu se alocă nici un fond, direct sau indirect, unei persoane fizice sau juridice, organism sau entitate enumerate în anexa IV sau în beneficiul acestora.

(4)   Nu se alocă nici o resursă economică, direct sau indirect, unei persoane fizice sau juridice, unui organism sau unei entități enumerate în anexa IV sau în beneficiul acestora, prin care persoana respectivă, organismul sau entitatea ar putea obține fonduri, bunuri sau servicii.”;

2.

la articolul 5, alineatul (2) se elimină;

3.

articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

(1)   Prin derogare de la articolul 4, autoritățile competente din statele membre, enumerate în anexa V, pot autoriza deblocarea fondurilor sau a resurselor economice înghețate dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

fondurile sau resursele economice fac obiectul unui drept de gaj stabilit prin hotărâre judiciară, administrativă sau arbitrală stabilit înainte de 22 mai 2003 sau a unei hotărâri judiciare, administrative sau arbitrale pronunțate înainte de această dată;

(b)

fondurile sau resursele economice urmează a fi utilizate exclusiv pentru respectarea cererilor garantate de o astfel prin dreptul de gaj stabilit în urma unei hotărâri sau recunoscute ca valabile într-o astfel de hotărâre, în limitele stabilite prin actele cu putere de lege și normele administrative din domeniu, care reglementează drepturile persoanelor ce au astfel de drepturi;

(c)

respectarea acestor cereri nu reprezintă o încălcare a Regulamentului (CE) nr. 3541/92 și

(d)

recunoașterea dreptului de gaj sau a hotărârii nu contravine politicii publice a statului membru respectiv.

(2)   În toate celelalte circumstanțe, fondurile, resursele economice și beneficiile din resursele economice înghețate în temeiul articolului 4 pot fi deblocate numai pentru a fi transferate în Fondul de Dezvoltare pentru Irak deținut de Banca Centrală a Irakului, în condițiile dispuse de Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1483 (2003).”;

4.

titlul anexei V se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 9 iulie 2003.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 13 octombrie 2003.

Pentru Consiliu

Președintele

F. FRATTINI


(1)  JO L 169, 8.7.2003, p. 72.

(2)  JO L 264, 15.10.2003, p.40.

(3)  JO L 169, 8.7.2003, p. 6.

(4)  JO L 361, 10.12.1992, p. 1.


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

88


32003R2119


L 318/9

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 2119/2003 AL COMISIEI

din 2 decembrie 2003

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/96

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului din 7 iulie 2003 privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/96 (1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1799/2003 (2), în special articolul 11 litera (b),

întrucât:

(1)

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 include lista persoanelor fizice și juridice, a organismelor publice, corporațiilor, agențiilor și entităților fostului guvern irakian ale căror fonduri și resurse economice sunt înghețate în temeiul regulamentului în cauză.

(2)

La 21 noiembrie 2003, Comitetul de Sancțiuni instituit prin Rezoluția 661 (1990) a Consiliului de Securitate al ONU a hotărât să modifice lista persoanelor fizice și juridice, a organismelor publice, corporațiilor, agențiilor și entităților fostului guvern irakian ale căror fonduri și resurse economice trebuie înghețate. Prin urmare, anexa III trebuie modificată în consecință.

(3)

Pentru a se asigura că măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt eficiente, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare imediat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 se înlocuiește cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 decembrie 2003.

Pentru Comisie

Christopher PATTEN

Membru al Comisiei


(1)  JO L 169, 8.7.2003, p. 6.

(2)  JO L 264, 15.10.2003, p. 12.


ANEXĂ

„ANEXA III

Lista organismelor publice, corporațiilor și agențiilor și a persoanelor fizice și juridice, organismelor și entităților fostului guvern irakian menționate în articolul 4

1.

Central Bank of Iraq, Rashid Street, Baghdad, Irak. Informații suplimentare: fostul guvernator a fost dl Issam El Moulla HWEISH; sucursale la Mosul și la Basra.

2.

Iraq Re-insurance Company, Al Khalani Square, Baghdad, Irak.

3.

Rasheed Bank [alias (a) Al-Rashid Bank; (b) Al Rashid Bank; (c) Al-Rasheed Bank], PO Box 7177, Haifa Street, Baghdad, Irak, sau Al Masarif Street, Baghdad, Irak.

4.

Rafidain Bank (alias Al-Rafidain Bank), Rashid Street, Baghdad, Irak. Informații suplimentare: birouri de reprezentare în Irak, Regatul Unit, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Yemen, Sudan și Egipt.

5.

Iraqi Airways Company [alias (a) Iraq Airways Company; (b) Iraqi Airways; (c) Iraq Airways; (d) IAC; (e) I.A.C.].”


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

90


32003R2204


L 330/7

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 2204/2003 AL COMISIEI

din 17 decembrie 2003

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2119/2003 al Comisiei (2), în special articolul 11 litera (c),

întrucât:

(1)

Anexa V la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 enumeră autoritățile competente cărora li se atribuie funcții specifice legate de punerea în aplicare a regulamentului în cauză.

(2)

Italia, Irlanda, Portugalia și Suedia au solicitat adăugarea pe lista respectivă și a altor autorități,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa V la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2003.

Pentru Comisie

Christopher PATTEN

Membru al Comisiei


(1)  JO L 169, 8.7.2003, p. 6.

(2)  JO L 318, 15.10.2003, p. 9.


ANEXĂ

Anexa V la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 se modifică după cum urmează:

1.

Detaliile de contact de la rubrica „Irlanda” se înlocuiesc cu următorul text:

„Licensing Unit, Department of Enterprise, Trade and Employment

Block C

Earlsfort Centre

Hatch Street

Dublin 2

Ireland

Tel. (353-1) 631 25 34

Fax (353-1) 631 25 62

Central Bank and Financial Services Authority of Ireland

Financial Markets Department

PO Box 559

Dame Street

Dublin 2

Ireland

Tel. (353-1) 434 40 00

Fax (353-1) 671 65 61”.

2.

Detaliile de contact de la rubrica „Italia” se înlocuiesc cu următorul text:

„Ministero delle Attività produttive

DG per la Politica commerciale e per la gestione del regime degli scambi

Divisione IV — UOPAT

Viale Boston, 35

I-00144 Roma

Manager:

Tel. (39) 06 59 93 24 39

Fax (39) 06 59 64 75 06

Staff:

Tel. (39) 06 59 93 24 18

Fax (39) 06 591 69 58

Ministero dell'Economia e delle finanze

Dipartimento del Tesoro

Comitato di sicurezza finanziaria

Via XX Settembre, 97

I-00187 Roma

Tel. (39) 06 47 61 39 42

Fax (39) 06 47 61 30 31”.

3.

Detaliile de contact de la rubrica „Portugalia” se înlocuiesc cu următorul text:

„Ministério dos Negócios Estrangeiros

Direcção-Geral dos Assuntos Multilaterais

Direcção de Serviços das Organizações Políticas Multilaterais

Largo do Rilvas,

P-1399-030 Lisboa

E-mail: spm@sg.mne.gov.pt

Tel. (351-21) 394 67 02

Fax (351-21) 394 60 73

Direcção-Geral dos Assuntos Europeus e Relações Internacionais

Ministério das Finanças

Av. Infante D. Henrique, n.o 1C — 1.o

P-1100-278 Lisboa

Tel. (351-21) 882 33 90

Fax (351-21) 882 33 99

E-mail: mf.dgaeri@dgaeri.pt”.

4.

Detaliile de contact de la rubrica „Suedia” se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 6

Utrikesdepartementet

Rättssekretariatet för EU-frågor

S-103 39 Stockholm

Tel. (46-8) 405 10 00

Fax (46-8) 823 11 76

Articolul 7

Rikspolisstyrelsen (RPS)

Box 12256

S-102 26 Stockholm

Tel. (46-8) 401 90 00

Fax (46-8) 401 99 00

Articolul 8

Finansinspektionen

Box 6750

S-113 85 Stockholm

Tel. (46-8) 787 80 00

Fax (46-8) 24 13 35”.


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

93


32004R0501


L 081/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 501/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 10 martie 2004

privind conturile financiare trimestriale pentru administrația publică

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 285,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 251 din tratat (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind sistemul european al conturilor naționale și regionale din Comunitate (3) conține cadrul de referință pentru standardele, definițiile, clasificările și normele contabile comune pentru întocmirea conturilor statelor membre pentru cerințele statistice ale Comunității, în vederea obținerii unor rezultate compatibile între statele membre.

(2)

Raportul Comitetului monetar privind cerințele de informare, aprobate de Consiliul Ecofin din 18 ianuarie 1999, a subliniat că, pentru buna funcționare a Uniunii economice și monetare și a pieței unice, o supraveghere și o coordonare eficiente ale politicilor economice sunt de importanță majoră și că, în acest scop, este necesar un sistem de informații statistice cuprinzător care să ofere factorilor de decizie datele necesare pe care să își întemeieze deciziile. De asemenea, raportul a precizat că o prioritate deosebită trebuie acordată statisticilor pe termen scurt privind finanțele publice ale statelor membre, în special ale celor care participă la Uniunea economică și monetară și că obiectivul este compilarea conturilor financiare trimestriale ale administrației publice pe baza unei abordări pe etape.

(3)

Datele naționale trimestriale privind conturile financiare (operațiuni și bilanțuri) pentru sectorul administrației publice constituie o parte semnificativă a tuturor operațiunilor financiare și a bilanțurilor financiare din zona euro și furnizează informații importante în sprijinul aplicării politicii monetare. În această privință și pentru nevoi proprii, Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene adoptă regulamente și linii directoare pentru salvgardarea și transmiterea datelor infra-anuale privind statisticile financiare și conturile financiare naționale către Banca Centrală Europeană.

(4)

Informațiile din sectorul de contrapartidă privind operațiunile și bilanțurile financiare ale administrației publice sunt necesare pentru a permite o analiză exhaustivă a finanțărilor și a investițiilor financiare ale administrației publice pe sector de contrapartidă și pe instrumente.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 264/2000 al Comisiei din 3 februarie 2000 privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2223/96 al Consiliului în ceea ce privește statisticile pe termen scurt privind finanțele publice (4) și Regulamentul (CE) nr. 1221/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 iunie 2002 privind conturile nefinanciare trimestriale pentru administrația publică (5) specifică datele nefinanciare trimestriale pentru administrația publică ce trebuie transmise Comisiei (Eurostat) de către statele membre.

(6)

Articolele 2 și 3 din Regulamentul (CE) nr. 2223/96 stabilesc condițiile în care Comisia poate adopta modificări ale metodologiei Sistemului European de Conturi în vederea clarificării și îmbunătățirii conținutului acestuia. Compilarea conturilor financiare trimestriale ale administrației publice va necesita resurse suplimentare din partea statelor membre și, prin urmare, aceasta nu poate face obiectul unei decizii a Comisiei, ci trebuie, mai degrabă, să fie adoptată de un regulament specific al Parlamentului European și al Consiliului.

(7)

Comitetul pentru programul statistic (CPS) instituit prin Decizia 89/382/CEE, Euratom (6) a Consiliului și Comitetul pentru statistici monetare, financiare și referitoare la balanța de plăți (CMFB) instituit prin Decizia 91/115/CEE (7) a Consiliului s-au declarat în favoarea proiectului prezentului regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectiv

Obiectivul prezentului regulament este să enumere și să definească principalele caracteristici ale diverselor categorii de operațiuni financiare sau de active și pasive financiare prevăzute în Sistemul European de Conturi (SEC 95) pentru sectorul administrației publice și pentru fiecare subsector din administrația publică, ce trebuie transmise trimestrial Comisiei (Eurostat), conform unei abordări pe etape.

Articolul 2

Compilarea datelor trimestriale: surse și metode

(1)   În vederea realizării unor statistici de bună calitate, datele trimestriale pentru operațiunile financiare și pentru activele și pasivele financiare se bazează în cea mai mare parte pe informații disponibile direct de la administrația publică. Cu toate acestea, datele trimestriale privind acțiunile necotate (AF.512) și alte participări (AF.513), în conformitate cu definiția și codul din SEC 95, deținute de unitățile administrației publice, pot fi estimate prin interpolarea și extrapolarea informațiilor privind datele anuale respective.

(2)   Compilarea datelor trimestriale pentru operațiunile financiare sau pentru activele și pasivele financiare respectă normele SEC 95, în special în ceea ce privește clasificarea pe sectoare a unităților instituționale, normele de consolidare, clasificarea operațiunilor financiare și a activelor și pasivelor financiare, momentul înregistrării și normele de evaluare.

(3)   Datele trimestriale și datele anuale corespondente transmise Comisiei în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2223/96 trebuie să fie coerente.

(4)   Datele financiare privind activele și pasivele financiare sunt soldurile activelor și pasivelor financiare la sfârșitul fiecărui trimestru.

Articolul 3

Transmiterea datelor trimestriale privind operațiunile financiare, activele și pasivele financiare

(1)   Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) date trimestriale privind operațiunile financiare (F.) și privind activele și pasivele financiare (AF.) pentru următoarele instrumente, conform definiției și codificării din SEC 95:

(a)

aur monetar și drepturi speciale de tragere (DST) (F.1 și AF.1);

(b)

numerar și depozite (F.2 și AF.2);

(c)

titluri de valoare pe termen scurt, altele decât acțiunile, exclusiv instrumente financiare derivate (F.331 și AF.331);

(d)

titluri de valoare pe termen lung, altele decât acțiunile, exclusiv instrumente financiare derivate (F.332 și AF.332);

(e)

instrumente financiare derivate (F.34 și AF.34);

(f)

împrumuturi pe termen scurt (F.41 și AF.41);

(g)

împrumuturi pe termen lung (F.42 și AF.42);

(h)

acțiuni și alte titluri de participare (F.5 și AF.5);

(i)

capitalul net al gospodăriilor în provizioanele asigurărilor de viață și în provizioanele fondurilor de pensii (F.61 și AF.61);

(j)

plăți anticipate pentru prime de asigurare și rezerve pentru cereri de despăgubire exigibile (F.62 și AF.62);

(k)

alte conturi de încasat/de plătit (F.7 și AF.7).

(2)   Statele membre transmit de asemenea Comisiei (Eurostat) date trimestriale privind subsectorul administrației publice centrale (S.1311) conform definiției prevăzute la articolul 4, după cum urmează:

(a)

acțiuni cotate (F.511 și AF.511), pentru operațiunile cu active financiare și activele financiare;

(b)

numerar (F.21 și AF.21), pentru operațiunile cu pasive și pasivele.

Articolul 4

Acoperirea sectoarelor și subsectoarelor administrației publice

Statele membre transmit datele trimestriale pentru sectorul administrației publice și subsectoarele acesteia conform definiției și codificării din SEC 95, ca administrație publică (S.13), cuprinzând:

administrația publică centrală (S.1311);

administrația publică de stat (S.1312);

administrația locală (S.1313);

fondurile de asigurări sociale (S.1314).

Articolul 5

Natura datelor trimestriale care trebuie transmise

(1)   Datele trimestriale menționate la articolul 3 se transmit în formă consolidată pentru subsectoarele administrației publice, conform prevederilor din articolul 4.

(2)   Datele trimestriale menționate la articolul 3 se transmit atât în formă consolidată, cât și în formă neconsolidată pentru sectorul administrației publice (S.13), conform dispozițiilor articolului 4.

(3)   Datele trimestriale cu defalcare pe sectoarele de contrapartidă se transmit pentru subsectoarele administrației publice centrale (S.1311) și pentru fondurile de asigurări sociale (S.1314), conform dispozițiilor articolului 4 și descrierii din anexa la prezentul regulament.

Articolul 6

Calendarul de transmitere a datelor trimestriale

(1)   Datele trimestriale menționate la articolele 3, 4 și 5 se transmit Comisiei (Eurostat) în termen de cel mult trei luni de la finele trimestrului la care se referă datele.

(2)   Revizuirea datelor trimestriale pentru trimestrele precedente se transmite în același timp.

(3)   Prima transmitere a datelor trimestriale menționate la articolul 3, cu excepția celorlalte conturi de încasat/de plătit (F.7 și AF.7), articolul 4 și articolul 5 se face după următorul grafic:

(a)

pentru subsectorul administrației publice centrale (S.1311) și pentru subsectorul fondurilor de asigurări sociale (S.1314), până la 30 iunie 2004; Comisia poate acorda o derogare, de cel mult 18 luni, pentru data la care începe transmiterea datelor cu defalcare pe sectoare de contrapartidă și a unor date privind operațiunile financiare și activele și pasivele financiare, în măsura în care sistemele statistice naționale necesită adaptări majore;

(b)

pentru subsectoarele administrației de stat (S.1312) și ale administrației locale (S.1313):

(i)

până la 30 iunie 2004, pentru operațiunile cu pasive și pentru pasive conform dispozițiilor articolului 3 alineatul (1); Comisia poate acorda o derogare, de cel mult 18 luni, pentru data la care începe transmiterea datelor în cauză, în măsura în care sistemele statistice naționale necesită adaptări majore;

(ii)

până la 30 iunie 2005, pentru operațiunile cu active financiare și pentru active conform dispozițiilor articolului 3 alineatul (1); Comisia poate acorda o derogare, de cel mult șase luni, pentru data la care începe transmiterea datelor în cauză, în măsura în care sistemele statistice naționale necesită adaptări majore;

(c)

pentru sectorul administrației publice (S.13), până la 30 iunie 2005, Comisia poate acorda o derogare de maximum șase luni pentru data la care începe transmiterea datelor în cauză, în măsura în care sistemele statistice naționale necesită adaptări majore.

(4)   Prima transmitere către Comisie (Eurostat) a datelor trimestriale privind alte conturi de plătit/de încasat (F.7 și AF.7) și pentru sectorul administrației publice (S.13) și subsectoarele sale, conform dispozițiilor articolului 4, are loc până la 30 iunie 2005. Comisia poate acorda o derogare de maximum șase luni pentru data la care începe transmiterea datelor în cauză, în măsura în care sistemele statistice naționale necesită adaptări majore.

Articolul 7

Dispoziții privind datele retroactive

(1)   Datele trimestriale menționate la articolul 6 cuprind date retroactive privind operațiunile financiare din primul trimestru al anului 1999 și bilanțurile financiare din cel de-al patrulea trimestru al anului 1998, conform calendarului menționat la articolul 6 alineatele (3) și (4) pentru prima transmitere a datelor.

(2)   Dacă este necesar, datele retroactive pot fi bazate pe „cele mai bune estimări”, respectând, în special, dispozițiile articolului 2 alineatele (2) și (3).

Articolul 8

Punere în aplicare

(1)   Statele membre furnizează Comisiei (Eurostat) o descriere a surselor și metodelor utilizate pentru compilarea datelor trimestriale menționate la articolul 3 (descrierea inițială), atunci când încep să transmită datele trimestriale în conformitate cu graficul menționat la articolul 6 alineatele (3) și (4).

(2)   Statele membre informează Comisia (Eurostat) cu privire la orice modificări ale acestei descrieri inițiale atunci când comunică datele revizuite.

(3)   Comisia (Eurostat) informează constant Comitetul pentru programul statistic (CPS) și Comitetul pentru statistici monetare, financiare și privind balanța de plăți (CMFB) cu privire la sursele și metodele utilizate de fiecare stat membru.

Articolul 9

Raportare

Pe baza datelor transmise în conformitate cu articolele 3, 4 și 5 și după consultarea CPS și a CMFB, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la 31 decembrie 2005 cel târziu, un raport conținând o evaluare a fiabilității datelor trimestriale transmise de statele membre.

Articolul 10

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasburg, 10 martie 2004.

Pentru Parlamentul European

Președintele

P. COX

Pentru Consiliu

Președintele

D. ROCHE


(1)  JO C 165, 16.7.2003, p. 6.

(2)  Avizul Parlamentului European din 21 octombrie 2003 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial), Poziția comună a Consiliului din 22 decembrie 2003 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Poziția Parlamentului European din 10 februarie 2004 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(3)  JO L 310, 30.11.1996, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1267/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 180, 18.7.2003, p. 1).

(4)  JO L 29, 4.2.2000, p. 4.

(5)  JO L 179, 9.7.2002, p. 1.

(6)  JO L 181, 28.6.1989, p. 47.

(7)  JO L 59, 6.3.1991, p. 19, astfel cum a fost modificată prin Decizia 96/174/CE (JO L 51, 1.3.1996, p. 48).


ANEXĂ

DEFALCARE PE SECTOARE DE CONTRAPARTIDĂ  (1)

Operațiuni financiare și bilanțuri financiare ale administrației publice centrale (S.1311) și ale fondurilor de asigurări sociale (2) (S.1314)

Image


(1)  Rubricile încadrate indică cerințele de raportare.

(2)  Codurile, preluate din SEC 95, indică: S: sectoare/subsectoare, F: operațiuni financiare, AF: posturi din bilanțul financiar.


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

98


32004R0924


L 163/100

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 924/2004 AL COMISIEI

din 29 aprilie 2004

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului din 7 iulie 2003 privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/96 (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2204/2003 al Consiliului (2), în special articolul 11 litera (b),

întrucât:

(1)

Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 enumeră persoanele fizice și juridice, organismele și instituțiile asociate cu regimul fostului președinte Saddam Hussein în legătură cu care se dispune, în temeiul respectivului regulament, blocarea fondurilor și a resurselor economice.

(2)

La 7 aprilie 2004, Comitetul pentru sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a decis modificarea listei conținând detaliile legate de Saddam Hussein și de alți oficiali importanți ai fostului regim irakian, de membrii familiilor lor și de entitățile deținute sau controlate de aceștia sau de persoane acționând în numele sau la ordinele lor, cărora trebuie să li se aplice blocarea fondurilor și a resurselor economice. Prin urmare, anexa IV trebuie modificată în consecință.

(3)

Pentru a se garanta că măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt eficiente, prezentul regulament trebuie să intre de îndată în vigoare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 aprilie 2004.

Pentru Comisie

Christopher PATTEN

Membru al Comisiei


(1)  JO L 169, 8.7.2003, p. 6.

(2)  JO L 330, 18.12.2003, p. 7.


ANEXĂ

Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 se modifică după cum urmează:

Se adaugă următoarele persoane fizice:

1.

Sajida Khayrallah Tilfah. Data nașterii: 1937. Locul nașterii: Al-Awja, lângă Tikrit, Irak. Naționalitate: irakiană. Alte informații: soția recunoscută în mod oficial a lui Saddam Hussein și mama a cinci dintre copiii acestuia, inclusiv Qusay Saddam Hussein și Uday Saddam Hussein.

2.

Raghad Saddam Hussein Al-Tikriti. Data nașterii: 1967. Locul nașterii: Irak. Naționalitate: irakiană. Adresa: Amman, Iordania. Alte informații: fiica lui Sajida Khayrallah Tilfah și a lui Saddam Hussein.

3.

Rana Saddam Hussein Al-Tikriti. Data nașterii: 1969. Locul nașterii: Irak. Naționalitate: irakiană. Adresa: Amman, Iordania. Alte informații: fiica lui Sajida Khayrallah Tilfah și a lui Saddam Hussein.

4.

Hala Saddam Hussein Al-Tikriti. Data nașterii: 1972. Locul nașterii: Irak. Naționalitate: irakiană. Alte informații: fiica lui Sajida Khayrallah Tilfah și a lui Saddam Hussein.

5.

Samira Shahbandar (alias Chadian). Data nașterii: 1946. Locul nașterii: Bagdad, Irak. Naționalitate: irakiană. Alte informații: a doua soție a lui Saddam Hussein și mama celui de-al treilea fiu al acestuia.

6.

Ali Saddam Hussein Al-Tikriti (alias Hassan). Data nașterii: 1980 sau 1983. Locul nașterii: Irak. Naționalitate: irakiană. Alte informații: fiul lui Samira Shahbandar și al lui Saddam Hussein.

7.

Mohammad Barzan Ibrahim Hasan Al-Tikriti. Data nașterii: 2 noiembrie 1972. Naționalitate: irakiană. Adresa: Geneva, Elveția. Alte informații: fiul lui Barzan Ibrahim Hasan Al-Tikriti.

8.

Saja Barzan Ibrahim Hasan Al-Tikriti. Data nașterii: 1 ianuarie 1978. Naționalitate: irakiană. Adresa: Geneva, Elveția. Fiica lui Barzan Ibrahim Hasan Al-Tikriti.

9.

Ali Barzan Ibrahim Hasan Al-Tikriti. Data nașterii: 18 aprilie 1981. Naționalitate: irakiană. Adresa: Geneva, Elveția. Alte informații: fiul lui Barzan Ibrahim Hasan Al-Tikriti.

10.

Noor Barzan Ibrahim Hasan Al-Tikriti. Data nașterii: 2 noiembrie 1983. Naționalitate: irakiană. Adresa: Geneva, Elveția. Alte informații: copil al lui Barzan Ibrahim Hasan Al-Tikriti.

11.

Khawla Barzan Ibrahim Hasan Al-Tikriti. Data nașterii: 3 decembrie 1986. Naționalitate: irakiană. Adresa: Geneva, Elveția. Alte informații: fiica lui Barzan Ibrahim Hasan Al-Tikriti.

12.

Thoraya Barzan Ibrahim Hasan Al-Tikriti. Data nașterii: 19 decembrie 1980 sau 19 ianuarie 1980. Naționalitate: irakiană. Adresa: Irak. Alte informații: fiica lui Barzan Ibrahim Hasan Al-Tikriti.

13.

Jawhar Majid Al-Duri. Data nașterii: circa 1942, Al-Dur, Irak. Naționalitate: irakiană. Adresa: Irak. Alte informații: soția lui Izzat Ibrahim Al-Duri.

14.

Sundus Abd Al-Ghafur. Data nașterii: circa 1967, Kirkuk, Irak. Naționalitate: irakiană. Adresa: Irak. Alte informații: soția lui Izzat Ibrahim Al-Duri.

15.

Nidal Al-Rabi'i. Data nașterii: circa 1965. Locul nașterii: Al-Dur, Irak. Naționalitate: irakiană. Adresa: Irak. Alte informații: soția lui Izzat Ibrahim Al-Duri.

16.

Intissar Al-Ubaydi. Data nașterii: circa 1974. Naționalitate: irakiană. Adresa: Irak. Alte informații: soția lui Izzat Ibrahim Al-Duri.


10/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

100


32004R0979


L 180/9

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 979/2004 AL COMISIEI

din 14 mai 2004

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul nr. 1210/2003 al Consiliului din 7 iulie 2003 privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/96 (1), în special articolul 11 litera (b),

întrucât:

(1)

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 enumeră persoanele fizice și juridice, organismele publice, societățile, instituțiile publice și entitățile care au făcut parte din fosta administrație a Irakului și care fac obiectul înghețării fondurilor și resurselor economice în temeiul regulamentului în cauză.

(2)

La 26 aprilie 2004, Comitetul pentru sancțiuni al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite a decis modificarea listei de persoane fizice și juridice, organisme publice, societăți, instituții publice și entități care au făcut parte din fosta administrație a Irakului și care trebuie să facă obiectul înghețării fondurilor și resurselor economice. Prin urmare, este necesară modificarea în consecință a anexei III.

(3)

Pentru a garanta eficacitatea măsurilor prevăzute de prezentul regulament, acesta trebuie să intre imediat în vigoare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 mai 2004.

Pentru Comisie

Christopher PATTEN

Membru al Comisiei


(1)  JO L 169, 8.7.2003, p. 6. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 924/2004 al Comisiei (JO L 163, 30.4.2004, p. 100).


ANEXĂ

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 se modifică după cum urmează:

1.

Se adaugă următoarele organisme publice, corporații, agenții, persoane juridice, organisme și entități:

1.

AGRICULTURAL NATIONAL ESTABLISHMENT IN ABU-GREIB. Adresă: Baghdad International Airport, General Street, Baghdad, Iraq.

2.

AL-ARABI TRADING COMPANY. Adrese: (a) Hai Babil, Lane 11, District 929, Baghdad, Iraq;(b) Hai Al-Wahda, Lane 15, Area 902, Office 10, Baghdad, Iraq, (c) P.O. Box 2337, Alwiyah, Baghdad, Iraq.

3.

AL-BASHAIR TRADING COMPANY, LTD [alias AL-BASHAER TRADING COMPANY, LTD, (b) AL-BASHIR TRADING COMPANY, LTD, (c) AL-BASHA'IR TRADING COMPANY, LTD, (d) AL-BASHAAIR TRADING COMPANY, L TD, (e) AL-BUSHAIR TRADING COMPANY, LTD]. Adresă: Sadoon St, Al-Ani Building, first floor, Baghdad, Iraq.

4.

AL HASSAKA SPINNING PROJECT. Adresă: P.O. Box 46, Al Hassaka Al Azizeh, Iraq.

5.

AL-HILAL INDUSTRIAL COMPANY. Adresă: P.O. Box 2147, Alwiya, Al-Za'Faraniya, Baghdad, Iraq.

6.

AL-HUDA STATE COMPANY FOR RELIGIOUS TOURISM [alias (a) AL-HUDA FOR RELIGIOUS TOURISM COMPANY, (b) AL-HODA STATE COMPANY FOR RELIGIOUS TOURISM, (c) AL-HODA FOR RELIGIOUS TOURISM COMPANY]. Adresă: Iraq.

7.

AL WASEL AND BABEL GENERAL TRADING LLC. Adrese: (a) Ibrahim Saeed Lootah Building, Al Ramool Street, P.O. Box 10631, Dubai, United Arab Emirates; (b) 638, Rashidiya, Dubai, United Arab Emirates; (c) Lootah Building, Airport Road, near Aviation Club, Rashidya, Dubai, United Arab Emirates; (d) Villa in the Harasiyah area, Baghdad, Iraq.

8.

AMANAT AL-ASIMA. Adresă: P.O. Box 11151, Masarif, near Baghdad Muhafadha, Al-Kishia, Baghdad, Iraq.

9.

ANIMAL HEALTH DEPARTMENT. Adresă: P.O. Box 22055, Al-Shaikh Omar Street, Baghad, Iraq.

10.

ARAB IRAQI COMPANY FOR LIVESTOCK DEVELOPMENT. Adresă: P.O. Box 29041, Baghdad, Iraq.

11.

ARAB WOOD MANUFACTURING COMPANY. Adresă: P.O. Box 293, Ninevah, Ninevah, Iraq.

12.

ATH THAWRA HOUSE FOR PRESS AND PUBLISHING. Adresă: P.O. Box 2009, Uqba Bin Nafia Square, Baghdad, Iraq.

13.

AUTOMOBILE STATE ENTERPRISE. Adresă: Near Andulus Square, off Nidal Street, P.O. Box 3270, Baghdad, Iraq.

14.

AVIATRANS ANSTALT (alias AVIATRANS ESTABLISHMENT). Adresă: Ruggell, Liechtenstein.

15.

BABYLON PROJECT. Adresă: Hashmiya District, Babylon, Iraq.

16.

BAGHDAD MUNICIPALITY. Adresă: Khulafa Street, Khulafa Square, Baghdad, Iraq.

17.

BAGHDAD STOCK EXCHANGE. Adresă: The White Palace, Al Nidhal Street, P.O. Box 5157, Baghdad, Iraq.

18.

CENTRAL PETROLEUM ENTERPRISE. Adresă: P.O. Box 5271, Khulafa Street, Khuilani Square, Baghdad, Iraq.

19.

CHEMICAL, PETROCHEMICAL, MECHANICAL AND METALURICAL TRAINING CENTRE. Adresă: P.O. Box 274, Ashar, Basrah, Iraq.

20.

DIRECTORATE GENERAL OF BAGHDAD ELECTRICITY DISTRIBUTION. Adresă: P.O. Box 24042, Al-Jumhuriya Street, Building 66, Baghdad, Iraq.

21.

DIRECTORATE GENERAL OF CONTRACTS AND PURCHASING. Adresă: P.O. Box 552, Baghdad, Iraq.

22.

DIRECTORATE GENERAL OF GENERATION AND TRANSMISSION OF ELECTRICITY. Adresă: P.O. Box 1058, Al-Masbah, Building 4/356, Baghdad, Iraq.

23.

DIRECTORATE GENERAL OF GEOLOGICAL SURVEY AND MINERAL INVESTIGATION. Adresă: P.O. Box 986, Alwiya, Al Sadoon Park Area, Baghdad, Iraq.

24.

DIRECTORATE GENERAL OF GOVERNORATE ELECTRICITY DISTRIBUTION. Adresă: P.O. Box 20107, New Baghdad Aqaba Bin Nafii Square, Baghdad, Iraq.

25.

DIRECTORATE GENERAL OF MEDICAL SUPPLIES (alias DIRECTORATE GENERAL OF MEDICAL APPLIANCES). Adrese: (a) P.O. Box 17041, Baghdad, Iraq; (b) P.O. Box 17014, Al-Hurriya, Baghdad, Iraq.

26.

DIRECTORATE GENERAL OF MINOR PROJECTS AND RURAL ELECTRIFICATION. Adresă: P.O. Box 788, Al-Karradah Al-Sharkiya, Arasat Al-Hindiya no. 81, Building No. 137/327, Baghdad, Iraq.

27.

DIRECTORATE OF TRAINING CENTRE FOR IRON AND STEEL. Adresă: P.O. Box 421, Basrah Khor Al-Zubair, Basrah, Iraq.

28.

DIRECTORATE OF TRANSFORMERS PROJECT. Adresă: P.O. Box 21, Baquba, Diala, Iraq.

29.

DIWANIYA STATE COTTON TEXTILE COMPANY (alias DIWANIYA COTTON STATE COMPANY). Adrese: (a) P.O. Box 79, Diwaniya, Qadisiya, Iraq; (b) P.O. Box 15, Diwaniya, Iraq.

30.

ELECTRONIC INDUSTRIAL COMPANY. Adresă: P.O. Box 11359, Za'afaraniya, Baghdad, Iraq.

31.

FACTORY OF MANUFACTURING SPARE PARTS FOR AGRICULTURAL MACHINERY. Adresă: Karh – Otaefia, near Steel Bridge, Baghdad, Iraq.

32.

FINE TEXTILE STATE COMPANY. Adresă: P.O. Box 2, Hilla, Iraq.

33.

GENERAL AGRICULTURAL ESTABLISHMENT IN DALMAG. Adresă: Ahrar, Kut, Iraq.

34.

GENERAL AGRICULTURAL ORGANISATION IN KHALIS. Adresă: P.O. Box 564, Al-Khalis, Diala Muhafadha, Al-Khalis, Iraq.

35.

GENERAL ESTABLISHMENT FOR AGRICULTURAL ORGANISATIONS. Adresă: P.O. Box 21015, Battawin, Baghdad, Iraq.

36.

GENERAL ESTABLISHMENT FOR BAKERIES AND OVENS (alias GENERAL ESTABLISHMENT OF BAKERIES AND OVENS). Adrese: (a) Al Nidhal Street, near Saddoun Park, P.O. Box 109, Baghdad, Iraq; (b) Milla, Iraq; (c) Basrah, Iraq; (d) Kerbala, Iraq; (e) Diwaniya, Iraq; (f) Najaf, Iraq; (g) Mosul, Iraq; (h) Arbil, Iraq; (i) Kirkuk, Iraq; (j) Nasiriya, Iraq; (j) Samawa, Iraq; (k) Baquba, Iraq; (m) Amara, Iraq; (n) Sulaimaniya, Iraq; (o) Dohuk, Iraq.

37.