03/Volumul 068

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

1

/

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

01

Probleme generale, financiare și instituționale

02

Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor

03

Agricultură

04

Pescuit

05

Libera circulație a lucrătorilor și politica socială

06

Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii

07

Politica în domeniul transporturilor

08

Politica în domeniul concurenței

09

Impozitare

10

Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor

11

Relații externe

12

Energie

13

Politica industrială și piața internă

14

Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale

15

Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății

16

Știință, informare și cultură

17

Legislația privind întreprinderile

18

Politica externă și de securitate comună

19

Spațiul de libertate, securitate și justiție

20

Europa cetățenilor

(i)

numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă.

În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare;

(ii)

numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor.

—

Legislație („L”),

—

Comunicări și informări („C”).

03/Volumul 68

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

3

L 338/27

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește norme specifice de igienă care se aplică produselor alimentare de origine animală. Este necesar să se stabilească măsuri de aplicare pentru carne, moluște bivalve vii, produse de pescuit, lapte, ouă, pulpe de broască și melci de mare, precum și pentru produsele rezultate din prelucrarea acestora.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 854/2004 stabilește norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman. Este necesar să se precizeze anumite norme și să se definească alte cerințe.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 stabilește, la nivel comunitar, un cadru armonizat de norme generale pentru organizarea de controale oficiale. Este necesar să se precizeze anumite norme și să se definească alte cerințe.

(4)

Decizia 20XX/2005/CE a Comisiei (5) abrogă anumite decizii de aplicare a măsurilor prevăzute de directivele abrogate prin Directiva 2004/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 de abrogare a unor directive privind igiena alimentară și normele sanitare referitoare la producția și comercializarea anumitor produse de origine animală destinate consumului uman și de modificare a Directivelor 89/662/CEE și 92/118/CEE ale Consiliului, precum și a Deciziei 95/408/CE a Consiliului (6). Prin urmare, anumite părți ale deciziilor în cauză trebuie menținute în prezentul regulament.

(5)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 852/2004, operatorii din sectorul alimentar trebuie să țină registre și să le păstreze și să pună informațiile pertinente care figurează în aceste registre la dispoziția autorității competente și a operatorilor din sectorul alimentar destinatari, în cazul în care aceștia solicită acest lucru.

(6)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 853/2004, operatorii de abatoare trebuie, de asemenea, să solicite, să primească și să verifice informațiile despre lanțul alimentar și să intervină în consecință pentru toate animalele, altele decât vânatul sălbatic, care sunt trimise sau care sunt destinate să fie trimisela abator. De asemenea, acestea au obligația de a se asigura că informațiile privind lanțul alimentar includ toate elementele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

(7)

Informațiile privind lanțul alimentar ajută operatorii de abatoare să organizeze operațiunile de abatorizare și contribuie la determinarea de către medicul veterinar oficial a procedurilor de inspecție cerute. Este necesar ca aceste informații să fie analizate de către medicul veterinar oficial și utilizate ca parte integrantă a procedurilor de inspecție.

(8)

Sistemele de informație existente ar trebui să fie utilizate în măsura în care este posibil și adaptate astfel încât să îndeplinească cerințele privind informațiile despre lanțul alimentar stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 854/2004.

(9)

Pentru a îmbunătăți gestionarea animalelor la nivelul exploatațiilor și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 854/2004, medicul veterinar oficial trebuie să înregistreze orice stare patologică sau boală detectată la abator la un animal sau un efectiv și care poate să afecteze sănătatea publică sau animală sau să prejudicieze bunăstarea animalelor și, după caz, să informeze operatorul din sectorul alimentar responsabil de exploatația de origine și medicul veterinar care se ocupă de animalele din respectiva unitate sau oricare autoritate competentă în cauză.

(10)

Regulamentele (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 stabilesc cerințele aplicabile detectării paraziților în cursul manipulării produselor pescărești la sol și la bordul navelor. Operatorilor din sectorul alimentar le revine obligația de a efectua controalele solicitate în toate etapele producției de produse pescărești, în conformitate cu dispozițiile anexei III secțiunea VIII capitolul V litera D din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, pentru ca produsele pescărești infestate în mod evident de paraziți să nu fie introduse pe piață în vederea consumului uman. Adoptarea unor norme detaliate privind controalele vizuale implică determinarea conceptelor de paraziți vizibili și control vizual, precum și a tipului și frecvenței acestor controale.

(11)

Controalele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 pentru a evita introducerea pe piață a produselor pescărești improprii consumului uman pot implica anumite controale chimice, printre care controlul azotului bazic volatil total (ABVT). Este necesar să se stabilească conținuturi-limită de ABVT pentru anumite categorii de specii, precum și metodele de analiză care trebuie utilizate. Metodele de analiză recunoscute în mod științific pentru controlul ABVT trebuie să fie utilizate în continuare în mod sistematic, dar este necesar să se elaboreze o metodă de referință utilizabilă în caz de îndoială în ceea ce privește rezultatele sau în caz de litigiu.

(12)

Limitele pentru toxinele paralizante (Paralytic Shellfish Poison – PSP), toxinele amneziante (Amnesic Shellfish Poison – ASP) și toxinele lipofile sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Dozarea biologică constituie metoda de referință pentru a detecta anumite toxine și a preveni recolta de crustacee toxice. Limitele maxime și metodele de analiză trebuie să fie armonizate și aplicate de către statele membre pentru a proteja sănătatea umană. În afară de metodele de analiză biologice, alte metode de detectare, precum metodele chimice și testele in vitro, trebuie autorizate în cazul în care s-a demonstrat că metodele selectate sunt cel puțin la fel de eficiente ca și metodele biologice și că aplicarea acestora asigură un grad echivalent de protejare a sănătății publice. Limitele maxime propuse pentru toxinele lipofile au la bază date provizorii și ar trebui reexaminate atunci când vor fi disponibile noi date științifice. Dată fiind absența materialului de referință, utilizarea exclusivă a testelor nebiologice nu ar permite, în prezent, în ceea ce privește totalitatea toxinelor specificate, asigurarea unui nivel de protecție a sănătății publice echivalent celui pe care îl oferă testele biologice. Este necesar să se ia măsurile necesare pentru înlocuirea testelor biologice în cel mai scurt timp.

(13)

Este necesar să se facă distincție între carnea separată mecanic (CSM), prin intermediul tehnicilor care nu afectează structura oaselor utilizate pentru producerea ei, și CSM produsă prin intermediul tehnicilor care afectează structura oaselor.

(14)

În primul caz, utilizarea CSM produsă în condiții specifice și având o compoziție precisă trebuie să fie autorizată în preparatele din carne care nu sunt destinate consumului înainte de a fi supuse unui tratament termic. Aceste condiții fac referire în special la conținutul de calciu al CSM, care va trebui precizat în conformitate cu articolul 11 punctul 2 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Conținutul maxim de calciu autorizat de regulamentul menționat anterior va putea fi adoptat de îndată ce vor fi disponibile informații detaliate privind variațiile observate în funcție de tipul de materie primă utilizată.

(15)

Articolul 31 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede că statele membre dețin o listă actualizată a unităților autorizate. Este necesar să se elaboreze un cadru comun pentru prezentarea informațiilor pertinente celorlalte state membre și publicului.

(16)

Dispozițiile anexei III secțiunea XI din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilesc cerințele aplicabile preparării pulpelor de broască și melcilor de mare destinați consumului uman. De asemenea, este necesar să se stabilească cerințe specifice, de exemplu modele de certificate de sănătate animală, pentru importul din țări terțe de pulpe de broaște și de melci de mare destinați consumului uman.

(17)

Secțiunile XIV și XV din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilesc normele aplicabile producției și introducerii pe piață a gelatinei și colagenului destinate consumului uman. De asemenea, este necesar să se stabilească cerințe specifice, de exemplu modele de certificate de sănătate animală, pentru importul din țări terțe de gelatină și colagen destinate consumului uman, precum și de materii prime folosite pentru producția acestora.

(18)

Este necesară o anumită flexibilitate pentru a permite continuarea producției de produse alimentare care prezintă caracteristici tradiționale. Statele membre au acordat deja derogări pentru numeroase produse alimentare de acest tip în aplicarea legislației în vigoare înainte de 1 ianuarie 2006. Operatorii din sectorul alimentar trebuie să aibă posibilitatea de a aplica în continuare practicile existente după această dată. Regulamentele (CE) nr. 852/2004, (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 stabilesc o procedură care permite statelor membre să dea dovadă de flexibilitate. În cea mai mare parte a cazurilor care au făcut deja obiectul unei derogări, se perpetuează practici stabilite; o procedură de notificare completă, care implică o analiză de risc exhaustivă poate reprezenta, în consecință, o sarcină inutilă și disproporționată pentru statele membre. Prin urmare, este necesar să se definească produsele alimentare care prezintă caracteristici tradiționale și să se stabilească condiții generale care se aplică prin derogare de la cerințele structurale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 852/2004, ținând seama în același timp și în mod corespunzător de obiectivele de salubritate ale produselor alimentare.

(19)

Regulamentele (CE) nr. 853/2004 și 854/2004, fiind adoptate înainte de extinderea Uniunii de la 1 mai 2004, nu fac trimitere la noile state membre. Prin urmare, codurile ISO care corespund acestor state membre și abrevierile pentru „Comunitatea Europeană” în limbile respective trebuie adăugate în dispozițiile în cauză ale regulamentelor menționate anterior.

(20)

Anexa III secțiunea I din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește normele aplicabile producției și introducerii pe piață a cărnii care provine de la ongulate domestice. Derogările de la jupuirea completă a carcaselor și a altor părți ale corpului animalului destinate consumului uman sunt stabilite în capitolul IV punctul 8 din secțiunea menționată anterior. Este necesar să se extindă aceste derogări la picioarele de bovine adulte, cu condiția să fie îndeplinite aceleași condiții ca și în cazul picioarelor de viței.

(21)

Anumite practici pot induce în eroare consumatorul în ceea ce privește compoziția anumitor produse. În special pentru a nu înșela așteptările consumatorilor, trebuie interzisă comercializarea sub formă de carne proaspătă de pasăre tratată cu agenți de retenție de apă.

(22)

Avizul adoptat la 30 august 2004 de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor a arătat că produsele pescărești din familia Gempylidae, în special Ruvettus pretiosusși Lepidocybium flavobrunneum, pot provoca tulburări gastrointestinale, în cazul în care sunt consumate în anumite condiții. Prin urmare, comercializarea produselor rezultate din această familie trebuie să respecte anumite criterii.

(23)

Anexa III secțiunea IX din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește normele de igienă specifice pentru laptele crud și produsele lactate. În temeiul dispozițiilor capitolului I secțiunea II punctul B punctul 1 litera (e), tratamentele prin imersiunea ugerelor sau utilizarea altor produse de curățare a ugerului fac obiectul aprobării de către autoritatea competentă. Cu toate acestea, nici un dispozitiv de autorizare detaliat nu este reglementat de punctul menționat anterior. În consecință, pentru a asigura armonizarea practicilor statelor membre, este necesar să se clarifice procedurile de acordare de autorizații.

(24)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 853/2004, operatorii din sectorul alimentar sunt obligați să se asigure că tratamentele termice utilizate pentru procesarea laptelui crud și a produselor lactate corespund unui standard recunoscut la nivel internațional. Cu toate acestea, este necesar, având în vedere specificitatea anumitor tratamente termice utilizate în acest sector și influența acestora asupra siguranței alimentelor și a sănătății animalelor, ca operatorii din sectorul alimentar să primească orientări mai clare în această privință.

(25)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește o nouă definiție care include produsele derivate din ouă care, după îndepărtarea cojii, nu au fost încă prelucrate. Prin urmare, este necesar să se clarifice normele aplicabile acestor produse și să se modifice în consecință anexa III secțiunea X capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

(26)

Anexa III secțiunea XIV din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește normele de sănătate specifice aplicabile gelatinei. Aceste dispoziții reglementează în special materiile prime care pot fi utilizate, precum și transportul și antrepozitarea acestora din urmă. Ele stabilesc, de asemenea, norme aplicabile fabricării gelatinei. Cu toate acestea, trebuie stabilite, de asemenea, norme pentru etichetarea gelatinei.

(27)

Progresul științific a determinat adoptarea standardului ISO 16649-3 ca metodă de referință recunoscută pentru analiza E. coli la moluștele bivalve. Această metodă de referință este deja utilizată pentru moluștele bivalve vii care provin din zone de producție de clasa A, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei privind criteriile microbiologice aplicabile produselor alimentare (7). Prin urmare, metoda ISO 16649-3 trebuie, de asemenea, să constituie metoda de referință a NCP (numărul cel mai probabil) pentru analiza E. coli la moluștele bivalve care provin din zonele de clasele B și C. Utilizarea altor metode trebuie autorizată numai în cazul în care acestea sunt considerate echivalente cu metoda de referință.

(28)

Prin urmare, este necesar să se modifice Regulamentele (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004.

(29)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

sunt recunoscute istoric ca produse tradiționale sau

(b)

sunt fabricate prin referințe tehnice la un procedeu tradițional, codificate sau înregistrate, ori după metode de fabricație tradiționale, sau

(c)

sunt protejate ca produse alimentare tradiționale printr-o reglementare comunitară, națională, regională sau locală.

(a)

la anexa II capitolul II punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, pentru localurile în care aceste produse sunt expuse unui mediu care contribuie la dezvoltarea caracteristicilor lor. Aceste localuri pot avea în special ziduri, plafoane și uși care nu sunt compuse din materiale netede, etanșe, neabsorbante sau rezistente la coroziune și care au ziduri, plafoane și soluri naturale de origine geologică;

(b)

la anexa II capitolul II punctul 1 litera (f) și capitolul V punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, în ceea ce privește natura materialelor care intră în compoziția instrumentelor și echipamentelor utilizate în mod specific pentru pregătirea, ambalarea și împachetarea acestor produse.

Măsurile de curățare și de dezinfectare a localurilor menționate la litera (a), precum și frecvența punerii în aplicare a acestora, sunt adaptate la activitatea în cauză pentru a lua în considerare flora ambiantă care îi este specifică.

Instrumentele și echipamentele menționate la litera (b) sunt menținute în permanență într-o stare de igienă satisfăcătoare și sunt curățate și dezinfectate în mod regulat.

(a)

descrie pe scurt dispozițiile care au fost adaptate;

(b)

descrie produsele alimentare și unitățile în cauză și

(c)

furnizează orice altă informație pertinentă.

1.

Autoritatea competentă de la locul de expediție informează operatorul din sectorul alimentar responsabil cu expediția elementelor informative minime care sunt furnizate abatorului cu privire la lanțul alimentar, în conformitate cu anexa II secțiunea III din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

2.

Autoritatea competentă de la abator verifică dacă:

3.

Atunci când animalele sunt trimise la un abator într-un alt stat membru, autoritățile competente de la locul de expediție și de la abator cooperează pentru ca informațiile furnizate de către operatorul din sectorul alimentar responsabil cu expediția să fie accesibile operatorului abatorului care reprezintă destinația lotului de animale.

1.

Medicul veterinar oficial poate utiliza modelul de document din apendicele I pentru a înregistra rezultatele inspecțiilor pertinente care trebuie comunicate unității în care animalele au fost crescute înainte de a fi trimise la abator în același stat membru, în conformitate cu anexa I secțiunea II capitolul I din Regulamentul (CE) nr. 854/2004.

2.

Atunci când animalele provin dintr-o unitate situată în alt stat membru, autoritatea competentă are obligația de a comunica rezultatele inspecțiilor pertinente; în acest scop, ea utilizează un model de document din apendice, în limba țării de expediție și în limba țării de destinație.

1.

Prin „parazit vizibil” se înțelege orice parazit sau grup de paraziți având o dimensiune, o culoare sau o textură care permite să se identifice în mod clar parazitul în țesutul peștelui.

2.

Prin „control vizual” se înțelege un examen nedistructiv al peștilor sau al produselor pescărești, exercitat cu sau fără un mijloc optic de mărire și în bune condiții de iluminare pentru ochiul uman, inclusiv prin examinare la lumină, după caz.

3.

Prin „examinare la lumină” se înțelege, în cazul peștilor plați sau al fileurilor de pește, observarea din sens opus luminii a peștelui iluminat de o sursă luminoasă într-o cameră întunecoasă pentru detectarea paraziților.

1.

Controlul vizual trebuie să aibă în vedere un număr reprezentativ de eșantioane. Persoanele responsabile de unitățile terestre și personalul calificat de la bordul navelor fabrică determină numărul și frecvența controalelor în funcție de natura produselor pescărești, de originea geografică a acestora și de uzul căruia îi sunt destinate. În cursul producției, controlul vizual al peștilor eviscerați este realizat de către persoane calificate și are în vedere cavitatea abdominală, ficatul, icrele și lapții destinați consumului uman. În funcție de sistemul de eviscerare utilizat, controlul vizual trebuie realizat:

2.

Controlul vizual al fileurilor sau al tranșelor de pești se realizează de către persoane calificate în timpul fasonării și după tranșarea fileului sau porționare. În cazul în care un examen individual este imposibil din cauza mărimii fileurilor sau operațiunilor de tranșare a fileurilor, trebuie stabilit și pus la dispoziția autorității competente un plan de eșantionare, în conformitate cu anexa III secțiunea VIII capitolul II punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004. În cazul în care examinarea la lumină a fileurilor se dovedește necesară din punct de vedere tehnic, trebuie inclusă în planul de eșantionare.

1.

Produsele pescărești neprelucrate care aparțin unor categorii de specii menționate la capitolul II sunt considerate improprii consumului uman în cazul în care evaluarea organoleptică determină suspiciuni asupra prospețimii acestora, iar controlul chimic arată că sunt depășite următoarele limitele de ABVT:

Metoda de referință pentru a controla conținutul de ABVT constă în a distila un extras deproteinizat prin acid percloric, în conformitate cu capitolul III.

2.

Distilarea menționată la alineatul (1) trebuie realizată cu ajutorul unui dispozitiv conform schemei prezentate la capitolul IV.

3.

Metodele de rutină utilizabile pentru controlul valorii-limită de ABVT sunt următoarele:

4.

Eșantionul trebuie să includă aproximativ 100 de grame de carne, prelevate în cel puțin trei locuri diferite și amestecate prin mărunțire.

Statele membre recomandă laboratoarelor oficiale utilizarea de rutină a metodei de referință menționate anterior. În caz de suspiciune sau litigiu privind rezultatele analizei efectuate prin una din metodele de rutină, pentru verificarea acestor rezultate poate fi utilizată numai metoda de referință.

1.

Sebastes spp., Helicolenus dactylopterus, Sebastichthys capensis.

2.

Specii aparținând familiei Pleuronectidae (cu excepția halibutului: Hippoglossus spp.).

3.

Salmo salar, specii aparținând familiei Merlucciidae, specii aparținând familiei Gadidae.

(a)

soluție de acid percloric = 6 g/100 ml;

(b)

soluție de hidroxid de potasiu = 20 g/100 ml;

(c)

soluție standard de acid clorhidric la 0,05 mol/l (0,05 N);

(d)

soluție de acid boric = 3 g/100 ml;

(e)

agent antispumant pe bază de silicon;

(f)

soluție de fenoftaleină = 1 g/100 ml de etanol la 95 %;

(g)

indicator (Tashiro Mixed Indicator): se dizolvă 2 g roșu de metil și 1 g de albastru de metil în 1 000 ml de etanol la 95 %.

(a)

Mașină de tranșat carne cu care se obține un fileu de pește suficient de omogen.

(b)

Mixer de mare viteză, a cărui viteză de rotație este cuprinsă între 8 000 și 45 000 turații/minut.

(c)

Filtru îndoit de 150 mm diametru cu filtrare rapidă.

(d)

Biuretă de 5 ml gradată la sutime de mililitru.

(e)

Dispozitiv de distilare cu vapori. Acest dispozitiv trebuie să fie dotat cu un sistem care permite să se regleze debitul vaporilor și să se producă un volum constant de vapori într-o anumită perioadă. Acesta trebuie conceput astfel încât, în timpul adăugării substanțelor alcalinizante, bazele libere care rezultă să nu poată ieși.

(a)

Pregătirea eșantionului

Se mărunțește cu grijă eșantionul de analiză într-o mașină de tocat, în conformitate cu specificațiile de la punctul 5 litera (a). Se prelevează 10 g ± 0,1 g din eșantionul mărunțit și se plasează prelevarea într-un recipient adaptat. Această prelevare se amestecă cu 90,0 ml dintr-o soluție de acid percloric în conformitate cu specificațiile de la punctul 4 litera (a), omogenizat timp de două minute cu ajutorul unui mixer, în conformitate cu specificațiile de la punctul 5 litera (b), apoi se filtrează.

Extrasul astfel obținut poate fi conservat timp de cel puțin șapte zile la o temperatură cuprinsă între aproximativ + 2 și + 6 °C.

(b)

Distilarea cu vapori de apă

Se pun 50,0 ml din extrasul obținut în conformitate cu litera (a) într-un aparat de distilare cu vapori [punctul 5 litera (e)]. Pentru o verificare ulterioară a alcalinizării extrasului, se adaugă mai multe picături de fenoftaleină [punctul 4 litera (f)]. După adăugarea câtorva picături de agent antispumant pe bază de silicon, se adaugă la extras 6,5 ml de soluție de sodă caustică [punctul 4 litera (b)] și se începe imediat distilarea cu vapori.

Se reglează dispozitivul de distilare astfel încât să se obțină aproximativ 100 ml de distilat în 10 minute. Se scufundă tubul de scurgere al distilatului într-un rezervor care conține 100 ml dintr-o soluție de acid boric [punctul 4 litera (d)], la care s-au adăugat 3-5 picături de indicator [punctul 4 litera (g)]. Se oprește distilarea după exact 10 minute. Se îndepărtează tubul de scurgere al rezervorului și se clătește cu apă. Bazele volatile conținute în soluția rezervorului sunt determinate prin titrare cu o soluție standard de acid clorhidric [punctul 4 litera (c)].

pH-ul punctului-limită ar trebui să fie 5,0 ± 0,1.

(c)

Titrare

Analizele trebuie efectuate de două ori. Metoda aplicată este corectă în cazul în care diferența dintre cele două analize nu depășește 2 mg/100 g.

(d)

Test martor

Se efectuează un test martor în conformitate cu litera (b). În locul extrasului, se utilizează 50,0 ml de soluție de acid percloric [punctul 4 litera (a)].

V1

=

volum de acid clorhidric la 0,01 mol/l în ml pentru eșantion

V0

=

volum de acid clorhidric la 0,01 mol/l în ml pentru martor

M

=

masa eșantionului în g.

1.

Analizele trebuie efectuate de două ori. Metoda aplicată este corectă în cazul în care diferența dintre cele două analize nu depășește 2 mg/100 g.

2.

Se verifică echipamentul distilând soluții de NH4Cl echivalent la 50 mg de ABVT/100 g.

3.

Deviație tip de reproductibilitate Sr = 1,20 mg/100 g. Deviație tip de comparabilitate SR = 2,50 mg/100 g.

1.

Conținutul de toxine paralizante (paralytic shellfish poison – PSP) al părților comestibile ale moluștelor (corp întreg sau orice parte care poate fi consumată separat) trebuie să fie determinat în conformitate cu metoda de analiză biologică sau cu orice altă metodă recunoscută la nivel internațional. Metoda de analiză biologică poate fi asociată, dacă este necesar, unei alte metode de detectare a saxitoxinei și a substanțelor analoge, cu condiția să fie standardizată.

2.

În cazul contestării rezultatelor, metoda de referință este metoda biologică.

1.

Pentru a detecta toxinele marine menționate în anexa III secțiunea VII capitolul V punctul 2 literele (c), (d) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, pot fi aplicate diverse proceduri de dozare biologică pe șoarece, diferite prin partea de test (hepatopancreas sau corp întreg) și prin solvenți pentru extracție și purificare. Sensibilitatea și specificitatea acestora depind de alegerea solvenților utilizați pentru extracție și purificare și se recomandă să se țină seama de acestea la momentul alegerii metodei, pentru a acoperi gama completă de toxine.

2.

Poate fi utilizat un singur test biologic pe șoarece cu extracție cu acetonă pentru a detecta acidul ocadaic, dinofisistoxinele, pectenotoxinele și iesotoxinele. Acest test poate fi completat, după caz, prin operațiuni de separare lichid/lichid cu acetat de etil/apă sau diclorometan/apă pentru a elimina interfețele potențiale. Detectarea azaspiracidelor prin intermediul acestei proceduri în scopul respectării reglementărilor necesită utilizarea corpului întreg ca parte de test.

3.

Trebuie utilizați trei șoareci pentru fiecare test. Moartea a cel puțin doi șoareci din trei în cele douăzeci și patru de ore care urmează inoculării unui extras echivalent cu 5 g de hepatopancreas sau 25 g de corp întreg trebuie să fie considerată drept indiciu al prezenței, în proporții superioare limitelor stabilite, a unei sau mai multor toxine menționate în anexa III secțiunea VII capitolul V punctul 2 literele (c), (d) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

4.

Dozarea biologică pe șoarece cu extracție la acetonă urmată de o separare lichid/lichid cu eter dietilic poate fi utilizată pentru a detecta acidul ocadaic, dinofisistoxinele, pectenotoxinele și azaspiracidele, dar nu poate fi utilizat pentru iesotoxine, care pot fi eliminate în cursul fazei de separare. Trebuie utilizați trei șoareci pentru fiecare test. Moartea a cel puțin doi șoareci din trei în cele douăzeci și patru de ore care urmează inoculării unui extras echivalent cu 5 g de hepatopancreas sau 25 g de corp întreg trebuie considerată drept indiciu al prezenței acidului ocadaic, dinofisistoxinelor, pectenotoxinelor și azaspiracidului în proporții superioare limitelor stabilite în anexa III secțiunea VII capitolul V punctul 2 literele (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

5.

O dozare biologică pe șobolan poate fi utilizată pentru a detecta acidul ocadaic, dinofisistoxinele, pectenotoxinele și azaspiracidele. Trebuie utilizați trei șobolani pentru fiecare test. O reacție diareică la unul dintre cei trei șobolani este considerată drept indiciu al prezenței acidului ocadaic, dinofisistoxinelor, pectenotoxinelor și azaspiracidelor în proporții superioare limitelor stabilite la anexa III secțiunea VII capitolul V punctul 2 literele (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

1.

O serie de metode, precum cromatografia lichidă de înaltă performanță (CLHP) cu detectare fluorimetrică, cromatografia lichidă (CL), spectrometria de masă (SM), imunotestele și testele funcționale, precum testul de inhibare a fosfatazei, pot fi utilizate în locul metodelor biologice sau pot să le completeze, cu condiția ca, singure sau combinate, acestea să permită detectarea cel puțin a analogilor menționați în cele ce urmează, să fie cel puțin la fel de eficiente ca metodele biologice, iar punerea în aplicare a acestora să asigure un grad echivalent de protejare a sănătății publice:

2.

În cazul în care sunt descoperiți noi analogi importanți pentru sănătatea publică, aceștia trebuie să fie incluși în analiză. Este obligatoriu să fie disponibile standarde înainte ca analiza chimică să poată fi realizată. Toxicitatea totală se va calcula cu ajutorul factorilor de conversie, pe baza datelor de toxicitate disponibile pentru fiecare toxină.

3.

Caracteristicile de performanță ale acestor metode trebuie să fie definite după validare pe baza unui protocol recunoscut la nivel internațional.

4.

Metodele biologice vor fi înlocuite de alte metode de detectare de îndată ce materialul de referință privind detectarea toxinelor menționate în anexa III secțiunea VI capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 va fi ușor accesibil, de îndată ce aceste metode vor fi validate, iar prezentul capitol va fi modificat în consecință.

1.

mai mic sau egal cu 0,1 % (= 100 mg/100 g sau 1 000 ppm) de produs proaspăt;

2.

determinat printr-o metodă standardizată la nivel internațional.

1.

Fiecare stat membru furnizează Comisiei o legătură către un site național unic pe care figurează indexul listelor unităților din sectorul alimentar autorizate pentru produsele de origine animală în sensul anexei I punctul 8.1 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

2.

Indexul menționat la punctul 1 constă într-o pagină, prezentată în una sau mai multe limbi oficiale ale Comunității.

1.

Site-ul web care conține indexul este dezvoltat de către autoritatea competentă sau, după caz, de către una dintre autoritățile competente menționate la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

2.

Indexul include legături:

1.

Anexa II secțiunea I titlul B se modifică după cum urmează:

2.

Anexa III se modifică după cum urmează:

1.

Anexa I secțiunea I capitolul III punctul 3 se modifică după cum urmează:

2.

La litera A din anexa II capitolul II, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

3.

La litera G din anexa III capitolul II, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

03/Volumul 68

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

36

L 338/60

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (2), Regulamentul (CE) nr. 854/2004 și Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (3) stabilesc condiții și obligații de sănătate privind produsele alimentare de origine animală și controalele oficiale cerute.

(2)

Este necesar să se adauge la aceste norme dispoziții mai specifice aplicabile nematodului parazit Trichinella. Carnea de porc domestic, porc mistreț, cal și alte specii animale pot fi infectate cu nematozi din genul Trichinella. Consumul de carne infestată cu Trichinella poate provoca boli grave la om. Prin urmare, este necesar să se ia măsuri pentru a preveni apariția bolilor umane provocate de consumul de carne infestată cu Trichinella.

(3)

La 22 noiembrie 2001, comitetul științific privind controalele sanitar-veterinare în raport cu sănătatea publică adoptă un aviz privind trichineloza, epidemiologia, metodele de detectare și producția porcină indemnă de Trichinella. La 1 decembrie 2004, grupul științific privind riscurile biologice (Biohaz) al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară adoptă un aviz privind pertinența și detaliile metodelor de congelare care permit consumul uman de carne infestată cu Trichinella sau Cysticercus. La 9 și 10 martie 2005, grupul Biohaz adoptă un aviz privind evaluarea riscurilor unei inspecții revizuite a animalelor tăiate în regiunile cu o prevalență slabă a Trichinellei.

(4)

Directiva 77/96/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1976 privind examinarea în vederea detectării trichinelor (Trichinella spiralis) în cazul importului de carne proaspătă de animale domestice din specia porcină provenind din țări terțe (4) a fost abrogată prin Directiva 2004/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 de abrogare a unor directive privind igiena produselor alimentare și normele sanitare referitoare la producția și introducerea pe piață a anumitor produse de origine animală destinate consumului uman și de modificare a directivelor 89/662/CEE și 92/118/CEE ale Consiliului, precum și a Deciziei 95/408/CE a Consiliului (5).

(5)

Diversele metode de analiză în laborator au fost aprobate pentru detectarea Trichinellei din carnea proaspătă. Metoda digestiei eșantioanelor combinate utilizând un agitator magnetic este recomandată ca metodă fiabilă pentru uz curent. Este necesar ca mărimea eșantionului destinat analizei paraziților să crească în cazul în care acesta nu poate fi prelevat din locul de predilecție și în cazul în care tipul sau specia animală este mai expusă riscului de infecție. Examenul trichineloscopic nu permite detectarea speciilor de Trichinella neînchistate care infectează speciile animale domestice și sălbatice, precum și oamenii și nu mai trebuie recomandat ca metodă de detectare. Este necesar să se utilizeze metoda trichineloscopică numai în condiții excepționale pentru examinarea unui număr mic de animale sacrificate săptămânal, cu condiția ca exploatantul sectorului alimentar să ia măsuri pentru tratarea cărnii, astfel încât aceasta să fie în întregime corespunzătoare consumului. Cu toate acestea, metoda va trebui să fie înlocuită printr-o metodă de detectare mai fiabilă, în sensul unei perioade de tranziție.

Alte metode, ca cele care recurg la teste serologice, se vor putea dovedi utile în contextul supravegherii, odată ce testele vor fi validate de laboratorul comunitar de referință, de îndată ce acesta a fost desemnat de Comisie. Testele serologice nu se utilizează ca metodă de depistare individuală pentru controlul animalelor destinate consumului uman în ceea ce privește infestările cu Trichinella.

(6)

Congelarea cărnii în condițiile date poate ucide toți paraziții prezenți, dar unele specii de Trichinella, care se găsesc în vânat și la cai, rezistă în cazul în care congelarea se face în combinațiile de timp și de temperatură recomandate.

(7)

Exploatațiile indemne de Trichinella trebuie recunoscute oficial ca atare de autoritatea competentă, atâta timp cât sunt îndeplinite anumite condiții. Porcii pentru îngrășat care provin din astfel de exploatații trebuie dispensați de examinările privind detectarea prezenței de Trichinella. Unele categorii de exploatații indemne de Trichinella trebuie recunoscute oficial ca atare de autoritatea competentă, cât sunt îndeplinite anumite condiții. Această recunoaștere va determina o diminuare a numărului de inspecții la fața locului efectuate de autoritatea competentă. Această măsură este posibilă numai în statele membre care au înregistrat o foarte slabă prevalență a bolii în trecut.

(8)

Supravegherea periodică a porcinelor domestice, a porcilor mistreți, a cailor și a vulpilor sau a altor animale indicatoare constituie un instrument important de apreciere a evoluției prevalenței bolii. Este necesar ca rezultatele acestei supravegheri să figureze într-un raport anual stabilit în conformitate cu Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici (6).

(9)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 nu se aplică vânatului sălbatic, nici cărnii de vânat sălbatic care este furnizată direct consumatorului final sau comerțului cu amănuntul local care aprovizionează direct consumatorul final. În consecință, revine statelor membre să adopte măsuri naționale pentru limitarea riscului ca omul să fie contaminat cu Trichinella de la carnea de porc mistreț infestat.

(10)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

metoda de detectare de referință descrisă la capitolul I din anexa I sau

(b)

o metodă de detectare echivalentă descrisă la capitolul II din anexa I.

(a)

aceste carcase pot fi decupate în maximum șase părți într-un abator sau într-o secție de tranșare care se află în același local cu abatorul („local”);

(b)

prin derogare de la litera (a) și în urma aprobării de către autoritatea competentă, aceste carcase pot fi tranșate într-o secție de tranșare aparținând abatorului sau separat de acesta din urmă, cu condiția:

(a)

dintr-o exploatație sau o categorie de exploatații recunoscută oficial de autoritatea competentă ca fiind indemnă de Trichinella, în conformitate cu procedura prevăzută la capitolul II din anexa IV;

(b)

dintr-o regiune în care riscul prezenței de Trichinella la porcii domestici este recunoscut oficial ca fiind neglijabil ca urmare a:

(a)

la un program de control al calității testelor utilizate pentru detectarea prezenței de Trichinella și

(b)

la o evaluare periodică a procedurilor testului, de înregistrare și de analiză realizate în laborator.

(a)

în cazul în care acestea oferă motiv de suspiciune privind o infestare cu Trichinella sau

(b)

în cazul în care examinarea eșantioanelor provenite din aceeași unitate, practicată anterior cu ajutorul metodei trichineloscopice menționate la articolul 16 alineatul (1), a avut un rezultat pozitiv.

(a)

trasabilitatea carcasei (carcaselor) infestată(e) și a părții (părților) acesteia (acestora) care conțin țesut muscular;

(b)

măsurile privind tratarea carcasei (carcaselor) infestată(e) și a părții (părților) acesteia (acestora);

(c)

căutarea sursei de infestare și a oricărei infestări din mediul sălbatic;

(d)

toate măsurile care urmează să fie luate la nivelul comerțului cu amănuntul sau al consumatorului;

(e)

măsurile care urmează să fie luate atunci când carcasele infestate nu pot fi identificate la abator;

(f)

identificarea speciilor de Trichinella în cauză.

(a)

în cazul exploatațiilor, condițiile prevăzute la capitolul I și la capitolul II punctele A, B și D din anexa IV;

(b)

în cazul categoriilor de exploatații, condițiile prevăzute la capitolul II punctele C și D din anexa IV.

(a)

să retragă recunoașterea oficială de exploatație indemnă de Trichinella acordată exploatantului;

(b)

să examineze toți porcii domestici în momentul sacrificării, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) și să efectueze un test serologic asupra tuturor animalelor sensibile la infestarea cu Trichinella care se află în exploatație, de îndată ce laboratorul comunitar de referință validează un test corespunzător;

(c)

să urmărească și să testeze toate animalele reproducătoare care au ajuns în exploatație și, pe cât posibil, toate cele care au părăsit exploatația în cursul perioadei minime de șase luni anterioare obținerii rezultatului pozitiv; în acest sens, se prelevă eșantioane de carne și se supun examinării privind detectarea prezenței de paraziți Trichinella, efectuată cu ajutorul metodelor prezentate la capitolele I și II din anexa I; se poate utiliza un test serologic de îndată ce laboratorul comunitar de referință validează un test corespunzător;

(d)

pe cât posibil, să studieze propagarea infestării parazitare cauzate de distribuirea de carne provenită de la porci domestici sacrificați în cursul perioadei anterioare obținerii rezultatului pozitiv;

(e)

să informeze Comisia și celelalte state membre;

(f)

să deschidă o anchetă epidemiologică pentru descoperirea cauzei infestării;

(g)

să mărească frecvența testelor efectuate în conformitate cu programul de supraveghere menționat la articolul 11 și să mărească domeniul de aplicare al acestuia;

(h)

să ia măsurile corespunzătoare atunci când o carcasă infestată nu poate fi identificată la abator, în special:

(i)

nu este îndeplinită una dintre condițiile prevăzute la capitolele I și II din anexa IV;

(ii)

rezultatele serologice sau rezultatele de laborator obținute ca urmare a prelevării de eșantioane de la porcii sacrificați dovedesc că exploatația sau categoria de exploatații nu poate fi considerată indemnă de Trichinella.

(a)

că această carne a fost supusă unei examinări în țara terță de origine, în conformitate cu articolul 13 sau

(b)

că această carne respectă condițiile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) sau (2).

(a)

carcase izolate menționate la articolul 2 trebuie să fie supuse unei examinări individuale într-o unitate care nu sacrifică mai mult de 15 porci domestici pe zi sau 75 porci domestici pe săptămână sau nu pregătește pentru introducerea pe piață mai mult de 10 mistreți pe zi și

(b)

metodele de detectare prezentate la capitolele I și II din anexa I nu sunt disponibile.

(a)

că se aplică pe carne o marcă de sănătate distinctă în mod clar de ștampila sanitară prevăzută la articolul 5 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și că această carne se furnizează direct consumatorului final sau comerțului cu amănuntul care aprovizionează direct consumatorul final și

(b)

că nu se utilizează carnea într-un procedeu de producție de produse care nu ucide Trichinella.

(a)

Un cuțit sau foarfeci și pensete pentru prelevarea eșantioanelor.

(b)

Tăvi împărțite în 50 de pătrate care să poată conține fiecare eșantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanții echivalente privind trasabilitatea eșantioanelor.

(c)

Un mixer dotat cu o lamă ascuțită de tocat. Atunci când eșantioanele cântăresc mai mult de 3 g, se utilizează un tocător de carne prevăzut cu orificii de 2-4 mm sau foarfeci. În cazul cărnii congelate sau al limbii (după îndepărtarea stratului superficial, care nu se poate digera), este necesară utilizarea unui tocător de carne și mărirea considerabilă a mărimii eșantionului.

(d)

Agitatori magnetici dotați cu o placă pentru încălzire cu temperatură controlată și cu bare magnetice acoperite cu teflon cu o lungime de aproximativ 5 cm.

(e)

Tuburi pentru decantare conice, din sticlă, cu o capacitate de cel puțin 2 litri, prevăzute, de preferință, cu robinete de siguranță din teflon.

(f)

Suporți cu inele și dispozitive de fixare.

(g)

Site, cu finețea ochiului de 180 microni, cu un diametru exterior de 11 cm, prevăzute cu o plasă din oțel inoxidabil.

(h)

Pâlnii cu un diametru interior de cel puțin 12 cm, destinate sitelor.

(i)

Pahare de laborator din sticlă cu o capacitate de 3 litri.

(j)

Eprubete din sticlă gradate cu o capacitate de 50-100 ml sau tuburi de centrifugare.

(k)

Un trichineloscop prevăzut cu o placă orizontală sau un stereo-microscop cu lumină transmisă diascopic cu intensitate reglabilă.

(l)

Mai multe plăci Pétri (se utilizează cu un stereo-microscop) cu un diametru de 9 cm, al căror fund a fost împărțit în pătrate de 10 × 10 mm cu ajutorul unui instrument ascuțit.

(m)

Un bazin pentru numărarea larvelor (se utilizează cu un trichineloscop) format din plăci acrilice cu o grosime de 3 mm și prezentând următoarele caracteristici:

(n)

O folie de aluminiu.

(o)

Acid clorhidric de 25 %.

(p)

Pepsină, concentrație: 1:10 000 NF (US National Formulary), corespunzând la 1:12 500 BP (British Pharmacopoea), corespunzând la 2 000 FIP (Fédération internationale de pharmacie).

(q)

Apă de robinet încălzită la +46-48 °C.

(r)

Un cântar cu o precizie de cel puțin 0,1 g.

(s)

Tăvi metalice cu o capacitate de 10-15 litri pentru recoltarea sucurilor digestive rămase.

(t)

Pipete de diferite mărimi (1, 10 și 25 ml) și suporți pentru pipete.

(u)

Un termometru cu o precizie de 0,5 °C cu o scară de la +1 la 100 °C.

(v)

Un sifon pentru apa de la robinet.

(a)

Atunci când carcasele de porci domestici sunt întregi, se prelevă un eșantion de cel puțin 1 g de pe unul din pilierii diafragmatici, în zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă. Se poate utiliza o pensetă specială pentru o precizie cuprinsă între 1,00 și 1,15 g.

Pentru scroafele și vierii reproducători, se prelevă un eșantion mai mare, de cel puțin 2 g, de pe unul din pilierii diafragmatici, în zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă.

În cazul în care nu există pilier diafragmatic, se prelevă dublul cantității, respectiv 2 g (sau 4 g pentru scroafele și vierii reproducători), de pe partea diafragmei situată lângă coaste sau stern, în mușchii masticatori, în limbă sau în musculatura abdominală.

(b)

În cazul bucăților de carne, se prelevă un eșantion cântărind cel puțin 5 g din mușchii striați, cu un conținut redus de grăsime și, pe cât posibil, din apropierea oaselor sau a tendoanelor. Se prelevă un eșantion de aceeași mărime din carnea care nu este destinată unei preparări în profunzime sau unui alt tratament după sacrificare.

(c)

În cazul eșantioanelor congelate, se prelevă un eșantion cântărind cel puțin 5 g din mușchii striați în vederea analizei.

Greutatea eșantioanelor de carne se raportează la un eșantion de carne fără grăsime și fără aponevroză. Va fi necesar să se aibă în vedere în mod deosebit, în cursul prelevării de eșantioane din mușchii limbii, evitarea oricărei contaminări cu partea superficială a limbii, care este indigestă și împiedică lectura sedimentului.

(a)

Se introduc 16 ± 0,5 ml de acid clorhidric într-un pahar de laborator de 3 litri conținând 2,0 litri de apă de la robinet încălzită la 46-48 °C; se plasează o bară magnetică în paharul de laborator, se pune paharul pe placa preîncălzită și se demarează agitarea.

(b)

Se adaugă 10 ± 0,2 g de pepsină.

(c)

Se toacă în mixer 100 g din eșantioanele prelevate în conformitate cu punctul 2.

(d)

Se transferă carnea tocată în paharul de 3 litri conținând apă, pepsină și acid clorhidric.

(e)

Se înmoaie de mai multe ori dispozitivul de tocare al mixerului în lichidul de digestie care se află în paharul de laborator și se clătește bolul mixerului cu o cantitate mică de lichid de digestie pentru a scoate carnea care este aderentă.

(f)

Se acoperă paharul de laborator cu o folie de aluminiu.

(g)

Agitatorul magnetic trebuie reglat astfel încât să se poată menține o temperatură constantă de 44-46 °C pe durata funcționării. În timpul agitării, lichidul de digestie trebuie să se învârtă cu o viteză suficient de ridicată pentru a forma un vârtej central profund, fără să provoace stropi.

(h)

Se agită lichidul de digestie până când particulele de carne dispar (aproximativ 30 de minute). În continuare, se oprește aparatul, se filtrează lichidul de digestie printr-o sită și se pune filtratul într-un tub de decantare. Pot fi necesare perioade de digestie mai lungi (care nu depășesc 60 de minute) pentru tratarea anumitor tipuri de carne (limbă, vânat etc.).

(i)

Procedeul de digestie se consideră satisfăcător în cazul în care maximum 5 % din greutatea eșantionului inițial rămâne pe sită.

(j)

Se lasă lichidul de digestie în tubul de decantare timp de 30 de minute.

(k)

După 30 de minute, se transferă rapid un eșantion de 40 ml din lichidul de digestie în eprubeta gradată sau în tubul de centrifugare.

(l)

Se păstrează lichidele de digestie și celelalte lichide reziduale pe o tavă până la încheierea citirii rezultatelor.

(m)

Se lasă să se odihnească eșantionul de 40 ml timp de 10 minute. Se aspiră apoi cu grijă 30 ml de lichid plutitor, astfel încât să se înlăture straturile superioare și să se lase un volum maxim de 10 ml.

(n)

Se varsă eșantionul de 10 ml de sediment rămas într-un bazin pentru numărarea larvelor sau într-o placă Pétri.

(o)

Se clătește eprubeta gradată sau tubul de centrifugare cu maximum 10 ml apă de la robinet, care se adaugă eșantionului în bazinul sau în placa Pétri pentru numărarea larvelor. Se recurge apoi la examenul trichineloscopic al eșantionului mărit de 15-20 de ori. Este autorizată vizualizarea cu ajutorul altor tehnici, cu condiția ca examinarea de eșantioane martori pozitivi să dovedească că aceste tehnici dau un rezultat la fel de bun ca și metodele de vizualizare tradiționale. În toate cazurile în care există zone suspecte sau forme asemănătoare paraziților, se utilizează o mărire mai semnificativă (de 60-100 de ori).

(p)

Lichidele de digestie trebuie examinate de îndată ce sunt pregătite. În nici un caz examinarea nu trebuie amânată pentru a doua zi.

În cazul în care lichidele de digestie nu sunt examinate în termen de 30 de minute de la prepararea lor, acestea trebuie limpezite după cum urmează. Se varsă eșantionul final de aproximativ 40 ml într-o eprubetă gradată și se lasă să se sedimenteze timp de 10 minute. Apoi, se iau 30 ml din lichidul de la suprafață pentru a obține un volum de 10 ml. Se mărește acest volum la 40 ml cu ajutorul apei de la robinet. După o nouă perioadă de repaus de 10 minute, se iau 30 ml din lichidul de la suprafață, prin aspirare, pentru a obține un volum maxim de 10 ml, care urmează să fie examinat într-o placă Pétri sau într-un bazin pentru numărarea larvelor. Se spală eprubeta gradată cu maximum 10 ml de apă de la robinet și se adaugă lichidul obținut la eșantionul din placa Pétri sau din bazinul pentru numărarea larvelor, în vederea examinării.

În cazul în care examinarea dovedește că sedimentul nu este suficient de limpede, eșantionul va trebui vărsat într-o eprubetă gradată, iar volumul său trebuie adus la 40 ml cu ajutorul apei de la robinet. În continuare, se repetă încă o dată etapele descrise anterior. Procedura se poate repeta de 2-4 ori până ce lichidul este suficient de limpede pentru a permite o citire fiabilă.

(a)

Un cuțit sau foarfeci pentru decuparea eșantioanelor.

(b)

Tăvi împărțite în 50 de pătrate care să poată conține fiecare eșantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanții echivalente privind trasabilitatea eșantioanelor.

(c)

Un aparat de tocat carnea sau mixer electric.

(d)

Un omogenizator lab-blender 3 500, model termic.

(e)

Pungi din plastic adaptate la omogenizatorul lab-blender.

(f)

Tuburi conice pentru decantare cu o capacitate de 2 litri, prevăzute, de preferință, cu robinete de siguranță din teflon.

(g)

Suporți cu inele și dispozitive de fixare.

(h)

Site, cu finețea ochiului 180, cu un diametru exterior de 11 cm, prevăzute cu o plasă din oțel inoxidabil sau din alamă.

(i)

Pâlnii cu un diametru interior de cel puțin 12 cm, destinate sitelor.

(j)

Eprubete gradate de 100 ml.

(k)

Un termometru cu o precizie de 0,5 °C, de la 1 la 100 °C.

(l)

Un vibrator, de exemplu un aparat de ras electric fără cap.

(m)

Un releu care se aprinde și se stinge la fiecare minut.

(n)

Un trichineloscop prevăzut cu o placă orizontală sau un stereo-microscop cu lumină transmisă diascopic cu intensitate reglabilă.

(o)

Un bazin pentru numărarea larvelor și mai multe plăci Pétri cu un diametru de 9 cm identice cu cele prevăzute la capitolul I punctul 1 literele (l) și (m).

(p)

Acid clorhidric de 17,5 %.

(q)

Pepsină, concentrație: 1:10 000 NF (US National Formulary), corespunzând la 1:12 500 BP (British Pharmacopoea), corespunzând la 2 000 FIP (Fédération internationale de pharmacie).

(r)

Mai multe pubele de 10 litri care se folosesc în cursul decontaminării aparaturii cu ajutorul, de exemplu, al formolului și pentru sucurile digestive rămase în caz de rezultat pozitiv.

(s)

Un cântar cu o precizie de 0,1 g.

(a)

Eșantioane combinate complete (100 în același timp)

(b)

Eșantioane combinate mai mici (mai puțin de 100 de eșantioane)

—

Se adaugă la lichidul de digestie 300-400 g de gheață sub formă de paiete sau pulbere pentru a se obține un volum de aproximativ 2 litri. Se agită lichidul de digestie până la topirea gheții. În caz de grupe mai mici [a se vedea punctul II litera (b)], cantitatea de gheață trebuie redusă în consecință.

—

Se transferă lichidul de digestie răcit într-un tub de decantare de 2 litri prevăzut cu un vibrator fixat printr-o pensă suplimentară.

—

Pentru sedimentare, se lasă lichidul în tubul de decantare timp de 30 de minute, alternând un minut de vibrație și un minut de oprire.

—

După 30 de minute, se introduc rapid 60 ml de sediment într-o eprubetă gradată de 100 ml (după utilizare, se clătește pâlnia cu o soluție de detergent).

—

Se lasă eșantionul de 60 ml în repaus timp de cel puțin 10 minute, se scoate apoi lichidul plutitor prin aspirare până rămâne în eprubetă un volum de 15 ml, care va fi examinat în vederea cercetării prezenței larvelor.

—

Pentru aspirare, se poate folosi o seringă de unică folosință alcătuită dintr-un tub din plastic. Lungimea tubului trebuie să fie astfel încât cei 15 ml de lichid să rămână în eprubeta gradată atunci când marginea seringii se află la nivelul marginii eprubetei.

—

Se introduc cei 15 ml rămași într-un bazin pentru numărarea larvelor sau în două plăci Pétri și se examinează la trichineloscop sau la stereo-microscop.

—

Se spală eprubeta gradată cu 5-10 ml de apă de la robinet și se adaugă lichidul obținut la eșantion.

—

Lichidele de digestie trebuie examinate de îndată ce acestea sunt pregătite. În nici un caz examinarea nu trebuie amânată pentru a doua zi.

—

se varsă eșantionul final de 60 ml într-o eprubetă gradată și se lasă să se sedimenteze timp de 10 minute; se scot apoi 45 ml din lichidul de la suprafață prin aspirare și se adaugă la cei 15 ml rămași din apa de la robinet până la obținerea unui volum total de 45 ml;

—

după o nouă perioadă de repaus de 10 minute, se scot 30 ml din lichidul de la suprafață prin aspirare și se varsă cei 15 ml rămași pe o placă Pétri sau într-un bazin pentru numărarea larvelor în vederea examinării;

—

se spală eprubeta gradată cu 10 ml de apă de la robinet și se adaugă lichidul obținut la eșantionul de pe placa Pétri sau din bazinul pentru numărarea larvelor în vederea examinării.

(a)

O pâlnie Gelman de un litru cu suport pentru filtru (diametrul suportului: 45 mm).

(b)

Discuri filtrante compuse din: o plasă rotundă din oțel inoxidabil, cu finețea ochiului 35 (diametrul discului: 45 mm), două inele din cauciuc cu o grosime de 1 mm (diametru exterior: 45 mm, diametru interior: 38 mm); plasa trebuie plasată între cele două inele și fixată cu ajutorul unui lipici cu doi componenți adaptat celor două materiale.

(c)

Un Erlenmeyer de 3 litri prevăzut cu un tub lateral pentru aspirare.

(d)

O pompă de apă.

(e)

Pungi din plastic cu o capacitate minimă de 80 ml.

(f)

O pungă sudată.

(g)

Renilază, 1:150 000 unități Soxlet pe gram.

(a)

Grupe complete de eșantioane (100 în același timp)

A se vedea capitolul II punctul A 3 II (a).

(b)

Grupe mai mici (mai puțin de 100 de eșantioane)

A se vedea capitolul II punctul A 3 II (b).

(a)

Se adaugă la lichidul de digestie 300-400 g de gheață sub formă de paiete sau pulbere pentru a se obține un volum de aproximativ 2 litri. În cazul grupelor mai mici, cantitatea de gheață trebuie redusă în consecință.

(b)

Se agită lichidul de digestie până când gheața se topește. Se lasă în repaus lichidul de digestie răcit timp de cel puțin 3 minute pentru ca larvele să se poată încolăci.

(c)

Se montează pâlnia Gelman prevăzută cu un suport pentru filtru, în care se află un disc filtrant, pe un flacon Erlenmeyer legat la pompa de apă.

(d)

Se introduce lichidul de digestie în pâlnia Gelman și se filtrează. Spre sfârșit, trecerea lichidului prin filtru se poate ușura recurgând la o aspirare cu ajutorul pompei de apă. Se termină aspirarea exact înainte ca filtrul să nu se usuce, adică atunci când mai rămân 2-5 ml de lichid în pâlnie.

(e)

După filtrarea întregului lichid de digestie, se îndepărtează discul filtrant și se pune într-o pungă de plastic de 80 ml, adăugându-se 15-20 ml de soluție de renilază. Pentru obținerea soluției de renilază, se introduc 2 g de renilază în 100 ml de apă de la robinet.

(f)

Se efectuează o dublă sudură a pungii din plastic și se plasează în omogenizator între punga interioară și punga exterioară.

(g)

Se zdrobește în omogenizator timp de 3 minute, de exemplu în timp ce aparatul este utilizat pentru analiza unei grupe complete sau incomplete de eșantioane.

(h)

După 3 minute, se scoate din omogenizator punga din plastic conținând discul filtrant și soluția de renilază și se deschide cu ajutorul foarfecilor. Se introduce lichidul într-un bazin pentru numărarea larvelor sau într-o placă Pétri. Se spală punga cu 5-10 ml apă, care se varsă apoi în bazin, în vederea examenului trichineloscopic, sau pe o placă Pétri, în vederea examinării stereo-microscopice.

(i)

Lichidele de digestie trebuie examinate de îndată ce sunt pregătite. În nici un caz examinarea nu trebuie amânată pentru a doua zi.

Notă: Nu se utilizează niciodată discuri filtrante care nu sunt perfect curate. Nu se lasă niciodată să se usuce discurile filtrante care nu sunt curate. Este posibil să se curețe discurile lăsându-le să se înmoaie într-o soluție de renilază timp de o noapte. Înaintea utilizării lor, acestea trebuie spălate în omogenizator cu ajutorul unei soluții de renilază.

(a)

Un cuțit sau foarfeci pentru decuparea eșantioanelor.

(b)

Tăvi împărțite în 50 de pătrate care să poată conține fiecare eșantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanții echivalente privind trasabilitatea eșantioanelor.

(c)

Un mixer Trichomatic 35® cu dispozitiv de filtrare.

(d)

Soluție de acid clorhidric de 8,5 % ± 0,5 % în greutate.

(e)

Filtre cu membrane de policarbonat transparent cu un diametru de 50 mm și ai căror pori măsoară 14 microni.

(f)

Pepsină în concentrație: 1:10 000 NF (US National Formulary), corespunzând la 1:12 500 BP (British Pharmacopoea), corespunzând la 2 000 FIP (Fédération internationale de pharmacie).

(g)

Un cântar cu o precizie de 0,1 g.

(h)

Pensete cu capetele plate.

(i)

Mai multe lamele pentru obiecte cu o lățime de cel puțin 5 cm sau mai multe plăci Pétri cu un diametru de cel puțin 6 cm al căror fund a fost împărțit în pătrate de 10 x 10 mm cu ajutorul unui instrument ascuțit.

(j)

Un (stereo)-microscop cu lumină transmisă (mărire: de 15-60 de ori) sau un trichineloscop cu masa orizontală.

(k)

O pubelă pentru recoltarea lichidelor reziduale.

(l)

Mai multe pubele de 10 litri care se folosesc în cursul decontaminării aparaturii cu ajutorul, de exemplu, al formolului și pentru sucurile digestive rămase în caz de rezultat pozitiv.

(m)

Un termometru cu o precizie de 0,5 °C cu o scară de la 1 la 100 °C.

(a)

Se plasează mixerul echipat cu un dispozitiv de filtrare, se leagă tubul de evacuare și se introduce în pubelă.

(b)

Atunci când mixerul este aprins, începe încălzirea.

(c)

Înainte de a începe, se deschide valva situată sub incinta de reacție și se închide.

(d)

Se adaugă apoi până la 35 eșantioane cântărind aproximativ 1 g fiecare (la 25-30 °C) prelevate pe fiecare eșantion individual, în conformitate cu punctul 2. Se asigură că nu mai există bucăți mari de tendoane care ar putea să adere de filtrul cu membrană.

(e)

Se varsă apa în recipientul legat de mixer (aproximativ 400 ml).

(f)

Se varsă aproximativ 30 ml de acid clorhidric (8,5 %) în recipientul mai mic legat de mixer.

(g)

Se pune un filtru cu membrană sub filtrul ordinar din dispozitivul de filtrare.

(h)

Se adaugă, în final, 7 g de pepsină. Se respectă cu rigurozitate această ordine pentru a se evita descompunerea pepsinei.

(i)

Se închide capacul incintei de reacție și al recipientelor.

(j)

Se selecționează perioada de digestie. Se alege o perioadă scurtă de digestie (5 minute) pentru porcii cu vârstă normală pentru sacrificare și o durată de digestie mai lungă (8 minute) pentru celelalte eșantioane.

(k)

Atunci când se apasă pe butonul de pornire al mixerului, procedeul de umplere și de digestie începe automat, urmat de filtrare. După 10-13 minute, procedeul se termină și se oprește automat.

(l)

Se deschide capacul lăcașului de reacție după ce s-a verificat că acesta este gol. În cazul în care există spumă sau resturi ale lichidului de digestie în lăcaș, se repetă procedura în conformitate cu punctul V.

(a)

Se îndepărtează suportul pentru filtru și se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Pétri.

(b)

Se examinează filtrul cu membrană la (stereo)-microscop sau la trichineloscop.

(a)

În caz de rezultat pozitiv, se umple cu apă clocotită incinta de reacție a mixerului până la nivelul a două treimi. Se varsă apă de la robinet în recipientul legat de mixer până la nivelul de acoperire a captatorului inferior. Curățarea se face automat. Se decontaminează suportul pentru filtru și orice alt echipament cu ajutorul, de exemplu, al formolului.

(b)

La sfârșitul zilei de lucru, se umple cu apă recipientul de lichid al mixerului și se pornește un program normal.

(a)

Se închide valva situată sub incinta de reacție.

(b)

Se înlătură suportul pentru filtru și se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Pétri.

(c)

Se pune un nou filtru cu membrană pe suportul pentru filtru și se montează suportul pentru filtru.

(d)

Se varsă apă în recipientul de lichid al mixerului până la acoperirea captatorului inferior.

(e)

Se pune în funcțiune programul de curățare automată.

(f)

Odată ce programul de curățare automată este terminat, se deschide capacul incintei de reacție și se verifică dacă a rămas lichid.

(g)

În cazul în care incinta este goală, se demontează suportul pentru filtru și se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Pétri cu ajutorul unei pensete.

(h)

Se examinează cele două filtre cu membrană în conformitate cu punctul C 3 II. În cazul în care filtrele nu pot fi examinate, se repetă întregul procedeu de digestie pe o perioadă mai lungă, în conformitate cu punctul C 3 I.

(a)

Un trichineloscop cu lampă incandescentă care să permită o mărire de 30-40 de ori și de 80-100 de ori sau un stereo-microscop cu lumină transmisă diascopic cu intensitate reglabilă.

(b)

Un compresor constituit din două plachete din sticlă (dintre care una este divizată în zone egale).

(c)

Două foarfeci mici curbate.

(d)

O pensetă mică.

(e)

Un cuțit pentru decuparea eșantioanelor.

(f)

Recipiente mici numerotate destinate strângerii eșantioanelor separat.

(g)

O pipetă.

(h)

Un pahar conținând acid acetic și un pahar conținând o soluție de hidroxid de potasiu pentru limpezire în caz de calcificare eventuală sau pentru a face carnea uscată mai fragedă.

(a)

pe porcii domestici, se prelevă aceste eșantioane pe fiecare pilier diafragmatic, în zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă;

(b)

pe porcii mistreți, se prelevă eșantioane pe fiecare pilier diafragmatic, în zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă, precum și din maxilar, mușchii membrului anterior, mușchii intercostali și mușchii limbii, astfel încât să se dispună de șase eșantioane în total pentru fiecare animal;

(c)

în cazul în care nu se pot preleva eșantioane din anumiți mușchi, care nu sunt disponibili, se prelevă în total patru eșantioane din mușchii disponibili;

(d)

din bucățile de carne, se prelevă din fiecare bucată patru eșantioane de țesut muscular striat de mărimea unei alune, pe cât posibil care să nu conțină grăsime și să provină din diferite puncte din apropierea oaselor sau tendoanelor.

(a)

În general, se umple un compresor cu 1,0 ± 0,1 g de carne, corespunzând în mod normal la 28 fragmente de mărimea unui bob de ovăz. După caz, se pot umple două compresoare pentru examinarea a 56 de fragmente de mărimea unui bob de ovăz.

(b)

În cazul în care sunt prezente ambele piliere diafragmatice la un porc domestic, controlorul de Trichinella tranșează, din fiecare eșantion prelevat de pe carcasele întregi descrise anterior, 28 de fragmente de mărimea unui bob de ovăz, respectiv un total de 56 fragmente.

(c)

În cazul în care este prezent numai un pilier diafragmatic, se tranșează 56 de fragmente din diferite locuri, pe cât posibil din zona intermediară între mușchi și tendon.

(d)

Eșantioanele prelevate din ceilalți patru mușchi ai porcilor mistreți sunt tranșate fiecare în șapte fragmente de mărimea unui bob de ovăz, ceea ce dă 28 de fragmente suplimentare în total.

(e)

Controlorul de Trichinella presează apoi cele 56 (sau 84) fragmente între plachetele de sticlă ale compresorului, astfel încât caracterele normale de imprimerie să poată fi citite ușor printre bucățile preparate.

(f)

În cazul în care carnea din bucățile care urmează să fie examinate este uscată și bătrână, bucățile preparate trebuie înmuiate timp de 10-20 minute într-o soluție de hidroxid de potasiu diluată cu două volume de apă înainte de a fi presate.

(g)

Din fiecare din eșantioanele prelevate din bucățile de carne, controlorul de Trichinella tranșează 14 fragmente de mărimea unui bob de ovăz, respectiv 56 fragmente în total.

(h)

Examinarea microscopică constă într-o examinare înceată și riguroasă a fiecărei bucăți preparate mărită de 30-40 de ori.

(i)

În cazul în care examenul trichineloscopic dovedește prezența de zone suspecte, acestea trebuie reexaminate cu trichineloscopul, la care se selectează mărirea maximă (80-100 de ori).

(j)

În cazul în care rezultatul este incert, examinarea se repetă cu alte eșantioane și cu alte bucăți preparate până când se obțin preciziile dorite. Examenul trichineloscopic trebuie să dureze minimum șase minute.

(k)

Timpul minim fixat pentru examinare nu cuprinde timpul necesar pentru prelevarea eșantioanelor și pentru confecționarea bucăților preparate.

(l)

În general, un controlor nu trebuie să examineze la trichineloscop mai mult de 840 de fragmente pe zi, ceea ce corespunde examinării a 15 porci domestici sau 10 porci mistreți.

(a)

Carnea intrată în starea de congelare trebuie conservată în această stare.

(b)

Echipamentul tehnic și alimentarea cu energie a camerei frigorifice trebuie să fie astfel concepute încât să se poată atinge temperatura dorită foarte repede și să se mențină în toate părțile camerei frigorifice, precum și ale cărnii.

(c)

Toate ambalajele izolante trebuie îndepărtate înaintea congelării, exceptând carnea care, în cursul introducerii în camera frigorifică, a atins deja, în toate părțile sale, temperatura dorită sau carnea care este ambalată astfel încât ambalajul nu va împiedica atingerea de către aceasta a temperaturii dorite în termenul prevăzut.

(d)

Loturile trebuie conservate separat și sub cheie în camera frigorifică.

(e)

Data și ora sosirii lotului în camera frigorifică trebuie înregistrate.

(f)

Temperatura din camera frigorifică nu poate fi mai mare de –25 °C. Aceasta trebuie măsurată cu ajutorul aparatelor termoelectrice etalonate și înregistrată în mod constant. Aceasta nu se poate măsura direct în curentul de aer rece. Instrumentele trebuie păstrate sub cheie. Graficele cu temperaturi trebuie să conțină indicația datelor corespunzătoare registrului de inspecție a cărnii la import, precum și a zilei și orei începerii și terminării congelării și să fie păstrate un an.

(g)

Bucățile de carne al căror diametru sau grosime nu depășește 25 cm trebuie congelate timp de cel puțin 240 de ore consecutive, iar cele al căror diametru sau grosime este cuprins între 25 și 50 cm timp de cel puțin 480 de ore consecutive. Bucățile de carne al căror diametru sau grosime este mai mare decât aceste dimensiuni nu trebuie supuse acestui procedeu de congelare. Durata congelării se calculează din momentul în care este atinsă temperatura menționată la litera (f) în camera de congelare.

(a)

Bucățile de carne cu un diametru sau o grosime care nu depășește 15 cm trebuie congelate conform uneia dintre următoarele combinații de timp și de temperatură:

(b)

Carnea al cărei diametru sau grosime este cuprinsă între 15 și 50 cm trebuie congelată conform uneia din următoarele combinații de timp și de temperatură:

Temperatura din camera frigorifică nu poate fi mai mare de nivelul temperaturii de inactivare aleasă. Aceasta trebuie măsurată cu ajutorul aparatelor termoelectrice etalonate și înregistrată în mod constant. Aceasta nu trebuie înregistrată direct în curentul de aer rece. Instrumentele trebuie păstrate sub cheie. Graficele cu temperaturi trebuie să conțină indicația datelor corespunzătoare registrului de inspecție a cărnii la import, precum și ziua și ora începerii și terminării congelării și trebuie păstrate un an.

În cazul în care se utilizează tuneluri de congelare și nu se urmează în mod riguros procedurile descrise anterior, exploatantul din sectorul alimentar trebuie să fie capabil să dovedească autorității competente că metoda de înlocuire utilizată este eficace pentru a ucide paraziții din genul Trichinella din carnea de porc.

(a)

Se respectă dispozițiile generale de la literele (a)-(e) ale metodei 1 și se aplică următoarele combinații de timp și de temperatură:

(b)

Temperatura trebuie măsurată cu ajutorul aparatelor termoelectrice etalonate și înregistrată în mod constant. Sonda termometrului este plasată în centrul bucății de carne cu o dimensiune care nu este mai mică decât bucata de carne cea mai groasă care urmează să fie congelată. Această bucată de carne trebuie plasată în locul cel mai puțin favorabil din camera frigorifică, nici în proximitatea imediată a echipamentului de răcire, nici direct în curentul de aer rece. Instrumentele trebuie păstrate sub cheie. Graficele cu temperaturi trebuie să conțină indicația numerelor de date ale registrului de inspecție a cărnii la import, precum și ziua și ora începerii și terminării congelării și trebuie păstrate un an.

(a)

Eșantioane cântărind cel puțin 10 g din musculatura limbii sau din mușchii masticatori ai cailor și dintr-un membru anterior, limba sau diafragma mistreților.

(b)

În lipsa acestor mușchi la cal, se prelevă un eșantion mai important dintr-un pilier diafragmatic, din zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă. Mușchiul trebuie curățat de țesutul conjunctiv și de grăsime.

(c)

Se supun cel puțin 5 g din eșantion metodei de detectare de referință prezentate la capitolul I din anexa I sau unei metode echivalente prezentate la capitolul II din anexa I. Pentru fiecare lichid de digestie, greutatea totală a mușchiului examinat nu poate depăși 100 g pentru metoda din capitolul I și metodele A și B prezentate la capitolul II și 35 g pentru metoda C din capitolul II.

(d)

În caz de rezultat pozitiv, se prelevă un nou eșantion de 50 g în vederea unei analize ulterioare separate.

(e)

Fără a aduce atingere normelor de conservare a speciilor animale, întreaga carne provenită de la vânat, altul decât mistreț, precum urși, mamifere carnivore (inclusiv mamifere marine) și reptile trebuie supusă unor teste care necesită prelevarea de eșantioane de 10 g de mușchi de pe locuri de predilecție sau a unor cantități mai mari, în cazul în care aceste locuri nu sunt disponibile. Locurile de predilecție sunt:

(f)

Perioada de digestie trebuie să fie suficient de lungă pentru a garanta o digestie suficientă a țesuturilor acestor animale, dar nu poate depăși 60 de minute.

A.

Exploatanții din sectorul alimentar trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a obține recunoașterea oficială de exploatație indemnă de Trichinella:

B.

Exploatanții din sectorul alimentar responsabili cu exploatațiile recunoscute ca indemne de Trichinella informează autoritatea competentă atunci când nu se îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la punctul A sau atunci când o altă evoluție poate repune în cauză statutul de exploatație indemnă de Trichinella al exploatațiilor menționate.

A.

Autoritățile competente ale statelor membre în care s-a detectat prezența de Trichinella la porcii domestici în cursul ultimilor zece ani pot recunoaște o exploatație ca fiind indemnă de Trichinella cu următoarele condiții:

B.

Autoritățile competente ale statelor membre în care nu s-a detectat prezența de Trichinella la porcii domestici în cursul ultimilor zece ani pot recunoaște o exploatație ca fiind indemnă de Trichinella cu următoarea condiție: să respecte cerința prevăzută la punctul A litera (d).

C.

Autoritatea competentă poate decide recunoașterea unei categorii de exploatații ca fiind indemnă de Trichinella, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

D.

În afara informațiilor prevăzute în anexa IV la Directiva 2003/99/CE, raportul inițial și rapoartele anuale ulterioare adresate Comisiei conțin următoarele informații:

03/Volumul 68

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

59

L 338/83

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2006, a Regulamentului (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și a regulamentelor (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 va determina modificări considerabile ale normelor și procedurilor care ar trebui urmate de către operatorii din sectorul alimentar și autoritățile competente ale statelor membre. Aplicarea, de la 1 ianuarie 2006, a unora dintre măsurile adoptate va implica, în anumite cazuri, unele dificultăți de ordin practic. În consecință, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție care să permită aplicarea integrală, fără dificultăți, a noilor norme și proceduri.

(2)

Durata perioadei de tranziție ar trebui stabilită ținând seama de prima reexaminare a noului cadru de reglementare din domeniul igienei, care ar trebui să aibă loc în primii patru ani de la punerea în aplicare a cadrului respectiv.

(3)

În consecință, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție pe parcursul căreia anumite cerințe prevăzute de regulamentele menționate anterior să poată fi puse treptat în aplicare. Pentru a garanta uniformitatea abordării, respectiva perioadă de tranziție ar trebui să dureze, în principiu, patru ani, dar ar putea fi scurtată, în cazul în care acest lucru se dovedește oportun. De asemenea, ar trebui să se prevadă posibilitatea reexaminării fiecărei dispoziții a respectivului regim tranzitoriu în lumina experienței dobândite.

(4)

Dispoziția tranzitorie de bază constă în autorizarea continuării introducerii pe piață a bunurilor produse înainte de punerea în aplicare a noilor norme. Dispoziția respectivă trebuie să se aplice pe întreaga durată a perioadei de tranziție, cu excepția cazului în care durata de viață a produsului este mai scurtă decât perioada menționată anterior.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 exclude din domeniul său de aplicare furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și lagomorfe pentru consumatorul final sau comerțul cu amănuntul local care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă. De asemenea, Directiva 71/118/CEE a Consiliului din 15 februarie 1971 privind problemele de sănătate care afectează comerțul cu carne proaspătă de pasăre (5) și Directiva 91/495/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 privind problemele de sănătate animală și publică referitoare la producția și introducerea pe piață a cărnii de iepure și a cărnii de vânat de crescătorie (6) autorizează statele membre să facă derogare de la respectarea cerințelor generale, fără a limita posibilitatea de derogare numai la cazul cărnii proaspete. Este necesar să se mențină posibilitatea respectivă pe toată durata perioadei de tranziție.

(6)

Omologarea unităților, în special a celor care, în conformitate cu vechile norme, nu necesitau omologare, dar care erau autorizate să își comercializeze producția numai pe piața națională, constituie o creștere importantă a activității autorităților competente. În consecință, ar trebui adoptată o dispoziție tranzitorie care să permită unităților respective să își comercializeze produsele pe piața națională până la obținerea omologării.

(7)

Dispoziția tranzitorie privind utilizarea condiționării și ambalajelor și echipamentelor de marcare menționate la punctul 6 din secțiunea I a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 trebuie revizuită astfel încât să înăsprească normele anterioare privind utilizarea echipamentului de marcare, ținând seama în mod corespunzător de așteptările operatorilor din sectorul alimentar în ceea ce privește toleranța în materie de utilizare a materialului de marcare achiziționat înainte de punerea în aplicare a noului cadru. În consecință, este necesară suprimarea dispozițiilor corespunzătoare ale regulamentului menționat anterior și adoptarea unei noi dispoziții prin prezentul regulament. Ținând seama de riscul de abuz inerent al unei dispoziții tranzitorii de acest tip, trebuie limitată durata acesteia și este necesar să se asigure că vechiul echipament de marcare care nu este conform noilor norme este retras cât mai urgent posibil și până la sfârșitul perioadei de tranziție. În consecință, este necesară adaptarea anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004.

(8)

Condițiile de sănătate privind importul alimentelor de origine animală nu vor fi în întregime armonizate în cazul anumitor tipuri de produse și, în consecință, ar trebui precizate condițiile de import pentru produsele respective pe durata perioadei de tranziție.

(9)

Comunicarea de informații privind lanțul alimentar constituie o nouă obligație a operatorilor din sectorul alimentar. Trebuie prevăzută o perioadă de tranziție pentru punerea în aplicare completă a cerințelor în materie de informații privind lanțul alimentar. Ar trebui facilitată, în special, buna circulație a informațiilor de la unitate la abator printr-o dispoziție tranzitorie care să nu mai prevadă obligația de a furniza informațiile cu 24 de ore înainte de sosirea animalelor la abator.

(10)

Secțiunea III a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 prevede obligația medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar desemnat de a semna certificatul care însoțește ungulatele nedomestice de crescătorie de la unitate la abator. Directiva 91/495/CEE prevede obligația serviciului veterinar de a semna certificatul. Este necesară menținerea dispoziției respective pe durata perioadei de tranziție.

(11)

Certificatul prevăzut în capitolul X partea B din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 este mai detaliat decât certificatul prevăzut anterior. Pe durata perioadei de tranziție ar trebui adoptat modelul de certificat prevăzut în anexa III la Directiva 91/495/CEE.

(12)

Secțiunea V a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 prevede că materiile prime utilizate pentru obținerea cărnii măcinate trebuie să respecte anumite criterii și definește cerințele privind etichetarea. Trebuie evaluate criteriile de compoziție a cărnii tocate, în special conținutul de grăsime și raportul țesut conjunctiv/proteine din carne. Până la sosirea rezultatelor evaluării respective, este oportună menținerea criteriilor actuale prevăzute de Directiva 94/65/CE a Consiliului din 14 decembrie 1994 de stabilire a cerințelor aplicabile producției și introducerii pe piață a cărnii tocate și a preparatelor din carne (7).

(13)

Fără a aduce atingere principiului general definit la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, în conformitate cu care operatorii din sectorul alimentar, în cazul în care criteriile de igienă o impun, nu utilizează alte substanțe decât apa potabilă, în capitolul VII al anexei II la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și în partea II din capitolul I, precum și în capitolele III și IV ale secțiunii VIII a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sunt prevăzute dispoziții care autorizează utilizarea apei curate pentru manipularea peștilor, în special în cazul manipulării peștilor la bordul navelor. Întrucât utilizarea apei curate nu constituie un risc pentru sănătatea publică în măsura în care corespunde definiției prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și pentru a permite unităților terestre care manipulează produse pescărești să se adapteze treptat, trebuie extinsă sfera de aplicare a dispozițiilor corespunzătoare ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004 la unitățile respective pe durata perioadei de tranziție.

(14)

Punctul 1 litera (a) din partea III a capitolului II din secțiunea IX a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 prevede că operatorii din sectorul alimentar care produc produse lactate trebuie să se asigure că, imediat înainte de prelucrare, conținutul de germeni al laptelui de vacă crud nu depășește o anumită valoare limită. Respectarea limitei respective este extrem de importantă pentru siguranța alimentelor în cazul în care laptele trebuie tratat termic și nu a fost prelucrat într-un interval de timp prevăzut. Cu titlu tranzitoriu, verificarea respectării respectivului criteriu imediat înainte de prelucrare trebuie limitată la cazurile menționate anterior.

(15)

Secțiunea X a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 definește normele de igienă specifice privind ouăle și produsele din ouă. În conformitate cu punctul 2 din capitolul I, ouăle trebuie depozitate și transportate la o temperatură, de preferință constantă, care este cea mai potrivită pentru a asigura o conservare optimă a calităților acestora în ceea ce privește igiena. Întrucât, până la 1 ianuarie 2006, statele membre erau autorizate să aplice, pe teritoriul lor, standarde de temperatură controlată instalațiilor de depozitare a ouălor și să le transporte de la o unitate la alta, este necesar să se precizeze că standardele respective se pot aplica în continuare cu titlu tranzitoriu în cazul în care sunt autorizate încă de autoritatea competentă. Operatorii vor putea dispune în acest fel de o perioadă în care să își adapteze activitățile și procedurile la noile standarde de temperatură impuse eventual de autoritatea competentă.

(16)

În conformitate cu punctul 1 din partea II a capitolului II din secțiunea X a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, ouăle crăpate pot fi utilizate pentru fabricarea produselor din ouă în anumite condiții. Cu titlu tranzitoriu, este necesară extinderea posibilității respective și la alte unități care produc ouă lichide, în cazul în care îndeplinesc aceleași condiții.

(17)

Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede că personalul din abatoare abilitat de autoritatea competentă să efectueze sarcinile auxiliarilor oficiali trebuie să fie calificat și să primească aceeași formare ca și auxiliarii oficiali. Pe parcursul perioadei de tranziție, este necesar să se acorde timp autorității competente pentru a planifica și organiza formarea complementară și calificarea personalului din abatoare care participă la controalele oficiale și, în consecință, să se limiteze cerința de formare a personalului respectiv la sarcinile specifice pe care este abilitat să le efectueze.

(18)

Articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede acreditarea laboratoarelor care efectuează analiza eșantioanelor prelevate în cadrul controalelor oficiale. Laboratoarele care nu trebuia să fie acreditate în conformitate cu legislația anterioară ar putea avea nevoie de o perioadă de timp suplimentară pentru obținerea unei acreditări complete, ținând seama de complexitatea și dificultatea procedurii. Ar trebui să se acorde laboratoarelor respective un termen suplimentar pentru a le permite să ia măsurile care se impun pentru obținerea acreditării.

(19)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

—

—

(a)

să facă dovada faptului că a demarat și continuă demersul pentru obținerea acreditării în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004;

(b)

să ofere autorității competente garanții satisfăcătoare că sistemele de control al calității pentru analizele pe care le efectuează în vederea controalelor oficiale vor fi puse în aplicare până la 1 ianuarie 2006.

03/Volumul 68

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

65

L 340/20

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Regulamentul (CEE) nr. 2958/93 al Comisiei (2) stabilește normele comune de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 în ceea ce privește regimul specific de aprovizionare a insulelor mici din Marea Egee cu anumite produse agricole și, în aplicarea articolului 3 din Regulamentul (CEE) nr. 2019/93, cuantumul ajutoarelor pentru această aprovizionare.

(2)

În aplicarea articolului 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2019/93, Regulamentul (CE) nr. 3175/94 al Comisiei (3) stabilește bilanțul estimativ de aprovizionare cu produse cerealiere și furaje uscate.

(3)

Este necesară întocmirea bilanțului estimativ de aprovizionare pentru anul 2006.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 3175/94 ar trebui modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului comun al comitetelor de gestionare a sectoarelor respective,

03/Volumul 68

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

67

L 340/68

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Modelele de certificat de sănătate pentru schimburile comerciale intracomunitare de ovine și caprine pentru sacrificare, pentru îngrășare sau pentru creștere sunt incluse în anexa E la Directiva 91/68/CEE, respectiv ca modelele I, II și III.

(2)

Statele membre au întâmpinat dificultăți de certificare în cazurile în care medicul veterinar oficial nu a fost în măsură să certifice respectarea cerințelor de ședere și de transport, aceste informații fiind cunoscute numai de crescător.

(3)

Certificatele de sănătate trebuie să indice dacă certificarea privind cerințele de ședere și de transport se bazează pe o declarație a crescătorului sau pe o verificare a datelor consemnate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare și de înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 și a directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE (2).

(4)

Prin urmare, Directiva 91/68/CEE ar trebui modificată în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

1.

La modelul I, se inserează următorul punct înainte de punctul 12.4.1:

2.

La modelele II și III, punctul 12.4 se înlocuiește cu următorul text:

03/Volumul 68

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

69

L 342/39

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 865/2004 prevede posibilitatea punerii în aplicare a unui regim de ajutor pentru depozitarea privată de ulei de măsline, în cazul unor perturbări grave ale pieței în anumite regiuni ale Comunității.

(2)

Pentru a permite o punere rapidă în aplicare a regimului în caz de necesitate, este necesar să se prevadă normele de aplicare a regulamentului respectiv. Acest regim de ajutor pentru depozitarea privată trebuie să se bazeze pe contracte cu operatori care să ofere garanții suficiente și acceptate de către statele membre pe baza anumitor condiții stabilite.

(3)

În scopul accentuării efectului regimului asupra pieței la nivelul producătorilor și pentru a facilita controlul acesteia, este necesar ca ajutoarele să se concentreze asupra depozitării uleiului de măsline virgin în vrac.

(4)

Este necesar să fie disponibile informații privind evoluția prețurilor și a producției de ulei de măsline. Aceste informații sunt necesare pentru monitorizarea constantă a pieței uleiului de măsline pentru a se putea evalua dacă se verifică circumstanțele unei perturbări grave a pieței.

(5)

Pentru a reflecta cel mai bine situația pieței, este necesar ca valoarea ajutorului să fie stabilită pentru sectoarele de piață care au nevoie de acesta. Categoriile de ulei sunt cele prevăzute în anexa I partea 1 din Regulamentul (CE) nr. 865/2004.

(6)

Este necesar să fie precizate informațiile pe care trebuie să le menționeze ofertele și condițiile în care acestea sunt prezentate și analizate pentru a dispune de informații exhaustive în cazul fiecărei oferte.

(7)

Este necesar ca licitațiile să fie organizate în funcție de anumite norme, privind în special termenele de prezentare și cantitatea minimă pentru fiecare ofertă prezentată. Ofertele trebuie să implice, în special, o perioadă lungă de depozitare și o cantitate minimă în raport cu situația reală din sectorul de piață, pentru a putea influența situația pieței.

(8)

Este necesar ca efectuarea ofertei să fie asigurată de depunerea unei garanții în condițiile prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 al Comisiei din 22 iulie 1985 de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de garanții pentru produsele agricole (2), valoarea și durata garanției fiind stabilite în raport cu riscurile privind variațiile prețurilor pe piață și numărul de zile de depozitare care dau dreptul la ajutorul care a fost efectiv realizat.

(9)

Este necesar ca ofertele reținute să fie mai mici sau egale cu o valoare maximă a ajutorului pentru o zi de depozitare, valoare care urmează să fie stabilită în funcție de piața uleiului de măsline. Reprezentativitatea ofertelor și respectarea cantităților maxime prevăzute de licitație trebuie să fie asigurate pentru fiecare categorie sau regiune determinată.

(10)

Este necesar să fie precizate principalele elemente care trebuie să fie stipulate în contract. Pentru a evita disfuncții ale pieței, este necesar ca durata contractului să poată fi revizuită de către Comisie luând în considerare în special prevederile privind recolta din anul de comercializare următor celui în cursul căruia a fost încheiat contractul.

(11)

Pentru asigurarea unei gestionări adecvate a regimului, este necesar să fie indicate condițiile în care poate fi acordat un avans pentru ajutor, controalele privind respectarea dreptului la ajutor care sunt indispensabile, anumite modalități de calculare a ajutorului și elementele care trebuie comunicate Comisiei de către statele membre.

(12)

Pentru mai multă claritate și transparență, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 2768/98 al Comisiei din 21 decembrie 1998 privind regimul de ajutor pentru depozitarea privată a uleiului de măsline (3) să se abroge și să fie înlocuit cu un regulament nou.

(13)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a uleiului de măsline și a măslinelor de masă,

(a)

există, în anumite regiuni ale comunității, perturbări grave ale pieței care pot fi reduse sau rezolvate prin măsuri referitoare la depozitarea privată de ulei de măsline virgin vrac;

(b)

prețul mediu pentru unul sau mai multe din următoarele produse, constatat pe piață în cursul unei perioade de cel puțin două săptămâni, este mai mic de:

—

categorie de uleiuri de măsline virgine prevăzute în anexa I partea 1 la Regulamentul (CE) nr. 865/2004;

—

regiune sau stat membru al Comunității.

(a)

o organizație de producători de ulei de măsline formată din cel puțin 700 cultivatori din sectorul oleicol, în cazul în care aceasta acționează ca organizație de producere și valorificare a măslinelor și uleiului de măsline;

(b)

o organizație de producători care reprezintă un procent de cel puțin 25 % din cultivatorii de măsline sau din producția de ulei de măsline din regiunea în care este situată;

(c)

o asociație de organizații de producători provenind din mai multe regiuni economice și formată din cel puțin zece organizații de producători prevăzute la punctele (a) și (b) sau dintr-un număr de organizații care reprezintă cel puțin 5 % din producția de ulei de măsline a statului membru respectiv;

(d)

o moară dotată cu instalații care permit extragerea a cel puțin două tone de ulei într-o zi de lucru de opt ore și care a obținut, în cursul celor doi ani de comercializare precedenți, cel puțin 500 de tone de ulei de măsline virgin în total;

(e)

o întreprindere de ambalare care are, pe teritoriul aceluiași stat membru, o capacitate cel puțin egală cu 6 tone de ulei ambalat într-o zi de lucru de opt ore și care a ambalat, în cursul celor doi ani de comercializare precedenți, cel puțin 500 de tone de ulei de măsline în total.

(a)