Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
- |
|
Ediţia în limba română |
03. Agricultură Volumul 068 |
|
03/Volumul 068 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
1 |
/ |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
Notă introductivă
În conformitate cu articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 157, 21.6.2005, p. 203), textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene adoptate înainte de data aderării, redactate de Consiliu sau Comisie ori de Banca Centrală Europeană în limbile bulgară și română sunt autentice, de la data aderării, în aceleași condiții ca și textele redactate în celelalte limbi oficiale ale Comunităților. Articolul menționat prevede, de asemenea, că textele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene dacă și textele în limbile actuale au fost publicate.
În conformitate cu acest articol, prezenta ediție specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se publică în limba română și conține textele actelor obligatorii cu aplicare generală. Prezenta ediție cuprinde actele adoptate din 1952 până la 31 decembrie 2006.
Textele care se publică sunt grupate în 20 de capitole, în funcție de clasificarea existentă în Repertoarul legislației comunitare în vigoare, după cum urmează:
01 |
Probleme generale, financiare și instituționale |
02 |
Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor |
03 |
Agricultură |
04 |
Pescuit |
05 |
Libera circulație a lucrătorilor și politica socială |
06 |
Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii |
07 |
Politica în domeniul transporturilor |
08 |
Politica în domeniul concurenței |
09 |
Impozitare |
10 |
Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor |
11 |
Relații externe |
12 |
Energie |
13 |
Politica industrială și piața internă |
14 |
Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale |
15 |
Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății |
16 |
Știință, informare și cultură |
17 |
Legislația privind întreprinderile |
18 |
Politica externă și de securitate comună |
19 |
Spațiul de libertate, securitate și justiție |
20 |
Europa cetățenilor |
Repertoarul menționat, care se publică bianual în limbile oficiale ale Uniunii Europene, se va publica ulterior și în limba română, urmând a fi incluse trimiteri la prezenta ediție specială. Astfel, repertoarul poate fi utilizat și ca index al prezentei ediții speciale.
Actele publicate în prezenta ediție specială se publică, cu câteva excepții, în forma în care au fost publicate în Jurnalul Oficial în limbile originare. Prin urmare, la utilizarea prezentei ediții speciale trebuie luate în considerare modificările ulterioare sau adaptările ori derogările adoptate de instituții sau de Banca Centrală Europeană ori care sunt prevăzute în Actul de aderare.
În mod excepțional, în anumite cazuri, când anexele tehnice de mari dimensiuni ale actelor se înlocuiesc ulterior cu alte anexe, se va face trimitere numai la ultimul act de înlocuire. Acesta este, în special, cazul anumitor acte care conțin listele codurilor vamale (capitolul 02), al actelor privind transportul, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (capitolele 07 și 13), precum și al anumitor protocoale și anexe la Acordul privind SEE.
De asemenea, Statutul personalului se publică, în mod excepțional, în formă consolidată în care sunt incluse toate modificările până la sfârșitul anului 2005. Modificările efectuate după această dată se publică în versiunea originară.
Edițiile speciale cuprind două sisteme de numerotare:
(i) |
numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă. În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare; |
(ii) |
numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor. |
Până în iunie 1967, numerotarea paginilor Jurnalului Oficial începea de la pagina 1 în fiecare an. După această dată, fiecare număr a început cu pagina 1.
De la 1 ianuarie 1968, Jurnalul Oficial a fost împărțit în două părți:
— |
Legislație („L”), |
— |
Comunicări și informări („C”). |
La 1 februarie 2003, vechea denumire oficială de „Jurnal Oficial al Comunităților Europene” s-a schimbat, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, aceasta fiind în prezent „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
3 |
32005R2074
L 338/27 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2074/2005 AL COMISIEI
din 5 decembrie 2005
de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (1), în special articolul 13 alineatul (2),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (2), în special articolele 9, 10 și 11,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (3), în special articolele 16, 17 și 18,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (4), în special articolul 63,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește norme specifice de igienă care se aplică produselor alimentare de origine animală. Este necesar să se stabilească măsuri de aplicare pentru carne, moluște bivalve vii, produse de pescuit, lapte, ouă, pulpe de broască și melci de mare, precum și pentru produsele rezultate din prelucrarea acestora. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 854/2004 stabilește norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman. Este necesar să se precizeze anumite norme și să se definească alte cerințe. |
(3) |
Regulamentul (CE) nr. 882/2004 stabilește, la nivel comunitar, un cadru armonizat de norme generale pentru organizarea de controale oficiale. Este necesar să se precizeze anumite norme și să se definească alte cerințe. |
(4) |
Decizia 20XX/2005/CE a Comisiei (5) abrogă anumite decizii de aplicare a măsurilor prevăzute de directivele abrogate prin Directiva 2004/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 de abrogare a unor directive privind igiena alimentară și normele sanitare referitoare la producția și comercializarea anumitor produse de origine animală destinate consumului uman și de modificare a Directivelor 89/662/CEE și 92/118/CEE ale Consiliului, precum și a Deciziei 95/408/CE a Consiliului (6). Prin urmare, anumite părți ale deciziilor în cauză trebuie menținute în prezentul regulament. |
(5) |
În temeiul Regulamentului (CE) nr. 852/2004, operatorii din sectorul alimentar trebuie să țină registre și să le păstreze și să pună informațiile pertinente care figurează în aceste registre la dispoziția autorității competente și a operatorilor din sectorul alimentar destinatari, în cazul în care aceștia solicită acest lucru. |
(6) |
În temeiul Regulamentului (CE) nr. 853/2004, operatorii de abatoare trebuie, de asemenea, să solicite, să primească și să verifice informațiile despre lanțul alimentar și să intervină în consecință pentru toate animalele, altele decât vânatul sălbatic, care sunt trimise sau care sunt destinate să fie trimisela abator. De asemenea, acestea au obligația de a se asigura că informațiile privind lanțul alimentar includ toate elementele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004. |
(7) |
Informațiile privind lanțul alimentar ajută operatorii de abatoare să organizeze operațiunile de abatorizare și contribuie la determinarea de către medicul veterinar oficial a procedurilor de inspecție cerute. Este necesar ca aceste informații să fie analizate de către medicul veterinar oficial și utilizate ca parte integrantă a procedurilor de inspecție. |
(8) |
Sistemele de informație existente ar trebui să fie utilizate în măsura în care este posibil și adaptate astfel încât să îndeplinească cerințele privind informațiile despre lanțul alimentar stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 854/2004. |
(9) |
Pentru a îmbunătăți gestionarea animalelor la nivelul exploatațiilor și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 854/2004, medicul veterinar oficial trebuie să înregistreze orice stare patologică sau boală detectată la abator la un animal sau un efectiv și care poate să afecteze sănătatea publică sau animală sau să prejudicieze bunăstarea animalelor și, după caz, să informeze operatorul din sectorul alimentar responsabil de exploatația de origine și medicul veterinar care se ocupă de animalele din respectiva unitate sau oricare autoritate competentă în cauză. |
(10) |
Regulamentele (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 stabilesc cerințele aplicabile detectării paraziților în cursul manipulării produselor pescărești la sol și la bordul navelor. Operatorilor din sectorul alimentar le revine obligația de a efectua controalele solicitate în toate etapele producției de produse pescărești, în conformitate cu dispozițiile anexei III secțiunea VIII capitolul V litera D din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, pentru ca produsele pescărești infestate în mod evident de paraziți să nu fie introduse pe piață în vederea consumului uman. Adoptarea unor norme detaliate privind controalele vizuale implică determinarea conceptelor de paraziți vizibili și control vizual, precum și a tipului și frecvenței acestor controale. |
(11) |
Controalele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 pentru a evita introducerea pe piață a produselor pescărești improprii consumului uman pot implica anumite controale chimice, printre care controlul azotului bazic volatil total (ABVT). Este necesar să se stabilească conținuturi-limită de ABVT pentru anumite categorii de specii, precum și metodele de analiză care trebuie utilizate. Metodele de analiză recunoscute în mod științific pentru controlul ABVT trebuie să fie utilizate în continuare în mod sistematic, dar este necesar să se elaboreze o metodă de referință utilizabilă în caz de îndoială în ceea ce privește rezultatele sau în caz de litigiu. |
(12) |
Limitele pentru toxinele paralizante (Paralytic Shellfish Poison – PSP), toxinele amneziante (Amnesic Shellfish Poison – ASP) și toxinele lipofile sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Dozarea biologică constituie metoda de referință pentru a detecta anumite toxine și a preveni recolta de crustacee toxice. Limitele maxime și metodele de analiză trebuie să fie armonizate și aplicate de către statele membre pentru a proteja sănătatea umană. În afară de metodele de analiză biologice, alte metode de detectare, precum metodele chimice și testele in vitro, trebuie autorizate în cazul în care s-a demonstrat că metodele selectate sunt cel puțin la fel de eficiente ca și metodele biologice și că aplicarea acestora asigură un grad echivalent de protejare a sănătății publice. Limitele maxime propuse pentru toxinele lipofile au la bază date provizorii și ar trebui reexaminate atunci când vor fi disponibile noi date științifice. Dată fiind absența materialului de referință, utilizarea exclusivă a testelor nebiologice nu ar permite, în prezent, în ceea ce privește totalitatea toxinelor specificate, asigurarea unui nivel de protecție a sănătății publice echivalent celui pe care îl oferă testele biologice. Este necesar să se ia măsurile necesare pentru înlocuirea testelor biologice în cel mai scurt timp. |
(13) |
Este necesar să se facă distincție între carnea separată mecanic (CSM), prin intermediul tehnicilor care nu afectează structura oaselor utilizate pentru producerea ei, și CSM produsă prin intermediul tehnicilor care afectează structura oaselor. |
(14) |
În primul caz, utilizarea CSM produsă în condiții specifice și având o compoziție precisă trebuie să fie autorizată în preparatele din carne care nu sunt destinate consumului înainte de a fi supuse unui tratament termic. Aceste condiții fac referire în special la conținutul de calciu al CSM, care va trebui precizat în conformitate cu articolul 11 punctul 2 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Conținutul maxim de calciu autorizat de regulamentul menționat anterior va putea fi adoptat de îndată ce vor fi disponibile informații detaliate privind variațiile observate în funcție de tipul de materie primă utilizată. |
(15) |
Articolul 31 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede că statele membre dețin o listă actualizată a unităților autorizate. Este necesar să se elaboreze un cadru comun pentru prezentarea informațiilor pertinente celorlalte state membre și publicului. |
(16) |
Dispozițiile anexei III secțiunea XI din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilesc cerințele aplicabile preparării pulpelor de broască și melcilor de mare destinați consumului uman. De asemenea, este necesar să se stabilească cerințe specifice, de exemplu modele de certificate de sănătate animală, pentru importul din țări terțe de pulpe de broaște și de melci de mare destinați consumului uman. |
(17) |
Secțiunile XIV și XV din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilesc normele aplicabile producției și introducerii pe piață a gelatinei și colagenului destinate consumului uman. De asemenea, este necesar să se stabilească cerințe specifice, de exemplu modele de certificate de sănătate animală, pentru importul din țări terțe de gelatină și colagen destinate consumului uman, precum și de materii prime folosite pentru producția acestora. |
(18) |
Este necesară o anumită flexibilitate pentru a permite continuarea producției de produse alimentare care prezintă caracteristici tradiționale. Statele membre au acordat deja derogări pentru numeroase produse alimentare de acest tip în aplicarea legislației în vigoare înainte de 1 ianuarie 2006. Operatorii din sectorul alimentar trebuie să aibă posibilitatea de a aplica în continuare practicile existente după această dată. Regulamentele (CE) nr. 852/2004, (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 stabilesc o procedură care permite statelor membre să dea dovadă de flexibilitate. În cea mai mare parte a cazurilor care au făcut deja obiectul unei derogări, se perpetuează practici stabilite; o procedură de notificare completă, care implică o analiză de risc exhaustivă poate reprezenta, în consecință, o sarcină inutilă și disproporționată pentru statele membre. Prin urmare, este necesar să se definească produsele alimentare care prezintă caracteristici tradiționale și să se stabilească condiții generale care se aplică prin derogare de la cerințele structurale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 852/2004, ținând seama în același timp și în mod corespunzător de obiectivele de salubritate ale produselor alimentare. |
(19) |
Regulamentele (CE) nr. 853/2004 și 854/2004, fiind adoptate înainte de extinderea Uniunii de la 1 mai 2004, nu fac trimitere la noile state membre. Prin urmare, codurile ISO care corespund acestor state membre și abrevierile pentru „Comunitatea Europeană” în limbile respective trebuie adăugate în dispozițiile în cauză ale regulamentelor menționate anterior. |
(20) |
Anexa III secțiunea I din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește normele aplicabile producției și introducerii pe piață a cărnii care provine de la ongulate domestice. Derogările de la jupuirea completă a carcaselor și a altor părți ale corpului animalului destinate consumului uman sunt stabilite în capitolul IV punctul 8 din secțiunea menționată anterior. Este necesar să se extindă aceste derogări la picioarele de bovine adulte, cu condiția să fie îndeplinite aceleași condiții ca și în cazul picioarelor de viței. |
(21) |
Anumite practici pot induce în eroare consumatorul în ceea ce privește compoziția anumitor produse. În special pentru a nu înșela așteptările consumatorilor, trebuie interzisă comercializarea sub formă de carne proaspătă de pasăre tratată cu agenți de retenție de apă. |
(22) |
Avizul adoptat la 30 august 2004 de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor a arătat că produsele pescărești din familia Gempylidae, în special Ruvettus pretiosusși Lepidocybium flavobrunneum, pot provoca tulburări gastrointestinale, în cazul în care sunt consumate în anumite condiții. Prin urmare, comercializarea produselor rezultate din această familie trebuie să respecte anumite criterii. |
(23) |
Anexa III secțiunea IX din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește normele de igienă specifice pentru laptele crud și produsele lactate. În temeiul dispozițiilor capitolului I secțiunea II punctul B punctul 1 litera (e), tratamentele prin imersiunea ugerelor sau utilizarea altor produse de curățare a ugerului fac obiectul aprobării de către autoritatea competentă. Cu toate acestea, nici un dispozitiv de autorizare detaliat nu este reglementat de punctul menționat anterior. În consecință, pentru a asigura armonizarea practicilor statelor membre, este necesar să se clarifice procedurile de acordare de autorizații. |
(24) |
În temeiul Regulamentului (CE) nr. 853/2004, operatorii din sectorul alimentar sunt obligați să se asigure că tratamentele termice utilizate pentru procesarea laptelui crud și a produselor lactate corespund unui standard recunoscut la nivel internațional. Cu toate acestea, este necesar, având în vedere specificitatea anumitor tratamente termice utilizate în acest sector și influența acestora asupra siguranței alimentelor și a sănătății animalelor, ca operatorii din sectorul alimentar să primească orientări mai clare în această privință. |
(25) |
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește o nouă definiție care include produsele derivate din ouă care, după îndepărtarea cojii, nu au fost încă prelucrate. Prin urmare, este necesar să se clarifice normele aplicabile acestor produse și să se modifice în consecință anexa III secțiunea X capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 853/2004. |
(26) |
Anexa III secțiunea XIV din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește normele de sănătate specifice aplicabile gelatinei. Aceste dispoziții reglementează în special materiile prime care pot fi utilizate, precum și transportul și antrepozitarea acestora din urmă. Ele stabilesc, de asemenea, norme aplicabile fabricării gelatinei. Cu toate acestea, trebuie stabilite, de asemenea, norme pentru etichetarea gelatinei. |
(27) |
Progresul științific a determinat adoptarea standardului ISO 16649-3 ca metodă de referință recunoscută pentru analiza E. coli la moluștele bivalve. Această metodă de referință este deja utilizată pentru moluștele bivalve vii care provin din zone de producție de clasa A, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei privind criteriile microbiologice aplicabile produselor alimentare (7). Prin urmare, metoda ISO 16649-3 trebuie, de asemenea, să constituie metoda de referință a NCP (numărul cel mai probabil) pentru analiza E. coli la moluștele bivalve care provin din zonele de clasele B și C. Utilizarea altor metode trebuie autorizată numai în cazul în care acestea sunt considerate echivalente cu metoda de referință. |
(28) |
Prin urmare, este necesar să se modifice Regulamentele (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004. |
(29) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Cerințe privind informațiile despre lanțul alimentar în sensul Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004
Cerințele privind informațiile despre lanțul alimentar menționate în anexa II secțiunea III din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și anexa I secțiunea I capitolul II punctul A din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 sunt menționate în anexa I la prezentul regulament.
Articolul 2
Cerințe privind produsele pescărești în sensul Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004
Cerințele privind produsele pescărești menționate la articolul 11 punctul 9 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și la articolul 18 punctele 14 și 15 din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 sunt menționate în anexa II la prezentul regulament.
Articolul 3
Metode recunoscute de analiză a biotoxinelor marine în sensul Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004
Metodele recunoscute de analiză a biotoxinelor marine menționate la articolul 11 punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și la articolul 18 punctul 13 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 sunt descrise în anexa III la prezentul regulament.
Articolul 4
Conținutul de calciu al cărnii separate mecanic în sensul Regulamentului (CE) nr. 853/2004
Conținutul de calciu al cărnii separate mecanic menționate la articolul 11 punctul 2 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 este precizat în anexa IV la prezentul regulament.
Articolul 5
Lista unităților în sensul Regulamentului (CE) nr. 882/2004
Cerințele privind listele unităților menționate la articolul 31 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 sunt enunțate în anexa V la prezentul regulament.
Articolul 6
Modele de certificat de sănătate animală pentru pulpe de broască, melci, gelatină și colagen în sensul Regulamentului (CE) nr. 853/2004
Modelele de certificat de sănătate animală pentru pulpe de broască, melci, gelatină și colagen menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, precum și pentru importurile de materii prime pentru fabricarea gelatinei și colagenului sunt prezentate în anexa VI la prezentul regulament.
Articolul 7
Derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 pentru produsele alimentare care prezintă caracteristici tradiționale
(1) În sensul prezentului regulament, se înțelege prin „produse alimentare care prezintă caracteristici tradiționale” produsele alimentare care, în statele membre unde sunt fabricate în mod tradițional:
(a) |
sunt recunoscute istoric ca produse tradiționale sau |
(b) |
sunt fabricate prin referințe tehnice la un procedeu tradițional, codificate sau înregistrate, ori după metode de fabricație tradiționale, sau |
(c) |
sunt protejate ca produse alimentare tradiționale printr-o reglementare comunitară, națională, regională sau locală. |
(2) Statele membre pot acorda unităților care fabrică produse alimentare prezentând caracteristici tradiționale, cu titlu individual sau general, derogări de la cerințele menționate:
(a) |
la anexa II capitolul II punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, pentru localurile în care aceste produse sunt expuse unui mediu care contribuie la dezvoltarea caracteristicilor lor. Aceste localuri pot avea în special ziduri, plafoane și uși care nu sunt compuse din materiale netede, etanșe, neabsorbante sau rezistente la coroziune și care au ziduri, plafoane și soluri naturale de origine geologică; |
(b) |
la anexa II capitolul II punctul 1 litera (f) și capitolul V punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, în ceea ce privește natura materialelor care intră în compoziția instrumentelor și echipamentelor utilizate în mod specific pentru pregătirea, ambalarea și împachetarea acestor produse. Măsurile de curățare și de dezinfectare a localurilor menționate la litera (a), precum și frecvența punerii în aplicare a acestora, sunt adaptate la activitatea în cauză pentru a lua în considerare flora ambiantă care îi este specifică. Instrumentele și echipamentele menționate la litera (b) sunt menținute în permanență într-o stare de igienă satisfăcătoare și sunt curățate și dezinfectate în mod regulat. |
(3) Statele membre care acordă derogările menționate la alineatul (2) le notifică Comisiei și celorlalte state membre în cel mult douăsprezece luni după acordarea, cu titlu individual sau general, a derogărilor menționate anterior. Fiecare notificare:
(a) |
descrie pe scurt dispozițiile care au fost adaptate; |
(b) |
descrie produsele alimentare și unitățile în cauză și |
(c) |
furnizează orice altă informație pertinentă. |
Articolul 8
Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004
Anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 se modifică în conformitate cu anexa VII la prezentul regulament.
Articolul 9
Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 854/2004
Anexele I, II și III la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 se modifică în conformitate cu anexa VIII la prezentul regulament.
Articolul 10
Intrarea în vigoare și punerea în aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2006, cu excepția capitolelor II și III din anexa V, care se aplică de la 1 ianuarie 2007.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 5 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 139, 30.4.2004, p. 1. Rectificat prin JO L 226, 25.6.2004, p. 3.
(2) JO L 139, 30.4.2004, p. 55. Rectificat prin JO L 226, 25.6.2004, p. 22.
(3) JO L 139, 30.4.2004, p. 206. Rectificat prin JO L 226, 25.6.2004, p. 83.
(4) JO L 165, 30.4.2004, p. 1. Rectificat prin JO L 191, 28.5.2004, p. 1.
(5) Nepublicată încă în Jurnalul Oficial.
(6) JO L 157, 30.4.2004, p. 33. Rectificat prin JO L 195, 2.6.2004, p. 12.
(7) JO L 338, 22.12.2005, p. 1.
ANEXA I
INFORMAȚII PRIVIND LANȚUL PRODUCȚIEI ALIMENTARE
SECȚIUNEA 1
OBLIGAȚII ALE OPERATORILOR DIN SECTORUL ALIMENTAR
Operatorii din sectorul alimentar care cresc animale destinate să fie trimise la abator se asigură că informațiile despre lanțul alimentar menționate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 figurează, ori de câte ori este necesar, pe documentele privind animalele expediate, astfel încât să fie accesibile operatorului de la abatorul respectiv.
SECȚIUNEA II
OBLIGAȚII ALE AUTORITĂȚILOR COMPETENTE
CAPITOLUL 1
COMUNICAREA INFORMAȚIILOR PRIVIND LANȚUL ALIMENTAR
1. |
Autoritatea competentă de la locul de expediție informează operatorul din sectorul alimentar responsabil cu expediția elementelor informative minime care sunt furnizate abatorului cu privire la lanțul alimentar, în conformitate cu anexa II secțiunea III din Regulamentul (CE) nr. 853/2004. |
2. |
Autoritatea competentă de la abator verifică dacă:
|
3. |
Atunci când animalele sunt trimise la un abator într-un alt stat membru, autoritățile competente de la locul de expediție și de la abator cooperează pentru ca informațiile furnizate de către operatorul din sectorul alimentar responsabil cu expediția să fie accesibile operatorului abatorului care reprezintă destinația lotului de animale. |
CAPITOLUL II
COMUNICAREA INFORMAȚIILOR CĂTRE EXPLOATAȚIA DE ORIGINE
1. |
Medicul veterinar oficial poate utiliza modelul de document din apendicele I pentru a înregistra rezultatele inspecțiilor pertinente care trebuie comunicate unității în care animalele au fost crescute înainte de a fi trimise la abator în același stat membru, în conformitate cu anexa I secțiunea II capitolul I din Regulamentul (CE) nr. 854/2004. |
2. |
Atunci când animalele provin dintr-o unitate situată în alt stat membru, autoritatea competentă are obligația de a comunica rezultatele inspecțiilor pertinente; în acest scop, ea utilizează un model de document din apendice, în limba țării de expediție și în limba țării de destinație. |
Apendice la anexa I
MODEL DE DOCUMENT
1. |
Elemente de identificare |
|
|
1.1. |
exploatație de origine (proprietar sau administrator, de exemplu) |
|
|
nume/număr |
|
|
adresă completă |
|
|
număr de telefon |
|
1.2. |
numere de identificare (se anexează o listă separată) |
|
|
număr total de animale (pe specii) |
|
|
probleme de identificare (după caz) |
|
1.3. |
identificarea efectivului/cuștii (după caz) |
|
1.4. |
specia animală |
|
1.5. |
număr de referință al certificatului de sănătate animală |
2. |
Observații ante-mortem |
|
|
2.1. |
bunăstarea animalelor |
|
|
numărul de animale în cauză |
|
|
tip/clasă/vârstă |
|
|
observații (de exemplu, codofagie) |
|
2.2. |
starea de murdărire a animalelor |
|
2.3. |
observații medicale (patologie) |
|
|
numărul de animale în cauză |
|
|
tip/clasă/vârstă |
|
|
observații |
|
|
data inspecției |
|
2.4. |
rezultatele de laborator (1) |
3. |
Observații post-mortem |
|
|
3.1. |
observații (macroscopice) numărul de animale în cauză |
|
|
tip/clasă/vârstă |
|
|
partea sau organul afectat al animalului sau ale animalelor |
|
|
data abatorizării |
|
3.2. |
patologie [pot fi utilizate coduri (2)]. |
|
|
numărul de animale în cauză |
|
|
tip/clasă/vârstă |
|
|
partea sau organul afectat al animalului sau ale animalelor |
|
|
carcase declarate parțial sau total improprii consumului (motiv) |
|
|
data abatorizării |
|
3.3. |
rezultatele de laborator (3) |
|
3.4. |
alte rezultate (paraziți, corpuri străine etc.) |
|
3.5. |
observații privind bunăstarea animalelor (de exemplu picioare rupte) |
4. |
Alte informații |
|
5. |
Coordonate |
|
|
5.1. |
abator (numărul autorizației) |
|
|
nume |
|
|
adresă completă |
|
|
număr de telefon |
|
5.2. |
adresa electronică, după caz |
6. |
Medic veterinar oficial (cu majuscule) |
|
|
|
semnătura și ștampila |
7. |
Data |
|
8. |
Număr de pagini anexate prezentului formular: |
(1) Microbiologice, chimice, serologice etc. (se anexează rezultatele).
(2) Autoritățile competente pot introduce următoarele coduri: codul A pentru patologiile care figurează pe lista zoosanitară a OIE; codurile B100 și B200 pentru chestiunile legate de bunăstarea animalelor [anexa I secțiunea I capitolul II punctul C din Regulamentul (CE) nr. 854/2004] și C100-C290 pentru deciziile privind carnea [anexa I secțiunea II capitolul V punctul 1 literele (a)-(u) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004]. Acest sistem de codificare poate, în cazul în care este necesar, să includă subdiviziuni suplimentare (de exemplu C141 pentru o patologie benignă generalizată, C142 pentru o patologie mai gravă etc.). În cazul în care se utilizează coduri, acestea trebuie să fie ușor accesibile operatorului din sectorul alimentar, însoțite de explicații clare privind semnificația lor.
(3) Microbiologice, chimice, serologice etc. (se anexează rezultatele).
ANEXA II
PRODUSE PESCĂREȘTI
SECȚIUNEA I
OBLIGAȚII ALE OPERATORILOR DIN SECTORUL ALIMENTAR
Prezenta secțiune detaliază normele privind controalele vizuale care au scopul de a detecta paraziți la produsele pescărești.
CAPITOLUL I
DEFINIȚII
1. |
Prin „parazit vizibil” se înțelege orice parazit sau grup de paraziți având o dimensiune, o culoare sau o textură care permite să se identifice în mod clar parazitul în țesutul peștelui. |
2. |
Prin „control vizual” se înțelege un examen nedistructiv al peștilor sau al produselor pescărești, exercitat cu sau fără un mijloc optic de mărire și în bune condiții de iluminare pentru ochiul uman, inclusiv prin examinare la lumină, după caz. |
3. |
Prin „examinare la lumină” se înțelege, în cazul peștilor plați sau al fileurilor de pește, observarea din sens opus luminii a peștelui iluminat de o sursă luminoasă într-o cameră întunecoasă pentru detectarea paraziților. |
CAPITOLUL II
CONTROL VIZUAL
1. |
Controlul vizual trebuie să aibă în vedere un număr reprezentativ de eșantioane. Persoanele responsabile de unitățile terestre și personalul calificat de la bordul navelor fabrică determină numărul și frecvența controalelor în funcție de natura produselor pescărești, de originea geografică a acestora și de uzul căruia îi sunt destinate. În cursul producției, controlul vizual al peștilor eviscerați este realizat de către persoane calificate și are în vedere cavitatea abdominală, ficatul, icrele și lapții destinați consumului uman. În funcție de sistemul de eviscerare utilizat, controlul vizual trebuie realizat:
|
2. |
Controlul vizual al fileurilor sau al tranșelor de pești se realizează de către persoane calificate în timpul fasonării și după tranșarea fileului sau porționare. În cazul în care un examen individual este imposibil din cauza mărimii fileurilor sau operațiunilor de tranșare a fileurilor, trebuie stabilit și pus la dispoziția autorității competente un plan de eșantionare, în conformitate cu anexa III secțiunea VIII capitolul II punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004. În cazul în care examinarea la lumină a fileurilor se dovedește necesară din punct de vedere tehnic, trebuie inclusă în planul de eșantionare. |
SECȚIUNEA II
OBLIGAȚII ALE AUTORITĂȚILOR COMPETENTE
CAPITOLUL I
VALORI-LIMITĂ DE AZOT BAZIC VOLATIL TOTAL (ABVT) PENTRU ANUMITE CATEGORII DE PRODUSE PESCĂREȘTI ȘI METODE DE ANALIZĂ DE UTILIZAT
1. |
Produsele pescărești neprelucrate care aparțin unor categorii de specii menționate la capitolul II sunt considerate improprii consumului uman în cazul în care evaluarea organoleptică determină suspiciuni asupra prospețimii acestora, iar controlul chimic arată că sunt depășite următoarele limitele de ABVT:
Metoda de referință pentru a controla conținutul de ABVT constă în a distila un extras deproteinizat prin acid percloric, în conformitate cu capitolul III. |
2. |
Distilarea menționată la alineatul (1) trebuie realizată cu ajutorul unui dispozitiv conform schemei prezentate la capitolul IV. |
3. |
Metodele de rutină utilizabile pentru controlul valorii-limită de ABVT sunt următoarele:
|
4. |
Eșantionul trebuie să includă aproximativ 100 de grame de carne, prelevate în cel puțin trei locuri diferite și amestecate prin mărunțire. Statele membre recomandă laboratoarelor oficiale utilizarea de rutină a metodei de referință menționate anterior. În caz de suspiciune sau litigiu privind rezultatele analizei efectuate prin una din metodele de rutină, pentru verificarea acestor rezultate poate fi utilizată numai metoda de referință. |
CAPITOLUL II
CATEGORII DE SPECII PENTRU CARE SE STABILEȘTE O VALOARE-LIMITĂ DE ABVT
1. |
Sebastes spp., Helicolenus dactylopterus, Sebastichthys capensis. |
2. |
Specii aparținând familiei Pleuronectidae (cu excepția halibutului: Hippoglossus spp.). |
3. |
Salmo salar, specii aparținând familiei Merlucciidae, specii aparținând familiei Gadidae. |
CAPITOLUL III
DETERMINAREA CONCENTRAȚIEI DE ABVT ÎN PEȘTI ȘI PRODUSE PESCĂREȘTI
Procedură de referință
1. Obiect și sferă de aplicare
Prezenta metodă descrie procedura de referință pentru determinarea concentrației de ABVT în pește și produsele pescărești. Se aplică pentru concentrații cuprinse între 5 mg/100 g și cel puțin 100 mg/100 g.
2. Definiție
Prin „concentrație de ABVT” se înțelege conținutul de azot al bazelor azotate volatile determinat ca atare prin procedura descrisă.
Se exprimă în mg/100 g.
3. Scurtă descriere
Bazele azotate volatile sunt extrase dintr-un eșantion cu ajutorul unei soluții acide perclorice la 0,6 mol/l. După alcalinizare, extrasul este supus unei distilări cu vapori și constituenții bazici volatili sunt absorbiți de către un receptor acid. Concentrația de ABVT se determină prin titrarea bazelor absorbite.
4. Substanțe chimice
În cazul în care nu se prevede altfel, se recomandă să se utilizeze produse chimice care au calitatea de reactivi. Apa utilizată trebuie să fie distilată sau demineralizată și de puritate cel puțin echivalentă. În cazul în care nu se prevede altfel, prin „soluție” se înțelege o soluție apoasă care corespunde următoarelor caracteristici:
(a) |
soluție de acid percloric = 6 g/100 ml; |
(b) |
soluție de hidroxid de potasiu = 20 g/100 ml; |
(c) |
soluție standard de acid clorhidric la 0,05 mol/l (0,05 N);
|
(d) |
soluție de acid boric = 3 g/100 ml; |
(e) |
agent antispumant pe bază de silicon; |
(f) |
soluție de fenoftaleină = 1 g/100 ml de etanol la 95 %; |
(g) |
indicator (Tashiro Mixed Indicator): se dizolvă 2 g roșu de metil și 1 g de albastru de metil în 1 000 ml de etanol la 95 %. |
5. Instrumente și accesorii
(a) |
Mașină de tranșat carne cu care se obține un fileu de pește suficient de omogen. |
(b) |
Mixer de mare viteză, a cărui viteză de rotație este cuprinsă între 8 000 și 45 000 turații/minut. |
(c) |
Filtru îndoit de 150 mm diametru cu filtrare rapidă. |
(d) |
Biuretă de 5 ml gradată la sutime de mililitru. |
(e) |
Dispozitiv de distilare cu vapori. Acest dispozitiv trebuie să fie dotat cu un sistem care permite să se regleze debitul vaporilor și să se producă un volum constant de vapori într-o anumită perioadă. Acesta trebuie conceput astfel încât, în timpul adăugării substanțelor alcalinizante, bazele libere care rezultă să nu poată ieși. |
6. Executare
Avertisment: în timpul manipulării acidului percloric, care este foarte coroziv, este necesar să se ia precauțiile și măsurile preventive care se impun. Eșantioanele trebuie pregătite, în măsura posibilului, în cel mai scurt timp după sosirea lor, în conformitate cu următoarele instrucțiuni:
(a) |
Se mărunțește cu grijă eșantionul de analiză într-o mașină de tocat, în conformitate cu specificațiile de la punctul 5 litera (a). Se prelevează 10 g ± 0,1 g din eșantionul mărunțit și se plasează prelevarea într-un recipient adaptat. Această prelevare se amestecă cu 90,0 ml dintr-o soluție de acid percloric în conformitate cu specificațiile de la punctul 4 litera (a), omogenizat timp de două minute cu ajutorul unui mixer, în conformitate cu specificațiile de la punctul 5 litera (b), apoi se filtrează. Extrasul astfel obținut poate fi conservat timp de cel puțin șapte zile la o temperatură cuprinsă între aproximativ + 2 și + 6 °C. |
(b) |
Se pun 50,0 ml din extrasul obținut în conformitate cu litera (a) într-un aparat de distilare cu vapori [punctul 5 litera (e)]. Pentru o verificare ulterioară a alcalinizării extrasului, se adaugă mai multe picături de fenoftaleină [punctul 4 litera (f)]. După adăugarea câtorva picături de agent antispumant pe bază de silicon, se adaugă la extras 6,5 ml de soluție de sodă caustică [punctul 4 litera (b)] și se începe imediat distilarea cu vapori. Se reglează dispozitivul de distilare astfel încât să se obțină aproximativ 100 ml de distilat în 10 minute. Se scufundă tubul de scurgere al distilatului într-un rezervor care conține 100 ml dintr-o soluție de acid boric [punctul 4 litera (d)], la care s-au adăugat 3-5 picături de indicator [punctul 4 litera (g)]. Se oprește distilarea după exact 10 minute. Se îndepărtează tubul de scurgere al rezervorului și se clătește cu apă. Bazele volatile conținute în soluția rezervorului sunt determinate prin titrare cu o soluție standard de acid clorhidric [punctul 4 litera (c)]. pH-ul punctului-limită ar trebui să fie 5,0 ± 0,1. |
(c) |
Analizele trebuie efectuate de două ori. Metoda aplicată este corectă în cazul în care diferența dintre cele două analize nu depășește 2 mg/100 g. |
(d) |
Se efectuează un test martor în conformitate cu litera (b). În locul extrasului, se utilizează 50,0 ml de soluție de acid percloric [punctul 4 litera (a)]. |
7. Calculul concentrației de ABVT
Se calculează concentrația de ABVT prin titrarea soluției din rezervor cu acid clorhidric [punctul 4 litera (c)] aplicând următoarea ecuație:
V1 |
= |
volum de acid clorhidric la 0,01 mol/l în ml pentru eșantion |
V0 |
= |
volum de acid clorhidric la 0,01 mol/l în ml pentru martor |
M |
= |
masa eșantionului în g. |
Observații
1. |
Analizele trebuie efectuate de două ori. Metoda aplicată este corectă în cazul în care diferența dintre cele două analize nu depășește 2 mg/100 g. |
2. |
Se verifică echipamentul distilând soluții de NH4Cl echivalent la 50 mg de ABVT/100 g. |
3. |
Deviație tip de reproductibilitate Sr = 1,20 mg/100 g. Deviație tip de comparabilitate SR = 2,50 mg/100 g. |
CAPITOLUL IV
DISPOZITIV DE DISTILARE CU VAPORI ABVT
ANEXA III
METODE RECUNOSCUTE DE DETECTARE DE ANALIZĂ A BIOTOXINELOR MARINE
Autoritățile competente și, după caz, operatorii din sectorul alimentar recurg la metodele de analiză descrise în continuare pentru a verifica respectarea limitelor stabilite în anexa III secțiunea VII capitolul V punctul 2 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.
În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din Directiva 86/609/CEE a Consiliului (1), în cazul în care se recurge la metodele biologice, este necesar să se depună eforturi pentru a se înlocui aceste metode, a utiliza animalele cel mai puțin sensibile și metodele care cauzează cele mai puține suferințe, precum și a utiliza un număr minim de animale.
CAPITOLUL I
METODE DE DETECTARE DE ANALIZĂ A TOXINELOR PARALIZANTE (PSP)
1. |
Conținutul de toxine paralizante (paralytic shellfish poison – PSP) al părților comestibile ale moluștelor (corp întreg sau orice parte care poate fi consumată separat) trebuie să fie determinat în conformitate cu metoda de analiză biologică sau cu orice altă metodă recunoscută la nivel internațional. Metoda de analiză biologică poate fi asociată, dacă este necesar, unei alte metode de detectare a saxitoxinei și a substanțelor analoge, cu condiția să fie standardizată. |
2. |
În cazul contestării rezultatelor, metoda de referință este metoda biologică. |
CAPITOLUL II
METODA DE DETECTARE DE ANALIZĂ A TOXINELOR AMNEZIANTE (ASP)
Conținutul total de toxine amneziante (amnesic shellfish poison — ASP) al părților comestibile ale moluștelor (corp întreg sau orice parte care poate fi consumată separat) trebuie să fie determinat prin cromatografie lichidă de înaltă performanță (CLHP) sau prin orice altă metodă recunoscută.
În cazul contestării rezultatelor, metoda de referință este metoda CLHP.
CAPITOLUL III
METODE DE DETECTARE DE ANALIZĂ A TOXINELOR LIPOFILE
A. Metode biologice
1. |
Pentru a detecta toxinele marine menționate în anexa III secțiunea VII capitolul V punctul 2 literele (c), (d) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, pot fi aplicate diverse proceduri de dozare biologică pe șoarece, diferite prin partea de test (hepatopancreas sau corp întreg) și prin solvenți pentru extracție și purificare. Sensibilitatea și specificitatea acestora depind de alegerea solvenților utilizați pentru extracție și purificare și se recomandă să se țină seama de acestea la momentul alegerii metodei, pentru a acoperi gama completă de toxine. |
2. |
Poate fi utilizat un singur test biologic pe șoarece cu extracție cu acetonă pentru a detecta acidul ocadaic, dinofisistoxinele, pectenotoxinele și iesotoxinele. Acest test poate fi completat, după caz, prin operațiuni de separare lichid/lichid cu acetat de etil/apă sau diclorometan/apă pentru a elimina interfețele potențiale. Detectarea azaspiracidelor prin intermediul acestei proceduri în scopul respectării reglementărilor necesită utilizarea corpului întreg ca parte de test. |
3. |
Trebuie utilizați trei șoareci pentru fiecare test. Moartea a cel puțin doi șoareci din trei în cele douăzeci și patru de ore care urmează inoculării unui extras echivalent cu 5 g de hepatopancreas sau 25 g de corp întreg trebuie să fie considerată drept indiciu al prezenței, în proporții superioare limitelor stabilite, a unei sau mai multor toxine menționate în anexa III secțiunea VII capitolul V punctul 2 literele (c), (d) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004. |
4. |
Dozarea biologică pe șoarece cu extracție la acetonă urmată de o separare lichid/lichid cu eter dietilic poate fi utilizată pentru a detecta acidul ocadaic, dinofisistoxinele, pectenotoxinele și azaspiracidele, dar nu poate fi utilizat pentru iesotoxine, care pot fi eliminate în cursul fazei de separare. Trebuie utilizați trei șoareci pentru fiecare test. Moartea a cel puțin doi șoareci din trei în cele douăzeci și patru de ore care urmează inoculării unui extras echivalent cu 5 g de hepatopancreas sau 25 g de corp întreg trebuie considerată drept indiciu al prezenței acidului ocadaic, dinofisistoxinelor, pectenotoxinelor și azaspiracidului în proporții superioare limitelor stabilite în anexa III secțiunea VII capitolul V punctul 2 literele (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004. |
5. |
O dozare biologică pe șobolan poate fi utilizată pentru a detecta acidul ocadaic, dinofisistoxinele, pectenotoxinele și azaspiracidele. Trebuie utilizați trei șobolani pentru fiecare test. O reacție diareică la unul dintre cei trei șobolani este considerată drept indiciu al prezenței acidului ocadaic, dinofisistoxinelor, pectenotoxinelor și azaspiracidelor în proporții superioare limitelor stabilite la anexa III secțiunea VII capitolul V punctul 2 literele (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004. |
B. Alte metode de detectare
1. |
O serie de metode, precum cromatografia lichidă de înaltă performanță (CLHP) cu detectare fluorimetrică, cromatografia lichidă (CL), spectrometria de masă (SM), imunotestele și testele funcționale, precum testul de inhibare a fosfatazei, pot fi utilizate în locul metodelor biologice sau pot să le completeze, cu condiția ca, singure sau combinate, acestea să permită detectarea cel puțin a analogilor menționați în cele ce urmează, să fie cel puțin la fel de eficiente ca metodele biologice, iar punerea în aplicare a acestora să asigure un grad echivalent de protejare a sănătății publice:
|
2. |
În cazul în care sunt descoperiți noi analogi importanți pentru sănătatea publică, aceștia trebuie să fie incluși în analiză. Este obligatoriu să fie disponibile standarde înainte ca analiza chimică să poată fi realizată. Toxicitatea totală se va calcula cu ajutorul factorilor de conversie, pe baza datelor de toxicitate disponibile pentru fiecare toxină. |
3. |
Caracteristicile de performanță ale acestor metode trebuie să fie definite după validare pe baza unui protocol recunoscut la nivel internațional. |
4. |
Metodele biologice vor fi înlocuite de alte metode de detectare de îndată ce materialul de referință privind detectarea toxinelor menționate în anexa III secțiunea VI capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 va fi ușor accesibil, de îndată ce aceste metode vor fi validate, iar prezentul capitol va fi modificat în consecință. |
(1) JO L 358, 18.12.1986, p. 1.
ANEXA IV
CONȚINUTUL DE CALCIU AL CĂRNII SEPARATE MECANIC
Conținutul de calciu al CSM, menționat de Regulamentul (CE) nr. 853/2004, trebuie să fie:
1. |
mai mic sau egal cu 0,1 % (= 100 mg/100 g sau 1 000 ppm) de produs proaspăt; |
2. |
determinat printr-o metodă standardizată la nivel internațional. |
ANEXA V
LISTELE UNITĂȚILOR DIN SECTORUL ALIMENTAR AUTORIZATE
CAPITOLUL I
ACCESUL LA LISTELE UNITĂȚILOR AUTORIZATE DIN SECTORUL ALIMENTAR
Pentru a ajuta statele membre să pună la dispoziția altor state membre și a publicului o listă actualizată a unităților autorizate din sectorul alimentar, Comisia creează un site web pe care fiecare stat membru plasează o legătură către site-ul său național.
CAPITOLUL II
STRUCTURA SITE-URILOR WEB NAȚIONALE
A. Index
1. |
Fiecare stat membru furnizează Comisiei o legătură către un site național unic pe care figurează indexul listelor unităților din sectorul alimentar autorizate pentru produsele de origine animală în sensul anexei I punctul 8.1 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004. |
2. |
Indexul menționat la punctul 1 constă într-o pagină, prezentată în una sau mai multe limbi oficiale ale Comunității. |
B. Schema operațională
1. |
Site-ul web care conține indexul este dezvoltat de către autoritatea competentă sau, după caz, de către una dintre autoritățile competente menționate la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004. |
2. |
Indexul include legături:
|
CAPITOLUL III
PREZENTARE ȘI CODURI PENTRU LISTELE UNITĂȚILOR AUTORIZATE
Prezentarea, inclusiv informațiile pertinente și codurile utilizate, trebuie să asigure disponibilitatea informațiilor privind unitățile autorizate din sectorul alimentar și îmbunătățirea lizibilității listelor.
CAPITOLUL IV
SPECIFICAȚII TEHNICE
Sarcinile și activitățile menționate la capitolele II și III sunt realizate în conformitate cu specificațiile tehnice publicate de către Comisie.
ANEXA VI
MODELE DE CERTIFICAT DE SĂNĂTATE ANIMALĂ PENTRU IMPORTUL DE PULPE DE BROASCĂ, DE MELCI DE MARE, DE GELATINĂ ȘI DE COLAGEN
SECȚIUNEA I
PULPE DE BROASCĂ ȘI MELCI DE MARE
Certificatele de sănătate animală menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, stabilite pentru importul de pulpe de broască și de melci de mare, trebuie să fie în conformitate cu modelele prezentate în părțile A și B din apendicele I la prezenta anexă.
SECȚIUNEA II
GELATINĂ
Fără a aduce atingere altor dispoziții comunitare specifice, în special, dar nu în mod exclusiv, dispozițiilor privind encefalopatiile spongiforme transmisibile și hormonii, certificatele de sănătate animală menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, întocmite pentru importul de gelatină și de materii prime necesare fabricării acesteia, trebuie să fie în conformitate cu modelele prezentate în părțile A și B din apendicele II la prezenta anexă.
SECȚIUNEA III
COLAGEN
Fără a aduce atingere altor dispoziții comunitare specifice, în special, dar nu în mod exclusiv, dispozițiilor privind encefalopatiile spongiforme transmisibile și hormonii, certificatele de sănătate animală menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, întocmite pentru importul de colagen și de materii prime necesare fabricării acestuia, trebuie să fie în conformitate cu modelele prezentate în părțile A și B din apendicele III la prezenta anexă.
Apendice I la anexa VI
PARTEA A
MODEL DE CERTIFICAT DE SĂNĂTATE ANIMALĂ PENTRU IMPORTUL DE PULPE DE BROASCĂ REFRIGERATE, CONGELATE SAU PREPARATE DESTINATE CONSUMULUI UMAN
PARTEA B
MODEL DE CERTIFICAT DE SĂNĂTATE ANIMALĂ PENTRU IMPORTUL DE MELCI DE MARE DECORTICAȚI, GĂTIȚI, PREPARAȚI SAU CONSERVAȚI, DESTINAȚI CONSUMULUI UMAN
Apendicele II la anexa VI
PARTEA A
MODEL DE CERTIFICAT DE SĂNĂTATE ANIMALĂ PENTRU IMPORTUL DE GELATINĂ DESTINATĂ CONSUMULUI UMAN
PARTEA B
MODEL DE CERTIFICAT DE SĂNĂTATE ANIMALĂ PENTRU IMPORTUL DE MATERII PRIME PENTRU PRODUCȚIA DE GELATINĂ DESTINATĂ CONSUMULUI UMAN
Apendicele III la anexa VI
PARTEA A
MODEL DE CERTIFICAT DE SĂNĂTATE ANIMALĂ PENTRU IMPORTUL DE COLAGEN DESTINAT CONSUMULUI UMAN
PARTEA B
MODEL DE CERTIFICAT DE SĂNĂTATE ANIMALĂ PENTRU IMPORTUL DE MATERII PRIME PENTRU PRODUCȚIA DE COLAGEN DESTINAT CONSUMULUI UMAN
ANEXA VII
MODIFICĂRI ALE REGULAMENTULUI (CE) NR. 853/2004
Anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 se modifică după cum urmează:
1. |
Anexa II secțiunea I titlul B se modifică după cum urmează:
|
2. |
Anexa III se modifică după cum urmează:
|
(1) JO L 123, 24.4.1998, p. 1.”;
ANEXA VIII
MODIFICĂRI ALE REGULAMENTULUI (CE) NR. 854/2004
Anexele I, II și III la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 se modifică după cum urmează:
1. |
Anexa I secțiunea I capitolul III punctul 3 se modifică după cum urmează:
|
2. |
La litera A din anexa II capitolul II, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:
|
3. |
La litera G din anexa III capitolul II, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:
|
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
36 |
32005R2075
L 338/60 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2075/2005 AL COMISIEI
din 5 decembrie 2005
de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (1), în special articolul 18 punctele 9 și 10,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (2), Regulamentul (CE) nr. 854/2004 și Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (3) stabilesc condiții și obligații de sănătate privind produsele alimentare de origine animală și controalele oficiale cerute. |
(2) |
Este necesar să se adauge la aceste norme dispoziții mai specifice aplicabile nematodului parazit Trichinella. Carnea de porc domestic, porc mistreț, cal și alte specii animale pot fi infectate cu nematozi din genul Trichinella. Consumul de carne infestată cu Trichinella poate provoca boli grave la om. Prin urmare, este necesar să se ia măsuri pentru a preveni apariția bolilor umane provocate de consumul de carne infestată cu Trichinella. |
(3) |
La 22 noiembrie 2001, comitetul științific privind controalele sanitar-veterinare în raport cu sănătatea publică adoptă un aviz privind trichineloza, epidemiologia, metodele de detectare și producția porcină indemnă de Trichinella. La 1 decembrie 2004, grupul științific privind riscurile biologice (Biohaz) al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară adoptă un aviz privind pertinența și detaliile metodelor de congelare care permit consumul uman de carne infestată cu Trichinella sau Cysticercus. La 9 și 10 martie 2005, grupul Biohaz adoptă un aviz privind evaluarea riscurilor unei inspecții revizuite a animalelor tăiate în regiunile cu o prevalență slabă a Trichinellei. |
(4) |
Directiva 77/96/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1976 privind examinarea în vederea detectării trichinelor (Trichinella spiralis) în cazul importului de carne proaspătă de animale domestice din specia porcină provenind din țări terțe (4) a fost abrogată prin Directiva 2004/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 de abrogare a unor directive privind igiena produselor alimentare și normele sanitare referitoare la producția și introducerea pe piață a anumitor produse de origine animală destinate consumului uman și de modificare a directivelor 89/662/CEE și 92/118/CEE ale Consiliului, precum și a Deciziei 95/408/CE a Consiliului (5). |
(5) |
Diversele metode de analiză în laborator au fost aprobate pentru detectarea Trichinellei din carnea proaspătă. Metoda digestiei eșantioanelor combinate utilizând un agitator magnetic este recomandată ca metodă fiabilă pentru uz curent. Este necesar ca mărimea eșantionului destinat analizei paraziților să crească în cazul în care acesta nu poate fi prelevat din locul de predilecție și în cazul în care tipul sau specia animală este mai expusă riscului de infecție. Examenul trichineloscopic nu permite detectarea speciilor de Trichinella neînchistate care infectează speciile animale domestice și sălbatice, precum și oamenii și nu mai trebuie recomandat ca metodă de detectare. Este necesar să se utilizeze metoda trichineloscopică numai în condiții excepționale pentru examinarea unui număr mic de animale sacrificate săptămânal, cu condiția ca exploatantul sectorului alimentar să ia măsuri pentru tratarea cărnii, astfel încât aceasta să fie în întregime corespunzătoare consumului. Cu toate acestea, metoda va trebui să fie înlocuită printr-o metodă de detectare mai fiabilă, în sensul unei perioade de tranziție. Alte metode, ca cele care recurg la teste serologice, se vor putea dovedi utile în contextul supravegherii, odată ce testele vor fi validate de laboratorul comunitar de referință, de îndată ce acesta a fost desemnat de Comisie. Testele serologice nu se utilizează ca metodă de depistare individuală pentru controlul animalelor destinate consumului uman în ceea ce privește infestările cu Trichinella. |
(6) |
Congelarea cărnii în condițiile date poate ucide toți paraziții prezenți, dar unele specii de Trichinella, care se găsesc în vânat și la cai, rezistă în cazul în care congelarea se face în combinațiile de timp și de temperatură recomandate. |
(7) |
Exploatațiile indemne de Trichinella trebuie recunoscute oficial ca atare de autoritatea competentă, atâta timp cât sunt îndeplinite anumite condiții. Porcii pentru îngrășat care provin din astfel de exploatații trebuie dispensați de examinările privind detectarea prezenței de Trichinella. Unele categorii de exploatații indemne de Trichinella trebuie recunoscute oficial ca atare de autoritatea competentă, cât sunt îndeplinite anumite condiții. Această recunoaștere va determina o diminuare a numărului de inspecții la fața locului efectuate de autoritatea competentă. Această măsură este posibilă numai în statele membre care au înregistrat o foarte slabă prevalență a bolii în trecut. |
(8) |
Supravegherea periodică a porcinelor domestice, a porcilor mistreți, a cailor și a vulpilor sau a altor animale indicatoare constituie un instrument important de apreciere a evoluției prevalenței bolii. Este necesar ca rezultatele acestei supravegheri să figureze într-un raport anual stabilit în conformitate cu Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici (6). |
(9) |
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 nu se aplică vânatului sălbatic, nici cărnii de vânat sălbatic care este furnizată direct consumatorului final sau comerțului cu amănuntul local care aprovizionează direct consumatorul final. În consecință, revine statelor membre să adopte măsuri naționale pentru limitarea riscului ca omul să fie contaminat cu Trichinella de la carnea de porc mistreț infestat. |
(10) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Definiție
În sensul prezentului regulament, se înțelege prin Trichinella orice nematod care aparține speciilor din genul Trichinella.
CAPITOLUL II
OBLIGAȚII ALE AUTORITĂȚILOR COMPETENTE ȘI ALE EXPLOATANȚILOR DIN SECTORUL ALIMENTAR
Articolul 2
Prelevare de eșantioane de pe carcase
(1) În mod sistematic, se prelevă eșantioane de pe carcasele de porci domestici în abatoare, cu ocazia examinărilor post-mortem.
Se prelevă un eșantion de pe fiecare carcasă și se supune unei examinări privind detectarea prezenței de Trichinella, într-un laborator desemnat de autoritatea competentă, cu ajutorul uneia dintre următoarele metode:
(a) |
metoda de detectare de referință descrisă la capitolul I din anexa I sau |
(b) |
o metodă de detectare echivalentă descrisă la capitolul II din anexa I. |
(2) În așteptarea rezultatelor examinării privind detectarea prezenței de Trichinellași cu condiția ca exploatantul sectorului alimentar să poată garanta o trasabilitate absolută:
(a) |
aceste carcase pot fi decupate în maximum șase părți într-un abator sau într-o secție de tranșare care se află în același local cu abatorul („local”); |
(b) |
prin derogare de la litera (a) și în urma aprobării de către autoritatea competentă, aceste carcase pot fi tranșate într-o secție de tranșare aparținând abatorului sau separat de acesta din urmă, cu condiția:
|
(3) În mod sistematic, se prelevă eșantioane de pe carcasele de cai, porci mistreți și alte specii animale de crescătorie sau sălbatice sensibile la infestarea cu Trichinella în abatoarele sau unitățile de tratare a vânatului cu ocazia examinării post-mortem.
Această prelevare de eșantioane nu trebuie să se efectueze atunci când autoritatea competentă s-a asigurat, recurgând la o analiză a riscurilor, că probabilitatea de infestare cu Trichinella a unei specii determinate de animale de crescătorie sau sălbatice este neglijabilă.
Se prelevă un eșantion de pe fiecare carcasă și se examinează în conformitate cu anexele I și III într-un laborator desemnat de autoritatea competentă.
Articolul 3
Derogări
(1) Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1), carnea de porc domestic care a fost supusă unui tratament de congelare în conformitate cu anexa II sub supravegherea autorității competente este scutită de examinarea privind detectarea prezenței de Trichinella.
(2) Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1), carcasele și carnea de porc domestic exclusiv pentru îngrășare și măcelărie sunt scutite de examinarea care vizează detectarea prezenței de Trichinella atunci când animalele provin:
(a) |
dintr-o exploatație sau o categorie de exploatații recunoscută oficial de autoritatea competentă ca fiind indemnă de Trichinella, în conformitate cu procedura prevăzută la capitolul II din anexa IV; |
(b) |
dintr-o regiune în care riscul prezenței de Trichinella la porcii domestici este recunoscut oficial ca fiind neglijabil ca urmare a:
|
Comisia publică lista cu regiunile recunoscute ca atare pe site-ul său internet. (3) În cazul în care autoritatea competentă aplică derogarea prevăzută la alineatul (2), statul membru în cauză prezintă Comisiei un raport anual cuprinzând informațiile menționate la capitolul II punctul D din anexa IV, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2003/99/CE.
În cazul în care un stat membru nu prezintă raportul anual menționat anterior sau atunci când acesta este insuficient pentru aplicarea prezentului articol, derogarea încetează să se aplice statului membru în cauză.
Articolul 4
Examinarea care vizează detectarea prezenței de Trichinella și aplicarea ștampilei sanitare care atestă sănătatea animalelor sau produselor
(1) Carcasele menționate la articolul 2 sau părți ale acestora, cu excepția celor menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (b), nu pot părăsi localul înainte de a fi cunoscut și de a se fi dovedit negativ rezultatul examinării privind detectarea prezenței de Trichinella.
De asemenea, celelalte părți ale animalului destinat consumului uman sau animal, care conțin țesut muscular striat, nu pot părăsi localul înainte de a fi cunoscut și de a se fi dovedit negativ rezultatul examinării privind detectarea prezenței de Trichinella.
(2) Deșeurile animale și subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman și care nu conțin mușchi striați pot părăsi localul înainte de a fi cunoscut rezultatul examinării privind detectarea prezenței de Trichinella.
Cu toate acestea, autoritatea competentă poate impune să se realizeze o examinare privind detectarea prezenței de Trichinella sau un tratament prealabil al subproduselor de origine animală înainte de a autoriza părăsirea localului de către acestea.
(3) În cazul în care există, în abator, o procedură privind asigurarea că nici o parte a carcaselor examinate nu va părăsi localul înainte de a fi cunoscut și de a se fi dovedit negativ rezultatul examinării privind detectarea prezenței de Trichinellași în cazul în care această procedură este oficial aprobată de autoritatea competentă, se poate aplica ștampila sanitară care atestă sănătatea animalelor sau produselor menționată la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004, înainte de a fi cunoscut rezultatul examinării privind detectarea prezenței de Trichinella.
Articolul 5
Formare
Autoritatea competentă se asigură că toți membrii personalului care intervin în examinarea eșantioanelor privind detectarea prezenței de Trichinella sunt formați corect și participă:
(a) |
la un program de control al calității testelor utilizate pentru detectarea prezenței de Trichinella și |
(b) |
la o evaluare periodică a procedurilor testului, de înregistrare și de analiză realizate în laborator. |
Articolul 6
Metode de detectare
(1) Metodele de detectare prezentate la capitolele I și II din anexa I sunt utilizate pentru examinarea eșantioanelor menționate la articolul 2:
(a) |
în cazul în care acestea oferă motiv de suspiciune privind o infestare cu Trichinella sau |
(b) |
în cazul în care examinarea eșantioanelor provenite din aceeași unitate, practicată anterior cu ajutorul metodei trichineloscopice menționate la articolul 16 alineatul (1), a avut un rezultat pozitiv. |
(2) Toate eșantioanele pozitive sunt trimise la laboratorul național de referință sau la laboratorul comunitar de referință pentru a fi identificate speciile de Trichinella în cauză.
Articolul 7
Planuri de intervenție
Autoritățile competente ale statelor membre stabilesc, până la 31 decembrie 2006, un plan de intervenție privind toate măsurile care urmează să fie luate atunci când examinarea eșantioanelor menționate la articolele 2 și 16 dovedesc prezența de Trichinella. Planul menționat anterior aprofundează următoarele probleme:
(a) |
trasabilitatea carcasei (carcaselor) infestată(e) și a părții (părților) acesteia (acestora) care conțin țesut muscular; |
(b) |
măsurile privind tratarea carcasei (carcaselor) infestată(e) și a părții (părților) acesteia (acestora); |
(c) |
căutarea sursei de infestare și a oricărei infestări din mediul sălbatic; |
(d) |
toate măsurile care urmează să fie luate la nivelul comerțului cu amănuntul sau al consumatorului; |
(e) |
măsurile care urmează să fie luate atunci când carcasele infestate nu pot fi identificate la abator; |
(f) |
identificarea speciilor de Trichinella în cauză. |
Articolul 8
Recunoașterea exploatațiilor oficial indemne de Trichinella
Autoritatea competentă poate recunoaște oficial exploatațiile sau categoriile de exploatații ca fiind indemne de Trichinella în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) |
în cazul exploatațiilor, condițiile prevăzute la capitolul I și la capitolul II punctele A, B și D din anexa IV; |
(b) |
în cazul categoriilor de exploatații, condițiile prevăzute la capitolul II punctele C și D din anexa IV. |
Articolul 9
Obligația de informare a exploatanților din sectorul alimentar
Exploatanții din sectorul alimentar responsabili cu exploatațiile agricole recunoscute ca fiind indemne de Trichinella informează autoritatea competentă de îndată ce una dintre condițiile prevăzute la capitolul I și la capitolul II punctul B din anexa IV nu mai este îndeplinită sau atunci când o evoluție a producției este susceptibilă de a repune în cauză statutul de exploatație indemnă de Trichinella al exploatațiilor menționate anterior.
Articolul 10
Inspecția exploatațiilor indemne de Trichinella
Autoritatea competentă se asigură că exploatațiile recunoscute ca indemne de Trichinella fac obiectul unor inspecții periodice.
Frecvența inspecțiilor se bazează pe riscul prezent, ținând seama de istoricul și prevalența bolii, de constatările precedente, de zona geografică, de fauna și flora sălbatice locale sensibile, de practicile în materie de creștere, de supravegherea veterinară și de nivelul de conformitate prezentat de crescători.
Autoritatea competentă se asigură că toate scroafele reproducătoare și toți vierii reproducători care provin din exploatații indemne de Trichinella sunt examinați în conformitate cu articolul 2 alineatul (1).
Articolul 11
Programe de supraveghere
Autoritatea competentă realizează un program de supraveghere a porcilor domestici, a cailor și a altor specii animale sensibile la speciile din genul Trichinella provenite din exploatații sau categorii de exploatații recunoscute ca fiind indemne de Trichinella sau din regiuni în care riscul prezenței de Trichinella la porcii domestici este recunoscut ca fiind neglijabil, în vederea verificării dacă aceste animale sunt efectiv indemne de Trichinella.
Programul de supraveghere precizează frecvența testelor, numărul animalelor care urmează să fie supuse testelor și programul de prelevare de eșantioane. În sensul programului de supraveghere menționat anterior, eșantioanele de carne sunt prelevate și supuse examinărilor privind detectarea prezenței paraziților Trichinella în conformitate cu capitolul I sau II din anexa I.
Programul de supraveghere poate prevedea, cu titlu suplimentar, recurgerea la metode serologice de îndată ce laboratorul comunitar de referință validează un test corespunzător.
Articolul 12
Retragerea recunoașterii oficiale de exploatație indemnă de Trichinella sau de regiuni care prezintă un risc neglijabil
(1) În cazul în care porcii domestici sau alte specii animale sensibile la infestarea cu Trichinella, provenite dintr-o exploatație recunoscută oficial ca indemnă de Trichinella, obțin un rezultat pozitiv la testul privind prezența de Trichinella, autoritatea competentă trebuie de îndată:
(a) |
să retragă recunoașterea oficială de exploatație indemnă de Trichinella acordată exploatantului; |
(b) |
să examineze toți porcii domestici în momentul sacrificării, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) și să efectueze un test serologic asupra tuturor animalelor sensibile la infestarea cu Trichinella care se află în exploatație, de îndată ce laboratorul comunitar de referință validează un test corespunzător; |
(c) |
să urmărească și să testeze toate animalele reproducătoare care au ajuns în exploatație și, pe cât posibil, toate cele care au părăsit exploatația în cursul perioadei minime de șase luni anterioare obținerii rezultatului pozitiv; în acest sens, se prelevă eșantioane de carne și se supun examinării privind detectarea prezenței de paraziți Trichinella, efectuată cu ajutorul metodelor prezentate la capitolele I și II din anexa I; se poate utiliza un test serologic de îndată ce laboratorul comunitar de referință validează un test corespunzător; |
(d) |
pe cât posibil, să studieze propagarea infestării parazitare cauzate de distribuirea de carne provenită de la porci domestici sacrificați în cursul perioadei anterioare obținerii rezultatului pozitiv; |
(e) |
să informeze Comisia și celelalte state membre; |
(f) |
să deschidă o anchetă epidemiologică pentru descoperirea cauzei infestării; |
(g) |
să mărească frecvența testelor efectuate în conformitate cu programul de supraveghere menționat la articolul 11 și să mărească domeniul de aplicare al acestuia; |
(h) |
să ia măsurile corespunzătoare atunci când o carcasă infestată nu poate fi identificată la abator, în special:
|
(2) Autoritatea competentă retrage exploatațiilor sau categoriilor de exploatații recunoscute oficial indemne de Trichinella această recunoaștere oficială atunci când:
(i) |
nu este îndeplinită una dintre condițiile prevăzute la capitolele I și II din anexa IV; |
(ii) |
rezultatele serologice sau rezultatele de laborator obținute ca urmare a prelevării de eșantioane de la porcii sacrificați dovedesc că exploatația sau categoria de exploatații nu poate fi considerată indemnă de Trichinella. |
(3) În cazul în care programul de supraveghere a porcilor domestici sau a mediului sălbatic demonstrează că o regiune nu mai poate fi considerată o regiune în care riscul de prezență de Trichinella este recunoscut ca fiind neglijabil, Comisia retrage regiunea menționată de pe lista regiunilor recunoscute indemne și informează celelalte state membre cu privire la aceasta.
(4) După retragerea recunoașterii statutului unei regiuni, exploatațiile pot din nou să fie recunoscute oficial indemne de Trichinella, de îndată ce s-au rezolvat problemele constatate, iar condițiile prevăzute la capitolul II punctul A din anexa IV sunt îndeplinite, spre satisfacția autorității competente.
CAPITOLUL III
IMPORTURI
Articolul 13
Condiții de sănătate la import
Carnea din speciile animale care pot fi purtătoare de Trichinella, în mușchii striați, provenită dintr-o țară terță, se poate importa în Comunitatea Europeană numai în cazul în care a fost supusă unei examinări privind detectarea prezenței de Trichinella în țara în cauză înainte de a fi exportată.
Această examinare se efectuează în conformitate cu articolul 2 pe întreaga carcasă sau, după caz, pe fiecare semicarcasă sau pe fiecare sfert, parte sau bucată de carcasă.
Articolul 14
Derogări de la articolul 13
(1) Carnea de porc domestic poate fi importată fără a fi supusă examinării menționate la articolul 13, cu condiția ca aceasta să provină din exploatația unei țări terțe care a fost recunoscută de Comunitate ca fiind oficial indemnă de Trichinella, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 854/2004, pe baza unei cereri prezentate de autoritatea competentă a țării terțe în cauză, însoțită de un raport adresat Comisiei cuprinzând elemente care atestă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la capitolul I din anexa IV.
(2) Carnea de porc domestic poate fi importată fără a fi supusă examinării menționate la articolul 13, cu condiția ca aceasta să fi suferit un tratament prin congelare efectuat în conformitate cu anexa II, sub supravegherea autorității competente a țării terțe.
Articolul 15
Documente
Certificatul de sănătate animală care însoțește importul de carne menționat la articolul 13 cuprinde o declarație a medicului veterinar oficial care atestă:
(a) |
că această carne a fost supusă unei examinări în țara terță de origine, în conformitate cu articolul 13 sau |
(b) |
că această carne respectă condițiile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) sau (2). |
Originalul acestui document însoțește carnea, cu excepția cazului în care se acordă o derogare, în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004.
CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
Articolul 16
Dispoziții tranzitorii
(1) Statul membru poate autoriza utilizarea metodei trichineloscopice prezentate la capitolul III din anexa I pentru porcii domestici și mistreți în cazuri excepționale până la data de 31 decembrie 2009, în cazul în care:
(a) |
carcase izolate menționate la articolul 2 trebuie să fie supuse unei examinări individuale într-o unitate care nu sacrifică mai mult de 15 porci domestici pe zi sau 75 porci domestici pe săptămână sau nu pregătește pentru introducerea pe piață mai mult de 10 mistreți pe zi și |
(b) |
metodele de detectare prezentate la capitolele I și II din anexa I nu sunt disponibile. |
(2) În cazul utilizării metodei trichineloscopice, autoritatea competentă se asigură:
(a) |
că se aplică pe carne o marcă de sănătate distinctă în mod clar de ștampila sanitară prevăzută la articolul 5 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și că această carne se furnizează direct consumatorului final sau comerțului cu amănuntul care aprovizionează direct consumatorul final și |
(b) |
că nu se utilizează carnea într-un procedeu de producție de produse care nu ucide Trichinella. |
Articolul 17
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2006.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 5 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 139, 30.4.2004, p. 206, astfel cum a fost rectificat prin JO L 226, 25.6.2004, p. 83.
(2) JO L 139, 30.4.2004, p. 55, astfel cum a fost rectificat prin JO L 226, 25.6.2004, p. 22.
(3) JO L 165, 30.4.2004, p. 1, astfel cum a fost rectificat prin JO L 191, 28.5.2004, p. 1.
(4) JO L 26, 31.1.1977, p. 67.
(5) JO L 157, 30.4.2004, p. 33, astfel cum a fost rectificat prin JO L 195, 2.6.2004, p. 12.
(6) JO L 325, 12.12.2003, p. 31.
ANEXA I
Metode de detectare
CAPITOLUL I
METODĂ DE DETECTARE DE REFERINȚĂ
Metoda digestiei eșantioanelor combinate utilizând un agitator magnetic
1. Aparatură și reactivi
(a) |
Un cuțit sau foarfeci și pensete pentru prelevarea eșantioanelor. |
(b) |
Tăvi împărțite în 50 de pătrate care să poată conține fiecare eșantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanții echivalente privind trasabilitatea eșantioanelor. |
(c) |
Un mixer dotat cu o lamă ascuțită de tocat. Atunci când eșantioanele cântăresc mai mult de 3 g, se utilizează un tocător de carne prevăzut cu orificii de 2-4 mm sau foarfeci. În cazul cărnii congelate sau al limbii (după îndepărtarea stratului superficial, care nu se poate digera), este necesară utilizarea unui tocător de carne și mărirea considerabilă a mărimii eșantionului. |
(d) |
Agitatori magnetici dotați cu o placă pentru încălzire cu temperatură controlată și cu bare magnetice acoperite cu teflon cu o lungime de aproximativ 5 cm. |
(e) |
Tuburi pentru decantare conice, din sticlă, cu o capacitate de cel puțin 2 litri, prevăzute, de preferință, cu robinete de siguranță din teflon. |
(f) |
Suporți cu inele și dispozitive de fixare. |
(g) |
Site, cu finețea ochiului de 180 microni, cu un diametru exterior de 11 cm, prevăzute cu o plasă din oțel inoxidabil. |
(h) |
Pâlnii cu un diametru interior de cel puțin 12 cm, destinate sitelor. |
(i) |
Pahare de laborator din sticlă cu o capacitate de 3 litri. |
(j) |
Eprubete din sticlă gradate cu o capacitate de 50-100 ml sau tuburi de centrifugare. |
(k) |
Un trichineloscop prevăzut cu o placă orizontală sau un stereo-microscop cu lumină transmisă diascopic cu intensitate reglabilă. |
(l) |
Mai multe plăci Pétri (se utilizează cu un stereo-microscop) cu un diametru de 9 cm, al căror fund a fost împărțit în pătrate de 10 × 10 mm cu ajutorul unui instrument ascuțit. |
(m) |
Un bazin pentru numărarea larvelor (se utilizează cu un trichineloscop) format din plăci acrilice cu o grosime de 3 mm și prezentând următoarele caracteristici:
|
(n) |
O folie de aluminiu. |
(o) |
Acid clorhidric de 25 %. |
(p) |
Pepsină, concentrație: 1:10 000 NF (US National Formulary), corespunzând la 1:12 500 BP (British Pharmacopoea), corespunzând la 2 000 FIP (Fédération internationale de pharmacie). |
(q) |
Apă de robinet încălzită la +46-48 °C. |
(r) |
Un cântar cu o precizie de cel puțin 0,1 g. |
(s) |
Tăvi metalice cu o capacitate de 10-15 litri pentru recoltarea sucurilor digestive rămase. |
(t) |
Pipete de diferite mărimi (1, 10 și 25 ml) și suporți pentru pipete. |
(u) |
Un termometru cu o precizie de 0,5 °C cu o scară de la +1 la 100 °C. |
(v) |
Un sifon pentru apa de la robinet. |
2. Prelevare de eșantioane și cantitate care urmează să fie digerată
(a) |
Atunci când carcasele de porci domestici sunt întregi, se prelevă un eșantion de cel puțin 1 g de pe unul din pilierii diafragmatici, în zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă. Se poate utiliza o pensetă specială pentru o precizie cuprinsă între 1,00 și 1,15 g. Pentru scroafele și vierii reproducători, se prelevă un eșantion mai mare, de cel puțin 2 g, de pe unul din pilierii diafragmatici, în zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă. În cazul în care nu există pilier diafragmatic, se prelevă dublul cantității, respectiv 2 g (sau 4 g pentru scroafele și vierii reproducători), de pe partea diafragmei situată lângă coaste sau stern, în mușchii masticatori, în limbă sau în musculatura abdominală. |
(b) |
În cazul bucăților de carne, se prelevă un eșantion cântărind cel puțin 5 g din mușchii striați, cu un conținut redus de grăsime și, pe cât posibil, din apropierea oaselor sau a tendoanelor. Se prelevă un eșantion de aceeași mărime din carnea care nu este destinată unei preparări în profunzime sau unui alt tratament după sacrificare. |
(c) |
În cazul eșantioanelor congelate, se prelevă un eșantion cântărind cel puțin 5 g din mușchii striați în vederea analizei. Greutatea eșantioanelor de carne se raportează la un eșantion de carne fără grăsime și fără aponevroză. Va fi necesar să se aibă în vedere în mod deosebit, în cursul prelevării de eșantioane din mușchii limbii, evitarea oricărei contaminări cu partea superficială a limbii, care este indigestă și împiedică lectura sedimentului. |
3. Procedură
I. Eșantioane combinate complete (100 g de eșantioane în același timp)
(a) |
Se introduc 16 ± 0,5 ml de acid clorhidric într-un pahar de laborator de 3 litri conținând 2,0 litri de apă de la robinet încălzită la 46-48 °C; se plasează o bară magnetică în paharul de laborator, se pune paharul pe placa preîncălzită și se demarează agitarea. |
(b) |
Se adaugă 10 ± 0,2 g de pepsină. |
(c) |
Se toacă în mixer 100 g din eșantioanele prelevate în conformitate cu punctul 2. |
(d) |
Se transferă carnea tocată în paharul de 3 litri conținând apă, pepsină și acid clorhidric. |
(e) |
Se înmoaie de mai multe ori dispozitivul de tocare al mixerului în lichidul de digestie care se află în paharul de laborator și se clătește bolul mixerului cu o cantitate mică de lichid de digestie pentru a scoate carnea care este aderentă. |
(f) |
Se acoperă paharul de laborator cu o folie de aluminiu. |
(g) |
Agitatorul magnetic trebuie reglat astfel încât să se poată menține o temperatură constantă de 44-46 °C pe durata funcționării. În timpul agitării, lichidul de digestie trebuie să se învârtă cu o viteză suficient de ridicată pentru a forma un vârtej central profund, fără să provoace stropi. |
(h) |
Se agită lichidul de digestie până când particulele de carne dispar (aproximativ 30 de minute). În continuare, se oprește aparatul, se filtrează lichidul de digestie printr-o sită și se pune filtratul într-un tub de decantare. Pot fi necesare perioade de digestie mai lungi (care nu depășesc 60 de minute) pentru tratarea anumitor tipuri de carne (limbă, vânat etc.). |
(i) |
Procedeul de digestie se consideră satisfăcător în cazul în care maximum 5 % din greutatea eșantionului inițial rămâne pe sită. |
(j) |
Se lasă lichidul de digestie în tubul de decantare timp de 30 de minute. |
(k) |
După 30 de minute, se transferă rapid un eșantion de 40 ml din lichidul de digestie în eprubeta gradată sau în tubul de centrifugare. |
(l) |
Se păstrează lichidele de digestie și celelalte lichide reziduale pe o tavă până la încheierea citirii rezultatelor. |
(m) |
Se lasă să se odihnească eșantionul de 40 ml timp de 10 minute. Se aspiră apoi cu grijă 30 ml de lichid plutitor, astfel încât să se înlăture straturile superioare și să se lase un volum maxim de 10 ml. |
(n) |
Se varsă eșantionul de 10 ml de sediment rămas într-un bazin pentru numărarea larvelor sau într-o placă Pétri. |
(o) |
Se clătește eprubeta gradată sau tubul de centrifugare cu maximum 10 ml apă de la robinet, care se adaugă eșantionului în bazinul sau în placa Pétri pentru numărarea larvelor. Se recurge apoi la examenul trichineloscopic al eșantionului mărit de 15-20 de ori. Este autorizată vizualizarea cu ajutorul altor tehnici, cu condiția ca examinarea de eșantioane martori pozitivi să dovedească că aceste tehnici dau un rezultat la fel de bun ca și metodele de vizualizare tradiționale. În toate cazurile în care există zone suspecte sau forme asemănătoare paraziților, se utilizează o mărire mai semnificativă (de 60-100 de ori). |
(p) |
Lichidele de digestie trebuie examinate de îndată ce sunt pregătite. În nici un caz examinarea nu trebuie amânată pentru a doua zi. În cazul în care lichidele de digestie nu sunt examinate în termen de 30 de minute de la prepararea lor, acestea trebuie limpezite după cum urmează. Se varsă eșantionul final de aproximativ 40 ml într-o eprubetă gradată și se lasă să se sedimenteze timp de 10 minute. Apoi, se iau 30 ml din lichidul de la suprafață pentru a obține un volum de 10 ml. Se mărește acest volum la 40 ml cu ajutorul apei de la robinet. După o nouă perioadă de repaus de 10 minute, se iau 30 ml din lichidul de la suprafață, prin aspirare, pentru a obține un volum maxim de 10 ml, care urmează să fie examinat într-o placă Pétri sau într-un bazin pentru numărarea larvelor. Se spală eprubeta gradată cu maximum 10 ml de apă de la robinet și se adaugă lichidul obținut la eșantionul din placa Pétri sau din bazinul pentru numărarea larvelor, în vederea examinării. În cazul în care examinarea dovedește că sedimentul nu este suficient de limpede, eșantionul va trebui vărsat într-o eprubetă gradată, iar volumul său trebuie adus la 40 ml cu ajutorul apei de la robinet. În continuare, se repetă încă o dată etapele descrise anterior. Procedura se poate repeta de 2-4 ori până ce lichidul este suficient de limpede pentru a permite o citire fiabilă. |
II. Eșantioane combinate mai mici de 100 g
După caz, se poate adăuga un maxim de 15 g la un eșantion combinat complet de 100 g examinat în același timp cu aceste eșantioane, în conformitate cu punctul 3.I. În cazul în care se adaugă mai mult de 15 g de eșantioane, trebuie realizată o nouă digestie. În cazul grupelor cântărind până la 50 g, lichidele de digestie și ingredientele pot ajunge până la 1 litru de apă, 8 ml de acid clorhidric și 5 g de pepsină.
III. Rezultate pozitive sau incerte
Atunci când examinarea unui eșantion colectiv are un rezultat pozitiv sau incert, se prelevă un nou eșantion de 20 g pe fiecare porc, în conformitate cu punctul 2 litera (a). Eșantioanele de 20 g provenite de la cinci porci sunt adunate și examinate conform metodei descrise anterior. În acest mod vor fi examinate eșantioane de 20 de grupe a câte cinci porci.
În cazul în care Trichinella este detectată într-o grupă de eșantioane de cinci porci, se prelevă noi eșantioane de 20 g pe fiecare animal care aparține acestei grupe și fiecare din acestea este examinat separat conform metodei descrise anterior.
Eșantioanele care conțin paraziți sunt păstrate în alcool etilic de 90 % în vederea conservării lor și identificării speciilor în laboratorul comunitar sau național de referință.
La sfârșitul prelevării paraziților, lichidele pozitive (lichid de digestie, de suprafață, lichid de limpezire etc.) trebuie decontaminate prin încălzire la cel puțin 60 °C.
CAPITOLUL II
METODE ECHIVALENTE
A. Metoda digestiei eșantioanelor combinate cu asistență mecanică/tehnică a sedimentării
1. Aparatură și reactivi
(a) |
Un cuțit sau foarfeci pentru decuparea eșantioanelor. |
(b) |
Tăvi împărțite în 50 de pătrate care să poată conține fiecare eșantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanții echivalente privind trasabilitatea eșantioanelor. |
(c) |
Un aparat de tocat carnea sau mixer electric. |
(d) |
Un omogenizator lab-blender 3 500, model termic. |
(e) |
Pungi din plastic adaptate la omogenizatorul lab-blender. |
(f) |
Tuburi conice pentru decantare cu o capacitate de 2 litri, prevăzute, de preferință, cu robinete de siguranță din teflon. |
(g) |
Suporți cu inele și dispozitive de fixare. |
(h) |
Site, cu finețea ochiului 180, cu un diametru exterior de 11 cm, prevăzute cu o plasă din oțel inoxidabil sau din alamă. |
(i) |
Pâlnii cu un diametru interior de cel puțin 12 cm, destinate sitelor. |
(j) |
Eprubete gradate de 100 ml. |
(k) |
Un termometru cu o precizie de 0,5 °C, de la 1 la 100 °C. |
(l) |
Un vibrator, de exemplu un aparat de ras electric fără cap. |
(m) |
Un releu care se aprinde și se stinge la fiecare minut. |
(n) |
Un trichineloscop prevăzut cu o placă orizontală sau un stereo-microscop cu lumină transmisă diascopic cu intensitate reglabilă. |
(o) |
Un bazin pentru numărarea larvelor și mai multe plăci Pétri cu un diametru de 9 cm identice cu cele prevăzute la capitolul I punctul 1 literele (l) și (m). |
(p) |
Acid clorhidric de 17,5 %. |
(q) |
Pepsină, concentrație: 1:10 000 NF (US National Formulary), corespunzând la 1:12 500 BP (British Pharmacopoea), corespunzând la 2 000 FIP (Fédération internationale de pharmacie). |
(r) |
Mai multe pubele de 10 litri care se folosesc în cursul decontaminării aparaturii cu ajutorul, de exemplu, al formolului și pentru sucurile digestive rămase în caz de rezultat pozitiv. |
(s) |
Un cântar cu o precizie de 0,1 g. |
2. Prelevare de eșantioane și cantitate care urmează să fie digerată
În conformitate cu capitolul I punctul 2.
3. Procedură
I. Tocare
Tocarea prealabilă a eșantioanelor de carne într-un aparat de tocat carnea va îmbunătăți calitatea digestiei. În cazul utilizării unui mixer electric, se lasă aparatul să funcționeze de trei sau patru ori timp de aproximativ o secundă de fiecare dată.
II. Procedeu de digestie
Prezentul procedeu se poate utiliza pentru grupe complete de eșantioane (100 g de eșantioane în același timp) sau pentru grupe de cel mult 100 g.
(a) |
Eșantioane combinate complete (100 în același timp)
|
(b) |
Eșantioane combinate mai mici (mai puțin de 100 de eșantioane)
|
III. Izolarea larvelor prin sedimentare
— |
Se adaugă la lichidul de digestie 300-400 g de gheață sub formă de paiete sau pulbere pentru a se obține un volum de aproximativ 2 litri. Se agită lichidul de digestie până la topirea gheții. În caz de grupe mai mici [a se vedea punctul II litera (b)], cantitatea de gheață trebuie redusă în consecință. |
— |
Se transferă lichidul de digestie răcit într-un tub de decantare de 2 litri prevăzut cu un vibrator fixat printr-o pensă suplimentară. |
— |
Pentru sedimentare, se lasă lichidul în tubul de decantare timp de 30 de minute, alternând un minut de vibrație și un minut de oprire. |
— |
După 30 de minute, se introduc rapid 60 ml de sediment într-o eprubetă gradată de 100 ml (după utilizare, se clătește pâlnia cu o soluție de detergent). |
— |
Se lasă eșantionul de 60 ml în repaus timp de cel puțin 10 minute, se scoate apoi lichidul plutitor prin aspirare până rămâne în eprubetă un volum de 15 ml, care va fi examinat în vederea cercetării prezenței larvelor. |
— |
Pentru aspirare, se poate folosi o seringă de unică folosință alcătuită dintr-un tub din plastic. Lungimea tubului trebuie să fie astfel încât cei 15 ml de lichid să rămână în eprubeta gradată atunci când marginea seringii se află la nivelul marginii eprubetei. |
— |
Se introduc cei 15 ml rămași într-un bazin pentru numărarea larvelor sau în două plăci Pétri și se examinează la trichineloscop sau la stereo-microscop. |
— |
Se spală eprubeta gradată cu 5-10 ml de apă de la robinet și se adaugă lichidul obținut la eșantion. |
— |
Lichidele de digestie trebuie examinate de îndată ce acestea sunt pregătite. În nici un caz examinarea nu trebuie amânată pentru a doua zi. |
Atunci când lichidele de digestie sunt insuficient de limpezi sau nu sunt examinate în termen de 30 de minute după prepararea lor, acestea trebuie limpezite după cum urmează:
— |
se varsă eșantionul final de 60 ml într-o eprubetă gradată și se lasă să se sedimenteze timp de 10 minute; se scot apoi 45 ml din lichidul de la suprafață prin aspirare și se adaugă la cei 15 ml rămași din apa de la robinet până la obținerea unui volum total de 45 ml; |
— |
după o nouă perioadă de repaus de 10 minute, se scot 30 ml din lichidul de la suprafață prin aspirare și se varsă cei 15 ml rămași pe o placă Pétri sau într-un bazin pentru numărarea larvelor în vederea examinării; |
— |
se spală eprubeta gradată cu 10 ml de apă de la robinet și se adaugă lichidul obținut la eșantionul de pe placa Pétri sau din bazinul pentru numărarea larvelor în vederea examinării. |
IV. Rezultate pozitive sau incerte
În cazul unui rezultat pozitiv sau incert, se aplică dispozițiile din capitolul I punctul 3 punctul III.
B. Metoda digestiei de eșantioane colective cu asistență mecanică/tehnică de izolare prin filtrare
1. Aparatură și reactivi
În conformitate cu capitolul II punctul A punctul 1.
Aparatură suplimentară
(a) |
O pâlnie Gelman de un litru cu suport pentru filtru (diametrul suportului: 45 mm). |
(b) |
Discuri filtrante compuse din: o plasă rotundă din oțel inoxidabil, cu finețea ochiului 35 (diametrul discului: 45 mm), două inele din cauciuc cu o grosime de 1 mm (diametru exterior: 45 mm, diametru interior: 38 mm); plasa trebuie plasată între cele două inele și fixată cu ajutorul unui lipici cu doi componenți adaptat celor două materiale. |
(c) |
Un Erlenmeyer de 3 litri prevăzut cu un tub lateral pentru aspirare. |
(d) |
O pompă de apă. |
(e) |
Pungi din plastic cu o capacitate minimă de 80 ml. |
(f) |
O pungă sudată. |
(g) |
Renilază, 1:150 000 unități Soxlet pe gram. |
2. Prelevarea eșantioanelor
În conformitate cu capitolul I punctul 2.
3. Procedură
I. Tocare
Tocarea prealabilă a eșantioanelor de carne cu un aparat de tocat carne va îmbunătăți calitatea digestiei. În caz de utilizare a unui mixer electric, se va lăsa aparatul să funcționeze de trei sau patru ori timp de o secundă de fiecare dată.
II. Procedeu de digestie
Prezentul procedeu se poate utiliza pentru grupe complete de eșantioane (100 g de eșantioane în același timp) sau pentru grupe de cel mult 100 g.
(a) |
Grupe complete de eșantioane (100 în același timp) A se vedea capitolul II punctul A 3 II (a). |
(b) |
Grupe mai mici (mai puțin de 100 de eșantioane) A se vedea capitolul II punctul A 3 II (b). |
III. Izolarea larvelor prin filtrare
(a) |
Se adaugă la lichidul de digestie 300-400 g de gheață sub formă de paiete sau pulbere pentru a se obține un volum de aproximativ 2 litri. În cazul grupelor mai mici, cantitatea de gheață trebuie redusă în consecință. |
(b) |
Se agită lichidul de digestie până când gheața se topește. Se lasă în repaus lichidul de digestie răcit timp de cel puțin 3 minute pentru ca larvele să se poată încolăci. |
(c) |
Se montează pâlnia Gelman prevăzută cu un suport pentru filtru, în care se află un disc filtrant, pe un flacon Erlenmeyer legat la pompa de apă. |
(d) |
Se introduce lichidul de digestie în pâlnia Gelman și se filtrează. Spre sfârșit, trecerea lichidului prin filtru se poate ușura recurgând la o aspirare cu ajutorul pompei de apă. Se termină aspirarea exact înainte ca filtrul să nu se usuce, adică atunci când mai rămân 2-5 ml de lichid în pâlnie. |
(e) |
După filtrarea întregului lichid de digestie, se îndepărtează discul filtrant și se pune într-o pungă de plastic de 80 ml, adăugându-se 15-20 ml de soluție de renilază. Pentru obținerea soluției de renilază, se introduc 2 g de renilază în 100 ml de apă de la robinet. |
(f) |
Se efectuează o dublă sudură a pungii din plastic și se plasează în omogenizator între punga interioară și punga exterioară. |
(g) |
Se zdrobește în omogenizator timp de 3 minute, de exemplu în timp ce aparatul este utilizat pentru analiza unei grupe complete sau incomplete de eșantioane. |
(h) |
După 3 minute, se scoate din omogenizator punga din plastic conținând discul filtrant și soluția de renilază și se deschide cu ajutorul foarfecilor. Se introduce lichidul într-un bazin pentru numărarea larvelor sau într-o placă Pétri. Se spală punga cu 5-10 ml apă, care se varsă apoi în bazin, în vederea examenului trichineloscopic, sau pe o placă Pétri, în vederea examinării stereo-microscopice. |
(i) |
Lichidele de digestie trebuie examinate de îndată ce sunt pregătite. În nici un caz examinarea nu trebuie amânată pentru a doua zi. Notă: Nu se utilizează niciodată discuri filtrante care nu sunt perfect curate. Nu se lasă niciodată să se usuce discurile filtrante care nu sunt curate. Este posibil să se curețe discurile lăsându-le să se înmoaie într-o soluție de renilază timp de o noapte. Înaintea utilizării lor, acestea trebuie spălate în omogenizator cu ajutorul unei soluții de renilază. |
IV. Rezultate pozitive sau incerte
În caz de rezultat pozitiv sau incert, se aplică dispozițiile din capitolul I punctul 3 III.
C. Metodă de digestie automată pentru eșantioane colective până la 35 grame
1. Aparatură și reactivi
(a) |
Un cuțit sau foarfeci pentru decuparea eșantioanelor. |
(b) |
Tăvi împărțite în 50 de pătrate care să poată conține fiecare eșantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanții echivalente privind trasabilitatea eșantioanelor. |
(c) |
Un mixer Trichomatic 35® cu dispozitiv de filtrare. |
(d) |
Soluție de acid clorhidric de 8,5 % ± 0,5 % în greutate. |
(e) |
Filtre cu membrane de policarbonat transparent cu un diametru de 50 mm și ai căror pori măsoară 14 microni. |
(f) |
Pepsină în concentrație: 1:10 000 NF (US National Formulary), corespunzând la 1:12 500 BP (British Pharmacopoea), corespunzând la 2 000 FIP (Fédération internationale de pharmacie). |
(g) |
Un cântar cu o precizie de 0,1 g. |
(h) |
Pensete cu capetele plate. |
(i) |
Mai multe lamele pentru obiecte cu o lățime de cel puțin 5 cm sau mai multe plăci Pétri cu un diametru de cel puțin 6 cm al căror fund a fost împărțit în pătrate de 10 x 10 mm cu ajutorul unui instrument ascuțit. |
(j) |
Un (stereo)-microscop cu lumină transmisă (mărire: de 15-60 de ori) sau un trichineloscop cu masa orizontală. |
(k) |
O pubelă pentru recoltarea lichidelor reziduale. |
(l) |
Mai multe pubele de 10 litri care se folosesc în cursul decontaminării aparaturii cu ajutorul, de exemplu, al formolului și pentru sucurile digestive rămase în caz de rezultat pozitiv. |
(m) |
Un termometru cu o precizie de 0,5 °C cu o scară de la 1 la 100 °C. |
2. Prelevare de eșantioane
În conformitate cu capitolul I punctul 2.
3. Procedură
I. Procedeu de digestie
(a) |
Se plasează mixerul echipat cu un dispozitiv de filtrare, se leagă tubul de evacuare și se introduce în pubelă. |
(b) |
Atunci când mixerul este aprins, începe încălzirea. |
(c) |
Înainte de a începe, se deschide valva situată sub incinta de reacție și se închide. |
(d) |
Se adaugă apoi până la 35 eșantioane cântărind aproximativ 1 g fiecare (la 25-30 °C) prelevate pe fiecare eșantion individual, în conformitate cu punctul 2. Se asigură că nu mai există bucăți mari de tendoane care ar putea să adere de filtrul cu membrană. |
(e) |
Se varsă apa în recipientul legat de mixer (aproximativ 400 ml). |
(f) |
Se varsă aproximativ 30 ml de acid clorhidric (8,5 %) în recipientul mai mic legat de mixer. |
(g) |
Se pune un filtru cu membrană sub filtrul ordinar din dispozitivul de filtrare. |
(h) |
Se adaugă, în final, 7 g de pepsină. Se respectă cu rigurozitate această ordine pentru a se evita descompunerea pepsinei. |
(i) |
Se închide capacul incintei de reacție și al recipientelor. |
(j) |
Se selecționează perioada de digestie. Se alege o perioadă scurtă de digestie (5 minute) pentru porcii cu vârstă normală pentru sacrificare și o durată de digestie mai lungă (8 minute) pentru celelalte eșantioane. |
(k) |
Atunci când se apasă pe butonul de pornire al mixerului, procedeul de umplere și de digestie începe automat, urmat de filtrare. După 10-13 minute, procedeul se termină și se oprește automat. |
(l) |
Se deschide capacul lăcașului de reacție după ce s-a verificat că acesta este gol. În cazul în care există spumă sau resturi ale lichidului de digestie în lăcaș, se repetă procedura în conformitate cu punctul V. |
II. Izolarea larvelor
(a) |
Se îndepărtează suportul pentru filtru și se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Pétri. |
(b) |
Se examinează filtrul cu membrană la (stereo)-microscop sau la trichineloscop. |
III. Curățarea echipamentului
(a) |
În caz de rezultat pozitiv, se umple cu apă clocotită incinta de reacție a mixerului până la nivelul a două treimi. Se varsă apă de la robinet în recipientul legat de mixer până la nivelul de acoperire a captatorului inferior. Curățarea se face automat. Se decontaminează suportul pentru filtru și orice alt echipament cu ajutorul, de exemplu, al formolului. |
(b) |
La sfârșitul zilei de lucru, se umple cu apă recipientul de lichid al mixerului și se pornește un program normal. |
IV. Utilizarea filtrelor cu membrană
Nici un filtru cu membrană din policarbonat nu se poate utiliza mai mult de cinci ori. Se întoarce filtrul după fiecare folosire. De asemenea, se verifică filtrul după fiecare folosire pentru a se stabili dacă a suferit vreo stricăciune care-l face impropriu pentru o nouă utilizare.
V. Metodă care urmează să fie utilizată atunci când digestia este incompletă și când filtrarea nu se poate pune în aplicare
Atunci când mixerul și-a încheiat programul automat în conformitate cu punctul C 3 I, se deschide capacul incintei de reacție și se verifică dacă a rămas spumă sau lichid. Dacă da, se procedează după cum urmează:
(a) |
Se închide valva situată sub incinta de reacție. |
(b) |
Se înlătură suportul pentru filtru și se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Pétri. |
(c) |
Se pune un nou filtru cu membrană pe suportul pentru filtru și se montează suportul pentru filtru. |
(d) |
Se varsă apă în recipientul de lichid al mixerului până la acoperirea captatorului inferior. |
(e) |
Se pune în funcțiune programul de curățare automată. |
(f) |
Odată ce programul de curățare automată este terminat, se deschide capacul incintei de reacție și se verifică dacă a rămas lichid. |
(g) |
În cazul în care incinta este goală, se demontează suportul pentru filtru și se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Pétri cu ajutorul unei pensete. |
(h) |
Se examinează cele două filtre cu membrană în conformitate cu punctul C 3 II. În cazul în care filtrele nu pot fi examinate, se repetă întregul procedeu de digestie pe o perioadă mai lungă, în conformitate cu punctul C 3 I. |
VI. Rezultate pozitive sau incerte
În caz de rezultat pozitiv sau incert, se aplică dispozițiile capitolului I punctul 3 III.
CAPITOLUL III
EXAMEN TRICHINELOSCOPIC
1. Aparatură
(a) |
Un trichineloscop cu lampă incandescentă care să permită o mărire de 30-40 de ori și de 80-100 de ori sau un stereo-microscop cu lumină transmisă diascopic cu intensitate reglabilă. |
(b) |
Un compresor constituit din două plachete din sticlă (dintre care una este divizată în zone egale). |
(c) |
Două foarfeci mici curbate. |
(d) |
O pensetă mică. |
(e) |
Un cuțit pentru decuparea eșantioanelor. |
(f) |
Recipiente mici numerotate destinate strângerii eșantioanelor separat. |
(g) |
O pipetă. |
(h) |
Un pahar conținând acid acetic și un pahar conținând o soluție de hidroxid de potasiu pentru limpezire în caz de calcificare eventuală sau pentru a face carnea uscată mai fragedă. |
2. Prelevarea eșantioanelor
În cazul în care este vorba de carcase întregi, se prelevă mai multe eșantioane de mărimea unei alune pe fiecare animal:
(a) |
pe porcii domestici, se prelevă aceste eșantioane pe fiecare pilier diafragmatic, în zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă; |
(b) |
pe porcii mistreți, se prelevă eșantioane pe fiecare pilier diafragmatic, în zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă, precum și din maxilar, mușchii membrului anterior, mușchii intercostali și mușchii limbii, astfel încât să se dispună de șase eșantioane în total pentru fiecare animal; |
(c) |
în cazul în care nu se pot preleva eșantioane din anumiți mușchi, care nu sunt disponibili, se prelevă în total patru eșantioane din mușchii disponibili; |
(d) |
din bucățile de carne, se prelevă din fiecare bucată patru eșantioane de țesut muscular striat de mărimea unei alune, pe cât posibil care să nu conțină grăsime și să provină din diferite puncte din apropierea oaselor sau tendoanelor. |
3. Procedură
(a) |
În general, se umple un compresor cu 1,0 ± 0,1 g de carne, corespunzând în mod normal la 28 fragmente de mărimea unui bob de ovăz. După caz, se pot umple două compresoare pentru examinarea a 56 de fragmente de mărimea unui bob de ovăz. |
(b) |
În cazul în care sunt prezente ambele piliere diafragmatice la un porc domestic, controlorul de Trichinella tranșează, din fiecare eșantion prelevat de pe carcasele întregi descrise anterior, 28 de fragmente de mărimea unui bob de ovăz, respectiv un total de 56 fragmente. |
(c) |
În cazul în care este prezent numai un pilier diafragmatic, se tranșează 56 de fragmente din diferite locuri, pe cât posibil din zona intermediară între mușchi și tendon. |
(d) |
Eșantioanele prelevate din ceilalți patru mușchi ai porcilor mistreți sunt tranșate fiecare în șapte fragmente de mărimea unui bob de ovăz, ceea ce dă 28 de fragmente suplimentare în total. |
(e) |
Controlorul de Trichinella presează apoi cele 56 (sau 84) fragmente între plachetele de sticlă ale compresorului, astfel încât caracterele normale de imprimerie să poată fi citite ușor printre bucățile preparate. |
(f) |
În cazul în care carnea din bucățile care urmează să fie examinate este uscată și bătrână, bucățile preparate trebuie înmuiate timp de 10-20 minute într-o soluție de hidroxid de potasiu diluată cu două volume de apă înainte de a fi presate. |
(g) |
Din fiecare din eșantioanele prelevate din bucățile de carne, controlorul de Trichinella tranșează 14 fragmente de mărimea unui bob de ovăz, respectiv 56 fragmente în total. |
(h) |
Examinarea microscopică constă într-o examinare înceată și riguroasă a fiecărei bucăți preparate mărită de 30-40 de ori. |
(i) |
În cazul în care examenul trichineloscopic dovedește prezența de zone suspecte, acestea trebuie reexaminate cu trichineloscopul, la care se selectează mărirea maximă (80-100 de ori). |
(j) |
În cazul în care rezultatul este incert, examinarea se repetă cu alte eșantioane și cu alte bucăți preparate până când se obțin preciziile dorite. Examenul trichineloscopic trebuie să dureze minimum șase minute. |
(k) |
Timpul minim fixat pentru examinare nu cuprinde timpul necesar pentru prelevarea eșantioanelor și pentru confecționarea bucăților preparate. |
(l) |
În general, un controlor nu trebuie să examineze la trichineloscop mai mult de 840 de fragmente pe zi, ceea ce corespunde examinării a 15 porci domestici sau 10 porci mistreți. |
ANEXA II
Tratamente prin congelare
A. Metodă de congelare 1
(a) |
Carnea intrată în starea de congelare trebuie conservată în această stare. |
(b) |
Echipamentul tehnic și alimentarea cu energie a camerei frigorifice trebuie să fie astfel concepute încât să se poată atinge temperatura dorită foarte repede și să se mențină în toate părțile camerei frigorifice, precum și ale cărnii. |
(c) |
Toate ambalajele izolante trebuie îndepărtate înaintea congelării, exceptând carnea care, în cursul introducerii în camera frigorifică, a atins deja, în toate părțile sale, temperatura dorită sau carnea care este ambalată astfel încât ambalajul nu va împiedica atingerea de către aceasta a temperaturii dorite în termenul prevăzut. |
(d) |
Loturile trebuie conservate separat și sub cheie în camera frigorifică. |
(e) |
Data și ora sosirii lotului în camera frigorifică trebuie înregistrate. |
(f) |
Temperatura din camera frigorifică nu poate fi mai mare de –25 °C. Aceasta trebuie măsurată cu ajutorul aparatelor termoelectrice etalonate și înregistrată în mod constant. Aceasta nu se poate măsura direct în curentul de aer rece. Instrumentele trebuie păstrate sub cheie. Graficele cu temperaturi trebuie să conțină indicația datelor corespunzătoare registrului de inspecție a cărnii la import, precum și a zilei și orei începerii și terminării congelării și să fie păstrate un an. |
(g) |
Bucățile de carne al căror diametru sau grosime nu depășește 25 cm trebuie congelate timp de cel puțin 240 de ore consecutive, iar cele al căror diametru sau grosime este cuprins între 25 și 50 cm timp de cel puțin 480 de ore consecutive. Bucățile de carne al căror diametru sau grosime este mai mare decât aceste dimensiuni nu trebuie supuse acestui procedeu de congelare. Durata congelării se calculează din momentul în care este atinsă temperatura menționată la litera (f) în camera de congelare. |
B. Metodă de congelare 2
Se respectă dispozițiile generale de la literele (a)-(e) ale metodei 1 și se aplică următoarele combinații de timp și de temperatură:
(a) |
Bucățile de carne cu un diametru sau o grosime care nu depășește 15 cm trebuie congelate conform uneia dintre următoarele combinații de timp și de temperatură:
|
(b) |
Carnea al cărei diametru sau grosime este cuprinsă între 15 și 50 cm trebuie congelată conform uneia din următoarele combinații de timp și de temperatură:
Temperatura din camera frigorifică nu poate fi mai mare de nivelul temperaturii de inactivare aleasă. Aceasta trebuie măsurată cu ajutorul aparatelor termoelectrice etalonate și înregistrată în mod constant. Aceasta nu trebuie înregistrată direct în curentul de aer rece. Instrumentele trebuie păstrate sub cheie. Graficele cu temperaturi trebuie să conțină indicația datelor corespunzătoare registrului de inspecție a cărnii la import, precum și ziua și ora începerii și terminării congelării și trebuie păstrate un an. În cazul în care se utilizează tuneluri de congelare și nu se urmează în mod riguros procedurile descrise anterior, exploatantul din sectorul alimentar trebuie să fie capabil să dovedească autorității competente că metoda de înlocuire utilizată este eficace pentru a ucide paraziții din genul Trichinella din carnea de porc. |
C. Metodă de congelare 3
Tratamentul constă într-o congelare sau o liofilizare comercială a cărnii, în conformitate cu combinațiile de timp și de temperatură prevăzute, temperatura fiind controlată în mijlocul fiecărei bucăți de carne.
(a) |
Se respectă dispozițiile generale de la literele (a)-(e) ale metodei 1 și se aplică următoarele combinații de timp și de temperatură:
|
(b) |
Temperatura trebuie măsurată cu ajutorul aparatelor termoelectrice etalonate și înregistrată în mod constant. Sonda termometrului este plasată în centrul bucății de carne cu o dimensiune care nu este mai mică decât bucata de carne cea mai groasă care urmează să fie congelată. Această bucată de carne trebuie plasată în locul cel mai puțin favorabil din camera frigorifică, nici în proximitatea imediată a echipamentului de răcire, nici direct în curentul de aer rece. Instrumentele trebuie păstrate sub cheie. Graficele cu temperaturi trebuie să conțină indicația numerelor de date ale registrului de inspecție a cărnii la import, precum și ziua și ora începerii și terminării congelării și trebuie păstrate un an. |
ANEXA III
Examinarea unor animale care nu aparțin speciei porcine
Carnea de cal, carnea de vânat și celelalte tipuri de carne care pot conține paraziți din genul Trichinella trebuie examinate în conformitate cu una dintre metodele de digestie prezentate la capitolul I sau II din anexa I, cărora li se aduc următoarele modificări:
(a) |
Eșantioane cântărind cel puțin 10 g din musculatura limbii sau din mușchii masticatori ai cailor și dintr-un membru anterior, limba sau diafragma mistreților. |
(b) |
În lipsa acestor mușchi la cal, se prelevă un eșantion mai important dintr-un pilier diafragmatic, din zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă. Mușchiul trebuie curățat de țesutul conjunctiv și de grăsime. |
(c) |
Se supun cel puțin 5 g din eșantion metodei de detectare de referință prezentate la capitolul I din anexa I sau unei metode echivalente prezentate la capitolul II din anexa I. Pentru fiecare lichid de digestie, greutatea totală a mușchiului examinat nu poate depăși 100 g pentru metoda din capitolul I și metodele A și B prezentate la capitolul II și 35 g pentru metoda C din capitolul II. |
(d) |
În caz de rezultat pozitiv, se prelevă un nou eșantion de 50 g în vederea unei analize ulterioare separate. |
(e) |
Fără a aduce atingere normelor de conservare a speciilor animale, întreaga carne provenită de la vânat, altul decât mistreț, precum urși, mamifere carnivore (inclusiv mamifere marine) și reptile trebuie supusă unor teste care necesită prelevarea de eșantioane de 10 g de mușchi de pe locuri de predilecție sau a unor cantități mai mari, în cazul în care aceste locuri nu sunt disponibile. Locurile de predilecție sunt:
|
(f) |
Perioada de digestie trebuie să fie suficient de lungă pentru a garanta o digestie suficientă a țesuturilor acestor animale, dar nu poate depăși 60 de minute. |
ANEXA IV
Condiții speciale care se aplică exploatațiilor indemne de Trichinella și regiunilor care prezintă un risc neglijabil privind prezența Trichinella
În sensul prezentei anexe, se înțelege prin:
„condiții de adăpost controlate în sisteme de producție integrată”, un tip de creștere a animalelor în care porcii se supun în permanență unor condiții controlate de către exploatantul din sectorul alimentar în ceea ce privește alimentația și adăpostul.
CAPITOLUL I
OBLIGAȚII CARE REVIN EXPLOATANȚILOR DIN SECTORUL ALIMENTAR
A. |
Exploatanții din sectorul alimentar trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a obține recunoașterea oficială de exploatație indemnă de Trichinella:
|
B. |
Exploatanții din sectorul alimentar responsabili cu exploatațiile recunoscute ca indemne de Trichinella informează autoritatea competentă atunci când nu se îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la punctul A sau atunci când o altă evoluție poate repune în cauză statutul de exploatație indemnă de Trichinella al exploatațiilor menționate. |
CAPITOLUL II
OBLIGAȚII CARE REVIN AUTORITĂȚILOR COMPETENTE
A. |
Autoritățile competente ale statelor membre în care s-a detectat prezența de Trichinella la porcii domestici în cursul ultimilor zece ani pot recunoaște o exploatație ca fiind indemnă de Trichinella cu următoarele condiții:
|
B. |
Autoritățile competente ale statelor membre în care nu s-a detectat prezența de Trichinella la porcii domestici în cursul ultimilor zece ani pot recunoaște o exploatație ca fiind indemnă de Trichinella cu următoarea condiție: să respecte cerința prevăzută la punctul A litera (d). |
C. |
Autoritatea competentă poate decide recunoașterea unei categorii de exploatații ca fiind indemnă de Trichinella, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
|
D. |
În afara informațiilor prevăzute în anexa IV la Directiva 2003/99/CE, raportul inițial și rapoartele anuale ulterioare adresate Comisiei conțin următoarele informații:
|
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
59 |
32005R2076
L 338/83 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2076/2005 AL COMISIEI
din 5 decembrie 2005
de stabilire a dispozițiilor tranzitorii de aplicare a regulamentelor (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de modificare a regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (1), în special articolul 9,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (2), în special articolul 16,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (3), în special articolul 63 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2006, a Regulamentului (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și a regulamentelor (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 va determina modificări considerabile ale normelor și procedurilor care ar trebui urmate de către operatorii din sectorul alimentar și autoritățile competente ale statelor membre. Aplicarea, de la 1 ianuarie 2006, a unora dintre măsurile adoptate va implica, în anumite cazuri, unele dificultăți de ordin practic. În consecință, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție care să permită aplicarea integrală, fără dificultăți, a noilor norme și proceduri. |
(2) |
Durata perioadei de tranziție ar trebui stabilită ținând seama de prima reexaminare a noului cadru de reglementare din domeniul igienei, care ar trebui să aibă loc în primii patru ani de la punerea în aplicare a cadrului respectiv. |
(3) |
În consecință, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție pe parcursul căreia anumite cerințe prevăzute de regulamentele menționate anterior să poată fi puse treptat în aplicare. Pentru a garanta uniformitatea abordării, respectiva perioadă de tranziție ar trebui să dureze, în principiu, patru ani, dar ar putea fi scurtată, în cazul în care acest lucru se dovedește oportun. De asemenea, ar trebui să se prevadă posibilitatea reexaminării fiecărei dispoziții a respectivului regim tranzitoriu în lumina experienței dobândite. |
(4) |
Dispoziția tranzitorie de bază constă în autorizarea continuării introducerii pe piață a bunurilor produse înainte de punerea în aplicare a noilor norme. Dispoziția respectivă trebuie să se aplice pe întreaga durată a perioadei de tranziție, cu excepția cazului în care durata de viață a produsului este mai scurtă decât perioada menționată anterior. |
(5) |
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 exclude din domeniul său de aplicare furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și lagomorfe pentru consumatorul final sau comerțul cu amănuntul local care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă. De asemenea, Directiva 71/118/CEE a Consiliului din 15 februarie 1971 privind problemele de sănătate care afectează comerțul cu carne proaspătă de pasăre (5) și Directiva 91/495/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 privind problemele de sănătate animală și publică referitoare la producția și introducerea pe piață a cărnii de iepure și a cărnii de vânat de crescătorie (6) autorizează statele membre să facă derogare de la respectarea cerințelor generale, fără a limita posibilitatea de derogare numai la cazul cărnii proaspete. Este necesar să se mențină posibilitatea respectivă pe toată durata perioadei de tranziție. |
(6) |
Omologarea unităților, în special a celor care, în conformitate cu vechile norme, nu necesitau omologare, dar care erau autorizate să își comercializeze producția numai pe piața națională, constituie o creștere importantă a activității autorităților competente. În consecință, ar trebui adoptată o dispoziție tranzitorie care să permită unităților respective să își comercializeze produsele pe piața națională până la obținerea omologării. |
(7) |
Dispoziția tranzitorie privind utilizarea condiționării și ambalajelor și echipamentelor de marcare menționate la punctul 6 din secțiunea I a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 trebuie revizuită astfel încât să înăsprească normele anterioare privind utilizarea echipamentului de marcare, ținând seama în mod corespunzător de așteptările operatorilor din sectorul alimentar în ceea ce privește toleranța în materie de utilizare a materialului de marcare achiziționat înainte de punerea în aplicare a noului cadru. În consecință, este necesară suprimarea dispozițiilor corespunzătoare ale regulamentului menționat anterior și adoptarea unei noi dispoziții prin prezentul regulament. Ținând seama de riscul de abuz inerent al unei dispoziții tranzitorii de acest tip, trebuie limitată durata acesteia și este necesar să se asigure că vechiul echipament de marcare care nu este conform noilor norme este retras cât mai urgent posibil și până la sfârșitul perioadei de tranziție. În consecință, este necesară adaptarea anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004. |
(8) |
Condițiile de sănătate privind importul alimentelor de origine animală nu vor fi în întregime armonizate în cazul anumitor tipuri de produse și, în consecință, ar trebui precizate condițiile de import pentru produsele respective pe durata perioadei de tranziție. |
(9) |
Comunicarea de informații privind lanțul alimentar constituie o nouă obligație a operatorilor din sectorul alimentar. Trebuie prevăzută o perioadă de tranziție pentru punerea în aplicare completă a cerințelor în materie de informații privind lanțul alimentar. Ar trebui facilitată, în special, buna circulație a informațiilor de la unitate la abator printr-o dispoziție tranzitorie care să nu mai prevadă obligația de a furniza informațiile cu 24 de ore înainte de sosirea animalelor la abator. |
(10) |
Secțiunea III a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 prevede obligația medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar desemnat de a semna certificatul care însoțește ungulatele nedomestice de crescătorie de la unitate la abator. Directiva 91/495/CEE prevede obligația serviciului veterinar de a semna certificatul. Este necesară menținerea dispoziției respective pe durata perioadei de tranziție. |
(11) |
Certificatul prevăzut în capitolul X partea B din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 este mai detaliat decât certificatul prevăzut anterior. Pe durata perioadei de tranziție ar trebui adoptat modelul de certificat prevăzut în anexa III la Directiva 91/495/CEE. |
(12) |
Secțiunea V a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 prevede că materiile prime utilizate pentru obținerea cărnii măcinate trebuie să respecte anumite criterii și definește cerințele privind etichetarea. Trebuie evaluate criteriile de compoziție a cărnii tocate, în special conținutul de grăsime și raportul țesut conjunctiv/proteine din carne. Până la sosirea rezultatelor evaluării respective, este oportună menținerea criteriilor actuale prevăzute de Directiva 94/65/CE a Consiliului din 14 decembrie 1994 de stabilire a cerințelor aplicabile producției și introducerii pe piață a cărnii tocate și a preparatelor din carne (7). |
(13) |
Fără a aduce atingere principiului general definit la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, în conformitate cu care operatorii din sectorul alimentar, în cazul în care criteriile de igienă o impun, nu utilizează alte substanțe decât apa potabilă, în capitolul VII al anexei II la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și în partea II din capitolul I, precum și în capitolele III și IV ale secțiunii VIII a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sunt prevăzute dispoziții care autorizează utilizarea apei curate pentru manipularea peștilor, în special în cazul manipulării peștilor la bordul navelor. Întrucât utilizarea apei curate nu constituie un risc pentru sănătatea publică în măsura în care corespunde definiției prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și pentru a permite unităților terestre care manipulează produse pescărești să se adapteze treptat, trebuie extinsă sfera de aplicare a dispozițiilor corespunzătoare ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004 la unitățile respective pe durata perioadei de tranziție. |
(14) |
Punctul 1 litera (a) din partea III a capitolului II din secțiunea IX a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 prevede că operatorii din sectorul alimentar care produc produse lactate trebuie să se asigure că, imediat înainte de prelucrare, conținutul de germeni al laptelui de vacă crud nu depășește o anumită valoare limită. Respectarea limitei respective este extrem de importantă pentru siguranța alimentelor în cazul în care laptele trebuie tratat termic și nu a fost prelucrat într-un interval de timp prevăzut. Cu titlu tranzitoriu, verificarea respectării respectivului criteriu imediat înainte de prelucrare trebuie limitată la cazurile menționate anterior. |
(15) |
Secțiunea X a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 definește normele de igienă specifice privind ouăle și produsele din ouă. În conformitate cu punctul 2 din capitolul I, ouăle trebuie depozitate și transportate la o temperatură, de preferință constantă, care este cea mai potrivită pentru a asigura o conservare optimă a calităților acestora în ceea ce privește igiena. Întrucât, până la 1 ianuarie 2006, statele membre erau autorizate să aplice, pe teritoriul lor, standarde de temperatură controlată instalațiilor de depozitare a ouălor și să le transporte de la o unitate la alta, este necesar să se precizeze că standardele respective se pot aplica în continuare cu titlu tranzitoriu în cazul în care sunt autorizate încă de autoritatea competentă. Operatorii vor putea dispune în acest fel de o perioadă în care să își adapteze activitățile și procedurile la noile standarde de temperatură impuse eventual de autoritatea competentă. |
(16) |
În conformitate cu punctul 1 din partea II a capitolului II din secțiunea X a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, ouăle crăpate pot fi utilizate pentru fabricarea produselor din ouă în anumite condiții. Cu titlu tranzitoriu, este necesară extinderea posibilității respective și la alte unități care produc ouă lichide, în cazul în care îndeplinesc aceleași condiții. |
(17) |
Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede că personalul din abatoare abilitat de autoritatea competentă să efectueze sarcinile auxiliarilor oficiali trebuie să fie calificat și să primească aceeași formare ca și auxiliarii oficiali. Pe parcursul perioadei de tranziție, este necesar să se acorde timp autorității competente pentru a planifica și organiza formarea complementară și calificarea personalului din abatoare care participă la controalele oficiale și, în consecință, să se limiteze cerința de formare a personalului respectiv la sarcinile specifice pe care este abilitat să le efectueze. |
(18) |
Articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede acreditarea laboratoarelor care efectuează analiza eșantioanelor prelevate în cadrul controalelor oficiale. Laboratoarele care nu trebuia să fie acreditate în conformitate cu legislația anterioară ar putea avea nevoie de o perioadă de timp suplimentară pentru obținerea unei acreditări complete, ținând seama de complexitatea și dificultatea procedurii. Ar trebui să se acorde laboratoarelor respective un termen suplimentar pentru a le permite să ia măsurile care se impun pentru obținerea acreditării. |
(19) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DISPOZIȚIE GENERALĂ
Articolul 1
Perioada de tranziție
În sensul prezentului regulament, se stabilește o perioadă de tranziție de patru ani care se încheie la 31 decembrie 2009 (denumită în continuare „perioadă de tranziție”).
Dispozițiile tranzitorii prevăzute de prezentul regulament se aplică în timpul perioadei de tranziție, cu excepția cazului unei mențiuni contrare prevăzute la articolele 5 și 8.
CAPITOLUL II
DISPOZIȚII TRANZITORII PRIVIND APLICAREA REGULAMENTULUI (CE) NR. 853/2004
Articolul 2
Stocuri de produse alimentare de origine animală
(1) Fără a aduce atingere legislației comunitare în vigoare, în special Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora (8), stocurile de produse alimentare de origine animală fabricate înainte de 1 ianuarie 2006 pot fi introduse pe piață cu condiția ca produsele respective să poarte, după caz, mărcile comerciale prevăzute de actele cu putere de lege menționate la articolul 2 din Directiva 2004/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9).
(2) Produsele menționate la alineatul (1) pentru care operatorul din sectorul alimentar a definit o durată de viață mai lungă decât perioada de tranziție pot rămâne pe piață până la expirarea valabilității lor.
Articolul 3
Furnizarea directă a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe
Prin derogare de la articolul 1 alineatul (3) litera (d) și fără a aduce atingere articolului 1 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, dispozițiile regulamentului menționat anterior nu se aplică în cazul aprovizionării directe de către producător cu cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în unitate a consumatorului final sau a comerțului cu amănuntul local care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final.
Articolul 4
Introducerea pe piața națională a produselor alimentare de origine animală până la omologarea unităților
Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, operatorii din sectorul alimentar care erau autorizați înainte de 1 ianuarie 2006 să introducă produse alimentare de origine animală pe piața națională sunt autorizați să introducă în continuare pe piața națională produsele respective în cazul în care acestea poartă o marcă comercială națională care nu poate fi confundată cu mărcile comerciale definite la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 până când, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, autoritatea competentă omologhează unitățile care manipulează produsele respective.
Produsele alimentare de origine animală care poartă mărcile naționale respective nu pot fi comercializate decât pe teritoriul național al statului membru în care sunt produse.
Articolul 5
Ambalaje și etichete care poartă mărci de sănătate sau de identificare preimprimate
Operatorii din sectorul alimentar pot continua să utilizeze, până la 31 decembrie 2007, stocurile de ambalaje și etichete care poartă mărci de sănătate sau de identificare preimprimate pe care le-au achiziționat înainte de 1 ianuarie 2006.
Articolul 6
Echipament de marcare
Operatorii din sectorul alimentar și autoritățile competente pot continua să utilizeze echipamentul de marcare de care dispuneau la 31 decembrie 2005 până la înlocuirea acestuia sau, cel târziu, până la sfârșitul perioadei de tranziție, cu condiția ca numărul de omologare al unității în cauză să rămână același.
Atunci când se înlocuiește echipamentul, autoritatea competentă urmărește ca acesta să fie retras pentru a nu mai putea fi utilizat ulterior.
Articolul 7
Condiții de sănătate privind importul
(1) Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 nu se aplică în cazul importurilor de produse alimentare de origine animală pentru care nu s-au stabilit condiții de sănătate armonizate, inclusiv listele de țări terțe, de regiuni ale țărilor terțe și de unități din care sunt autorizate importuri.
Până la o armonizare a legislației comunitare referitoare la importurile produselor respective, acestea trebuie să respecte condițiile de sănătate la import din statul membru în cauză.
(2) Prin derogare de la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, operatorii din sectorul alimentar care importă produse alimentare care conțin și produse de origine vegetală și produse de origine animală transformate sunt scutiți e de obligația prevăzută la articolul respectiv.
Până la efectuarea unei analize a riscurilor care să permită stabilirea normelor armonizate referitoare la condițiile de sănătate la import și la modalitățile de control al respectivelor produse alimentare, importurile trebuie să respecte, după caz, normele comunitare armonizate aflate în vigoare înainte de 1 ianuarie 2006 sau, în celelalte cazuri, normele naționale puse în aplicare de statele membre înainte de data menționată anterior.
Articolul 8
Informații privind lanțul alimentar
(1) Prin derogare de la cerințele prevăzute în secțiunea III a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, statele membre pun treptat în aplicare cerințele respective în diferitele sectoare, cu excepția sectorului avicol în care acestea se aplică imediat, astfel încât în sectorul porcin din fiecare stat membru să se aplice cerințele în materie de informații privind lanțul alimentar înainte de sfârșitul celui de-al doilea an de tranziție, iar în sectorul ecvideelor și al vițeilor destinați sacrificării înainte de sfârșitul celui de-al treilea an.
Statele membre care aplică respectiva dispoziție tranzitorie trebuie să informeze Comisia cu privire la punerea în aplicare a acesteia la sfârșitul fiecărui an.
(2) Prin derogare de la cerințele prevăzute la punctul 2 din secțiunea III a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 privind transmiterea informațiilor referitoare la lanțul alimentar operatorilor de abatoare cu cel puțin 24 de ore înainte de sosirea animalelor, autoritatea competentă poate autoriza trimiterea informațiilor respective către operatorul din abator odată cu expedierea animalelor din toate speciile la care se referă informațiile respective și numai în cazul în care procedura respectivă nu aduce atingere obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 853/2004.
Cu toate acestea, orice informație privind lanțul alimentar a cărei cunoaștere poate perturba serios activitatea abatorului va fi comunicată operatorului acestuia cu suficient timp înainte de sosirea animalelor la abator.
Articolul 9
Carne de ungulate nedomestice de crescătorie
Prin derogare de la cerințele prevăzute la punctul 3 litera (j) din secțiunea III a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, certificatul prevăzut la articolul 16 care atestă că rezultatul inspecției ante mortem este favorabil este eliberat și semnat de către serviciul veterinar.
Articolul 10
Criterii de compoziție și cerințe privind etichetarea aplicabile cărnii tocate
(1) Prin derogare de la cerințele prevăzute în capitolul II punctul 1 din secțiunea V a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, operatorul din sectorul alimentar trebuie să verifice materiile prime care intră în unitate pentru a se asigura că produsul final corespunde descrierii din tabelul următor.
Tabel: Criterii de compoziție controlate pe baza unei medii zilnice
|
Conținutul de grăsimi |
Raportul țesut conjunctiv/proteine din carne |
||
|
≤ 7 % |
≤ 12 |
||
|
≤ 20 % |
≤ 15 |
||
|
≤ 30 % |
≤ 18 |
||
|
≤ 25 % |
≤ 15 |
(2) Prin derogare de la cerințele prevăzute în capitolul IV al secțiunii V a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, etichetarea trebuie să poarte, de asemenea, mențiunile următoare:
— |
„procent de grăsimi mai mic de …”; |
— |
„raport țesut conjunctiv/proteine din carne mai mic de …” |
(3) Statele membre pot autoriza introducerea pe piața națională a cărnii tocate care nu îndeplinește respectivele criterii prin aplicarea unei mărci comerciale naționale care nu poate fi confundată cu mărcile comerciale definite la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.
Articolul 11
Utilizarea apei curate
(1) Prin derogare de la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și din capitolul III A punctul 1 din secțiunea VIII a anexei III la regulamentul menționat anterior, gheața utilizată pentru refrigerarea produselor pescărești proaspete poate fi obținută din apă curată în unitățile terestre.
(2) Prin derogare de la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și din capitolul III A punctele 2 și 3 din secțiunea VIII a anexei III la regulamentul menționat anterior, operatorii din sectorul alimentar care manipulează produse pescărești în unități, inclusiv nave, sunt autorizați să folosească apă curată.
(3) Prin derogare de la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și din capitolul IV punctul 1 din secțiunea VIII a anexei III la regulamentul menționat anterior, operatorii din sectorul alimentar sunt autorizați să folosească în unități terestre apă curată pentru răcirea crustaceelor și moluștelor după fierberea acestora.
Articolul 12
Lapte crud și produse lactate
Prin derogare de la cerința prevăzută în capitolul II punctul III 1 litera (a) din secțiunea IX a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, valoarea limită a conținutului de germeni din laptele de vacă crud nu trebuie respectată decât în cazul în care laptele urmează să fie tratat termic și nu a fost supus unui astfel de tratament în termenul prevăzut în procedurile bazate pe principiile HACCP puse în aplicare de operatorii din sectorul alimentar.
Articolul 13
Ouă și produse din ouă
(1) Statele membre care, până la 1 ianuarie 2006, puneau în aplicare pe teritoriul lor cerințe de temperatură în cazul instalațiilor de depozitare a ouălor și vehiculelor de transport al ouălor între respectivele instalații de depozitare pot continua să pună în aplicare cerințele menționate anterior.
(2) Operatorii din sectorul alimentar sunt autorizați să utilizeze ouă crăpate pentru fabricarea ouălor lichide într-o unitate omologată în acest sens, cu condiția ca acestea să fi fost livrate direct de unitatea de producție sau de un centru de ambalare și cu condiția să fie sparte cât mai rapid posibil.
CAPITOLUL III
DISPOZIțII TRANZITORII DE APLICARE A REGULAMENTULUI (CE) NR. 854/2004
Articolul 14
Formarea personalului din abatoare care participă la controalele oficiale
Prin derogare de la articolul 5 alineatul (6) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 și de la capitolul III A litera (a) din secțiunea III a anexei I la regulamentul menționat anterior, personalul din abatoare abilitat de autoritatea competentă să efectueze activități specifice auxiliarilor oficiali primește aceeași formare ca și auxiliarii oficiali numai în ceea ce privește activitățile specifice pe care este abilitat să le efectueze și nu are obligația să fi reușit la același examen prevăzut pentru auxiliarii oficiali.
Înainte de a autoriza personalul din abator să efectueze activitățile specifice auxiliarilor oficiali, autoritatea competentă urmărește ca formarea respectivă să fie satisfăcătoare.
Autoritatea competentă verifică dacă formarea complementară și organizarea necesară pentru a permite personalului din abatoare să se califice prin susținerea examenului destinat auxiliarilor oficiali sunt efectuate cât mai rapid posibil și, cel târziu, până la sfârșitul perioadei de tranziție.
Articolul 15
Certificarea unităților care utilizează personal care participă la controalele oficiale în abatoare
Prin derogare de la al doilea paragraf din capitolul III punctul A litera (a) din secțiunea III a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, o unitate care dorește să recurgă la personalul intern care participă la controalele oficiale este scutit, pe durata perioadei de tranziție, de obligația de a deține o certificare internațională, cu condiția să facă dovada faptului că a demarat și continuă un demers de certificare în conformitate cu standardele internaționale, ca de exemplu standardele EN ISO corespunzătoare privind managementul calității sau siguranța produselor alimentare.
Articolul 16
Modelul de certificat pentru carnea de ungulate nedomestice de crescătorie
Prin derogare de la capitolul VII punctul A 4 din secțiunea IV a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, pentru efectuarea transportului de la unitate la abator de ungulate nedomestice de crescătorie poate fi utilizat modelul de certificat prevăzut în anexa III la Directiva 91/495/CEE.
Articolul 17
Condiții de sănătate la import
Capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 nu se aplică în cazul importurilor de produse alimentare de origine animală pentru care nu au fost armonizate condițiile de sănătate la import, condiții care includ stabilirea listelor de țări terțe, de regiuni ale țărilor terțe și de unități din care sunt autorizate importuri. Până la armonizarea legislației comunitare referitoare la importurile produselor respective, acestea trebuie să respecte condițiile de sănătate la import din statul membru în cauză.
CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII TRANZITORII DE APLICARE A REGULAMENTULUI (CE) NR. 882/2004
Articolul 18
Acreditarea laboratoarelor
Prin derogare de la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, autoritatea competentă poate desemna un laborator neacreditat, cu condiția ca acesta:
(a) |
să facă dovada faptului că a demarat și continuă demersul pentru obținerea acreditării în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004; |
(b) |
să ofere autorității competente garanții satisfăcătoare că sistemele de control al calității pentru analizele pe care le efectuează în vederea controalelor oficiale vor fi puse în aplicare până la 1 ianuarie 2006. |
CAPITOLUL V
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 19
Reexaminare
Dispozițiile tranzitorii și condițiile aferente acestora prevăzute de prezentul regulament pot fi reexaminate oricând, având în vedere experiența dobândită în contextul punerii în aplicare a dispozițiilor respective și a regulamentelor (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004.
Articolul 20
Modificarea Regulamentului (CE) nr. 853/2004
Se elimină al treilea paragraf din secțiunea I punctul B 6 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.
Articolul 21
Modificarea Regulamentului (CE) nr. 854/2004
Se elimină a doua teză a punctului 6 din secțiunea I a capitolului III din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004.
Articolul 22
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2006.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 5 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 139, 30.4.2004, p. 55, rectificat de JO L 226, 25.6.2004, p. 22.
(2) JO L 139, 30.4.2004, p. 206, rectificat de JO L 226, 25.6.2004, p. 83.
(3) JO L 165, 30.4.2004, p. 1, rectificat de JO L 191, 28.5.2004, p. 1.
(4) JO L 139, 30.4.2004, p. 1, rectificat de JO L 226, 25.6.2004, p. 3.
(6) JO L 268, 24.9.1991, p. 41.
(7) JO L 368, 31.12.1994, p. 10.
(8) JO L 109, 6.5.2000, p. 29.
(9) JO L 157, 30.4.2004, p. 33, rectificat de JO L 195, 2.6.2004, p. 12.
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
65 |
32005R2119
L 340/20 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2119/2005 AL COMISIEI
din 22 decembrie 2005
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3175/94 de stabilire a normelor de aplicare a regimului specific de aprovizionare cu produse cerealiere și furaje uscate a insulelor mici din Marea Egee și de stabilire a bilanțului estimativ de aprovizionare
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2019/93 al Consiliului din 19 iulie 1993 privind măsurile specifice referitoare la unele produse agricole în favoarea insulelor mici din Marea Egee (1), în special articolul 3a alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CEE) nr. 2958/93 al Comisiei (2) stabilește normele comune de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 în ceea ce privește regimul specific de aprovizionare a insulelor mici din Marea Egee cu anumite produse agricole și, în aplicarea articolului 3 din Regulamentul (CEE) nr. 2019/93, cuantumul ajutoarelor pentru această aprovizionare. |
(2) |
În aplicarea articolului 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2019/93, Regulamentul (CE) nr. 3175/94 al Comisiei (3) stabilește bilanțul estimativ de aprovizionare cu produse cerealiere și furaje uscate. |
(3) |
Este necesară întocmirea bilanțului estimativ de aprovizionare pentru anul 2006. |
(4) |
Regulamentul (CE) nr. 3175/94 ar trebui modificat în consecință. |
(5) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului comun al comitetelor de gestionare a sectoarelor respective, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa la Regulamentul (CE) nr. 3175/94 se înlocuiește cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2006.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 184, 27.7.1993, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1).
(2) JO L 267, 28.10.1993, p. 4. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1820/2002 (JO L 276, 12.10.2002, p. 22).
(3) JO L 335, 23.12.1994, p. 54. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 53/2005 (JO L 13, 15.1.2005, p. 3).
ANEXĂ
„ANEXĂ
Bilanț estimativ de aprovizionare a insulelor mici din Marea Egee cu produse cerealiere și furaje uscate pentru anul 2006
(în tone) |
|||
Cantitatea |
2006 |
||
Produse cerealiere și furaje uscate provenite din Comunitatea Europeană |
Coduri NC |
Insule din grupa A |
Insule din grupa B |
Cereale boabe |
1001, 1002, 1003, 1004 și 1005 |
9 500 |
74 000 |
Orz provenit din Limnos |
1003 |
3 000 |
|
Făină de grâu |
1101 și 1102 |
10 000 |
31 000 |
Reziduuri și deșeuri din industria alimentară |
2302-2308 |
9 000 |
55 000 |
Preparate utilizate în hrana pentru animale |
2309 20 |
2 000 |
19 500 |
Lucernă și furaje deshidratate pentru uscare artificială, la căldură sau alt tip de uscare |
1214 10 00 1214 90 91 1214 90 99 |
3 000 |
8 000 |
Semințe de bumbac |
1207 20 90 |
500 |
500 |
Total pe grupe |
34 000 |
188 000 |
|
Total |
225 000 |
Grupele A și B de insule sunt definite în anexele I și II la Regulamentul (CEE) nr. 2958/93.”
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
67 |
32005D0932
L 340/68 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 21 decembrie 2005
de modificare a anexei E la Directiva 91/68/CEE în ceea ce privește actualizarea modelelor de certificat de sănătate privind animalele din specia ovină și cea caprină
[notificată cu numărul C(2005) 5506]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2005/932/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine și caprine (1), în special articolul 14 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Modelele de certificat de sănătate pentru schimburile comerciale intracomunitare de ovine și caprine pentru sacrificare, pentru îngrășare sau pentru creștere sunt incluse în anexa E la Directiva 91/68/CEE, respectiv ca modelele I, II și III. |
(2) |
Statele membre au întâmpinat dificultăți de certificare în cazurile în care medicul veterinar oficial nu a fost în măsură să certifice respectarea cerințelor de ședere și de transport, aceste informații fiind cunoscute numai de crescător. |
(3) |
Certificatele de sănătate trebuie să indice dacă certificarea privind cerințele de ședere și de transport se bazează pe o declarație a crescătorului sau pe o verificare a datelor consemnate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare și de înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 și a directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE (2). |
(4) |
Prin urmare, Directiva 91/68/CEE ar trebui modificată în consecință. |
(5) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa E la Directiva 91/68/CEE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se aplică de la 15 februarie 2006.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 21 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 46, 19.2.1991, p. 19. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2004/554/CE a Comisiei (JO L 248, 22.7.2004, p. 1).
ANEXĂ
Anexa E la Directiva 91/68/CEE se modifică după cum urmează:
1. |
La modelul I, se inserează următorul punct înainte de punctul 12.4.1:
|
2. |
La modelele II și III, punctul 12.4 se înlocuiește cu următorul text:
|
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
69 |
32005R2153
L 342/39 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2153/2005 AL COMISIEI
din 23 decembrie 2005
privind regimul de ajutor pentru depozitarea privată de ulei de măsline
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 865/2004 al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind organizarea comună a piețelor în sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 827/68 (1), în special articolul 6 alineatul (3),
întrucât:
(1) |
Articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 865/2004 prevede posibilitatea punerii în aplicare a unui regim de ajutor pentru depozitarea privată de ulei de măsline, în cazul unor perturbări grave ale pieței în anumite regiuni ale Comunității. |
(2) |
Pentru a permite o punere rapidă în aplicare a regimului în caz de necesitate, este necesar să se prevadă normele de aplicare a regulamentului respectiv. Acest regim de ajutor pentru depozitarea privată trebuie să se bazeze pe contracte cu operatori care să ofere garanții suficiente și acceptate de către statele membre pe baza anumitor condiții stabilite. |
(3) |
În scopul accentuării efectului regimului asupra pieței la nivelul producătorilor și pentru a facilita controlul acesteia, este necesar ca ajutoarele să se concentreze asupra depozitării uleiului de măsline virgin în vrac. |
(4) |
Este necesar să fie disponibile informații privind evoluția prețurilor și a producției de ulei de măsline. Aceste informații sunt necesare pentru monitorizarea constantă a pieței uleiului de măsline pentru a se putea evalua dacă se verifică circumstanțele unei perturbări grave a pieței. |
(5) |
Pentru a reflecta cel mai bine situația pieței, este necesar ca valoarea ajutorului să fie stabilită pentru sectoarele de piață care au nevoie de acesta. Categoriile de ulei sunt cele prevăzute în anexa I partea 1 din Regulamentul (CE) nr. 865/2004. |
(6) |
Este necesar să fie precizate informațiile pe care trebuie să le menționeze ofertele și condițiile în care acestea sunt prezentate și analizate pentru a dispune de informații exhaustive în cazul fiecărei oferte. |
(7) |
Este necesar ca licitațiile să fie organizate în funcție de anumite norme, privind în special termenele de prezentare și cantitatea minimă pentru fiecare ofertă prezentată. Ofertele trebuie să implice, în special, o perioadă lungă de depozitare și o cantitate minimă în raport cu situația reală din sectorul de piață, pentru a putea influența situația pieței. |
(8) |
Este necesar ca efectuarea ofertei să fie asigurată de depunerea unei garanții în condițiile prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 al Comisiei din 22 iulie 1985 de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de garanții pentru produsele agricole (2), valoarea și durata garanției fiind stabilite în raport cu riscurile privind variațiile prețurilor pe piață și numărul de zile de depozitare care dau dreptul la ajutorul care a fost efectiv realizat. |
(9) |
Este necesar ca ofertele reținute să fie mai mici sau egale cu o valoare maximă a ajutorului pentru o zi de depozitare, valoare care urmează să fie stabilită în funcție de piața uleiului de măsline. Reprezentativitatea ofertelor și respectarea cantităților maxime prevăzute de licitație trebuie să fie asigurate pentru fiecare categorie sau regiune determinată. |
(10) |
Este necesar să fie precizate principalele elemente care trebuie să fie stipulate în contract. Pentru a evita disfuncții ale pieței, este necesar ca durata contractului să poată fi revizuită de către Comisie luând în considerare în special prevederile privind recolta din anul de comercializare următor celui în cursul căruia a fost încheiat contractul. |
(11) |
Pentru asigurarea unei gestionări adecvate a regimului, este necesar să fie indicate condițiile în care poate fi acordat un avans pentru ajutor, controalele privind respectarea dreptului la ajutor care sunt indispensabile, anumite modalități de calculare a ajutorului și elementele care trebuie comunicate Comisiei de către statele membre. |
(12) |
Pentru mai multă claritate și transparență, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 2768/98 al Comisiei din 21 decembrie 1998 privind regimul de ajutor pentru depozitarea privată a uleiului de măsline (3) să se abroge și să fie înlocuit cu un regulament nou. |
(13) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a uleiului de măsline și a măslinelor de masă, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Organismele competente din statele membre producătoare încheie contracte pentru depozitarea privată a uleiului de măsline virgin vrac în condițiile stabilite de prezentul regulament.
(2) Pentru a stabili ajutoarele care trebuie acordate în vederea realizării contractelor de depozitare privată a uleiului de măsline virgin vrac, Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 865/2004, poate organiza licitații cu durată limitată. În cursul unei licitații cu durată limitată, se procedează la licitații parțiale.
Articolul 2
(1) O licitație cu durată limitată poate fi organizată în cazurile în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) |
există, în anumite regiuni ale comunității, perturbări grave ale pieței care pot fi reduse sau rezolvate prin măsuri referitoare la depozitarea privată de ulei de măsline virgin vrac; |
(b) |
prețul mediu pentru unul sau mai multe din următoarele produse, constatat pe piață în cursul unei perioade de cel puțin două săptămâni, este mai mic de:
|
(2) Licitația cu durată limitată specifică o cantitate maximă pentru întreaga licitație și poate preciza cantități maxime pentru fiecare:
— |
categorie de uleiuri de măsline virgine prevăzute în anexa I partea 1 la Regulamentul (CE) nr. 865/2004; |
— |
regiune sau stat membru al Comunității. |
Organizarea licitației cu durată limitată poate fi restrânsă la anumite categorii de ulei de măsline virgin sau regiuni prevăzute la primul paragraf.
Licitația cu durată limitată poate fi încheiată înainte de termen în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 865/2004.
Articolul 3
Pot prezenta oferte pentru licitațiile parțiale numai comercianții din sectorul uleiului de măsline autorizați în acest scop de către organismul competent din statul membru respectiv.
Statele membre stabilesc criteriile și procedurile de autorizare a acestor comercianți, care aparțin uneia din următoarele categorii:
(a) |
o organizație de producători de ulei de măsline formată din cel puțin 700 cultivatori din sectorul oleicol, în cazul în care aceasta acționează ca organizație de producere și valorificare a măslinelor și uleiului de măsline; |
(b) |
o organizație de producători care reprezintă un procent de cel puțin 25 % din cultivatorii de măsline sau din producția de ulei de măsline din regiunea în care este situată; |
(c) |
o asociație de organizații de producători provenind din mai multe regiuni economice și formată din cel puțin zece organizații de producători prevăzute la punctele (a) și (b) sau dintr-un număr de organizații care reprezintă cel puțin 5 % din producția de ulei de măsline a statului membru respectiv; |
(d) |
o moară dotată cu instalații care permit extragerea a cel puțin două tone de ulei într-o zi de lucru de opt ore și care a obținut, în cursul celor doi ani de comercializare precedenți, cel puțin 500 de tone de ulei de măsline virgin în total; |
(e) |
o întreprindere de ambalare care are, pe teritoriul aceluiași stat membru, o capacitate cel puțin egală cu 6 tone de ulei ambalat într-o zi de lucru de opt ore și care a ambalat, în cursul celor doi ani de comercializare precedenți, cel puțin 500 de tone de ulei de măsline în total. |
În cazul în care una sau mai multe organizații de producere sau de valorificare a măslinelor și uleiului de măsline sunt membre ale organizației prevăzute la paragraful al doilea litera (a), cultivatorii din sectorul oleicol astfel grupați sunt considerați în mod individual la calcularea numărului minim de 700 de cultivatori din sectorul oleicol.
Articolul 4
În scopul autorizării prevăzute la articolul 3, comercianții se angajează:
(a) |
să accepte sigilarea, de către organismul competent din statul membru, a rezervoarelor care conțin uleiul de măsline virgin la care se referă un contract de depozitare; |
(b) |
să țină o contabilitate a uleiului și, după caz, a măslinelor pe care le dețin; |
(c) |
să se supună oricărui control prevăzut în cadrul prezentului regim de ajutor pentru contractele de depozitare privată. |
Comercianții respectivi trebuie să declare capacitatea instalațiilor de depozitare de care dispun, să furnizeze un plan al acestora și să aducă elementele de probă referitoare la condițiile prevăzute la articolul 3.
Articolul 5
(1) Comercianții care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolele 3 și 4 sunt autorizați și primesc un număr de autorizație într-un interval de două luni de la depunerea dosarului complet pentru cererea de autorizare.
(2) Fără a aduce atingere articolului 17 alineatul (3):
(a) |
organizațiile de producători din sectorul oleicol și uniunile acestora, precum și morile și întreprinderile de ambalare care au fost recunoscute de către statul membru în vederea exercitării activităților de depozitare privată în anii de comercializare 1998/1999 - 2004/2005 sunt considerate autorizate în temeiul prezentului regulament în cazul în care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolele 3 și 4. |
(b) |
autorizarea este refuzată sau retrasă de îndată comerciantului care se află într-una din următoarele situații:
|
Articolul 6
(1) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre, în fiecare miercuri cel târziu, prețurile medii din săptămâna precedentă pentru diferitele categorii de ulei prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 865/2004, pe principalele piețe reprezentative de pe teritoriul acestora.
Prețurile sunt comunicate prin poșta electronică și sunt însoțite de comentarii privind volumul și reprezentativitatea tranzacțiilor.
(2) Înaintea celei de-a zecea zi a fiecărei luni, Comisiei îi este comunicată de către statele membre o estimare a producției totale de ulei de măsline și de măsline de masă pentru anul de comercializare în curs.
(3) Din luna septembrie până în luna mai ale fiecărui an de comercializare, Comisiei îi este comunicată de către statele membre, până în a cincisprezecea zi a fiecărei luni, estimarea cantităților de ulei de măsline și de măsline de masă produse de la începutul anului de comercializare respectiv.
Pentru a obține aceste informații, statele membre pot recurge la diferite surse de informare, între altele datele furnizate de morile și întreprinderile pentru prelucrarea măslinelor de masă, anchetele pe lângă comercianții din sectorul oleicol sau estimările organismelor pentru statistică.
Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre, înainte de încheierea anului de comercializare respectiv, cantitățile totale estimate de ulei de măsline și de măsline de masă produse.
(4) Statele membre stabilesc sistemul de colectare a informațiilor pe care îl consideră cel mai potrivit pentru a obține și elabora comunicările prevăzute la alineatele (2) și (3) și hotărăsc, după caz, obligațiile de comunicare a informațiilor pentru comercianții respectivi din sectorul oleicol.
(5) Estimările privind cantitățile de ulei de măsline și de măsline de masă prevăzute la alineatele (2) și (3) sunt trimise prin poșta electronică pe baza formularului furnizat de către Comisie.
(6) Comisia poate recurge și la alte surse de informații.
Articolul 7
Termenele pentru depunerea ofertelor pentru licitațiile parțiale sunt următoarele:
(a) |
pentru lunile noiembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, septembrie și octombrie, 4 - 8 ale lunii până la ora 12 și 18 - 22 ale lunii până la ora 12; |
(b) |
pentru luna august, 18 - 23 ale lunii până la ora 12; |
(c) |
pentru luna decembrie 9 - 14 ale lunii până la ora 12. |
Ora limită este ora de la Bruxelles. În cazul în care ziua de expirare a termenului este, într-unul din statele membre, o zi nelucrătoare pentru organismul responsabil cu primirea ofertelor, termenul expiră la ora 12 a ultimei zile lucrătoare precedente.
Articolul 8
(1) Fără a aduce atingere articolului 15, ofertele, pentru o cantitate minimă de 50 de tone, se referă la valoarea ajutorului pe zi, pentru depozitarea privată de ulei de măsline virgin vrac dintr-una din cele trei categorii prevăzute în anexa I partea 1 la Regulamentul (CE) nr. 865/2004, timp de 365 de zile, în rezervoare sigilate și în conformitate cu condițiile prevăzute de prezentul regulament.
(2) Comercianții autorizați participă la licitația parțială fie depunând, cu confirmare de primire, oferta scrisă la organismul competent dintr-un stat membru, fie trimițând prin poșta electronică, un mesaj adresat organismului respectiv.
În cazul în care un comerciant participă la o licitație parțială pentru mai multe categorii de ulei sau pentru rezervoare aflate la adrese diferite, acesta trebuie să prezinte o cerere separată pentru fiecare dintre oferte.
O ofertă nu este valabilă decât pentru o singură licitație parțială. O ofertă prezentată nu poate fi retrasă sau modificată după expirarea termenului de depunere a acesteia.
Articolul 9
(1) Ofertele prevăzute la articolul 8 indică:
(a) |
trimiterea la prezentul regulament și la licitația parțială la care se referă oferta; |
(b) |
numele și adresa ofertantului; |
(c) |
categoria comerciantului autorizat, astfel cum este prevăzută la articolul 3 alineatul (1), precum și numărul autorizației; |
(d) |
cantitatea și categoria de ulei de măsline virgin care face obiectul ofertei; |
(e) |
adresa precisă a locului în care se află rezervoarele de depozitare și informațiile necesare pentru identificarea rezervoarelor la care se referă ofertele; |
(f) |
valoarea ajutorului pentru o zi de depozitare privată pe tona de ulei de măsline virgin, exprimată în euro cu două zecimale; |
(g) |
valoarea garanției care trebuie constituită în conformitate cu articolul 10, exprimată în moneda statului membru unde se face oferta. |
(2) Pentru ca valabilitatea unei oferte să fie recunoscută, este necesar ca aceasta:
(a) |
să fie redactată, la fel ca și documentația aferentă, în limba oficială sau într-una din limbile oficiale ale statului membru căruia îi aparține organismul competent care o primește; |
(b) |
să fie prezentată în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament și, în special, să conțină toate indicațiile prevăzute la alineatul (1); |
(c) |
să nu conțină alte condiții decât cele prevăzute de prezentul regulament; |
(d) |
să fie emisă de către un comerciant autorizat de către statul membru care o primește și să privească rezervoarele de depozitare care sunt localizate în acest stat membru; |
(e) |
să fie însoțită, înainte de expirarea termenului pentru prezentarea ofertelor, de dovada că ofertantul a constituit garanția indicată în aceasta. |
Articolul 10
(1) Ofertantul constituie o garanție de 50 EUR pentru tona de ulei de măsline care face obiectul ofertei.
(2) În cazul ofertelor care nu sunt reținute, garanția prevăzută la alineatul (1) este de îndată eliberată, în momentul publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a valorii maxime a ajutorului pentru licitația parțială respectivă.
(3) În cazul ofertelor pentru care ajutorul este atribuit, garanția prevăzută la alineatul (1) se completează, până în prima zi de executare a contractului prevăzut la articolul 13 alineatul (3) paragraful al doilea, cu o garanție de 200 EUR pentru tona din uleiul de măsline respectiv.
(4) Pentru eliberarea garanțiilor prevăzute la alineatul (1) și la alineatul (3), cerința principală, în sensul articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85, este executarea timp de șase luni a depozitării prevăzute de ofertă în condițiile contractului prevăzut de prezentul regulament.
Cu toate acestea, în cazul în care durata contractului este redusă la mai puțin de șase luni în temeiul articolului 15, perioada de depozitare prevăzută la primul paragraf se încheie odată cu cea a executării contractului.
Articolul 11
(1) Examinarea ofertelor este efectuată de către organismul competent din statul membru respectiv fără prezența publicului. Sub rezerva dispozițiilor prevăzute la alineatul (2), persoanele admise la examinare trebuie să păstreze secretul în ceea ce privește această procedură.
(2) Ofertele valabile îi sunt comunicate Comisiei sortate în ordinea crescătoare a valorii, în formă anonimă, pe cale computerizată, cel târziu la patruzeci și opt de ore de la expirarea termenului pentru depunerea ofertelor.
În cazul în care termenul expiră vinerea, ofertele sunt comunicate până lunea următoare la ora 12, ora de la Bruxelles.
(3) Pentru fiecare ofertă comunicată, trebuie să se menționeze cantitatea, categoria de ulei și valoarea prevăzute la articolul 9 alineatul (1) literele (d) și (f). De asemenea, în cazul în care licitația comportă cantități maxime pe regiune, este necesar să fie indicate pentru fiecare ofertă regiunile respective.
Articolul 12
(1) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 865/2004 și pe baza ofertelor primite, se stabilește o valoare maximă a ajutorului pe ziua de depozitare privată, până în a noua zi lucrătoare de la data expirării fiecărui termen prevăzut pentru depunerea ofertelor la licitațiile parțiale.
(2) Valoarea maximă a ajutorului este stabilită luându-se în considerare situația și evoluția previzibilă a pieței uleiului de măsline, precum și posibilitățile de a contribui în mod semnificativ, prin măsura respectivă, la regularizarea pieței.
De asemenea, se iau în considerare cantitățile pentru care există deja un contract de depozitare privată și importanța ofertelor primite.
(3) În cazul stabilirii valorii maxime, și în conformitate cu aceeași procedură, toate ofertele pentru una din categoriile de ulei sau una din regiunile pentru care a fost stabilită o cantitate maximă în conformitate cu articolul 2 alineatul (2), pot fi respinse, pentru categoria sau regiunea respectivă, în următoarele situații:
— |
ofertele nu sunt reprezentative; |
— |
valoarea maximă stabilită ar putea duce la o depășire a cantității maxime în cauză. |
Articolul 13
(1) Licitația este atribuită, fără a aduce atingere articolului 12 alineatul (3), acelui ofertant sau acelor ofertanți a căror ofertă a fost comunicată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) și care se situează la nivelul valorii maxime a ajutorului pentru ziua de depozitare privată sau la un nivel inferior pentru cantitatea indicată în ofertă.
Drepturile și obligațiile adjudecatarului nu sunt transmisibile.
(2) Organismul competent din statul membru respectiv le comunică în scris tuturor ofertanților rezultatul participării acestora la licitație cel târziu în a doua zi lucrătoare de la data publicării valorii maxime în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(3) Data încheierii contractului este data expedierii către ofertant a comunicării acceptării ofertei.
Data de începere a executării contractului, sub rezerva depunerii garanției prevăzute la articolul 10 alineatul (3), este ziua următoare datei încheierii contractului, iar uleiul respectiv trebuie să se afle în condițiile prevăzute de contractul menționat.
Cu toate acestea, executarea contractului nu poate începe atât timp cât rezervoarele nu sunt sigilate după prelevarea eșantioanelor, în conformitate cu alineatul (4) literele (c) și (d).
(4) În treizeci de zile de la încheierea contractului, organismul competent din statul membru:
(a) |
identifică rezervoarele care conțin uleiul de măsline respectiv; |
(b) |
stabilește greutatea netă a uleiului; |
(c) |
prelevează un eșantion reprezentativ din ofertă; |
(d) |
sigilează fiecare dintre rezervoare. |
Din motive întemeiate, justificate de către statul membru, termenul de treizeci de zile prevăzut la primul paragraf poate fi prelungit cu cincisprezece zile.
(5) Eșantionul prelevat, prevăzut la alineatul (4) litera (c), face obiectul, în cel mai scurt timp, al unei analize pentru a se verifica dacă s-a respectat categoria de ulei de măsline virgin pentru care a fost declarată câștigătoare oferta.
În cazul în care rezultatul nu este în conformitate cu categoria de ulei pentru care a fost câștigată oferta, întreaga cantitate la care se referă oferta este respinsă, iar garanția prevăzută la articolul 10 alineatul (1) este executată.
Articolul 14
(1) Contractul întocmit în dublu exemplar conține cel puțin următoarele indicații:
(a) |
numele și adresa organismului competent din statul membru; |
(b) |
adresa poștală completă, numărul autorizației contractantului, precum și categoria acestuia, după cum este prevăzut la articolul 3; |
(c) |
adresa precisă a locului de depozitare și localizarea rezervoarelor respective; |
(d) |
data încheierii contractului; |
(e) |
data începerii și cea a încheierii executării contractului, sub rezerva dispozițiilor de la articolul 15; |
(f) |
trimiterea la prezentul regulament și la licitația parțială respectivă. |
(2) Pentru fiecare lot care face obiectul contractului, în acesta se menționează:
(a) |
categoria și greutatea netă a uleiului de măsline virgin; |
(b) |
identificarea și localizarea rezervoarelor care conțin acest ulei; |
(3) Contractul prevede următoarele obligații pentru contractant:
(a) |
să păstreze în stoc, pe perioada convenită, cantitatea convenită din produsul respectiv, pe seama sa și asumându-și toate riscurile; |
(b) |
să depoziteze uleiul de diferite categorii în rezervoare separate, identificate în contract și sigilate de către organismul competent din statul membru; |
(c) |
să permită în orice moment organismului competent din statul membru să verifice modul în care sunt respectate obligațiile prevăzute în contract. |
Este necesar ca schimbările rezervoarelor prevăzute la primul paragraf litera (b) să fie autorizate de către organismul menționat, să fie efectuate în prezența acestuia și să facă obiectul prelevării unui eșantion reprezentativ din rezervoarele respective și al unor noi sigilări, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) literele (c) și (d).
(4) Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 15, în cazul în care contractantul reziliază contractul în curs de executare, acesta pierde beneficiul ajutorului pentru întreaga perioadă și pentru toate cantitățile prevăzute în contract.
Articolul 15
(1) Pe baza evoluției pieței uleiului de măsline și a evoluției previzibile în viitor, Comisia poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 865/2004, să reducă durata contractelor în curs.
Modificarea contractelor poate fi decisă numai în perioada 1 septembrie - 31 decembrie și poate produce efecte numai după sfârșitul lunii următoare celei în care se ia decizia.
(2) În cazul unei modificări a contractului în temeiul alineatului (1), Comisia stabilește un procentaj de reducere care afectează numărul de zile de executare prevăzut după o dată determinată pentru toate contractele aflate în curs la data respectivă.
Articolul 16
(1) De la data de începere a executării contractului prevăzută la articolul 13 alineatul (3) paragraful al doilea, poate fi plătit un avans corespunzător ajutorului prevăzut pentru perioada de la începerea executării contractului și până la 31 august următor, în schimbul constituirii unei garanții pentru o valoare de 120 % din avans.
Pentru contractele în curs, începând cu 1 ianuarie, se poate plăti un nou avans, pentru perioada care începe la 1 septembrie și se încheie odată cu contractele respective, în condițiile precizate la primul paragraf.
(2) Garanția prevăzută la alineatul (1) este eliberată imediat după plata soldului ajutorului în conformitate cu articolul 18 alineatul (3).
Articolul 17
(1) Înainte de plata definitivă a ajutorului, organismul competent din statul membru:
(a) |
colectează și verifică elementele de probă referitoare la condițiile prevăzute de prezentul regulament; |
(b) |
efectuează controalele necesare pentru a asigura prezența în stoc a uleiului de măsline respectiv pe parcursul întregii perioade a depozitării contractuale; |
(c) |
ia toate măsurile necesare pentru a asigura realizarea controlului privind respectarea obligațiilor care decurg din contract; |
(2) Controlul include o inspecție fizică a mărfurilor depozitate, precum și o verificare a contabilității.
Măsurile de inspecție fizică se referă, în special, la conformitatea stocurilor care fac obiectul contractului cu categoriile de ulei prevăzute de contractul respectiv, menținerea sigiliilor și prezența cantităților prevăzute.
(3) În cazul nerespectării obligațiilor din contract, nu se acordă niciun ajutor în temeiul contractului menționat și, fără a aduce atingere altor sancțiuni care se aplică eventual, comerciantului i se retrage autorizația. De asemenea, garanțiile menționate la articolul 10 și la articolul 16 sunt executate în condițiile prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 2220/85.
Articolul 18
(1) Valoarea ajutorului se calculează în funcție de greutatea netă constatată în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) litera (b).
Cursul care se aplică pentru conversia în monedă națională a valorii ajutorului la depozitarea privată este cursul de schimb în vigoare la începutul executării contractului, prevăzută la articolul 13 alineatul (3) paragraful al doilea.
(2) Obligațiile privind cantitățile prevăzute de oferte și contracte sunt considerate îndeplinite în cazul în care sunt efectiv realizate pentru 98 % din aceste cantități.
În cazul în care analiza menționată la articolul 13 alineatul (5) nu permite confirmarea categoriei de ulei pentru care a fost declarată câștigătoare oferta, întreaga cantitate la care se referă oferta este considerată neconformă.
(3) Ajutorul sau soldul ajutorului în cazul în care a fost acordat un avans în temeiul articolului 16 este plătit numai în cazul în care toate obligațiile din contract au fost executate. Plata ajutorului sau a soldului ajutorului are loc după s-a verificat dacă sunt respectate obligațiile menționate, într-un interval de șaizeci de zile de la expirarea contractului.
Articolul 19
(1) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre respective măsurile luate la nivel național pentru aplicarea prezentului regulament, precum și modelul de contract.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre, prin poșta electronică, cantitățile de ulei de măsline pentru care a fost câștigat un ajutor și care, după caz, nu au făcut obiectul:
— |
încheierii unui contract; |
— |
respectării sau executării totale a contractului. |
Comunicările menționate la primul paragraf precizează licitația parțială în cauză, precum și, după caz, categoriile de ulei, de comercianți sau regiunile respective. Acestea sunt efectuate în cel mai scurt termen și până la data de 10 a lunii următoare celei în cauză.
Articolul 20
Regulamentul (CE) nr. 2768/98 se abrogă.
Articolul 21
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 noiembrie 2005.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 206, 9.6.2004, p. 37.
(2) JO L 205, 3.8.1985, p. 5. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 673/2004 (JO L 105, 14.4.2004, p. 17).
(3) JO L 346, 22.12.1998, p. 14. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1432/2004 (JO L 264, 11.8.2004, p. 6).
(4) JO L 172, 30.9.1966, p. 3025/66.
(5) JO L 210, 28.7.1998, p. 32.
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
77 |
32005R2154
L 342/47 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2154/2005 AL COMISIEI
din 23 decembrie 2005
de completare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 2400/96 privind înscrierea unei denumiri în „Registrul denumirilor de origine protejate si al indicațiilor geografice protejate” [„Sidra de Asturias” sau „Sidra d'Asturies”(DOP)]
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul nr. 2081/92 al Consiliului din 14 iulie 1992 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 6 alineatele (3) și (4),
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, cererea Spaniei de înregistrare a denumirii „Sidra de Asturias” sau „Sidra d'Asturies” a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). |
(2) |
Deoarece Comisia nu a primit nici o declarație de opoziție, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, această modificare trebuie înscrisă în „Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate”, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa la Regulamentul (CE) nr. 2400/96 al Comisiei (3) se completează cu denumirea din anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 208, 24.7.1992, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1).
(3) JO L 327, 18.12.1996, p. 11.
ANEXĂ
Produse din anexa I la tratat destinate alimentației umane
Alte produse din anexa I (mirodenii etc.)
SPANIA
„Sidra de Asturias” sau „Sidra d'Asturies” (DOP)
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
79 |
32005R2155
L 342/49 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2155/2005 AL COMISIEI
din 23 decembrie 2005
de modificare a elementelor din caietul de sarcini aferente unei denumiri de origine din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1107/96 (Miel de sapin des Vosges) (DOP)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul nr. 2081/92 al Consiliului din 14 iulie 1992 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 9 al treilea paragraf și articolul 6 alineatul (3) și alineatul (4) a doua liniuță,
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, Franța a cerut modificarea elementelor din caietul de sarcini al denumirii de origine protejate „Miel de sapin des Vosges”, înregistrată prin Regulamentul (CE) nr. 1107/96 al Comisiei (2). |
(2) |
Modificarea cerută are ca scop schimbarea metodei de apreciere a culorii mierii, actualmente realizată prin măsurarea intensității în conformitate cu indicele Pfund. |
(3) |
În urma modificării, verificarea criteriului culorii mierii va fi efectuată prin examinarea organoleptică realizată pe baza unui eșantion de referință de culoare caracteristică. Această metodă este considerată mai fiabilă. |
(4) |
În urma examinării cererii de modificare, s-a considerat că modificarea este minoră. Această considerație se datorează faptului că modificarea nu afectează caracteristicile denumirii de origine, deoarece caracteristica privind culoarea este menținută. Numai metoda de apreciere a acestei culori diferă. |
(5) |
Prin urmare, pentru denumirea de origine protejată „Miel de sapin des Vosges”, ar trebui să se modifice punctul „descriere” din caietul de sarcini, prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 2081/92, procedându-se la eliminarea mențiunii privind intensitatea pe scara Pfund. |
(6) |
În conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 383/2004 al Comisiei (3), Comisia publică fișa-rezumat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
(7) |
S-a considerat, de asemenea, că modificarea este în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2081/92. În consecință, modificarea descrierii produsului cu denumirea „Miel de sapin des Vosges” trebuie înregistrată și publicată. Ar trebui, așadar, să se adauge la fișa-rezumat precizările conținute în caietul de sarcini privind culoarea mierii cu această denumire. |
(8) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de reglementare a indicațiilor geografice și a denumirilor de origine protejate, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Procedura prevăzută la articolul 6 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 2081/92 nu se aplică modificărilor prevăzute la articolul 2.
Articolul 2
Caietul de sarcini al denumirii de origine „Miel de sapin des Vosges” se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.
Articolul 3
Fișa consolidată care conține elementele principale ale caietului de sarcini figurează în anexa II la prezentul regulament.
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 208, 24.7.1992, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1).
(2) JO L 148, 21.6.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 704/2005 (JO L 118, 5.5.2005, p. 14).
ANEXA I
În caietul de sarcini al denumirii de origine „Miel de sapin des Vosges” (Franța), punctul „4.2 Descriere” se înlocuiește cu următorul text:
„4.2 |
Descriere: Miere lichidă provenită din suc dulce adunat de albine din brazii negri din Vosges, cu arome balsamice și cu gust de malț, fără amăreală și arome străine. Este de culoare maro închis cu reflexe verzui.” |
ANEXA II
FIȘĂ CONSOLIDATĂ
Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului
MIEL DE SAPIN DES VOSGES
Nr. CE: FR/00204/11.7.2004
DOP (X) IGP ()
Această fișă este un rezumat informativ. Pentru informații complete, în special destinate producătorilor reglementați de DOP și IGP în cauză, se recomandă consultarea versiunii complete a caietului de sarcini la nivel național sau la serviciile Comisiei Europene (1).
1. Serviciul competent al statului membru
Nume |
: |
Institut national des appellations d'origine |
Adresă |
: |
51, rue d'Anjou – 75008 Paris |
Telefon |
: |
(33) 153 89 80 00 |
Fax |
: |
(33) 142 25 57 97 |
2. Grupul
2.1. |
: |
Nume |
: |
Syndicat de défense du miel de sapin des Vosges |
2.2. |
: |
Adresă |
: |
2, chemin du Cant — 88700 Roville-aux-Chênes |
2.3. |
: |
Compoziție |
: |
producători/prelucrători (X) altul () |
3. Tipul de produs
Clasa 1-4 – Miere
4. Descrierea caietului de sarcini[rezumat al condițiilor de la articolul 4 alineatul (2)]
4.1. |
Nume Miel de sapin des Vosges |
4.2. |
Descriere Miere lichidă provenită din suc dulce adunat de albine din brazii negri din Vosges, cu arome balsamice și cu gust de malț, fără amăreală și arome străine. Este de culoare maro închis cu reflexe verzui. |
4.3. |
Arie geografică Mierea de brad din Vosges este produsă pe tot versantul din Lorraine al munților Vosges care cuprinde, în afara departamentului Vosges, anumite comune din departamentele Meurthe-et-Mosselle, Mosselle, Haute-Saône și teritoriul Belfort. |
4.4. |
Proba originii Mierea trebuie recoltată (termenul recoltă se înțelege ca prelucrare de către albine, scoaterea fagurilor și extragerea mierii), decantată și desemnată în interiorul ariei geografice definite pentru această denumire. Procedura de desemnare prevede:
Pe lângă aceasta, fiecare operator trebuie să redacteze anual o declarație a stocurilor. Ținerea unor registre permite identificarea provenienței și a destinației mierii, precum și a volumelor obținute și comercializate. Această procedură se completează cu o examinare analitică și organoleptică ce permite asigurarea calității și a caracterului specific al produselor. Mierea nu se poate comercializa cu denumirea de origine protejată „Miel de sapin des Vosges” fără obținerea unui certificat de desemnare eliberat după examinările menționate anterior efectuate de Institutul național pentru denumiri de origine în condițiile definite de documentele de reglementare naționale privind denumirea. Garanția originii produsului este completată prin lipirea pe fiecare recipient a unui sistem de identificare care se distruge la deschiderea borcanului. Aceste sisteme de identificare se livrează pe baza certificatelor de desemnare. |
4.5. |
Metoda de obținere Mierea provine din suc dulce adunat de albine din brazii negri din Vosges (Abies Pectinata). Acest suc dulce este produs de afide din seva brazilor și apoi este colectat de albine. Extragerea se face prin centrifugare la rece, iar mierea trebuie obligatoriu filtrată și decantată timp de minimum două săptămâni. Se interzice pasteurizarea mierii. Mierea se prezintă sub formă lichidă. Producția de miere din brazi din Vosges variază în mod considerabil în fiecare an, în funcție de importanța producției de suc dulce (denumită „miellée”). |
4.6. |
Legătură Mierea din brad din Vosges (Miel de sapin des Vosges) este un produs care posedă o legătură foarte puternică cu teritoriul său de origine, deoarece este rezultatul unui lanț neîntrerupt, de la soiul de brad din Vosges, de departe cea mai răspândită specie de pe masivul Vosges, care se dezvoltă în simbioză cu solul constituit dintr-un substrat acid, granit și arenaceu. Din acest soi, afidele extrag seva pe care o transformă în suc dulce, pe care îl adună albinele pentru a produce o varietate foarte caracteristică de miere. Această producție este, așadar, foarte strâns legată de localizarea pădurilor de brazi specifice regiunii Vosges, pe care apicultorii au reușit să le valorifice păstrând caracterul specific. |
4.7. |
Structura de control
|
4.8. |
Etichetare Etichetarea mierii care beneficiază de denumirea de origine protejată „Miel de sapin des Vosges” conține indicația mențiunii „Miel de sapin des Vosges” și a mențiunii „Appellation d'origine contrôlée” sau „AOC”. Mențiunea „Appellation d'origine contrôlée” trebuie să figureze imediat sub numele denumirii, scrisă cu caractere cel puțin echivalente cu jumătatea caracterelor aferente acesteia din urmă. Mențiunile se grupează în același câmp vizual. |
4.9. |
Cerințe naționale Decret al denumirii „Miel de sapin des Vosges”. |
(1) Comisia Europeană – Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Unitatea „Politica de calitate a produselor agricole” – B-1049 Bruxelles.
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
85 |
32005R2156
L 342/54 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2156/2005 AL COMISIEI
din 23 decembrie 2005
de modificare a elementelor din caietul de sarcini al unei denumiri de origine din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1107/96 (Siurana)(DOP)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităților Europene,
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului din 14 iulie 1992 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 9 și articolul 6 alineatul (3) și alineatul (4) a doua liniuță,
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, cererea Spaniei de modificare a elementelor din caietul de sarcini al denumirii de origine protejată „Siurana”, înregistrată prin Regulamentul (CE) nr. 1107/96 al Comisiei (2), a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3). |
(2) |
Deoarece Comisia nu a primit nici o declarație de opoziție în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, aceste modificări trebuie înregistrate și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Caietul de sarcini al denumirii de origine „Siurana” se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.
Articolul 2
Fișa consolidată care conține elementele principale ale caietului de sarcini figurează în anexa II la prezentul regulament.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 208, 24.7.1992, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1).
(2) JO L 148, 21.6.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 708/2005 (JO L 119, 11.5.2005, p. 3).
(3) JO C 162, 11.7.2003, p. 8 („Siurana”).
ANEXA I
SPANIA
„Siurana”
Modificare adusă:
— |
Capitolul din caietul de sarcini în cauză:
|
— |
Modificare: |
Se extinde aria geografică a acestei denumiri la următoarele comune:
Regiune |
Comună |
Alt Camp |
Aiguamúrcia; Alió; Bràfim; Cabra del Camp; Els Garidells; Figuerola del Camp; Masó, el; Milà, el; Montferri; Nulles; Pla de Santa Maria, el; Pont d'Armentera, el; Puigpelat; Querol; Riba, la; Rodonyà; Rourell, el; Vallmoll; Vilabella; Vilarodona |
Baix Camp |
Arbolí; Colldejou; Vilaplana |
Baix Penedès |
Albinyana; Arboç, l'; Banyeres del Penedès; Bellvei; Bisbal del Penedès, la; Bonastre; Calafell; Cunit; Llorenç del Penedès; Masllorenç; Montmell, el; Sant Jaume dels Domenys; Santa Oliva; Vendrell, el |
Conca de Barberà |
Barberà de la Conca; Blancafort; Espluga de Francolí, l'; Montblanc; Pira; Sarral; Senan; Solivella; Vallclara; Vilanova de Prades; Vilaverd; Vimbodí |
Ribera d'Ebre |
Garcia (1) |
Tarragonès |
Altafulla; Catllar, el; Creixell; Morell, el; Nou de Gaià, la; Pallaresos, els; Perafort; Pobla de Mafumet, la; Pobla de Montornès, la; Renau; Riera de Gaià, la; Roda de Barà; Salomó: Salou; Secuita, la; Tarragona; Torredembarra; Vespella de Gaià; Vilallonga del Camp |
În ceea ce privește legătura cu mediul (istorie, pedologie, orografie și climatologie), aria geografică ce urmează a fi extinsă păstrează o unitate și un grad de omogenitate similare cu cele pe care le avea înainte de extindere (DOP inițială) și corespunde tuturor elementelor esențiale din caietul de sarcini al acestei denumiri de origine protejată înscrisă în registrul comunitar. Aceasta produce un ulei de măsline extravirgin care prezintă aceleași caracteristici ca și uleiul protejat.
(1) Garcia: zonele 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 22 și 23.
ANEXA II
REGULAMENTUL (CEE) nr. 2081/92 AL CONSILIULUI
„SIURANA”
(Nr. CE: ES/0072/24.1.1994)
DOP (X) IGP ( )
Această fișă este un rezumat informativ. Pentru informații complete, în special destinate producătorilor de produse reglementate de DOP și IGP în cauză, se recomandă consultarea versiunii complete a caietului de sarcini, fie la nivel național, fie la serviciile Comisiei Europene (1).
1. Serviciul competent al statului membru
Nume |
: |
Subdirección General de Sistemas de Calidad Diferenciada. Dirección General de Alimentación. Secretaría General de Agricultura, Pesca y Alimentación del Ministerio de Agricultura, Pesca y Alimentación. |
Adresă |
: |
Paseo Infanta Isabel, 1 – E-28071 MADRID |
Telefon |
: |
(34) 913 47 53 94 |
Fax |
: |
(34) 913 47 54 10 |
2. Grupul
2.1. |
: |
Nume |
: |
CONSEJO REGULADOR DE LA D.O.P. „SIURANA” |
2.2. |
: |
Adresă |
: |
Antoni Gaudí, 66 D-1 B (43203) Reus |
Telefon |
: |
(34) 977 33 19 37 |
||
Fax |
: |
(34) 977 33 19 37 |
||
2.3. |
: |
Compoziție |
: |
producători/prelucrători (×) altul ( ) |
3. Tipul de produs
Clasa 1.5: Grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.)
4. Descrierea caietului de sarcini
[rezumat al condițiilor articolului 4 alineatul (2)]
4.1. |
Nume „Siurana” |
4.2. |
Descriere Ulei de măsline virgin obținut din măsline din soiurile „Arbequina”, „Royal” și „Morrut”, care prezintă o aciditate mai mică de 0,5. Indice maxim de peroxid: 12; umiditate și impurități mai mici sau egale cu 0,1. Culoare verzuie și galbenă, gust dulce, de fruct. |
4.3. |
Arie geografică Aria geografică este compusă dintr-o serie de comune care sunt situate în provincia Tarragone din Lérida până la coasta Mediteranei. Este vorba de următoarele comune:
|
4.4. |
Proba originii Livezile de măslini situate în zona de producție și înscrise în registrul Consiliului de reglementare produc măsline din care uleiul este extras în morile înscrise în registru, pentru a fi, mai apoi, ambalat de societăți înscrise, de asemenea, în registru. Uleiul este etichetat și Consiliul de reglementare eliberează o contraetichetă numerotată. |
4.5. |
Metoda de obținere Extragerea uleiului din măslinele culese direct din pom, sănătoase, curate și presate în conformitate cu tehnici de extragere adecvate, care nu alterează în nici un fel caracteristicile produsului. |
4.6. |
Legătură Climatul mediteranean, cu o pluviometrie anuală cuprinsă între 550 și 380 mm și o temperatură medie anuală între 14,5 și 16 °C, precum și diferențele dintre cele două regiuni care compun zona de producție, prima caracterizată prin terenuri accidentate și a doua printr-o topografie lină și soluri bine constituite, oferă un mediu adaptat pentru dezvoltarea măslinului. Metodele de cultivare, recoltare și prelucrare sunt adecvate și controlate. |
4.7. |
Structura de control
Consiliul de reglementare a denumirii de origine „Siurana” respectă standardul EN 45001. |
4.8. |
Etichetare Mențiunea „Denumire de origine «Siurana», ulei virgin” trebuie plasată într-un loc vizibil. Etichete autorizate de Consiliu. Contraetichete numerotate și eliberate de Consiliul de reglementare. |
4.9. |
Cerințe naționale Legea nr. 25 din 2 decembrie 1970. Ordinul din 19 noiembrie 1979 care reglementează denumirea de origine „Siurana” pentru uleiuri de măsline virgine și Consiliul său de reglementare. |
(1) Comisia Europeană – Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Unitatea „Politica de calitate a produselor agricole” – B-1049 Bruxelles
(2) Zone: Flix, 13, 18, 19, 20 și 21; Garcia: 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 22 și 23; Tivissa: 2, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 21, 22 și 23 (cartierul La Serra d'Almòs); Torre de l'Espanyol: 1 și 2; Vinebre: 8 și 9.
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
90 |
32005D0942
L 342/92 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 21 decembrie 2005
de autorizare a statelor membre, în temeiul Directivei 1999/105/CE a Consiliului, pentru a lua decizii privind garanțiile oferite de materialul forestier de reproducere produs în țările terțe
[notificată cu numărul C(2005) 5485]
(2005/942/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere (1), în special articolul 19 alineatul (3),
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din Directiva 1999/105/CE, la propunerea Comisiei, Consiliul stabilește dacă materialul forestier de reproducere produs într-o țară terță oferă, în ceea ce privește autorizarea materialului de bază și măsurile luate pentru a asigura producția acestuia în scopul comercializării, aceleași garanții ca și materialul forestier de reproducere produs în Comunitate și care îndeplinește cerințele acestei directive. |
(2) |
Cu toate acestea, informațiile disponibile în prezent privind condițiile aplicabile în țările terțe nu sunt deocamdată suficiente pentru a permite Comunității să adopte o asemenea decizie cu privire la o țară terță. |
(3) |
Pentru a evita perturbarea fluxului comercial, este necesar ca statele membre să fie autorizate să ia astfel de decizii privind materialul specific importat din anumite țări. Analiza Comisiei arată că acest material oferă garanții echivalente cu cele ale materialului forestier de reproducere produs în cadrul Comunității în conformitate cu Directiva 1999/105/CE. |
(4) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material de înmulțire agricol, horticol și forestier, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Statele membre sunt autorizate să decidă dacă materialul forestier de reproducere produs în țările terțe enumerate în anexă pentru esențele, categoriile și tipurile de material de bază specificate oferă, în ceea ce privește autorizarea materialului de bază și măsurile luate pentru a asigura producția acestuia în scopul comercializării, aceleași garanții ca și materialul forestier de reproducere produs în Comunitate și care îndeplinește cerințele Directivei 1999/105/CE.
Materialul forestier de reproducere importat din aceste țări terțe este însoțit de un certificat principal sau de un certificat oficial eliberat de țara de origine, precum și de un borderou care cuprinde detaliile tuturor transporturilor exportate, întocmit de furnizorul din țara terță.
Articolul 2
Statele membre notifică de îndată Comisia și celelalte state membre cu privire la deciziile luate în conformitate cu prezenta decizie, precum și cu privire la orice retragere a acestor decizii.
Articolul 3
Autorizația prevăzută la articolul 1 se aplică de la 1 ianuarie 2006 și expiră la 31 decembrie 2008.
Articolul 4
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 21 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 11, 15.1.2000, p. 17.
ANEXĂ
Țara de origine |
Esențe |
Categorie |
Tip de material de bază |
||||||||||||||||||||
Belarus |
Picea abies Karst. |
MI |
SS, A |
||||||||||||||||||||
Canada (Columbia -Britanică) |
Abies grandis Lindl. |
MI, C, T |
SS, A, LS, PF |
||||||||||||||||||||
Picea sitchensis Carr. |
MI, C |
SS, A, LS |
|||||||||||||||||||||
Pinus contorta Loud. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Pseudotsuga menziesii Franco |
MI, C, T |
SS, A, LS, PF |
|||||||||||||||||||||
Croația (I-1. Podravina, Podunavlje, I-2. Posavina) |
Quercus robur L. |
MI |
SS, A |
||||||||||||||||||||
Norvegia |
Picea abies Karst |
MI |
SS, A |
||||||||||||||||||||
Pinus sylvestris L. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Quercus petraea Liebl. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Quercus robur L. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
România |
Abies alba Mill. |
MI |
SS, A |
||||||||||||||||||||
Acer platanoides L. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Fagus sylvatica L. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Larix decidua Mill. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Picea abies Karst. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Pinus nigra Arnold |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Prunus avium L. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Quercus cerris L. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Quercus petraea Liebl. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Quercus robur L. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Quercus rubra L. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Robinia pseudoacacia L. |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Elveția |
Fagus sylvatica L. |
MI |
SS, A |
||||||||||||||||||||
Turcia |
Cedrus libani A. Richard |
MI, SE |
SS, A |
||||||||||||||||||||
Pinus brutia Ten. |
MI, SE |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Statele Unite ale Americii (Washington, Oregon, California) |
Abies grandis Lindl. |
MI, C, T |
SS, A, LS, PF |
||||||||||||||||||||
Picea sitchensis Carr |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Pinus contorta Loud |
MI |
SS, A |
|||||||||||||||||||||
Pseudotsuga menziesii Franco |
MI, C, T |
SS, A, LS, PF |
|||||||||||||||||||||
Legendă:
|
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
92 |
32005D0943
L 342/94 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 21 decembrie 2005
de modificare a Deciziei 93/195/CEE privind condițiile de sănătate animală și certificarea sanitar-veterinară pentru readmiterea cailor înregistrați pentru curse, competiții și evenimente culturale, după exportul temporar
[notificată cu numărul C(2005) 5496]
(2005/943/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 90/426/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind condițiile de sănătate animală care reglementează circulația și importul de ecvidee din țări terțe (1), în special articolul 19 alineatul (ii),
întrucât:
(1) |
În conformitate cu Decizia 93/195/CEE a Comisiei (2), reintroducerea cailor înregistrați pentru curse, competiții și evenimente culturale, după exportul temporar, se limitează la caii ținuți mai puțin de treizeci de zile într-o țară terță. |
(2) |
Cu toate acestea, în temeiul acestei decizii, se autorizează reintroducerea pe teritoriul Comunității a cailor care au participat la Endurance World Cup din Emiratele Arabe Unite și care îndeplinesc cerințele prevăzute de prezenta decizie după un export temporar de maximum șaizeci de zile. |
(3) |
În vederea facilitării participării cailor originari din Comunitate la aceste competiții, această normă trebuie să se aplice tuturor competițiilor din cadrul Endurance World Cup organizate în conformitate cu normele Federației Ecvestre Internaționale, inclusiv supravegherii veterinare, indiferent de țara desemnată în temeiul Directivei 90/426/CEE în care se desfășoară competiția. |
(4) |
Prin urmare, Decizia 93/195/CEE ar trebui modificată în consecință. |
(5) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia 93/195/CEE se modifică după cum urmează:
(1) |
La articolul 1, a șaptea liniuță se înlocuiește cu următorul text:
|
(2) |
Anexa VII se înlocuiește cu anexa la prezenta decizie. |
Articolul 2
Prezenta decizie se aplică de la 27 decembrie 2005.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 21 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 224, 18.8.1990, p. 42. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/68/CE (JO L 139, 30.4.2004, p. 320; versiune rectificată în JO L 226, 25.6.2004, p. 128).
(2) JO L 86, 6.4.1993, p. 1. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/771/CE (JO L 291, 5.11.2005, p. 38).
ANEXĂ
„ANEXA VII
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
94 |
32005D0946
L 342/100 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 23 decembrie 2005
de modificare a Deciziei 2003/526/CE privind măsurile de combatere a pestei porcine clasice în Germania și în Slovacia
[notificată cu numărul C(2005) 5631]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2005/946/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele sanitar-veterinare și zootehnice aplicabile în cadrul schimburilor intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 10 alineatul (4),
întrucât:
(1) |
Ca urmare a apariției de focare de pestă porcină clasică în anumite state membre, Comisia adoptă Decizia 2003/526/CE din 18 iulie 2003 privind măsurile de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre (2). Această decizie prevede anumite măsuri suplimentare de combatere a pestei porcine clasice. |
(2) |
Comisia a fost informată de către autoritățile germane privind evoluția recentă a bolii la porcii sălbatici din landul Renania-de-Nord-Westfalia. În temeiul informațiilor epidemiologice disponibile, trebuie să se modifice lista zonelor din Germania în care se aplică măsuri de combatere, astfel încât să fie incluse anumite zone din Renania-de-Nord-Westfalia și din Renania-Palatinat. |
(3) |
Situația bolii s-a ameliorat sensibil în Slovacia, în teritoriul care intră sub incidența administrațiilor însărcinate cu problemele veterinare și alimentare din districtele Trnava (inclusiv districtele Trnava, Piešťany și Hlohovec) și Banská Bystrica (inclusiv districtele Banská Bystrica și Brezno). Prin urmare, nu mai trebuie să se aplice măsurile adoptate prin Decizia 2003/526/CE în ceea ce privește aceste zone. |
(4) |
Prin urmare, Decizia 2003/526/CE ar trebui modificată în consecință. |
(5) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa la Decizia 2003/526/CE se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 23 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 224, 18.8.1990, p. 29. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 315, 19.11.2002, p. 14).
(2) JO L 183, 22.7.2003, p. 46. Decizie astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/339/CE a Comisiei (JO L 108, 29.4.2005, p. 87).
ANEXĂ
„ANEXĂ
PARTEA I
Zonele din Germania și din Franța prevăzute la articolele 2, 3, 5, 6, 7 și 8
1. Germania
A. |
În landul Renania-Palatinat:
|
B. |
În landul Renania-de-Nord-Westfalia:
|
2. Franța
Teritoriul departamentelor Bas-Rhin și Moselle situat la vest de Rin și de canalul Rhin-Marne, la nord de autostrada A 4, la est de Sarre (râu) și la sud de frontiera cu Germania și cu municipalitățile Holtzheim, Lingolsheim și Eckbolsheim.
PARTEA II
Zonele din Slovacia menționate la articolele 2, 3, 5, 7 și 8
Teritoriul aparținând administrațiilor însărcinate cu problemele veterinare și alimentare din districtele Trenčín (inclusiv districtele Trenčín și Bánovce nad Bebravou), Prievidza (inclusiv districtele Prievidza și Partizánske), Púchov (inclusiv numai districtul Ilava), Žiar nad Hronom (inclusiv districtele Žiar nad Hronom, Žarnovica și Banská Štiavnica), Zvolen (inclusiv districtele Zvolen Krupina și Detva), Lučenec (inclusiv districtele Lučenec și Poltár) și Veľký Krtíš.”
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
97 |
32005D0947
L 342/103 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 23 decembrie 2005
privind continuarea în 2006 a testelor și analizelor comparative comunitare demarate în 2005 referitoare la semințele și materialul de înmulțire ale Agrostis spp., D. glomerata L., Festuca spp., Lolium spp., Phleum spp., Poa spp., inclusiv amestecurile, și Asparagus officinalis în conformitate cu directivele 66/401/CEE și 2002/55/CE ale Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2005/947/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 66/401/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de plante furajere (1),
având în vedere Directiva 2002/55/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea semințelor de legume (2),
având în vedere Decizia 2005/5/CE a Comisiei din 27 decembrie 2004 de stabilire a modalităților aplicabile testelor și analizelor comparative comunitare cu privire la semințele și materialul de înmulțire ale anumitor plante aparținând speciilor agricole, de legume și viței-de-vie, prevăzute de directivele 66/401/CEE, 66/402/CEE, 68/193/CEE, 92/33/CEE, 2002/54/CE, 2002/55/CE, 2002/56/CE și 2002/57/CE ale Consiliului, pentru anii 2005-2009 (3), în special articolul 3,
întrucât:
(1) |
Decizia 2005/5/CE stabilește normele aplicabile testelor și analizelor comparative care trebuie realizate între 2005 și 2009 în conformitate cu directivele 66/401/CEE și 2002/55/CE în ceea ce privește Agrostis spp., D. glomerata L., Festuca spp., Lolium spp., Phleum spp., Poa spp., inclusiv amestecurile, și Asparagus officinalis. |
(2) |
Este necesar ca testele și analizele efectuate în 2005 să fie continuate în 2006, |
DECIDE:
Articol unic
Testele și analizele comparative comunitare demarate în 2005 referitoare la semințele și materialul de înmulțire ale Agrostis spp., D. glomerata L., Festuca spp., Lolium spp., Phleum spp., Poa spp., inclusiv amestecurile, și Asparagus officinalis sunt continuate în 2006 în conformitate cu Decizia 2005/5/CE.
Adoptată la Bruxelles, 23 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO 125, 11.7.1966, p. 2298/66. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/117/CE (JO L 14, 18.1.2005, p. 18).
(2) JO L 193, 20.7.2002, p. 33. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/117/CE.
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
98 |
32005R2165
L 345/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2165/2005 AL CONSILIULUI
din 20 decembrie 2005
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,
întrucât:
(1) |
Articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 (1) interzice tescuirea excesivă a strugurilor și tescuirea drojdiei de vin pentru a evita calitatea inferioară a vinurilor și prevede în acest sens distilarea obligatorie a marcului și a drojdiei de vin. Dat fiind că structurile de producție și de piață din zona viticolă a Sloveniei și Slovaciei sunt apte să asigure atingerea obiectivelor din dispoziția respectivă, este necesar, pentru producătorii din aceste regiuni, ca obligația de a distila subprodusele vinificării să fie înlocuită de obligația de a retrage aceste subproduse în mod controlat. |
(2) |
Articolul 1 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 prevede că se va decide cu ocazia aderării dacă Polonia trebuie clasificată drept zonă viticolă A în anexa III la regulamentul menționat, care instituie delimitarea în zone viticole a suprafețelor plantate cu viță de vie în statele membre. Autoritățile poloneze au comunicat Comisiei informațiile despre suprafețele viticole plantate în Polonia și poziția lor geografică. Aceste informații permit să se considere că aceste suprafețe viticole pot fi clasate în zona viticolă A. |
(3) |
Ca urmare a recentei simplificări a delimitării zonelor viticole din Republica Cehă care sunt clasate în zonele A și B din anexa III menționată, este necesar ca aceasta să fie adaptată în consecință prin introducerea noilor denumiri ale acestor zone viticole. |
(4) |
Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 instituie lista practicilor și a tratamentelor oenologice autorizate pentru fabricarea vinurilor. Mai multe practici și tratamente oenologice care nu sunt prevăzute de această anexă au fost autorizate cu titlu experimental de anumite state membre în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 al Comisiei din 24 iulie 2000 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole și de stabilire a unui cod comunitar al practicilor și tratamentelor oenologice (2). Rezultatele obținute conduc la aprecierea că aceste practici și tratamente sunt de natură să asigure o mai bună gestionare a vinificării și a conservării produselor respective, fără a prezenta riscuri pentru sănătatea consumatorilor. Aceste utilizări experimentale în statele membre sunt deja recunoscute și acceptate de Organizația Internațională a Viei și Vinului. Prin urmare, este necesar ca practicile și tratamentele oenologice respective să fie acceptate definitiv la nivel comunitar. |
(5) |
În conformitate cu punctul D.1 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, vinurile de calitate produse în regiuni determinate (v.c.p.r.d.) nu pot fi obținute sau fabricate decât din struguri proveniți din soiurile de viță de vie menționate pe lista statului membru producător și recoltați în interiorul regiunii determinate. Cu toate acestea, în conformitate cu punctul D.2 din anexa menționată, atunci când este vorba de o practică tradițională reglementată de dispoziții speciale ale statului membru producător, acest stat membru poate permite, în anumite condiții, până la 31 august 2005, prin autorizări exprese și sub rezerva efectuării unui control corespunzător, ca un vin spumant de calitate produs într-o regiune determinată (v.s.c.p.r.d.) să fie obținut corectând produsul de bază în acest vin prin adăugarea unuia sau mai multor produse vitivinicole care nu sunt originare din regiunea determinată al cărei nume îl poartă vinul. |
(6) |
Italia a pus în aplicare această derogare pentru fabricarea v.s.c.p.r.d. „Conegliano-Valdobbiadene” și „Montello e Colli Asolani”. În scopul de a adapta aspectele structurale referitoare la practica tradițională de fabricare a acestor vinuri, este necesară prelungirea derogării până la 31 decembrie 2007. |
(7) |
În temeiul anexei III punctul 1 litera (c) la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, suprafața viticolă a Danemarcei și a Suediei face parte din zona viticolă A. Aceste două state membre sunt în prezent în măsură să producă vinuri de masă cu indicație geografică. În consecință, este necesar ca mențiunile „Lantvin” și „Regional vin” să fie incluse în anexa VII punctul A.2. |
(8) |
Este necesar să se prevadă că derogările prevăzute în anexa VII punctul D.1 și în anexa VIII punctul F litera (a) care permit utilizarea în indicațiile de pe etichetă a uneia sau mai multor limbi oficiale ale Comunității se aplică Ciprului. |
(9) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 ar trebui modificat în consecință. |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 27, alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text: „(7) Persoanele fizice sau juridice sau grupurile de persoane care transformă strugurii recoltați în zona viticolă A, în partea germană a zonei viticole B sau în regiunile plantate cu viță de vie din Republica Cehă, Malta, Austria, Slovenia sau Slovacia au obligația de a retrage subprodusele acestei transformări în mod controlat și în condiții care urmează să fie stabilite.” |
2. |
Anexele III, IV, VI, VII și VIII se modifică în conformitate cu prezenta anexă. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Cu toate acestea, punctul 3 din anexă se aplică de la 1 septembrie 2005.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 20 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Președintele
M. BECKETT
(1) JO L 179, 14.7.1999, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1795/2003 al Comisiei (JO L 262, 14.10.2003, p. 13).
(2) JO L 194, 31.7.2000, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1163/2005 al Comisiei (JO L 188, 20.7.2005, p. 3).
ANEXĂ
Anexele la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 se modifică după cum urmează:
1. |
Anexa III se modifică după cum urmează:
|
2. |
Anexa IV se modifică după cum urmează:
|
3. |
La anexa VI punctul D.2 primul paragraf, data „31 august 2005” se înlocuiește cu „31 decembrie 2007”. |
4. |
Anexa VII se modifică după cum urmează:
|
5. |
La anexa VIII punctul F, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
|
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
102 |
32005D0949
L 345/28 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 23 decembrie 2005
privind continuarea în 2006 a testelor și a analizelor comparative comunitare inițiate în 2002, 2003 și 2004 privind materialul de înmulțire și materialul săditor de Prunus domestica, Prunus persica (L.) Batsch, Malus Mill. și Rubus idaeus L. în conformitate cu Directiva 92/34/CEE a Consiliului
(2005/949/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 92/34/CEE a Consiliului din 28 aprilie 1992 privind comercializarea materialului săditor de plante fructifere și a plantelor fructifere destinate producției de fructe (1),
având în vedere Decizia 2001/896/CE a Comisiei din 12 decembrie 2001 de stabilire a demersurilor pentru efectuarea experimentelor și analizelor comparative comunitare asupra materialului săditor și de reproducere a plantelor fructifere în conformitate cu Directiva 92/34/CEE a Consiliului (2), în special articolul 2,
având în vedere Decizia 2002/745/CE a Comisiei din 5 septembrie 2002 de stabilire a modalităților de efectuare a testelor și analizelor comparative comunitare privind materialul de înmulțire și răsadurile de plante fructifere menționate de Directiva 92/34/CEE a Consiliului (3), în special articolul 3,
având în vedere Decizia 2003/894/CE a Comisiei din 11 decembrie 2003 de stabilire a măsurilor de efectuare a probelor și analizelor comparative comunitare privind materialul săditor de Prunus persica (L.) Batsch, Malus Mill. și Rubus idaeus L. în conformitate cu procedura prevăzută de Directiva 92/34/CEE a Consiliului (4), în special articolul 3,
întrucât:
(1) |
Decizia 2001/896/CE stabilește modalitățile de efectuare a testelor și analizelor comparative care trebuie realizate între 2002 și 2006, în conformitate cu Directiva 92/34/CEE în ceea ce privește Prunus domestica. |
(2) |
Este necesar ca testele și analizele efectuate între 2002 și 2005 să continue în 2006. |
(3) |
Decizia 2002/745/CE stabilește modalitățile de efectuare a testelor și analizelor comparative care trebuie realizate între 2003 și 2007, în conformitate cu Directiva 92/34/CEE în ceea ce privește Prunus domestica. |
(4) |
Este necesar ca testele și analizele efectuate între 2003 și 2005 să continue în 2006. |
(5) |
Decizia 2003/894/CE stabilește modalitățile de efectuare a testelor și analizelor comparative care trebuie realizate între 2004 și 2008 în conformitate cu Directiva 92/34/CEE în ceea ce privește Prunus persica (L.) Batsch, Malus Mill. și Rubus idaeus L. |
(6) |
Este necesar ca testele și analizele efectuate în 2004 și 2005 să continue în 2006, |
DECIDE:
Articol unic
Testele și analizele comparative comunitare inițiate în 2002 și 2003 privind materialul de înmulțire și materialul săditor de Prunus domestica vor continua în 2006 în conformitate cu Deciziile 2001/896/CE și 2002/745/CE, respectiv.
Testele și analizele comparative comunitare inițiate în 2004 privind materialul de înmulțire și materialul săditor de Prunus persica (L.) Batsch, Malus Mill. și Rubus idaeus L. vor continua în 2006 în conformitate cu Decizia 2003/894/CE.
Adoptată la Bruxelles, 23 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 157, 10.6.1992, p. 10. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/54/CE (JO L 22, 26.1.2005, p. 16).
(2) JO L 331, 15.12.2001, p. 95.
(3) JO L 240, 7.9.2002, p. 65.
(4) JO L 333, 20.12.2003, p. 88.
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
104 |
32005R2172
L 346/10 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2172/2005 AL COMISIEI
din 23 decembrie 2005
privind normele de aplicare a unui contingent tarifar pentru importul de bovine vii în greutate de peste 160 kg originare din Elveția prevăzut de acordul încheiat între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la comerțul cu produse agricole
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1254/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței în sectorul cărnii de vită și mânzat (1), în special articolul 32 alineatul (1) primul paragraf,
întrucât:
(1) |
În urma aderării Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și Slovaciei la Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană au convenit să adapteze concesiile tarifare în cadrul acordului încheiat între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la comerțul cu produse agricole (2) (denumit în continuare „acordul”). Adaptarea acestor concesii tarifare prevede, prin Decizia nr. 3/2005 a Comitetului mixt privind agricultura (3) de modificare a anexelor 1 și 2, deschiderea unui contingent tarifar comunitar fără plata drepturilor de import de 4 600 de capete de bovine vii în greutate de peste 160 de kg și originare din Elveția. Este necesar să se adopte modalitățile de deschidere și de gestionare a acestui contingent tarifar pe o bază multianuală. |
(2) |
Pentru repartizarea contingentului tarifar și ținând seama de produsele respective, este necesar să se aplice metoda examinării simultane prevăzute la articolul 32 alineatul (2) a doua liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1254/1999. |
(3) |
Pentru a beneficia de acest contingent tarifar, animalele vii trebuie să fie originare din Elveția, în conformitate cu regulile prevăzute la articolul 4 din acord. |
(4) |
Pentru a se evita specula, cantitățile disponibile în cadrul contingentului ar trebui puse la dispoziția comercianților care pot demonstra comercializarea efectivă a unor cantități semnificative cu țările terțe. Din acest punct de vedere și pentru a asigura o bună gestionare, este necesar sa se ceară comercianților respectivi să fi importat minim 50de animale în cursul anului care precedă perioada contingentară anuală respectivă, dat fiind că un lot de 50 de animale poate fi considerat o încărcătură normală. Experiența a demonstrat că achiziția unui lot constituie cerința minimă pentru a putea considera o tranzacție ca reală și viabilă. |
(5) |
Deoarece aceste criterii fac obiectul controalelor, este necesar ca cererile să fie prezentate în statul membru în al cărui registru de taxă pe valoarea adăugată (TVA) este înscris importatorul. |
(6) |
De asemenea, pentru a evita specula este necesar să se interzică accesul la contingent importatorilor care nu mai exercită nicio activitate în sectorul comerțului cu bovine vii la data de 1 ianuarie care precedă începutul perioadei contingentare anuale respective. De asemenea, este necesar să se fixeze o garanție referitoare la drepturile de import, să se elimine posibilitatea transmiterii certificatelor de import și să se limiteze, pentru un comerciant, eliberarea certificatelor de import la cantitatea pentru care i-au fost atribuite drepturi de import. |
(7) |
Pentru a asigura egalitatea accesului la contingent, garantându-se, în același timp, un număr de animale rentabile din punct de vedere comercial la fiecare cerere, este necesar să se stabilescă limite maxime și minime pentru numărul de animale vizat de fiecare cerere. |
(8) |
Este necesar să se prevadă ca drepturile de import să fie atribuite după o perioadă de reflecție și, după caz, prin aplicarea unui coeficient de atribuire fix. |
(9) |
În temeiul articolului 29 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1254/1999, este necesar ca regimul să fie gestionat cu ajutorul certificatelor de import. În acest sens, este necesar să se stabilească modalitățile de prezentare a cererilor, precum și informațiile care trebuie să figureze pe cereri și certificate, după caz în completare sau prin derogare de la anumite dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 1291/2000 al Comisiei din 9 iunie 2000 de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de certificate de import și export și de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole (4) și ale Regulamentului (CE) nr. 1445/95 al Comisiei din 26 iunie 1995 privind normele de aplicare a regimului certificatelor de import și export în sectorul cărnii de vită și mânzat și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/80 (5). |
(10) |
Pentru a-i obliga pe operatori să solicite certificate de import pentru toate drepturile de import atribuite, este necesar să se prevadă că, în ceea ce privește garanția referitoare la drepturile de import, această cerere constituie o cerință principală în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2220/85 al Comisiei din 22 iulie 1985 de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de garanții pentru produsele agricole (6). |
(11) |
Experiența demonstrează că, pentru a asigura o bună gestionare a contingentului, este, de asemenea, necesar ca titularii certificatelor să fie într-adevăr importatori. Prin urmare, este necesar ca acești importatori să participe activ la achiziția, transportul și importul animalelor respective. În consecință, furnizarea de dovezi atestând aceste activități trebuie să constituie, de asemenea, o cerință principală în ceea ce privește garanția referitoare la certificat. |
(12) |
Pentru a garanta un control statistic riguros al animalelor importate în baza contingentului, este necesar să nu se aplice toleranța prevăzută la articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000. |
(13) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cărnii de vită și mânzat, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Un contingent tarifar comunitar cu scutire de drepturi este deschis pe o bază multianuală pentru perioadele cuprinse între 1 ianuarie și 31 decembrie în vederea importului a 4 600 de capete de bovine vii originare din Elveția și în greutate de peste 160 de kg, care se încadrează la codurile NC 0102 90 41, 0102 90 49, 0102 90 51, 0102 90 59, 0102 90 61, 0102 90 69, 0102 90 71 sau 0102 90 79.
Acest contingent tarifar are numărul de ordine 09.4203.
(2) Regulile de origine aplicabile produselor prevăzute la alineatul (1) sunt cele prevăzute la articolul 4 din acord.
Articolul 2
(1) Pentru a beneficia de contingentul prevăzut la articolul 1, solicitantul trebuie să fie o persoană fizică sau juridică și, la momentul prezentării cererii, trebuie să dovedească, într-o modalitate satisfăcătoare pentru autoritățile competente din statul membru respectiv, că a importat, în cursul celor 12 luni care precedă termenul fixat pentru cererile prevăzute la articolul 3 alineatul (3), cel puțin 50 de animale care se încadrează la codurile NC 0102 10 și 0102 90.
Solicitantul trebuie să fie înscris în registrul național de TVA.
(2) Dovada importurilor se face exclusiv cu ajutorul documentului vamal de punere în liberă circulație vizat în mod corespunzător de autoritățile vamale și care face referire la solicitantul certificatului.
Statele membre pot accepta copii ale documentului prevăzut la primul paragraf cu condiția ca acestea să fie certificate în mod corespunzător de autoritatea competentă. În cazul în care aceste copii sunt acceptate, se face o mențiune în notificarea statului membru prevăzută la articolul 3 alineatul (5) pentru fiecare dintre solicitanții în cauză.
(3) Comercianții care, la data de 1 ianuarie ce precedă perioada contingentară anuală respectivă, și-au încetat activitatea cu țările terțe în sectorul cărnii de vită și mânzat nu pot beneficia de nicio atribuire.
(4) O societate rezultată în urma fuziunii unor întreprinderi care dețin fiecare importuri de referință conforme cu cantitatea minimă prevăzută la alineatul (1) își pot întemeia cererea pe aceste importuri de referință.
Articolul 3
(1) O cerere de drepturi de import nu poate fi prezentată decât în statul membru în al cărui registru național de TVA este înscris importatorul.
(2) Cererile de drepturi de import trebuie să se refere la cel puțin 50 de animale și nu pot avea în vedere mai mult de 5 % din cantitatea disponibilă.
În cazul în care o cerere depășește procentul prevăzut la primul paragraf, aceasta nu se ia în considerare decât în limita acestui procent.
(3) Cererile de drepturi de import trebuie prezentate înainte de ora 13, ora Bruxelles-ului, în ziua de 1 decembrie care precedă perioada contingentară anuală respectivă.
Cu toate acestea, pentru perioada contingentară care începe de la intrarea în vigoare a prezentului regulament până la 31 decembrie 2006, cererile de drepturi de import trebuie prezentate înainte de ora 13:00, ora Bruxelles-ului, în a zecea zi lucrătoare de la data publicării prezentului regulament în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(4) O parte interesată nu poate prezenta decât o singură cerere referitoare la contingentul prevăzut la articolul 1 alineatul (1). În cazul în care o parte interesată prezintă mai mult de o cerere, toate cererile sale sunt considerate inadmisibile.
(5) După verificarea documentelor prezentate, Comisiei îi sunt notificate de către statele membre, până în a zecea zi lucrătoare de la sfârșitul perioadei de depunere a cererilor, lista solicitanților, adresa acestora, precum și cantitățile solicitate.
Orice notificare, inclusiv comunicarea „nimic”, se efectuează prin fax sau prin poșta electronică, cu ajutorul formularului din anexa I la prezentul regulament, în cazul în care cererile sunt efectiv depuse.
Articolul 4
(1) În urma notificării prevăzute la articolul 3 alineatul (5), Comisia hotărăște în cel mai scurt timp în ce măsură poate da curs acestei cereri.
(2) În ceea ce privește cererile prevăzute la articolul 3, în cazul în care cantitățile la care se referă cererile depășesc cantitățile disponibile, Comisia stabilește un coeficient unic de atribuire care urmează să se aplice cantităților solicitate.
În cazul în care aplicarea coeficientului de atribuire prevăzut la primul paragraf conduce la o cantitate mai mică de 50 de capete pe cerere, atribuirea se efectuează prin tragere la sorți din lotul de 50 de capete, de către statele membre respective. În cazul în care există o cantitate restantă mai mică de 50 de capete, această cantitate reprezintă un singur lot.
Articolul 5
(1) Garanția referitoare la drepturile de import este fixată la 3 EUR pe cap. Aceasta trebuie depusă la autoritatea competentă împreună cu cererea de drepturi de import.
(2) Pentru cantitatea atribuită trebuie solicitate certificate de import. Această obligație este o cerință principală în sensul articolului 20 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85.
(3) În cazul în care aplicarea coeficientului de atribuire prevăzut la articolul 4 alineatul (2) are ca rezultat atribuirea unei cantități de drepturi de import mai mică decât cantitatea solicitată, o parte proporțională din garanția constituită este eliberată imediat.
Articolul 6
(1) Importul cantităților atribuite este condiționat de prezentarea unuia sau mai multor certificate de import.
(2) Cererile de certificate nu pot fi prezentate decât în statul membru unde comerciantul și-a depus cererea de drepturi de import în cadrul contingentului și a obținut drepturile solicitate.
Fiecare certificat de import eliberat are ca rezultat o reducere corespunzătoare a drepturilor de import obținute.
(3) Certificatele de import sunt eliberate la cerere și pe numele comerciantului care a obținut drepturi de import.
(4) Cererea de certificat și certificatul cuprind următoarele mențiuni:
(a) |
la rubrica 8, țara de origine; |
(b) |
la rubrica 16, unul sau mai multe dintre următoarele coduri NC: 0102 90 41, 0102 90 49, 0102 90 51, 0102 90 59, 0102 90 61, 0102 90 69, 0102 90 71 sau 0102 90 79; |
(c) |
la rubrica 20, numărul de ordine al contingentului (09.4203) și cel puțin una din mențiunile enumerate în anexa II. |
Certificatul obligă la importul din țara indicată la rubrica 8.
Articolul 7
(1) Prin derogare de la dispozițiile articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, certificatele de import eliberate în temeiul prezentului regulament nu sunt transmisibile și nu pot da dreptul la beneficiul unui contingent tarifar decât dacă menționează aceleași nume și adrese ca cele din declarațiile vamale de punere în liberă circulație care le însoțesc.
(2) Niciun certificat nu este valabil după data de 31 decembrie a perioadei contingentare anuale în cauză.
(3) Acordarea unui certificat de import este condiționată de constituirea unei garanții de 20 de EUR pe cap, alcătuită din următoarele elemente:
(a) |
garanția de 3 EUR prevăzută la articolul 5 alineatul (1) și |
(b) |
suma de 17 EUR pe care solicitantul o depune împreună cu cererea de certificat. |
(4) Certificatele emise sunt valabile în întreaga Comunitate.
(5) În conformitate cu articolul 50 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, dreptul din tariful vamal comun aplicabil la data acceptării declarației de punere în liberă circulație se percepe în întregime pentru toate cantitățile importate care le depășesc pe cele indicate pe certificatul de import.
(6) Prin derogare de la dispozițiile titlului III secțiunea 4 din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, garanția nu poate fi eliberată atât timp cât nu s-a făcut dovada că titularul certificatului și-a asumat responsabilitatea comercială și logistică a achiziției, transportului și efectuării formalităților vamale în vederea punerii în liberă circulație a animalelor respective. Această dovadă constă cel puțin din:
(a) |
originalul facturii comerciale sau o copie certificată corespondentă întocmită în numele titularului certificatului de către vânzător sau reprezentantul acestuia, ambele fiind întocmite în țara terță exportatoare, precum și dovada plății de către titularul certificatului sau a deschiderii de către acesta a unui acreditiv documentar irevocabil în favoarea vânzătorului; |
(b) |
documentul de transport, întocmit în numele titularului certificatului, pentru animalele respective; |
(c) |
dovada că mărfurile au fost declarate în vederea punerii lor în liberă circulație și din care să rezulte faptul că titularul certificatului este destinatarul, menționând numele și adresa acestuia. |
Articolul 8
Dispozițiile Regulamentelor (CE) nr. 1291/2000 și (CE) nr. 1445/95 se aplică sub rezerva dispozițiilor prezentului regulament.
Articolul 9
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 160, 26.6.1999, p. 21. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2005 (JO L 307, 25.11.2005, p. 2).
(2) JO L 114, 30.4.2002, p. 132.
(3) JO L 346, 29.12.2005, p. 33.
(4) JO L 152, 24.6.2000, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1856/2005 (JO L 297, 15.11.2005, p. 7).
(5) JO L 143, 27.6.1995, p. 35. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1118/2004 (JO L 217, 17.6.2004, p. 10).
(6) JO L 205, 3.8.1985, p. 5. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 673/2004 (JO L 105, 14.4.2004, p. 17).
ANEXA I
Fax: (32-2) 292 17 34
Poșta electronică: AGRI-IMP-BOVINE@cec.eu.int
Aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2172/2005
ANEXA II
Mențiuni prevăzute la articolul 6 alineatul (4) litera (c)
— |
: |
În limba spaniolă |
: |
Reglamento (CE) no 2172/2005 |
— |
: |
În limba cehă |
: |
Nařízení (ES) č. 2172/2005 |
— |
: |
În limba daneză |
: |
Forordning (EF) nr. 2172/2005 |
— |
: |
În limba germană |
: |
Verordnung (EG) Nr. 2172/2005 |
— |
: |
În limba estoniană |
: |
Määrus (EÜ) nr 2172/2005 |
— |
: |
În limba greacă |
: |
Κανονισμός (ΕΚ) αριθ. 2172/2005 |
— |
: |
În limba engleză |
: |
Regulation (EC) No 2172/2005 |
— |
: |
În limba franceză |
: |
Règlement (CE) no 2172/2005 |
— |
: |
În limba italiană |
: |
Regolamento (CE) n. 2172/2005 |
— |
: |
În limba letonă |
: |
Regula (EK) Nr. 2172/2005 |
— |
: |
În limba lituaniană |
: |
Reglamentas (EB) Nr. 2172/2005 |
— |
: |
În limba ungară |
: |
2172/2005/EK rendelet |
— |
: |
În limba malteză |
: |
Regolament (KE) Nru 2172/2005 |
— |
: |
În limba olandeză |
: |
Verordening (EG) nr. 2172/2005 |
— |
: |
În limba poloneză |
: |
Rozporządzenie (WE) nr 2172/2005 |
— |
: |
În limba portugheză |
: |
Regulamento (CE) no 2172/2005 |
— |
: |
În limba slovacă |
: |
Nariadenie (ES) č. 2172/2005 |
— |
: |
În limba slovenă |
: |
Uredba (ES) št. 2172/2005 |
— |
: |
În limba finlandeză |
: |
Asetus (EY) N:o 2172/2005 |
— |
: |
În limba suedeză |
: |
Förordning (EG) nr. 2172/2005 |
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
110 |
32005R2182
L 347/31 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2182/2005 AL COMISIEI
din 22 decembrie 2005
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1973/2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului în ceea ce privește schemele de ajutor prevăzute la titlurile IV și IVa din respectivul regulament și utilizarea terenurilor retrase din circuitul agricol pentru producția de materii prime
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (1), în special articolele 145 și 155,
întrucât:
(1) |
Articolul 99 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 prevede că valoarea ajutorului pentru semințe nu depășește plafonul stabilit de Comisie. În cazul în care valoarea totală a ajutoarelor depășește plafonul stabilit, ajutorul pentru fiecare agricultor se reduce în mod proporțional. |
(2) |
Capitolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1973/2004 al Comisiei (2) enumeră condițiile de acordare a ajutorului la producția de semințe. Articolul 49 din regulamentul în cauză prevede ca ajutorul menționat anterior să nu fie acordat decât cu condiția ca semințele să fi fost comercializate pentru a fi însămânțate de către destinatar până la data de 15 iunie din anul următor recoltei. |
(3) |
Necesitatea aplicării, în decursul aceluiași an, a unui eventual coeficient de reducere complică în mod considerabil punerea în aplicare a noului regim. Singura soluție care ar permite evitarea necesității aplicării unui astfel de coeficient ar fi acordarea părții esențiale din plăți din momentul în care toate semințele au fost comercializate, și anume din momentul în care se cunoaște cantitatea totală de semințe. Această soluție prezintă inconvenientul de a amâna data acordării plăților exploatanților agricoli și de a le crea probleme financiare la împlinirea termenului. Pentru soluționarea inconvenientului în cauză, trebuie aplicat un sistem de avansuri pentru ajutorul pentru semințe. |
(4) |
Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 864/2004 (3), definește normele aplicabile schemei de sprijin cuplat pentru bumbac, ulei de măsline și tutun brut. |
(5) |
Titlul IV capitolul 10a din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 prevede, în special, posibilitatea acordării unui ajutor direct la producția de bumbac. În consecință, este necesar să se stabilească normele privind acordarea ajutorului în cauză. |
(6) |
Articolul 110b alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 prevede că dreptul la ajutorul pe hectar pentru bumbac este condiționat de obligația agricultorului de a utiliza soiuri autorizate și de a cultiva bumbacul pe terenuri autorizate de către statele membre. În consecință, ar trebui stabilite criteriile de autorizare în ceea ce privește atât soiurile, cât și terenurile agricole adaptate la producția de bumbac. |
(7) |
Pentru a primi ajutorul pe hectar pentru cultivarea bumbacului, agricultorii trebuie să însămânțeze terenuri autorizate. Trebuie prevăzut un criteriu care să stabilească însămânțarea. Stabilirea de către statele membre a densității minime de plantare a terenurilor în cauză în funcție de condițiile pedoclimatice și de specificul regional trebuie să constituie un criteriu obiectiv pentru a stabili dacă însămânțarea a fost realizată în mod corect. |
(8) |
Depășirea suprafețelor de bază naționale stabilite pentru bumbac la articolul 110c alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 implică o reducere a valorii ajutorului care urmează să fie plătit pe hectar eligibil. Cu toate acestea, pentru Grecia, trebuie precizat modul în care se calculează valoarea redusă, ținând seama de subdivizarea suprafeței naționale în subsuprafețe cărora li se aplică valori diferite. |
(9) |
Statele membre trebuie să procedeze la autorizarea organizațiilor interprofesionale de producție a bumbacului pe baza unor criterii obiective privind dimensiunea și sarcinile organizațiilor interprofesionale, precum și organizarea internă a acestora. Dimensiunea unei organizații interprofesionale trebuie stabilită ținând seama de nevoia întreprinderii membre de egrenat de a putea primi cantități suficiente de bumbac neegrenat. Organizația interprofesională care are ca principal obiectiv ameliorarea calității bumbacului ce trebuie livrat trebuie să desfășoare acțiuni incluse în acest cadru în beneficiul membrilor săi. |
(10) |
Din motive de simplificare a gestionării schemei de sprijin, un producător nu poate aparține decât unei singure organizații interprofesionale. Din același motiv, în cazul în care un producător care este membru al unei organizații interprofesionale se angajează să livreze bumbacul pe care îl produce, producătorul în cauză nu poate livra respectivul bumbac decât unei întreprinderi de egrenat membre a aceleiași organizații. |
(11) |
În conformitate cu articolul 110e din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, organizațiile interprofesionale pot decide să diferențieze ajutorul la care au dreptul producătorii membri. Baremul de diferențiere trebuie să respecte criteriile cu privire, în special, la calitatea bumbacului care trebuie livrat, prin excluderea criteriilor cu privire la creșterea producției. În acest scop, organizațiile interprofesionale trebuie să stabilească categoriile de parcele, în special în funcție de criteriile cu privire la calitatea bumbacului produs pe parcelele în cauză. |
(12) |
Pentru a permite stabilirea valorii ajutorului care se acordă producătorilor membri ai organizațiilor interprofesionale producătoare de bumbac, baremul trebuie să prevadă metoda de repartizare a valorii globale a ajutorului diferențiată între diferitele categorii de parcele, procedurile de evaluare și de clasificare a fiecărei parcele în una dintre categoriile menționate anterior, calculul valorii ajutorului pe hectar eligibil în funcție de bugetul disponibil pentru fiecare categorie, precum și numărul total de hectare incluse în fiecare categorie. |
(13) |
Pentru a clasifica parcelele în una dintre categoriile stabilite în conformitate cu baremul, bumbacul livrat poate fi analizat în prezența tuturor părților implicate. |
(14) |
Având în vedere faptul că nu este obligat să livreze bumbacul pe care îl produce, producătorul membru trebuie să beneficieze cel puțin de dreptul la partea nediferențiată a ajutorului, în absența livrării. Baremul de diferențiere trebuie să prevadă situația menționată anterior și să stabilească valoarea minimă a ajutorului pe hectar eligibil, în absența livrării. |
(15) |
În vederea aplicării baremului și în scopul simplificării, toate parcelele care aparțin aceluiași producător trebuie considerate că aparțin aceleiași categorii de parcele și produc un bumbac de aceeași calitate. |
(16) |
Organismul plătitor, în urma primirii notificării de la organizația interprofesională cu privire la ajutorul care se acordă producătorilor membri, trebuie să procedeze la verificările necesare, precum și la plata ajutorului. |
(17) |
Baremul trebuie aprobat de către statul membru. Pentru a informa în timp util producătorii membrii, trebuie prevăzută o dată limită înainte de care statul membru trebuie să decidă dacă să aprobe sau nu baremul organizației interprofesionale, precum și eventualele modificări care i se aduc ulterior. Având în vedere faptul că nu este obligată să adopte un barem de diferențiere, organizația interprofesională trebuie să poată decide întreruperea aplicării baremului și să informeze statul membru în cauză cu privire la aceasta. |
(18) |
Schema de sprijin pentru bumbac prevede ca statele membre să comunice producătorilor anumite informații cu privire la cultivarea bumbacului, precum soiurile autorizate, criteriile obiective de autorizare a terenurilor și densitatea minimă a plantelor. Pentru informarea în timp util a agricultorilor, statul membru trebuie să le comunice informațiile în cauză înainte de o anumită dată. |
(19) |
Având în vedere faptul că responsabilă cu monitorizarea punerii corecte în aplicare a dispozițiilor privind aplicarea ajutorului specific pentru bumbac este Comisia, statele membre trebuie să îi comunice în timp util aceleași informații, precum și informații cu privire la organizațiile interprofesionale. |
(20) |
Punerea în aplicare a schemei de sprijin pentru bumbac prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 face ca Regulamentul (CE) nr. 1591/2001 al Comisiei din 2 august 2001 de stabilire a normelor de punere în aplicare a regimului de ajutoare pentru bumbac (4) să devină lipsit de obiect. În consecință, regulamentul în cauză trebuie abrogat. |
(21) |
Titlul IV capitolul 10b din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 prevede posibilitatea acordării unui ajutor direct pentru plantațiile de măslini. Prin urmare, este necesar să se stabilească normele cu privire la acordarea ajutorului în cauză. |
(22) |
Articolul 110i din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 prevede ca statele membre să identifice cel mult cinci categorii de plantații de măslini și să stabilească un ajutor pe măslin GIS-ha pentru fiecare categorie. În acest scop, Comisia trebuie să stabilească un cadru comun de criterii ecologice și sociale, legate de caracteristicile peisajelor cu măslini și de tradițiile sociale. |
(23) |
În scopul ameliorării controlului, informațiile cu privire la apartenența fiecărui agricultor la categoriile de plantații de măslini trebuie înregistrate în sistemul informațional geografic de măslini. Trebuie prevăzută posibilitatea adaptării categoriilor o dată pe an, pentru cazul în care condițiile ecologice și sociale suferă schimbări. |
(24) |
Ajutorul pentru plantațiile de măslini se acordă pe măslin GIS-ha. În consecință, trebuie să se calculeze, pentru fiecare agricultor, suprafața eligibilă pentru ajutor, după o metodă comună în care unitatea de suprafață se exprimă în măslin GIS-ha. Pentru a facilita procedurile administrative, trebuie să se prevadă măsuri de derogare atât pentru parcelele cu o dimensiune minimă care urmează să fie stabilită de către statul membru, cât și pentru parcelele cu măslini situate într-o entitate administrativă în care statul membru a stabilit un sistem paralel cu GIS-ul de măslini. |
(25) |
Pentru plata ajutorului pe GIS-ha de măslini și pentru a informa în timp util agricultorii, statul membru trebuie să stabilească, la începutul fiecărui an, o valoare orientativă a ajutorului pe GIS-ha de măslini pentru fiecare categorie de plantații de măslini. Valoarea orientativă în cauză trebuie calculată pe baza datelor disponibile în ceea ce privește numărul de agricultori și de suprafețe care beneficiază de ajutor pentru plantațiile de măslini; pe baza unor date mai exacte, statul membru stabilește valoarea definitivă a ajutorului. |
(26) |
Potrivit uneia dintre condițiile de eligibilitate stabilite pentru ajutorul pentru plantațiile de măslini, numărul de măslini al plantației nu poate fi cu mai mult de 10 % diferit față de numărul înregistrat la 1 ianuarie 2005. Pentru a controla respectarea acestei dispoziții, statele membre trebuie să definească, înainte de data menționată anterior, informațiile necesare identificării parcelei în cauză. Pentru Franța și Portugalia, trebuie prevăzută o amânare a definirii informațiilor cu privire la parcelele în cauză la o dată ulterioară, pentru a ține seama de suprafețele plantate cu măslini în cadrul programelor aprobate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1638/98 al Consiliului din 20 iulie 1998 de modificare a Regulamentului nr. 136/66/CEE privind stabilirea unei organizații comune a piețelor în sectorul uleiurilor și grăsimilor (5). |
(27) |
Pentru a permite Comisiei să verifice aplicarea dispozițiilor cu privire la plata ajutorului pentru plantațiile de măslini, statele membre trebuie să comunice în mod regulat informații privind suprafețele cu măslini care beneficiază de ajutor și ajutorul care trebuie acordat pentru fiecare categorie de plantații de măslini. |
(28) |
Titlul IV capitolul 10c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 prevede posibilitatea acordării unui ajutor direct la producția de tutun. În consecință, trebuie să se stabilească norme cu privire la acordarea ajutorului în cauză. |
(29) |
Din motive de claritate, trebuie formulat un anumit număr de definiții. |
(30) |
Diferitele soiuri de tutun trebuie clasificate în grupe, în funcție de metoda de uscare aplicată și de costurile de producție, ținând seama de denumirile utilizate în comerțul internațional. |
(31) |
Prim-procesatorii autorizați să semneze contracte de cultivare trebuie să fie autorizați, în calitate de părți contractante. Autorizarea în cauză trebuie retrasă în cazul nerespectării normelor și trebuie precizate condițiile speciale care reglementează procesarea tutunului într-un stat membru. |
(32) |
În conformitate cu articolul 110k din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, pentru fiecare grupă de soiuri de tutun trebuie stabilite zonele de producție recunoscute în vederea acordării ajutorului pe baza zonelor tradiționale de producție. Cu toate acestea, statele membre trebuie autorizate să restrângă zonele de producție, în special în scopul ameliorării calității producției. |
(33) |
Pentru a permite organizarea de controale și gestionarea eficientă a plății ajutorului, producția de tutun trebuie efectuată în cadrul unor contracte de cultivare încheiate între agricultori și prim-procesatori. Trebuie stabilite principalele elemente care trebuie incluse în contractele de cultivare. Datele limită de încheiere și înregistrare a contractelor de cultivare trebuie stabilite suficient de devreme pentru a asigura, încă de la începutul anului de recoltă, o piață de desfacere stabilă pentru agricultori pentru viitoarea recoltă și o aprovizionare regulată a prim-procesatorilor. |
(34) |
Din motive de eficiență a controlului, după încheierea unui contract cu un grup de producători, trebuie comunicate informațiile esențiale cu privire la fiecare producător. Pentru a se evita denaturarea concurenței și problemele de control, trebuie precizat că grupul de producători nu poate să desfășoare activitatea de primă procesare. Pentru a respecta structura pieței, trebuie precizat că un exploatant agricol nu poate aparține decât unui singur grup. |
(35) |
Tutunul brut eligibil pentru primă trebuie să fie de calitate bună, originală și comercială și fără anumite caracteristici care împiedică o comercializare normală. |
(36) |
Ținând seama de natura specială a respectivei scheme de sprijin, trebuie prevăzute dispoziții care să permită soluționarea eventualelor litigii prin recursuri la comisii mixte. |
(37) |
Pentru a facilita gestionarea pachetului financiar destinat tutunului brut, statele membre trebuie să stabilească valoarea orientativă a ajutorului pentru fiecare soi sau grup de soiuri la începutul anului de recoltă și valoarea definitivă a ajutorului după ce toate livrările au fost efectuate. Valoarea definitivă a ajutorului nu trebuie să depășească nivelul primei din 2005. |
(38) |
Pentru a încuraja ameliorarea calității și pentru a spori valoarea producției comunitare, statele membre trebuie autorizate să diferențieze valoarea ajutorului stabilit pentru fiecare soi sau grup de soiuri, în funcție de calitatea tutunului livrat. |
(39) |
Plata ajutorului pentru cantitatea de foi de tutun livrată de agricultori prim-procesatorului trebuie să fie condiționată de respectarea cerințelor minime de calitate convenite. Ajutorul trebuie adaptat în cazul în care nivelul de umiditate al tutunului livrat este diferit de nivelul de umiditate stabilit pentru fiecare grup de soiuri, pe baza unor cerințe de calitate rezonabile. Pentru a simplifica controlul în momentul livrării, este necesar să se stabilească niveluri și frecvențe de prelevare de probe, precum și modul de calcul al greutății adaptate în vederea determinării nivelului de umiditate. |
(40) |
Perioada de livrare a tutunului prim-procesatorilor trebuie limitată pentru a evita raportarea frauduloasă de la o recoltă la alta. În mai multe state membre se realizează controale la locul livrării și nu la cel al primei procesări. Trebuie să se stabilească locurile în care tutunul trebuie livrat și trebuie să se precizeze controalele ce trebuie efectuate. Statele membre trebuie să aprobe centrele de achiziție în cauză. |
(41) |
Trebuie stabilite condițiile de plată a ajutorului pentru a preveni frauda. Cu toate acestea, statele membre sunt cele care trebuie să stabilească normele de gestionare și control. |
(42) |
Ajutorul nu poate fi plătit decât după efectuarea unui control asupra livrărilor, pentru a verifica dacă operațiunile au fost realizate în mod corect. Cu toate acestea, ar trebui prevăzută o plată a avansurilor destinate producătorilor de până la 50 % din valoarea orientativă a ajutorului care trebuie acordat, cu condiția ca o garanție suficientă să fi fost constituită. |
(43) |
Din motive administrative, ajutorul nu poate fi acordat, în fiecare stat membru, decât pentru produsele de pe teritoriul statului membru în cauză. Trebuie prevăzute dispoziții care să permită să se țină seama de cazul în care tutunul este transformat în alt stat membru decât cel în care a fost produs. În acest caz, cantitatea de tutun brut în cauză trebuie preluată în statul membru în care a fost produsă, în beneficiul producătorilor din respectivul stat membru. |
(44) |
În urma reformei din domeniul tutunului, programul de răscumpărare a cotelor de tutun va înceta să se aplice. Cu toate acestea, producătorii care au participat la programul în cauză în 2002 și 2003 vor continua să beneficieze de plata prețului de răscumpărare până în 2007, respectiv 2008. În prezent, prețul de răscumpărare corespunde unui procentaj din prima pentru tutun pentru un anumit an de recoltă. Sistemul actual de primă pentru tutun nu va mai exista de la 1 ianuarie 2006; din acest motiv, trebuie să se stabilească, cu titlu provizoriu, o nouă bază de calcul al viitorului preț de răscumpărare a cotelor. Nivelul primei pentru tutun brut nu a evoluat în decursul anilor de recoltă 2002-2005. Prin urmare, din motive de continuitate, este necesar să se aplice nivelul primei din 2005 ca bază pentru calculul prețului de răscumpărare. |
(45) |
Pentru eliminarea pragului de garanții și a sistemului de prime stabilite prin Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului (6), Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei din 22 decembrie 1998 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului privind sistemul de prime, cotele de producție și ajutorul specific acordat grupurilor de producători în sectorul tutunului brut (7) trebuie abrogat. De asemenea, trebuie abrogate dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 85/93 al Comisiei din 19 ianuarie 1993 privind agențiile de control în sectorul tutunului (8), având în vedere faptul că au devenit caduce. |
(46) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1973/2004 trebuie modificat în consecință. |
(47) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a plăților directe, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 1973/2004 se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 1 alineatul (1), se adaugă următoarele litere (q), (r) și (s):
|
2. |
Articolul 3 alineatul (1) litera (a) se înlocuiește cu următoarea literă:
|
3. |
Articolul 21 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Fără a aduce atingere articolului 28 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, ajutorul pentru fecule de cartofi se plătește fiecărui agricultor de către statul membru pe teritoriul căruia este situată exploatația care livrează cartofii destinați fabricării feculei, din momentul în care respectivul agricultor a livrat întreprinderii producătoare de fecule toate cantitățile sale pentru anul de comercializare respectiv în termen de patru luni de la data la care s-a furnizat proba menționată la articolul 20 din prezentul regulament și s-au îndeplinit condițiile menționate la articolul 19 din prezentul regulament.” |
4. |
Se inserează următorul articol 49a: „Articolul 49a Avansuri Statele membre pot să acorde avansuri pentru agricultorii care multiplică semințe de la data de 1 decembrie a anului de comercializare. Avansurile în cauză sunt proporționale cu cantitatea de semințe deja comercializată pentru a fi plantată în sensul articolului 49, cu condiția ca toate condițiile prevăzute la capitolul 10 să fie respectate.” |
5. |
Se inserează următorul capitol 17a: „CAPITOLUL 17a PLĂȚI SPECIFICE PENTRU CULTIVAREA BUMBACULUI Articolul 171a Autorizarea terenurilor agricole pentru producția de bumbac Statele membre stabilesc criteriile obiective pe baza cărora terenurile sunt autorizate în vederea acordării ajutorului specific pentru bumbac, prevăzut la articolul 110a din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. Criteriile menționate anterior se bazează pe cel puțin unul dintre următoarele elemente:
Articolul 171aa Autorizarea soiurilor pentru însămânțare Statele membre procedează la autorizarea soiurilor înregistrate în catalogul comunitar, care sunt adaptate la nevoile pieței. Articolul 171ab Condiții de eligibilitate Însămânțarea suprafețelor prevăzute la articolul 110b alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se realizează prin obținerea unei densități minime a plantelor care urmează să fie stabilită de către statul membru în funcție de condițiile pedoclimatice și, după caz, de caracteristicile regionale. Articolul 171ac Practici agronomice Statele membre sunt autorizate să stabilească norme speciale în ceea ce privește practicile agronomice necesare pentru întreținerea culturilor în condiții normale de creștere, cu excepția operațiunilor de recoltare. Articolul 171ad Calculul valorii ajutorului pe hectar eligibil (1) Fără a aduce atingere articolului 171ag din prezentul regulament, în cazul Spaniei și Portugaliei, în cazul în care suprafața de bumbac eligibilă pentru ajutor depășește suprafața de bază națională stabilită la articolul 110c alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, valoarea ajutorului prevăzut la alineatul (2) din respectivul articol se înmulțește cu un coeficient de reducere, obținut prin împărțirea suprafeței de bază la suprafața eligibilă. (2) Fără a aduce atingere articolului 171ag din prezentul regulament, în ceea ce privește Grecia, în cazul în care suprafața de bumbac eligibilă pentru ajutor este mai mare de 300 000 de hectare, valoarea ajutorului acordat pe hectar se obține prin adunarea a 594 EUR înmulțiți cu 300 000 de hectare și cu o sumă suplimentară înmulțită cu suprafața care depășește 300 000 de hectare și prin împărțirea respectivei sume la suprafața totală eligibilă. Suma suplimentară menționată la primul alineat este egală cu:
Articolul 171ae Autorizarea organizațiilor interprofesionale În fiecare an, înainte de 31 decembrie, statele membre autorizează pentru însămânțarea din anul următor toate organizațiile interprofesionale producătoare de bumbac care depun cereri în acest sens și care:
Cu toate acestea, pentru anul 2006, statele membre autorizează organizațiile interprofesionale producătoare de bumbac înainte de 28 februarie 2006. Articolul 171af Obligațiile producătorilor (1) Un producător nu poate fi membru al mai multor organizații interprofesionale. (2) Producătorul membru al unei organizații interprofesionale trebuie să livreze bumbacul produs unei întreprinderi de egrenat care aparține de aceeași organizație interprofesională. (3) Participarea producătorilor la o organizație interprofesională autorizată trebuie să fie rezultatul unei aderări voluntare. Articolul 171ag Diferențierea ajutorului (1) Prin includerea majorării prevăzute la articolul 110f alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, baremul prevăzut la articolul 110e din regulamentul în cauză (denumit în continuare «baremul») stabilește:
Pentru punerea în aplicare a literei (a), valoarea de bază este cel puțin egală cu partea nediferențiată a ajutorului pe hectar eligibil prevăzută la articolul 110c alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, adaptată, după caz, în conformitate cu alineatul (3) din același articol. Calculul menționat la litera (a) prevede, de asemenea, posibilitatea ca bumbacul să nu fie livrat întreprinderii de egrenat. În acest caz, ajutorul minim pe hectar eligibil care trebuie primit de producătorul membru în cauză este cel puțin egal cu partea nediferențiată a ajutorului pe hectar eligibil prevăzută la articolul 110c alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, adaptată, după caz, în conformitate cu alineatul (3) din același articol. (2) Parcelele se clasifică în mai multe categorii stabilite de către organizațiile interprofesionale, ținând seama de cel puțin unul dintre următoarele criterii de calitate:
Baremul stabilește procedurile care permit evaluarea fiecărei parcele în raport cu criteriile menționate anterior și clasificarea sa în categoriile stabilite. Baremul nu poate, în nici un caz, să includă criterii asociate creșterii producției și introducerii pe piață a bumbacului. În vederea aplicării baremului, se poate considera că toate parcelele care aparțin unui singur producător fac parte din aceeași categorie medie de parcele și produc un bumbac de aceeași calitate. (3) În cazul în care este necesar, pentru clasificarea în cadrul baremului pe categorie de parcele, bumbacul neegrenat se analizează pe baza unor eșantioane reprezentative în momentul livrării către întreprinderea de egrenat, în prezența tuturor părților implicate. (4) Organizația interprofesională comunică organismului plătitor valoarea care trebuie plătită producătorilor, obținută în urma aplicării baremului. Organismul plătitor procedează la plată după verificarea conformității și eligibilității ajutoarelor în cauză. Articolul 171ah Aprobarea și modificarea baremului (1) Baremul se comunică pentru prima dată statului membru în cauză spre aprobare înainte de 28 februarie 2006 pentru însămânțarea din anul 2006. Statul membru decide să aprobe sau nu baremul în termen de o lună de la data comunicării. (2) Organizațiile interprofesionale autorizate comunică statului membru în cauză, înainte de 31 ianuarie, modificările aduse baremului pentru însămânțarea din anul în curs. Modificările aduse baremului se consideră a fi aprobate, cu excepția cazului în care statul membru în cauză primește obiecții în termen de o lună de la data prevăzută la primul paragraf. În cazul în care modificările aduse baremului nu se aprobă, ajutorul care trebuie acordat se calculează pe baza baremului aprobat fără a se ține seama de modificările care nu au fost aprobate. (3) În cazul în care decide să întrerupă aplicarea baremului, organizația interprofesională informează statul membru în acest sens. Întreruperea intră în vigoare pentru însămânțarea din anul următor. Articolul 171ai Comunicări către producători și Comisie (1) Statele membre comunică agricultorilor producători de bumbac și Comisiei, înainte de data de 31 ianuarie a anului în cauză:
(2) În cazul retragerii unei autorizații pentru un soi, statele membre informează în acest sens agricultorii până la 31 ianuarie pentru însămânțarea din anul următor. (3) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre următoarele informații:
|
6. |
Se inserează următorul capitol 17b: „CAPITOLUL 17b AJUTOR PENTRU PLANTAȚII DE MĂSLINI Articolul 171b Categorii de plantații de măslini (1) Statele membre stabilesc plantațiile de măslini eligibile pentru ajutorul prevăzut la articolul 110g din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și procedează la clasificarea plantațiilor în cel mult cinci categorii, pe baza criteriilor selectate dintre următoarele:
(2) Statele membre stabilesc, pentru fiecare agricultor în cauză, apartenența la categoriile prevăzute la alineatul (1) a fiecărei parcele cu măslini eligibile pentru ajutor. Această informație se înregistrează în sistemul informațional geografic de măslini («GIS de măslini»). (3) Statele membre pot adapta o dată pe an categoriile de plantații de măslini definite în temeiul alineatului (1). În cazul în care adaptarea categoriilor are drept consecință o reclasificare a plantațiilor de măslini, noua clasificare se aplică din anul următor anului adaptării. Articolul 171ba Calcularea suprafețelor (1) Statele membre calculează, pentru fiecare producător, suprafața eligibilă pentru ajutor, aplicând metoda comună stabilită de anexa XXIV. Suprafețele se exprimă în măslin GIS-ha, cu două zecimale. (2) Prin derogare de la alineatul (1), metoda comună stabilită de anexa XXIV nu se aplică în cazul în care:
Articolul 171bb Valoarea ajutorului (1) Statele membre stabilesc, înainte de 31 ianuarie a fiecărui an, valoarea orientativă a ajutorului pe măslin GIS-ha pentru fiecare categorie de plantații de măslini. (2) Statele membre stabilesc, înainte de 31 octombrie a anului în cauză, valoarea ajutorului pe măslin GIS-ha pentru fiecare categorie de plantații de măslini. Suma în cauză se obține prin înmulțirea sumei orientative prevăzute la alineatul (1) cu un coeficient care corespunde valorii maxime a ajutorului stabilit la articolul 110i alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, ținând seama, după caz, de reducerea prevăzută la alineatul (4) din articolul în cauză, împărțit la totalul sumelor care rezultă în urma înmulțirii valorii orientative a ajutorului prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol, stabilite pentru fiecare categorie, pe suprafață corespunzătoare. (3) Statele membre pot aplica alineatele (1) și (2) la nivel regional. Articolul 171bc Stabilirea datelor de bază (1) Pe baza datelor din GIS de măslini și a declarațiilor agricultorilor, statele membre definesc, la 1 ianuarie 2005, pentru fiecare parcelă cu măslini, în scopul punerii în aplicare a articolului 110h litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, numărul și localizarea măslinilor eligibili, numărul și localizarea măslinilor neeligibili, suprafața cu măslini și suprafața eligibilă a parcelei cu măslini, precum și categoria sa, în conformitate cu articolul 171b. (2) În cazul suprafețelor plantate cu măslini în cadrul programelor de plantare nouă din Franța și Portugalia, aprobate de Comisie în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1638/98 al Consiliului (9) și înregistrate în GIS de măslini înainte de 1 ianuarie 2007, statele membre stabilesc informațiile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, la 1 ianuarie 2006 pentru parcelele plantate în 2005 și la 1 ianuarie 2007 pentru parcelele plantate în 2006. Respectivele informații sunt comunicate agricultorilor cel târziu în cererea unică pentru 2007. Articolul 171bd Comunicări Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre, în fiecare an:
|
7. |
Se inserează următorul capitol 17c: „CAPITOLUL 17c AJUTOR PENTRU TUTUN Articolul 171c Definiții În sensul prezentului capitol, prin următoarele se înțelege:
Articolul 171ca Grupe de soiuri de tutun brut Soiurile de tutun brut se clasifică în următoarele grupe:
Soiurile fiecărei grupe sunt prevăzute de anexa XXV. Articolul 171cb Prim-procesatori (1) Statele membre autorizează prim-procesatorii stabiliți pe teritoriul statului membru în cauză și stabilesc condițiile de acordare a autorizației. Un prim-procesator recunoscut este autorizat să semneze contracte de cultivare cu condiția să vândă producătorilor de tutun, direct sau indirect, fără procesări ulterioare, cel puțin 60 % din tutunul de origine comunitară pe care îl comercializează. (2) Statul membru retrage autorizația pe care a acordat-o prim-procesatorului în cazul în care acesta nu respectă, în mod deliberat sau din neglijență, dispozițiile comunitare sau naționale aplicabile tutunului brut. Articolul 171cc Zone de producție Pentru fiecare grupă de soiuri, zonele de producție menționate la articolul 110k litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 sunt prevăzute de anexa XXVI la prezentul regulament. Statele membre stabilesc zone de producție mai restrânse, ținând seama în special de criterii calitative. O zonă de producție restrânsă nu poate avea o suprafață mai mare decât cea a unei municipalități sau, în cazul Franței, a unui canton. Articolul 171cd Contracte de cultivare (1) Contractele de cultivare menționate la articolul 110k litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se încheie, pe de o parte, între un prim-procesator, și, pe de altă parte, un exploatant agricol sau un grup care îl reprezintă, cu condiția ca grupul în cauză să fie recunoscut de către statul membru în cauză. (2) Orice contract de cultivare se încheie pentru un soi sau un grup de soiuri. Prim-procesatorul este obligat să preia livrarea cantității de foi de tutun prevăzute în contract, iar exploatantul agricol sau grupul este obligat să livreze cantitatea în cauză prim-procesatorului, în limita producției sale efective. (3) Pentru fiecare recoltă, contractul de cultivare include cel puțin următoarele elemente:
(4) În cazul în care efectuează plantarea după 20 iunie, exploatantul agricol are obligația de a informa în acest sens prim-procesatorul și autoritatea competentă din statul membru înainte de data în cauză, printr-o scrisoare recomandată, indicând motivele întârzierii, precum și informațiile cu privire la orice schimbare a parcelei. (5) Părțile contractante pot crește cantitățile prevăzute inițial în contractul de cultivare anexând o rectificare scrisă la acesta. Rectificarea se depune spre înregistrare la autoritatea competentă până în a patruzecea zi de la data limită stabilită pentru încheierea contractelor prevăzută la articolul 171ce alineatul (1). Articolul 171ce Încheierea și înregistrarea contractelor (1) Contractele de cultivare se încheie, cu excepția cazurilor de forță majoră, până la data de 30 aprilie a anului de recoltă. Statele membre pot stabili o dată anterioară. (2) Cu excepția cazurilor de forță majoră, contractele de cultivare încheiate trebuie depuse spre înregistrare la organismul competent în termen de cincisprezece zile de la data limită stabilită pentru încheiere la alineatul (1). Organismul competent este cel din statul membru în care a fost prevăzută efectuarea procesării. În cazul în care procesarea are loc într-un alt stat membru decât cel în care se cultivă tutunul, organismul competent al statului membru de procesare trimite de îndată o copie a contractului înregistrat organismului competent din statul membru de producție. În cazul în care nu procedează la verificarea schemei de sprijin, organismul în cauză trimite o copie a contractelor înregistrate autorității de control competente. (3) În cazul în care data limită pentru semnarea contractului prevăzută la alineatul (1) sau pentru prezentarea contractului de cultivare prevăzut la alineatul (2) depășește maximum cincisprezece zile, ajutorul care trebuie acordat se reduce cu 20 %. Articolul 171cf Contracte cu grupuri de producători (1) În cazul în care un contract de cultivare se încheie între un prim-procesator și un grup de producători, contractul în cauză este însoțit de o listă nominală a exploatanților agricoli în cauză și include cantitățile maxime care trebuie livrate de fiecare dintre ei, situația parcelelor fiecăruia și suprafața parcelelor în cauză, în conformitate cu articolul 171cd alineatul (3) literele (c), (d) și (e). Lista menționată anterior se depune spre înregistrare la organismul competent până la data de 15 mai a anului de recoltă. (2) Grupul de producători prevăzut la alineatul (1) nu poate efectua prima procesare a tutunului. (3) Un producător de tutun nu poate aparține mai multor grupuri de producători. Articolul 171cg Cerințe minime de calitate Tutunul livrat prim-procesatorului este de calitate bună, originală și comercială și fără caracteristicile enumerate de anexa XXVII. Cerințe de calitate mai stricte pot fi stabilite de statele membre sau convenite de părți. Articolul 171ch Litigii Statele membre pot prevedea ca litigiile cu privire la calitatea tutunului livrat prim-procesatorului să fie înaintate unui organism de arbitraj. Statele membre stabilesc normele care reglementează compoziția și deliberările organismelor în cauză care trebuie să includă, în număr egal, unul sau mai mulți reprezentanți ai producătorilor și ai procesatorilor. Articolul 171ci Nivelul ajutorului În temeiul aplicării articolului 110k litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, statele membre stabilesc valoarea orientativă a ajutorului pe kilogram, pentru fiecare soi sau grup de soiuri de tutun, înainte de data de 15 martie a anului de recoltă. Statele membre pot diferenția nivelul ajutorului în funcție de calitatea tutunului livrat. Pentru fiecare soi sau grup de soiuri, nivelul ajutorului nu poate depăși valoarea primei stabilite pentru diferitele grupuri de soiuri din recolta din anul 2005 în Regulamentul (CE) nr. 546/2002 al Consiliului (10). Statele membre stabilesc valoarea definitivă a ajutorului pe kilogram, pentru fiecare soi sau grup de soiuri de tutun, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care tot tutunul din recolta în cauză a fost livrat. În cazul în care valoarea totală a ajutorului solicitat într-un stat membru depășește plafonul național stabilit la articolul 110l din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, astfel cum a fost modificat în conformitate cu articolul 110m din regulamentul în cauză, statul membru procedează la o reducere lineară a sumelor plătite fiecărui exploatant agricol. Articolul 171cj Calcularea plății (1) Ajutorul care trebuie plătit exploatanților agricoli se calculează pe baza greutății foilor de tutun, a soiului sau grupului de soiuri în cauză, corespunzătoare cerințelor minime de calitate și preluate de prim-procesator. (2) În cazul în care nivelul de umiditate este mai mare sau mai mic decât nivelul stabilit de anexa XXVIII pentru soiul în cauză, greutatea se adaptează pentru fiecare punct de diferență, în limitele de toleranță stabilite de anexa în cauză. (3) Metodele care trebuie utilizate pentru determinarea nivelului de umiditate, precum și nivelurile și frecvența prelevării de probe, și modalitatea de calcul al greutății adaptate sunt prevăzute de anexa XXIX. Articolul 171ck Livrare (1) Cu excepția cazurilor de forță majoră, exploatantul agricol trebuie să livreze întreaga producție prim-procesatorului până la data de 30 aprilie a anului următor anului de recoltă, pentru a nu pierde dreptul la ajutor. Statele membre pot stabili o dată anterioară. (2) Livrarea se efectuează fie direct, la locul unde tutunul va fi procesat, fie, în cazul în care statul membru autorizează acest lucru, într-un centru de achiziție autorizat. Organismul de control competent autorizează centrele de achiziție care dispun și de instalații și instrumente de cântărire, precum și de sedii corespunzătoare. (3) În cazul în care tutunul neprocesat nu a fost livrat la locurile prevăzute la alineatul (2) sau, în cazul în care, în cadrul transferului unor cantități diferite de tutun de la centrul de achiziție la prim-procesator, transportatorul nu deține o autorizație de transport, prim-procesatorul care a preluat tutunul în mod ilegal plătește statului membru o sumă de bani egală cu ajutorul corespunzător cantității de tutun în cauză. Suma menționată anterior intră în contul Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA). Articolul 171cl Plăți Ajutorul se plătește exploatantului agricol de către organismul competent din statul membru, pe baza unui certificat de control emis de organismul de control competent, care atestă faptul că livrarea tutunului s-a realizat cu succes. Articolul 171cm Avansuri (1) Prin derogare de la dispozițiile articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 796/2004, statele membre pot aplica în favoarea exploatanților agricoli un sistem de avansuri în ceea ce privește ajutorul pentru tutun. (2) Cererile de avans trebuie depuse de către exploatanții agricoli după data de 16 septembrie a anului de recoltă. Orice cerere de avans trebuie însoțită de următoarele documente, cu excepția cazului în care statul membru emite o dispoziție de derogare în cazurile în care documentele în cauză se află deja în posesia sa:
(3) Plata avansului, a cărui valoare maximă este egală cu 50 % din ajutorul care urmează să fie acordat, în funcție de nivelul orientativ al ajutorului stabilit în conformitate cu articolul 171ci, este condiționată de constituirea unei garanții egale cu valoarea avansului în cauză, majorată cu 15 %. Garanția se eliberează în momentul în care întregul ajutor a fost plătit în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85. (4) Avansul se plătește începând cu data de 16 octombrie a anului de recoltă și în cel mult treizeci de zile de la depunerea cererii prevăzute la alineatul (2) și a dovezii de constituire a garanției prevăzute la alineatul (3). Avansul plătit se deduce din ajutorul pentru tutun care trebuie acordat, în conformitate cu dispozițiile articolului 171cl. (5) Statele membre stabilesc condițiile suplimentare care reglementează acordarea avansurilor, în special data limită pentru depunerea cererilor. Nici o cerere de avans nu poate fi depusă de către un exploatant agricol care a început deja livrările. Articolul 171cn Procesări transfrontaliere (1) Ajutoarele sunt plătite sau plătite în avans de către statul membru în care tutunul a fost produs. (2) În cazul în care tutunul este procesat într-un alt stat membru decât cel de producție, statul membru de procesare comunică, după efectuarea controalelor necesare, toate elementele care permit statului membru producător să procedeze la plata ajutoarelor sau la eliberarea garanțiilor. Articolul 171co Comunicări ale Comisiei (1) Fiecare stat membru în cauză notifică Comisiei, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an de recoltă:
Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, lista organismelor responsabile cu înregistrarea controalelor de cultivare și a prim-procesatorilor. (2) Fiecare stat membru în cauză notifică de îndată Comisiei măsurile naționale luate în temeiul prezentului capitol. Articolul 171cp Măsuri tranzitorii Fără a aduce atingere modificărilor care ar putea fi aduse ulterior, producătorii ale căror cote de producție au fost răscumpărate în timpul recoltelor din 2002 și 2003 în temeiul articolului 14 din Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 au dreptul, începând cu 1 ianuarie 2006, în decursul celor cinci recolte consecutive care urmează după cea pentru care au fost răscumpărate cotele în cauză, să primească în fiecare an o sumă egală cu un procentaj din prima acordată în timpul recoltei din 2005, astfel cum este prevăzut în tabelele din anexa XXX. Sumele în cauză se plătesc înainte de data de 31 mai a fiecărui an. |
8. |
Articolul 172 se modifică după cum urmează:
|
9. |
Textul anexei la prezentul regulament se adaugă drept anexele XXIV-XXX. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2006, cu excepția articolului 1 alineatul (4), care se aplică de la 1 ianuarie 2005.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 270, 21.10.2003, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 118/2005 al Comisiei (JO L 24, 27.1.2005, p. 15).
(2) JO L 345, 20.11.2004, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1044/2005 (JO L 172, 5.7.2005, p. 76).
(3) JO L 161, 30.4.2004, p. 48, rectificat în JO L 206, 9.6.2004, p. 20.
(4) JO L 210, 3.8.2001, p. 10. Regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1486/2002 (JO L 223, 20.8.2002, p. 3).
(5) JO L 210, 28.7.1998, p. 32. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 865/2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 97, rectificat în JO L 206, 9.6.2004, p. 37).
(6) JO L 215, 30.7.1992, p. 70. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1679/2005 (JO L 271, 15.10.2005, p. 1).
(7) JO L 358, 31.12.1998, p. 17. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1809/2004 (JO L 318, 19.10.2004, p. 18).
(9) JO L 210, 28.7.1998, p. 32. Regulament abrogat prin Regulamentul (CE) nr. 865/2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 97, rectificat în JO L 206, 9.6.2004, p. 37).”
(10) JO L 84, 28.3.2002, p. 4.”
ANEXĂ
ANEXA XXIV
Metoda comună de calcul al suprafeței cu măslini în măslin GIS-ha
Metoda comună se bazează pe un algoritm (1) care stabilește suprafața cu măslini pornind de la poziția măslinilor eligibili, prin utilizarea unui tratament automat care se bazează pe GIS (sistem informațional geografic).
1. DEFINIȚII
În sensul prezentei anexe, prin următoarele se înțelege:
(a) |
«parcelă cu măslini»: o parte continuă de teren pe care există măslini eligibili în producție și care au toți un măslin eligibil vecin, situat la o distanță maximă stabilită; |
(b) |
«măslin eligibil»: un măslin plantat înainte de 1 mai 1998 sau, pentru Cipru și Malta, înainte de 31 decembrie 2001 sau un măslin de înlocuire sau orice măslin plantat în cadrul unui program aprobat de Comisie în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1638/98 și a cărui existență este înregistrată în GIS; |
(c) |
«măslin eligibil izolat»: un măslin eligibil în producție care nu îndeplinește condițiile necesare pentru a fi grupat într-o parcelă cu măslini; |
(d) |
«măslin eligibil în producție»: un măslin eligibil dintr-o specie clasificată drept domestică, viu, plantat permanent, indiferent de starea în care se află, după caz, cu mai multe trunchiuri distanțate unele față de altele la mai puțin de 2 metri la bază. |
2. ETAPELE ALGORITMULUI PENTRU AJUTORUL PENTRU PLANTAȚIILE DE MĂSLINI
Etapa nr. 1: analiza vecinătății
Parametrul de analiză a vecinătății (P1) definește o distanță maximă de proximitate între măslinii eligibili și indică dacă sunt izolați sau dacă fac parte din aceeași parcelă cu măslini. P1 este raza care pornește de la un măslin eligibil și definește un cerc în care trebuie să se afle alți măslini eligibili pentru a se considera că fac parte din același «perimetru de măslini».
P1 este de 20 de metri și corespunde unei valori agronomice maxime pentru majoritatea regiunilor. În anumite regiuni de cultivare extensivă, care urmează să fie definite de statele membre, în care distanțele medii de plantare sunt mai mari de 20 de metri, statul membru poate decide să stabilească P1 la o distanță de două ori mai mare decât distanța medie regională de plantare. În acest caz, statul membru păstrează documentele care justifică aplicarea excepției în cauză.
Măslinii eligibili care fac parte din plantațiile de măslini cu o distanță mai mare decât P1 se consideră măslini eligibili izolați.
Într -o primă fază, aplicarea parametrului P1 determină proximitatea măslinilor eligibili. Se plasează un buffer în jurul tuturor punctelor (baricentrele măslinilor), poligoanele astfel create sunt fuzionate, apoi o cercetare privind dimensiunea poligoanelor determină care sunt măslinii eligibili izolați.
Etapa nr. 2: atribuirea unei suprafețe standard măslinilor eligibili izolați
După aplicarea parametrului P1, măslinii eligibili se repartizează în două clase:
— |
măslini eligibili care fac parte dintr-un perimetru cu măslini; |
— |
măslini eligibili izolați. |
Suprafața atribuită unui măslin eligibil izolat, P2, este de 100 m2, adică un cerc cu o rază de 5,64 m, cu centrul pe măslinul eligibil izolat.
Etapa nr. 3: aplicarea buffer-ului intern P3
Trebuie să se atribuie o suprafață perimetrului cu măslini și trebuie să se determine un poligon a cărui formă reprezintă plantația de măslini.
În primul rând, se creează o rețea de linii care leagă toți măslinii eligibili din grup, cu o distanță care îi separă mai mică decât distanța P1.
Apoi o suprafață definită drept «buffer intern» se suprapune peste fiecare dintre liniile menționate anterior. Buffer-ul intern se definește ca seria de puncte a căror distanță în raport cu liniile rețelei este mai mică sau egală cu o valoare definită ca «valoarea buffer-ului intern». Pentru a evita formarea unor insule care ar fi clasificate ca «zone necultivate cu măslini» dintr-o plantație de măslini uniformă, lărgimea buffer-ului intern trebuie să fie egală cu jumătate din distanța P1.
Combinația dintre toate buffer-ele interne reprezintă o aproximare preliminară a suprafeței care trebuie atribuită grupului de măslini, adică suprafața plantației de măslini.
Etapa nr. 4: aplicarea buffer-ului extern P4
Suprafața finală a plantației de măslini și forma finală a poligonului care reprezintă suprafața în cauză se atribuie prin utilizarea unui buffer denumit «buffer extern».
Un «buffer extern» se aplică în exteriorul rețelei de linii care leagă toți măslinii eligibili situați la marginile plantației. Buffer-ul extern este seria de puncte a căror distanță în raport cu o linie situată la marginea rețelei este mai mică sau egală cu o valoarea definită drept «lărgimea buffer-ului extern». Buffer-ul extern se aplică doar pe partea exterioară a fiecărei linii situate la marginea rețelei, în timp ce buffer-ul intern se aplică în totalitate pe partea interioară.
Buffer -ul «extern» se definește ca fiind jumătatea din distanța medie de plantare a parcelei cu măslini (δ), cu un prag minim de 2,5 m.
Distanța medie menționată anterior dintre măslinii eligibili se calculează prin aplicarea următoarei formule:
Distanța medie de plantare
unde A = suprafața grupului de măslini și N = numărul de măslini.
Distanța medie de plantare se calculează prin repetări succesive:
— |
prima distanță medie de plantare δ1 se calculează prin utilizarea suprafeței (A1) obținute aplicând numai P3 (buffer intern); |
— |
noua suprafață A2 se va calcula atunci utilizând ca buffer extern δ2 = δ1/2; |
— |
An va fi astfel obținut, în cazul în care diferența dintre An-1 și An nu se mai consideră semnificativă. |
Astfel, P4 devine:
P 4 = max [2,5 m; 1/2 δn]
unde
Etapa nr. 5: stabilirea suprafeței cu măslini
— |
Etapa 5a: stabilirea poligonului de Voronoï |
Buffer -ele interne și externe (P3 și P4) sunt combinate pentru a produce rezultatul final. Rezultatul este un strat grafic ale cărui perimetru și suprafață cu măslini trebuie înregistrate în baza de date a GIS de măslini.
Poate fi convertit în poligoane de Voronoï, care atribuie o suprafață fiecărui măslin eligibil. Un poligon Voronoï se definește ca «un poligon al cărui interior este compus din toate punctele în plan care sunt mai aproape de un anumit punct din rețea decât de altele».
— |
Etapa 5b: excluderea părților care depășesc marginile parcelei de referință |
În primul rând, perimetrele cu măslini se suprapun peste marginile parcelei de referință.
În al doilea rând, se elimină părțile perimetrelor cu măslini care depășesc marginile parcelei de referință.
— |
Etapa 5c: includerea insulelor mai mici de 100 m2 |
Trebuie să se aplice o toleranță sub forma unui prag dimensiunii «insulelor» (adică, părțile din parcele care nu sunt acoperite cu măslini eligibili, după aplicarea metodei), pentru a evita formarea de «insule nesemnificative». Toate insulele mai mici de 100 m2 pot fi incluse. «Insulele» care trebuie luate în considerare sunt:
— |
«insulele interne» (în interiorul perimetrului cu măslini generat de OLIAREA) rezultate în urma aplicării parametrilor P1 și P3; |
— |
«insulele externe» (în interiorul parcelei de referință, dar în exteriorul parcelei cu măslini) rezultate în urma aplicării parametrului P4 și a intersecției dintre parcelele de referință și perimetrele cu măslini. |
Etapa nr. 6: excluderea măslinilor neeligibili
În cazul în care există măslini neeligibili pe parcela de cultivare, suprafața obținută după etapa nr. 5 trebuie înmulțită cu numărul de măslini eligibili și împărțită la numărul total de măslini ai parcelei de cultivare. Suprafața astfel calculată constituie suprafața eligibilă pentru ajutorul acordat plantațiilor de măslini.
3. ETAPELE ALGORITMULUI PENTRU SCHEMA DE PLĂȚI UNICE
Pentru a determina numărul de hectare care trebuie luate în considerare în sensul articolului 43 alineatul (1) și al anexei VII punctul H la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 (stabilirea drepturilor la plată), se aplică etapele nr. 1-5 ale algoritmului descris anterior, iar etapa nr. 6 nu se aplică. Cu toate acestea, suprafața cu măslini izolați prevăzută la etapa nr. 2 poate să nu fie luată în considerare.
În acest caz, la finalul etapei nr. 5, statele membre pot decide să includă în suprafața cu măslini insulele mai mari de 100 m2 de terenuri agricole care nu au acordat drepturi, în timpul perioadei de referință, la plățile directe a căror listă este prevăzută de anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, cu excepția suprafețelor ocupate de culturi permanente și a pădurilor. În cazul în care este preferată, dispoziția menționată anterior se aplică tuturor agricultorilor din statul membru.
Statele membre păstrează evidența acestei derogări și a controalelor efectuate în GIS de măslini.
Aceeași abordare este aplicabilă și la calcularea numărului de hectare eligibile în temeiul articolului 44 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 (utilizarea drepturilor la plată).
4. PUNERE ÎN APLICARE
Statele membre pun în aplicare acest algoritm ca o funcționalitate a propriului GIS de măslini, adaptându-l la propriul mediu informatic. Rezultatele fiecărei etape a algoritmului trebuie înregistrate pentru fiecare parcelă în GIS de măslini.
ANEXA XXV
CLASIFICAREA SOIURILOR DE TUTUN
prevăzută la articolul 171ca
I. TUTUN USCAT «FLUE-CURED»
|
Virginia |
|
Virginia D și hibrizii săi |
|
Bright |
|
Wiślica |
|
Virginia SCR IUN |
|
Wiktoria |
|
Wiecha |
|
Wika |
|
Wala |
|
Wisla |
|
Wilia |
|
Waleria |
|
Watra |
|
Wanda |
|
Weneda |
|
Wenus |
|
DH 16 |
|
DH 17 |
II. TUTUN «LIGHT AIR-CURED»
|
Burley |
|
Badischer Burley și hibrizii săi |
|
Maryland |
|
Bursan |
|
Bachus |
|
Bożek |
|
Boruta |
|
Tennessee 90 |
|
Baca |
|
Bocheński |
|
Bonus |
|
NC 3 |
|
Tennessee 86 |
III. TUTUN «DARK AIR-CURED»
|
Badischer Geudertheimer, Pereg, Korso |
|
Paraguay și hibrizii săi |
|
Dragon vert și hibrizii săi |
|
Philippin |
|
Petit Grammont (Flobecq) |
|
Semois |
|
Appelterre |
|
Nijkerk |
|
Misionero și hibrizii săi |
|
Rio Grande și hibrizii săi |
|
Forchheimer Havanna Ilc |
|
Nostrano del Brenta |
|
Resistente 142 |
|
Goyano |
|
Hibrizii de Geudertheimer |
|
Beneventano |
|
Brasile Selvaggio și soiuri similare |
|
Burley fermentat |
|
Havanna |
|
Prezydent |
|
Mieszko |
|
Milenium |
|
Malopolanin |
|
Makar |
|
Mega |
IV. TUTUN «FIRE-CURED»
|
Kentucky și hibrizii săi |
|
Moro di Cori |
|
Salento |
|
Kosmos |
V. TUTUN «SUN-CURED»
|
Xanti-Yakà |
|
Perustitza |
|
Samsun |
|
Erzegovina și soiuri similare |
|
Myrodata Smyrnis, Trapezous și Phi I |
|
Kaba Koulak neclasic |
|
Tsebelia |
|
Mavra |
VI. BASMAS
VII. KATERINI ȘI SOIURI SIMILARE
VIII. KABA KOULAK (CLASIC)
|
Elassona |
|
Myrodata d'Agrinion |
|
Zichnomyrodata |
ANEXA XXVI
ZONE DE PRODUCȚIE RECUNOSCUTE
prevăzute la articolul 171cc
Grupă de soiuri conform anexei I |
Stat membru |
Zone de producție |
||
|
Germania |
Schleswig-Holstein, Saxonia de Jos, Bavaria, Rheinland-Pfalz, Baden-Wurtemberg, Hessa, Saarland, Brandeburg, Mecklenburg-Pomerania, Saxonia, Saxonia-Anhalt, Turingia |
||
Grecia |
|
|||
Franța |
Aquitania, Pirineii de Sud, Auvergne, Limousin, Champagne-Ardenne, Alsacia, Lorena, Ron-Alpi, Franche-Comté, Provence-Alpi-Coasta de Azur, Pays-de-Loire, Centru, Poitou-Charentes, Bretania, Languedoc-Roussillon, Normandia, Burgundia, Nord-Pas-de-Calais, Picardia și Île-de-France |
|||
Italia |
Friuli, Veneto, Lombardia, Piemont, Toscana, Marche, Umbria, Lazio, Abruzzi, Molise, Campania, Basilicata, Calabria |
|||
Spania |
Extremadura, Andaluzia, Castilia-Leon, Castilia-La Mancha |
|||
Portugalia |
Beiras, Ribatejo Oeste, Alentejo, Regiunea autonomă a insulelor Azore |
|||
Austria |
|
|||
|
Belgia |
|
||
Germania |
Renania-Palatinat, Baden-Württemberg, Hessa, Saarland, Bavaria, Brandeburg, Mecklenburg-Pomerania, Saxonia, Saxonia-Anhalt, Turingia |
|||
Grecia |
|
|||
Franța |
Aquitania, Pirineii de Sud, Languedoc-Roussillon, Auvergne, Limousin, Poitou-Charentes, Bretania, Pays-de-la-Loire, Centru, Ron-Alpi, Provence-Alpi-Coasta de Azur, Franche-Comté, Alsacia, Lorena, Champagne-Ardenne, Picardia, Nord-Pas-de-Calais, Normandia de Sus, Normandia de Jos, Burgundia, Réunion, Île-de-France |
|||
Italia |
Veneto, Lombardia, Piemont, Umbria, Emilia-Romagna, Lazio, Abruzzi, Molise, Campania, Basilicata, Sicilia, Friuli, Toscana, Marche |
|||
Spania |
Extremadura, Andaluzia, Castilia-Leon, Castilia-La Mancha |
|||
Portugalia |
Beiras, Ribatejo Oeste, Entre Douro e Minho, Trás-os-Montes, Regiunea autonomă a insulelor Azore |
|||
Austria |
|
|||
|
Belgia |
|
||
Germania |
Renania-Palatinat, Baden-Württemberg, Hessa, Saarland, Bavaria, Brandeburg, Mecklenburg-Pomerania, Saxonia, Saxonia-Anhalt, Turingia |
|||
Franța |
Aquitania, Pirineii de Sud, Languedoc-Roussillon, Auvergne, Limousin, Poitou-Charentes, Bretania, Pays-de-la-Loire, Centru, Ron-Alpi, Provence-Alpi-Coasta de Azur, Franche-Comté, Alsacia, Lorena, Champagne-Ardenne, Picardia, Nord-Pas-de-Calais, Normandia de Sus, Normandia de Jos, Burgundia, Réunion |
|||
Italia |
Friuli, Trentino, Veneto, Toscana, Lazio, Molise, Campania, Sicilia |
|||
Spania |
Extremadura, Andaluzia, Castilia-Leon, Castilia-La Mancha, Valencia (Comunitate autonomă), Navarra, Rioja, Catalonia, Madrid, Galiția, Asturias, Cantabria, zona Campezo în ținutul basc, La Palma (Insulele Canare) |
|||
Austria |
|
|||
|
Italia |
Veneto, Toscana, Umbria, Lazio, Campania, Marche |
||
Spania |
Extremadura, Andaluzia |
|||
|
Grecia |
|
||
Italia |
Lazio, Abruzzi, Molise, Campania, Basilicata, Sicilia |
|||
|
Grecia |
|
||
|
Grecia |
|
||
Italia |
Lazio, Abruzzi , Campania, Basilicata |
|||
|
Grecia |
|
ANEXA XXVII
CERINȚE MINIME DE CALITATE
prevăzute la articolul 171cg
Este eligibil pentru prima prevăzută la articolul 171ci tutunul de calitate bună, originală și comercială, ținând seama de caracteristicile tipice ale soiului în cauză, și nu trebuie să conțină următoarele caracteristici:
(a) |
bucăți de foi; |
(b) |
foi afectate în mod grav de grindină; |
(c) |
foi care sunt afectate în mod grav pe mai mult de o treime din suprafață; |
(d) |
foi bolnave sau afectate de insecte pe mai mult de 25 % din suprafață; |
(e) |
foi afectate de pesticide; |
(f) |
foi necoapte sau de culoare verde evidentă; |
(g) |
foi afectate de îngheț; |
(h) |
foi atacate de mucegai sau putrezite; |
(i) |
foi cu nervuri netratate, umede sau putrezite sau cu margini pulpoase sau proeminente; |
(j) |
foi scoase de muguri; |
(k) |
foi cu miros neobișnuit pentru soiul în cauză; |
(l) |
foi contaminate de pământ aderent; |
(m) |
foi al căror nivel de umiditate depășește limitele de toleranță stabilite în anexa XXVIII. |
ANEXA XXVIII
NIVELUL DE UMIDITATE
prevăzut la articolul 171cj
Grupă de soiuri |
Nivel de umiditate (în %) |
Toleranțe (în %) |
||
|
16 |
4 |
||
II. Tutun «Light air-cured» |
||||
Germania , Franța, Belgia , Austria , Portugalia – regiunea autonomă a insulelor Azore |
22 |
4 |
||
Alte state membre și alte zone de producție recunoscute din Portugalia |
20 |
6 |
||
III. Tutun «Dark air-cured» |
||||
Belgia, Germania , Franța, Austria |
|
|
||
Alte state membre |
26 |
4 |
||
|
22 |
6 |
||
|
22 |
4 |
||
|
16 |
4 |
||
|
16 |
4 |
||
VIII. Kaba Koulak (clasic) |
||||
Elassona, Myrodata |
16 |
4 |
||
Agrinion, Zichnomyrodata |
16 |
4 |
ANEXA XXIX
METODE COMUNITARE DE STABILIRE A NIVELULUI DE UMIDITATE AL TUTUNULUI BRUT
prevăzute la articolul 171cj
I. METODE CARE TREBUIE APLICATE
A. Metoda Beaudesson
1. Instrumente
Cuptor de uscare Beaudesson EM 10:
Uscător electric cu aer cald în care aerul traversează eșantionul care trebuie uscat prin convecție forțată cu ajutorul unui ventilator ad-hoc. Nivelul de umiditate se stabilește prin cântărirea înainte și după uscare, cântarul fiind gradat astfel încât rezultatul dat pentru greutatea de 10 grame utilizată să corespundă în mod direct valorii nivelului de umiditate în procente.
2. Procedură
O doză de 10 grame se cântărește într-un recipient cu fundul perforat, apoi se introduce în coloana de uscare unde este susținută de o spirală. Cuptorul se pornește pentru cinci minute, timp în care aerul cald provoacă uscarea eșantionului la o temperatură de aproximativ 100 °C.
La sfârșitul celor cinci minute, un ceas automat oprește procesul. Se înregistrează temperatura atinsă de aer la sfârșitul uscării cu ajutorul unui termometru incorporat. Eșantionul se cântărește: nivelul de umiditate se citește direct și se corectează, după caz, cu câteva zecimale de procentaj în plus sau în minus, în funcție de temperatura constatată, conform unui barem atașat la aparat.
B. Metoda Brabender
1. Instrumente
Cuptor Brabender:
Uscător electric compus dintr-o incintă cilindrică termostatică, ventilată prin convecție forțată, în care se introduc simultan 10 recipiente metalice, fiecare cu 10 grame de tutun. Recipientele în cauză se așază pe un platou rotativ cu zece poziții care permite, datorită unui volan de manevră central, aducerea succesivă, după uscare, a fiecărui recipient într-o poziție în care poate fi cântărit în cadrul aparatului: un sistem de pârghii permite plasarea succesivă a recipientelor pe brațul unei balanțe incorporate, fără a fi nevoie să se scoată eșantioanele din incinta în cauză. Balanța are un indicator optic care permite citirea directă a nivelului de umiditate.
Se atașează o a doua balanță la aparat, care servește numai la prepararea dozelor inițiale.
2. Procedură
Reglarea termometrului la 110 °C.
Preîncălzirea incintei timp de cel puțin 15 minute.
Pregătirea celor zece doze de câte 10 grame.
Umplerea cuptorului.
Uscarea timp de cincizeci de minute.
Citirea greutății pentru a stabili nivelurile de umiditate brute.
C. Alte metode
Statele membre pot utiliza alte metode de măsurare, bazate în special pe stabilirea rezistenței electrice sau a proprietății dielectrice a lotului în cauză, cu condiția să calibreze rezultatele pe baza examinării unui eșantion reprezentativ prin una dintre metodele prevăzute la punctele A și B.
II. EȘANTIONARE
Se va proceda după cum urmează pentru eșantionarea foilor de tutun în vederea stabilirii nivelului de umiditate prin una dintre metodele prevăzute la punctele I A și B.
1. Selectarea eșantioanelor
Se prelevează din fiecare colet un număr de foi proporțional cu greutatea lor. Numărul de foi trebuie să fie suficient pentru a fi reprezentativ pentru întregul colet.
Trebuie prelevat un număr egal de foi de pe margine, din mijloc și dintr-o poziție intermediară.
2. Omogenizare
Se amestecă toate foile prelevate într-un sac de plastic și se procedează la tăierea a câteva kilograme (lățimea tăieturii de 0,4-2 milimetri).
3. Subeșantionare
După tăiere, tutunul tăiat se amestecă bine și se prelevează un eșantion reprezentativ.
4. Metodă de măsurare
Măsurarea trebuie realizată pe întreaga cantitate prelevată astfel redusă și trebuie luate precauții pentru a se evita:
— |
variațiile de umiditate (recipient sau sac etanș); |
— |
o ruptură de omogenitate prin decantare (resturi). |
III. NIVELURI ȘI FRECVENȚE ALE EȘANTIONĂRII ȘI MODUL DE CALCUL AL GREUTĂȚII ADAPTATE
Numărul de eșantioane care trebuie prelevate pentru determinarea nivelului de umiditate al tutunului brut trebuie să fie, pentru fiecare livrare, cel puțin egal cu 3 pentru fiecare grupă de soiuri. Exploatantul agricol și prim-procesatorul pot solicita, în momentul livrării tutunului, creșterea numărului de eșantioane.
Greutatea tutunului livrat în decursul unei zile pe grup de soiuri se adaptează pe baza mediei nivelului de umiditate măsurat. În cazul în care nivelul mediu de umiditate măsurat este mai mic sau mai mare de un punct în raport cu umiditatea de referință, greutatea tutunului eligibil pentru primă nu se adaptează.
Greutatea adaptată este: greutatea totală netă a tutunului livrat în decursul unei zile pe grup de soiuri × (100 – indice de umiditate mediu)/(100 – indice de umiditate de referință pentru soiul în cauză). Indicele de umiditate mediu trebuie să fie o valoare întreagă, rotunjită la numărul întreg inferior pentru zecimalele cuprinse între 0,01 și 0,49 sau la numărul întreg superior pentru zecimalele cuprinse între 0,50 și 0,99.
ANEXA XXX
RĂSCUMPĂRAREA COTELOR PENTRU RECOLTELE DIN 2002 ȘI 2003
prevăzute la articolul 171cp
Producători cu cote de producție mai mici de 10 tone |
|||||
Grupă de soiuri |
An |
||||
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
Cotele grupei I |
25 % |
25 % |
25 % |
15 % |
10 % |
Cotele grupei II |
25 % |
25 % |
25 % |
15 % |
10 % |
Cotele grupei III |
|||||
— Recolta 2002 |
40 % |
40 % |
25 % |
25 % |
20 % |
— Recolta 2003 |
75 % |
75 % |
50 % |
25 % |
25 % |
Cotele grupei IV |
25 % |
25 % |
25 % |
15 % |
10 % |
Cotele grupei V |
100 % |
100 % |
75 % |
50 % |
50 % |
Cotele grupei VI |
25 % |
25 % |
25 % |
15 % |
10 % |
Cotele grupei VII |
25 % |
25 % |
25 % |
15 % |
10 % |
Cotele grupei VIII |
25 % |
25 % |
25 % |
15 % |
10 % |
Producători cu cote de producție mai mari sau egale cu 10 tone și mai mici de 40 tone |
|||||
Grupă de soiuri |
An |
||||
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
Cotele grupei I |
25 % |
25 % |
20 % |
10 % |
10 % |
Cotele grupei II |
25 % |
25 % |
20 % |
10 % |
10 % |
Cotele grupei III |
|||||
— Recolta 2002 |
35 % |
35 % |
20 % |
20 % |
20 % |
— Recolta 2003 |
75 % |
50 % |
40 % |
20 % |
20 % |
Cotele grupei IV |
25 % |
25 % |
20 % |
10 % |
10 % |
Cotele grupei V |
90 % |
90 % |
50 % |
50 % |
50 % |
Cotele grupei VI |
25 % |
25 % |
20 % |
10 % |
10 % |
Cotele grupei VII |
25 % |
25 % |
20 % |
10 % |
10 % |
Cotele grupei VIII |
25 % |
25 % |
20 % |
10 % |
10 % |
Producători cu cote de producție mai mari sau egale cu 40 tone |
|||||
Grupă de soiuri |
An |
||||
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
Cotele grupei I |
20 % |
20 % |
20 % |
10 % |
10 % |
Cotele grupei II |
20 % |
20 % |
20 % |
10 % |
10 % |
Cotele grupei III |
|||||
— Recolta 2002 |
30 % |
30 % |
20 % |
15 % |
15 % |
— Recolta 2003 |
65 % |
65 % |
20 % |
20 % |
20 % |
Cotele grupei IV |
20 % |
20 % |
20 % |
10 % |
10 % |
Cotele grupei V |
75 % |
75 % |
40 % |
40 % |
40 % |
Cotele grupei VI |
20 % |
20 % |
20 % |
10 % |
10 % |
Cotele grupei VII |
20 % |
20 % |
20 % |
10 % |
10 % |
Cotele grupei VIII |
20 % |
20 % |
20 % |
10 % |
10 % |
(1) Metoda denumită OLIAREA elaborată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
135 |
32005R2183
L 347/56 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2183/2005 AL COMISIEI
din 22 decembrie 2005
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 795/2004 de stabilire a normelor de aplicare a schemei de plăți unice prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (1), în special articolul 145 literele (c), (h), (i) și (s) și articolul 155,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 795/2004 al Comisiei (2) introduce normele de aplicare a schemei de plăți unice începând cu anul 2005. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 864/2004 (3), stabilește normele care reglementează schema de sprijin cuplat pentru bumbac, ulei de măsline, tutun brut și hamei, precum și ajutoarele decuplate și integrarea acestor sectoare în schema de plăți unice. |
(3) |
În scopul stabilirii cuantumului și al fixării drepturilor la plată în cadrul integrării plăților pentru tutun, ulei de măsline, bumbac și hamei în schema de plăți unice, trebuie să se adopte norme specifice privind plafoanele naționale prevăzute la articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și diferitele elemente din rezerva națională prevăzută la articolul 42 alineatele (1) și (8) din respectivul regulament. |
(4) |
În statele membre care au aplicat schema de plăți unice în 2005, pentru agricultorii cărora le-au fost acordate drepturi la plată sau pentru cei care le-au cumpărat sau le-au primit cel târziu până la data limită de depunere a cererilor de stabilire a drepturilor la plată pentru 2006, trebuie recalculate valoarea și numărul drepturilor lor la plată, pe baza cuantumurilor de referință și a numărului de hectare care rezultă din integrarea plăților pentru tutun, ulei de măsline și bumbac. În cadrul acestui calcul nu trebuie să se țină seama de drepturile de scoatere temporară a terenurilor din circuitul agricol. |
(5) |
Trebuie să se permită inserarea sau modificarea, într-un contract de închiriere, a clauzei contractuale private prevăzute la articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. 795/2004 până la data limită de prezentare a cererilor în temeiul schemei de plăți unice pentru anul 2006. |
(6) |
Pentru statele membre care aplică modelul regional descris la articolul 59 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, trebuie sporite toate drepturile la plată cu un cuantum suplimentar stabilit pe baza cuantumurilor de referință rezultate din integrarea plăților pentru tutun, ulei de măsline, bumbac și hamei. |
(7) |
În temeiul articolului 71 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, Malta și Slovenia au decis să aplice schema de plăți unice începând cu anul 2007. Articolul 71 alineatul (1) al treilea paragraf din regulamentul menționat anterior prevede că perioada tranzitorie nu se aplică în ceea ce privește bumbacul, uleiul de măsline, măslinele comestibile și tutunul și că, pentru hamei, această perioadă expiră la 31 decembrie 2005. Malta și Slovenia sunt obligate, de asemenea, să aplice schema de plăți unice numai pentru aceste sectoare și să includă celelalte sectoare începând cu anul 2007. Pentru a facilita trecerea la schema de plăți unice, trebuie prevăzute norme tranzitorii care să permită continuarea aplicării, în anul 2006, a regimurilor actuale pentru plantațiile de măslini din Malta și Slovenia și pentru plantațiile de hamei din Slovenia, singurele sectoare vizate în acest sens din cele două state membre. Malta și Slovenia vor fi în măsură să aplice astfel, în 2007, schema de plăți unice pentru toate sectoarele. |
(8) |
Articolul 37 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 864/2004, stabilește că, în ceea ce privește uleiul de măsline, cuantumul de referință reprezintă media pe patru ani a cuantumurilor totale ale plăților acordate unui agricultor în temeiul schemei de sprijin pentru ulei de măsline, calculată și adaptată în conformitate cu anexa VII la regulamentul menționat anterior, în decursul anilor de comercializare 1999/2000, 2000/2001, 2001/2002 și 2002/2003. La data adoptării Regulamentului (CE) nr. 864/2004, Comisia nu stabilise cuantumul definitiv al ajutorului pentru anul de comercializare 2002/2003. Pentru a lua în considerare cuantumul unitar al ajutorului pentru producția de măsline pentru anul de comercializare 2002/2003 stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1299/2004 (4), trebuie să se modifice litera H din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. |
(9) |
Articolul 43 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 prevede că numărul total de drepturi la plată este egal cu numărul mediu de hectare care a condus la dreptul la plăți directe în decursul perioadei de referință. În ceea ce privește sectorul uleiului de măsline, numărul de hectare trebuie calculat în conformitate cu metoda comună prevăzută la litera H din anexa VII la regulamentul menționat anterior. Este necesar să se stabilească metoda comună care trebuie aplicată pentru a stabili numărul de hectare, precum și drepturile la plată și utilizarea drepturilor la plată în sectorul uleiului de măsline. |
(10) |
În temeiul articolelor 44 și 51 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, sunt considerate eligibile pentru schema de plăți unice suprafețele plantate cu măslini după 1 mai 1998 în cadrul programelor de plantare aprobate. Aceste plantații pot fi considerate investiții în sensul articolului 21 din Regulamentul (CE) nr. 795/2004. Data limită pentru plantațiile autorizate în temeiul acestor programe este 31 decembrie 2006. Trebuie stabilită o dată mai îndepărtată pentru investițiile privind plantațiile de măslini. |
(11) |
Trebuie modificate în consecință regulamentele (CE) nr. 1782/2003 și (CE) nr. 795/2004. |
(12) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a plăților directe, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se modifică după cum urmează:
1. |
Anexa I se modifică după cum urmează:
|
2. |
La anexa VII litera H primul paragraf, trimiterea „(CE) nr. 1794/2003” și nota de subsol corespunzătoare se înlocuiesc cu trimiterea și nota de subsol următoare: „(CE) nr. 1299/2004 (6) |
Articolul 2
Regulamentul (CE) nr. 795/2004 se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 21 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf: „Cu toate acestea, pentru investițiile constând în plantarea de măslini în cadrul programelor aprobate de Comisie, data prevăzută la primul paragraf este 31 decembrie 2006.” |
2. |
La articolul 21 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf: „Cu toate acestea, pentru investițiile prevăzute la alineatul (1) al doilea paragraf, punerea în aplicare a planului sau a programului se încheie până la 31 decembrie 2006.” |
3. |
La capitolul 4 se adaugă articolul 31b următor: „Articolul 31b Stabilirea și utilizarea drepturilor în sectorul uleiului de măsline (1) Numărul de hectare care trebuie luate în considerare pentru stabilirea numărului de drepturi la plata prevăzută la articolul 43 și de anexa VII litera H la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 este calculat de statele membre în măslină GIS-ha în conformitate cu metoda comună definită de anexa XXIV la Regulamentul (CE) nr. 1973/2004. (2) Pentru parcelele plantate parțial cu măslini și parțial cu alte culturi care fac obiectul schemei de plăți unice, inclusiv terenurile scoase temporar din circuitul agricol, metoda care trebuie utilizată pentru calcularea suprafeței ocupate de măslini este cea prevăzută la alineatul (1). Suprafața parcelei ocupate cu alte culturi care fac obiectul schemei de plăți unice se stabilește în conformitate cu sistemul integrat prevăzut la capitolul 4 titlul II din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. Aplicarea acestor două metode de calcul nu poate conduce la o suprafață mai mare decât suprafața agricolă a parcelei. (3) Prin derogare de la alineatul (1), metoda comună definită de anexa XXIV nu se aplică în cazul în care:
În acest caz, statul membru stabilește suprafața eligibilă numai cu ajutorul unor criterii obiective și astfel încât să asigure egalitatea de tratament între agricultori. (4) Suprafața de care se ține seama pentru utilizarea drepturilor la plată în sensul articolului 44 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 este suprafața calculată în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3) din prezentul articol.” |
4. |
La articolul 48a se adaugă alineatele următoare: „(10) Malta și Slovenia pot acorda, în anul 2006, ajutoare pentru plantațiile de măslini prin sistemul măslin GIS-ha pentru fiecare dintre cele cinci categorii de suprafețe maxime plantate cu măslini, în conformitate cu dispozițiile articolului 110i alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și în limitele cuantumului maxim stabilit la alineatul (3) din articolul menționat anterior, respectând criteriile obiective și procedând astfel încât să asigure egalitatea de tratament între agricultori. (11) Pentru Slovenia, articolele 12 și 13 din Regulamentul (CEE) nr. 1696/71 al Consiliului (7) și Regulamentul (CE) nr. 1098/98 al Consiliului (8) se aplică în continuare în ceea ce privește recolta 2006 și până la 31 decembrie 2006. |
5. |
Se inserează capitolul următor: „CAPITOLUL 6b INTEGRAREA PLĂȚILOR PENTRU TUTUN, ULEI DE MĂSLINE, BUMBAC ȘI HAMEI ÎN SCHEMA DE PLĂȚI UNICE Articolul 48c Dispoziții generale (1) În cazul în care un stat membru a utilizat posibilitatea prevăzută la articolul 71 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și a decis să aplice schema de plăți unice în 2006, se aplică dispozițiile titlului III din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și ale capitolelor 1-6 din prezentul regulament. (2) În cazul în care un stat membru a aplicat schema de plăți unice în 2005 și fără să se aducă atingere dispozițiilor articolului 71 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, trebuie să se considere că, în scopul stabilirii cuantumului și al stabilirii drepturilor la plată pentru 2006 în cadrul integrării plăților pentru tutun, ulei de măsline și bumbac în schema de plăți unice, se aplică dispozițiile articolelor 37 și 43 din regulamentul menționat anterior, sub rezerva dispozițiilor articolului 48d din prezentul regulament, iar în cazul în care statul membru a utilizat posibilitatea prevăzută la articolul 59 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, dispozițiile articolului 48e din prezentul regulament. (3) În cazul în care a aplicat schema de plăți unice în 2005, un stat membru se asigură de respectarea plafonului național stabilit de anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. (4) În cazul în care este necesar, articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se aplică valorii tuturor drepturilor la plată existente în 2006, înainte de integrarea plăților pentru tutun, ulei de măsline, bumbac sau produse lactate și cuantumurilor de referință calculate pentru plățile pentru tutun, ulei de măsline, bumbac și produse lactate. (5) În cazul în care un stat membru a aplicat schema de plăți unice în 2005, procentul de reducere stabilit de statele membre în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se aplică în 2006 cuantumurilor de referință pentru tutun, ulei de măsline și bumbac care urmează să fie integrate în schema de plăți unice. (6) Perioada de cinci ani prevăzută la articolul 42 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 nu se mai aplică în cazul drepturilor la plată provenite din rezerva națională, ale căror cuantumuri au fost recalculate sau mărite în conformitate cu articolele 48d și 48e din prezentul regulament. (7) În scopul stabilirii drepturilor la plată aferente pentru bumbac, tutun și ulei de măsline, primul an în care se aplică schema de plăți unice prevăzută la articolul 7 alineatul (1), la articolele 12-17 și la articolul 20 este anul 2006. Articolul 48d Dispoziții speciale (1) În cazul în care unui agricultor nu i s-au atribuit drepturi la plată sau nu a cumpărat drepturi la plată înainte de termenul limită de depunere a cererilor de stabilire a drepturilor la plată pentru anul 2006, respectivul agricultor primește drepturi la plată calculate în conformitate cu dispozițiile articolelor 37 și 43 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 pentru plățile pentru tutun, ulei de măsline și bumbac. Primul paragraf se aplică și în cazul în care agricultorul închiriază drepturi la plată pentru anul 2005 și/sau 2006. (2) În cazul în care unui agricultor i s-au atribuit drepturi la plată sau în cazul în care le-a cumpărat sau le-a primit înainte de termenul limită de depunere a cererilor de stabilire a drepturilor la plată pentru anul 2006, valoarea și numărul drepturilor la plată se recalculează după cum urmează:
Drepturile de scoatere temporară a terenurilor din circuitul agricol nu se iau în considerare pentru calculul prevăzut la primul paragraf. (3) Prin derogare de la dispozițiile articolului 27, clauza contractuală prevăzută la respectivul articol se poate insera sau modifica într-un contract de închiriere până la termenul limită de depunere a cererilor în temeiul schemei de plăți unice pentru anul 2006. (4) Pentru calculul prevăzut la alineatul (2) se ține seama de drepturile la plată închiriate înainte de termenul limită de depunere a cererilor în conformitate cu schema de plăți unice pentru anul 2006. Cu toate acestea, pentru calculul prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol nu se ține seama de drepturile la plată închiriate în conformitate cu clauza contractuală prevăzută la articolul 27 înainte de 15 mai 2004 decât în cazul în care condițiile de închiriere pot fi adaptate. Articolul 48e Punere în aplicare la nivel regional (1) În cazul în care un stat membru a utilizat posibilitatea prevăzută la articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, toate drepturile la plată se majorează cu o sumă suplimentară corespunzătoare valorii creșterii plafonului regional în anul 2006, împărțită la numărul total de drepturi la plată acordate în anul 2005. (2) În cazul în care un stat membru a utilizat posibilitatea prevăzută la articolul 59 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, fără a se aduce atingere dispozițiilor articolului 48 din regulamentul menționat anterior, agricultorul primește o sumă suplimentară pentru fiecare drept la plată. Suma totală suplimentară este egală cu suma:
Cu toate acestea, pentru drepturile de scoatere temporară a terenurilor din circuitul agricol, agricultorul nu primește decât suma totală suplimentară calculată în conformitate cu litera (a) pentru fiecare drept de scoatere temporară a terenurilor din circuitul agricol.” |
6. |
Se adaugă următorul articol 49a: „Articolul 49a Integrarea tutunului, bumbacului, uleiului de măsline și hameiului (1) În cazul în care a utilizat posibilitatea prevăzută la articolul 59 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, un stat membru îi transmite Comisiei, până la 1 octombrie 2005, motivele care justifică împărțirea parțială a creșterii plafonului. (2) Statul membru îi transmite Comisiei, până la 1 octombrie 2005, decizia luată până la 1 august în ceea ce privește soluțiile prevăzute la articolul 68a din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 anexa VII literele H și I și la articolul 69 din regulamentul menționat anterior în ceea ce privește bumbacul, tutunul, uleiul de măsline și hameiul.” |
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2006.
Cu toate acestea, articolul 2 punctul 6 din prezentul regulament și articolul 48c alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 795/2004, adăugat prin articolul 2 alineatul (5) din prezentul regulament, se aplică de la 1 octombrie 2005.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 270, 21.10.2003, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 118/2005 al Comisiei (JO L 24, 27.1.2005, p. 15).
(2) JO L 141, 30.4.2004, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1071/2005 (JO L 273, 19.10.2005, p. 6).
(3) JO L 161, 30.4.2004, p. 48. Rectificare publicată în
(4) JO L 244, 16.7.2004, p. 16.
(5) JO L 141, 30.4.2004, p. 1.”
(6) JO L 244, 16.7.2004, p. 16.”
(8) JO L 157, 30.5.1998, p. 7.”
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
140 |
32005R2184
L 347/61 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2184/2005 AL COMISIEI
din 23 decembrie 2005
de modificare a regulamentelor (CE) nr. 796/2004 și (CE) nr. 1973/2004 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (1), în special articolul 7 alineatul (1), articolul 24 alineatul (1) și articolul 145 literele (c), (l), (m), (n), (p) și (r),
întrucât:
(1) |
Ca urmare a introducerii schemelor de sprijin pentru bumbac, ulei de măsline și tutun în schema de plăți unice, Regulamentul (CE) nr. 796/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a eco-condiționalității, a modulării și a sistemului integrat de gestionare și control prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (2) trebuie modificat în mai multe privințe, în special în ceea ce privește procedura de prezentare a cererilor și măsurile de control care trebuie puse în aplicare, în ceea ce privește schemele de sprijin. În afară de aceasta, trebuie clarificate anumite aspecte ale dispozițiilor din respectivul regulament. |
(2) |
Este necesar să se clarifice conceptul expresiei „parcelă agricolă” în sensul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 796/2004 și să se precizeze că face trimitere la o suprafață continuă de teren pe care se cultivă o singură grupă de culturi de către un singur agricultor. Această definiție, citită în corelație cu articolul 49 alineatul (3) din respectivul regulament, trebuie, cu toate acestea, să indice în mod clar că, atunci când diferitele scheme de sprijin o permit, culturile diferitelor grupe de culturi se pot efectua pe aceeași suprafață continuă de terenuri. Într-un astfel de caz, aceeași suprafață trebuie luată în considerare ca reprezentând mai multe parcele agricole. |
(3) |
Ținând seama de caracteristicile parcelelor cu măslini, este necesar să se prevadă o definiție specială în această privință. |
(4) |
În conformitate cu articolul 66 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 796/2004, nerespectarea diferitelor obligații în materie de eco-condiționalitate aparținând aceluiași domeniu care are ca obiect eco-condiționalitatea în sensul articolului 2 punctul 31 din respectivul regulament trebuie considerată ca un caz unic de neconformitate la stabilirea sancțiunilor respective. Trebuie precizat că nerespectarea obligațiilor diferiților agricultori în cadrul întreținerii pământurilor destinate pășunilor permanente prevăzute la articolul 4 din respectivul regulament face obiectul aceluiași domeniu de eco-condiționalitate ca și respectarea „bunelor condiții agricole și ecologice”. În consecință, trebuie adaptate definițiile respective. |
(5) |
Orice informație specifică privind producția de bumbac, de ulei de măsline și de tutun trebuie să se solicite în cadrul cererii unice. |
(6) |
Formularele de cerere preimprimate și materialul grafic se furnizează agricultorilor. Agricultorii trebuie să precizeze dimensiunea corectă a suprafeței, lucru care se va dovedi foarte dificil în cazul în care materialul preimprimat este incorect, în ceea ce privește dimensiunea suprafeței, ca urmare a schimbărilor de localizare a măslinilor. În această privință, obligația agricultorului de a indica orice schimbare privind localizarea măslinilor trebuie să fie suficientă pentru a da autorității competente informațiile necesare care să îi permită recalcularea dimensiunii exacte a suprafeței. |
(7) |
În conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 796/2004, în cursul primului an de punere în aplicare a schemei de plăți unice, statele membre pot să deroge de la anumite dispoziții privind cererea unică. Această derogare trebuie să se aplice, de asemenea, de fiecare dată când apar noi elemente în regimul de cerere unică. |
(8) |
Trebuie să se extindă controalele încrucișate care urmează să se efectueze asupra cererii unice la unele controale specifice, în ceea ce privește diferitele condiții pe care agricultorul este obligat să le respecte în cadrul cererii de ajutor specifice pentru bumbac. |
(9) |
O greșeală frecventă la executarea controalelor încrucișate o constituie o declarație exagerată minoră a suprafeței agricole totale într-o parcelă de referință. Pentru simplificare, în cazul în care o parcelă de referință face obiectul unei cereri de ajutor a doi sau mai mulți agricultori care solicită un ajutor în temeiul aceleiași scheme de sprijin și atunci când suprafața totală declarată este mai mare decât suprafața agricolă, iar diferența intră în cadrul toleranței definite în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 796/2004, trebuie ca statele membre să fie autorizate să prevadă o reducere proporțională a suprafețelor în cauză. Cu toate acestea, în anumite situații, ar trebui să aibă dreptul de a introduce recurs împotriva acestor decizii. |
(10) |
Pentru a garanta controale eficiente asupra schemei de sprijin pentru tutunul prevăzut la titlul IV capitolul 10c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, trebuie furnizată o mostră specială de control pentru controalele la fața locului. |
(11) |
Experiența demonstrează că se pot aduce unele adaptări la mostra minimă care trebuie selecționată pentru controalele la fața locului ale agricultorilor care solicită un ajutor pentru fructele cu coajă prevăzut la titlul IV capitolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. |
(12) |
În ceea ce privește plățile ajutorului pentru tutun în conformitate cu titlul IV capitolul 10c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, este necesar să se prevadă o mostră de control specială pentru selecționarea primilor transformatori care trebuie să facă obiectul unui control la fața locului la nivelul primei procesări și ambalări a tutunului. |
(13) |
Dat fiind faptul că agricultorii nu sunt singurii care trebuie să respecte dispozițiile de eșantionare ale Regulamentului (CE) nr. 796/2004, trebuie să se adapteze în consecință articolul 27 din respectivul regulament. |
(14) |
Elementele care urmează să fie luate în considerare pentru analiza riscului la selecția mostrelor de control destinate controalelor la fața locului trebuie să se extindă în sensul noilor scheme de sprijin care urmează să fie controlate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 796/2004. |
(15) |
Raportul de control care urmează să se stabilească după fiecare control la fața locului trebuie să furnizeze informații corespunzătoare privind măslinii. |
(16) |
Ținându-se seama de caracteristicile schemei de sprijin pentru bumbac, ulei de măsline și tutun în conformitate cu titlul IV capitolele 10a, 10b și 10c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, trebuie să se stabilească dispoziții speciale în materie de control. |
(17) |
Ca urmare a introducerii de organizații interprofesionale autorizate în cadrul producției de bumbac, trebuie să se stabilească condiții specifice pentru controalele la fața locului. |
(18) |
În conformitate cu articolul 110k literele (a) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, acordarea primei pentru tutun intră sub incidența condiției ca tutunul brut să provină dintr-o zonă de producție determinată și să fie livrat pe baza unui contract de cultură. Ajutorul la producția de tutun poate fi vărsat numai în urma unui control al livrărilor, pentru a garanta realitatea operațiunilor în cauză. În mai multe state membre, practica constă în efectuarea de controale nu la fața locului în care se procesează tutunul, ci la locul în care se livrează. Pentru a împiedica neregulile, trebuie să se menționeze controalele care urmează să se efectueze la fața respectivelor locuri și condițiile de transfer al tutunului brut. |
(19) |
În scopul garantării unor controale eficiente la nivelul primei procesări și al ambalării tutunului, tutunul brut trebuie să fie pus sub supraveghere atunci când este livrat de agricultor prim-procesatorului. Din acest motiv, tutunul care provine atât din Comunitate, cât și din țările terțe, trebuie să rămână sub supraveghere până la încheierea primei procesări și a ambalării. |
(20) |
În ceea ce privește baza de calcul pentru suprafețele declarate și reducerile și eliminările, sunt necesare dispoziții speciale pentru a se lua în considerare particularitățile cererilor de ajutor în temeiul schemelor de sprijin pentru tutun și bumbac. |
(21) |
Sunt necesare dispoziții speciale în ceea ce privește plățile suplimentare care urmează să se acorde în cazul punerii în aplicare facultative pentru tipuri speciale de agricultură și de producție de calitate. |
(22) |
Schemele de sprijin care nu sunt instituite la titlurile III și IV din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, dar care sunt enumerate în anexa I la respectivul regulament, fac parte, de asemenea, din schemele de plăți directe. Eco-condiționalitatea este, de asemenea, relevantă, iar cererile de ajutor în temeiul respectivelor scheme de sprijin trebuie să facă, de asemenea, obiectul eșantionării. |
(23) |
Ținându-se seama de particularitățile schemelor de sprijin pentru bumbac și tutun în conformitate cu titlul IV capitolele 10a, 10b și 10c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, trebuie să se stabilească sancțiuni speciale. |
(24) |
Experiența dobândită demonstrează necesitatea unei clarificări și a unor precizări cu privire la informațiile care trebuie comunicate Comisiei. |
(25) |
Articolul 171ae din Regulamentul (CE) nr. 1973/2004 al Comisiei din 29 octombrie 2004 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului în ceea ce privește schemele de ajutor prevăzute la titlurile IV și IVa din regulamentul menționat anterior și utilizarea terenurilor scoase temporar din circuitul agricol pentru producția de materii prime (3) instituie procedura de aprobare de către organizațiile interprofesionale de agricultori care produc bumbac prevăzute la articolul 110d a dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1782/2003. Trebuie să se prevadă cazul în care o organizație interprofesională desemnată nu mai îndeplinește criteriile adecvate. |
(26) |
Prin urmare, regulamentele (CE) nr. 796/2004 și (CE) nr. 1973/2004 trebuie modificate în consecință. |
(27) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a plăților directe, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 796/2004 se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 2 se modifică după cum urmează:
|
2. |
Articolul 12 se modifică după cum urmează:
|
3. |
La articolul 13, se adaugă următoarele alineate: „(10) În cazul unei solicitări de ajutor specific pentru bumbac, prevăzută la titlul IV capitolul 10a din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, cererea unică cuprinde:
(11) În cazul unei solicitări de ajutor pentru plantațiile de măslini, prevăzută la titlul IV capitolul 10b din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, cererea unică cuprinde, pentru fiecare parcelă cultivată cu măslini, numărul și localizarea pe parcelă:
(12) În cazul unei solicitări de ajutor pentru tutun, prevăzută la titlul IV capitolul 10c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, cererea unică cuprinde:
Statele membre pot prevedea o dată ulterioară pentru prezentarea informațiilor prevăzute la litera (c), dar aceasta nu poate fi după 15 mai a anului care urmează recoltei.” |
4. |
La articolul 14 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf: „Derogarea prevăzută la primul paragraf se aplică, de asemenea, în ceea ce privește primul an în care s-au introdus noi sectoare în schema de plăți unice și în care drepturile la plată nu sunt încă stabilite definitiv pentru agricultorii vizați de această introducere.” |
5. |
Articolul 24 se modifică după cum urmează:
|
6. |
La articolul 26, alineatul (1) se modifică după cum urmează:
|
7. |
Articolul 27 se modifică după cum urmează:
|
8. |
La articolul 28 alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:
|
9. |
La articolul 30, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) determinarea suprafeței parcelelor agricole se face prin orice mijloc corespunzător definit de autoritatea competentă și care garantează o exactitate a măsurătorilor cel puțin echivalentă cu cea necesară pentru măsurătorile oficiale prevăzute de dispozițiile naționale. Autoritatea competentă poate să definească pentru măsurători o toleranță care să nu depășească:
Toleranța prevăzută la primul paragraf nu se aplică parcelelor cultivate cu măslini pentru care suprafața se exprimă în măslin GIS-ha, în conformitate cu punctele 2 și 3 din anexa XXIV la Regulamentul (CE) nr. 1973/2004.” |
10. |
Următorul articol se inserează după articolul 31: „Articolul 31a Controale la fața locului privind organizațiile interprofesionale autorizate Controalele la fața locului privind organizațiile interprofesionale autorizate, în cadrul solicitărilor de ajutor pentru bumbac, în conformitate cu titlul IV capitolul 10a din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, verifică respectarea criteriilor de autorizare a acestor organizații, lista cu membrii lor și baremul prevăzut la articolul 110e din respectivul regulament.” |
11. |
Următoarea subsecțiune se inserează la titlul III capitolul II secțiunea II: „Subsecțiunea IIb Controale la fața locului privind solicitările de ajutor pentru tutun Articolul 33b Controale ale livrărilor (1) În ceea ce privește solicitările de ajutor pentru tutun prevăzute la titlul IV capitolul 10c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, se verifică toate livrările. Orice livrare este autorizată de autoritatea competentă, care trebuie să fie informată în prealabil, astfel încât să poată stabili data acesteia. În decursul controlului, autoritatea competentă verifică dacă a autorizat livrarea în prealabil. (2) În cazul în care livrarea are loc într-un centru de achiziție autorizat, astfel cum a fost prevăzut la articolul 171ck alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1973/2004, tutunul neprocesat, odată controlat, poate părăsi centrul de achiziție numai pentru a fi transferat la întreprinderea de procesare. După controale, tutunul se adună în loturi distincte. Transferul acestor loturi la întreprinderea de procesare face obiectul unei autorizații scrise de către autoritatea competentă, care este informată în prealabil, astfel încât să poată stabili cu exactitate mijlocul de transport utilizat, ruta sa, ora de plecare și de sosire, precum și cantitățile de tutun corespunzătoare fiecărei operațiuni de transport. (3) La primirea tutunului în întreprinderea de procesare, organismul de control competent verifică, în special prin cântărire, dacă loturile livrate sunt aceleași care au fost controlate în centrele de achiziție. Autoritatea competentă poate stabili orice normă specifică pe care o consideră necesară pentru controlul operațiunilor. Articolul 33c Plasarea sub supraveghere și controlul la nivelul primei procesări și ambalări (1) Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a garanta că tutunul brut este plasat sub supraveghere în momentul în care este livrat de agricultor prim-procesatorului. Plasarea sub supraveghere garantează că tutunul brut nu poate fi eliberat înainte de încheierea operațiilor de primă procesare și de ambalare și că nici un tutun brut nu este supus verificării mai mult de o dată. (2) Controalele la nivelul primei procesări și ambalări a tutunului verifică conformitatea cu articolul 17cb din Regulamentul (CE) nr. 1973/2004, în special în ceea ce privește cantitățile de tutun brut din fiecare întreprindere controlată, cu o distincție între tutunul brut produs în Comunitate și tutunul brut originar sau provenit din țări terțe. În acest scop, controalele implică:
(3) Controalele prevăzute de prezentul articol se efectuează chiar pe locul în care tutunul brut a fost procesat. Într-un termen definit de statul membru, întreprinderile în cauză prezintă în scris organismelor competente care dețin siturile locul unde va avea loc procesarea. Statul membru poate indica informațiile pe care prim-procesatorul trebuie să le furnizeze în acest scop organismelor competente. (4) Controalele prevăzute la prezentul articol sunt inopinate în toate cazurile.” |
12. |
Articolul 38 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 38 Dispoziții speciale privind plățile suplimentare În ceea ce privește plata suplimentară care urmează să se acorde pentru tipurile speciale de agricultură sau pentru producție în conformitate cu articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și plata suplimentară prevăzută la articolele 119 și 133 din respectivul regulament, statele membre aplică, după caz, dispozițiile prezentului titlu. În cazul în care nu este oportun să se procedeze astfel din cauza structurii regimului în cauză, statele membre prevăd controale care să garanteze un nivel de control echivalent cu cel stabilit prin prezentul titlu.” |
13. |
La articolul 44 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Autoritatea de control competentă efectuează, pentru cerințele sau normele care țin de responsabilitatea sa, controale care vizează cel puțin 1 % din totalul agricultorilor care au prezentat cereri de ajutor în cadrul schemelor de sprijin direct în sensul articolului 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și care sunt în sarcina autorității de control respective.” |
14. |
Articolul 50 se modifică după cum urmează:
|
15. |
Articolul 51 se modifică după cum urmează:
|
16. |
Articolul 52 se modifică după cum urmează:
|
17. |
Următoarele articole se adaugă după articolul 54: „Articolul 54a Reduceri și excluderi aplicabile cererilor de ajutor pentru tutun Fără a aduce atingere reducerilor și excluderilor care urmează să se aplice în conformitate cu articolul 51 sau 53, în cazul în care se constată că nu s-a mai replantat tutun pe parcela indicată în contractul de cultură înainte de data de 20 iunie a anului de recoltă:
Cu toate acestea, reducerile sau excluderile prevăzute la primul paragraf literele (a) și (b) nu se aplică în cazul în care, în conformitate cu articolul 171cd alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1973/2004, agricultorul poate justifica întârzierea spre satisfacția autorității competente. În cazul în care se constată că parcela pe care se cultivă tutun este diferită de cea indicată în contractul de cultură, ajutorul care urmează să fie plătit agricultorului în cauză pentru recolta în curs se reduce cu 5 %. Articolul 54b Reduceri și excluderi privind ajutorul specific pentru bumbac Fără a aduce atingere reducerilor și excluderilor care urmează să se aplice în conformitate cu articolul 51 sau 53, în cazul în care se constată că agricultorul nu respectă obligațiile care rezultă din articolul 171af alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 1973/2004, agricultorul își pierde dreptul la creșterea ajutorului prevăzut la articolul 110f alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. În afară de aceasta, ajutorul pentru bumbac pe hectar eligibil în temeiul articolului 110c se reduce, pentru respectivul agricultor, cu valoarea creșterii prevăzute la articolul 110f alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.” |
18. |
Articolul 63 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 63 Constatări privind plățile suplimentare În ceea ce privește plățile suplimentare care urmează să se acorde pentru tipurile specifice de agricultură sau pentru producția de calitate în conformitate cu articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și plata suplimentară prevăzută la articolele 119 și 133 din respectivul regulament, statele membre aplică reduceri și excluderi echivalente, în substanță, cu cele prevăzute la prezentul titlu.” |
19. |
La articolul 64, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „În cazul în care, în eventualitatea menționată la articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1973/2004, persoana în cauză nu lansează producția înainte de expirarea termenului prevăzut pentru cerere, cantitatea de referință individuală stabilită este considerată ca fiind egală cu zero. În astfel de cazuri, cererea de ajutor depusă de persoana în cauză pentru anul respectiv se respinge. Se reține o sumă egală cu suma corespunzătoare din plățile care urmează să se efectueze în sensul oricăreia din schemele de sprijin prevăzute la titlurile III și IV din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de care poate beneficia solicitantul pa baza cererilor pe care le depune în cursul anului calendaristic următor celui în care a avut loc constatarea.” |
20. |
La articolul 76, alineatul (1) se modifică după cum urmează:
|
Articolul 2
În Regulamentul (CE) nr. 1973/2004, articolul 171ae se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 171ae
Autorizarea organizațiilor interprofesionale
(1) În fiecare an, statele membre autorizează, înainte de 31 decembrie, pentru însămânțările din anul următor, orice organizație interprofesională de producție de bumbac care a depus o cerere în acest sens și care:
(a) |
regrupează o suprafață totală cu o limită de cel puțin 10 000 ha stabilită de statul membru și care îndeplinește criteriile de autorizare prevăzute la articolul 171a, precum și cel puțin o întreprindere de egrenat; |
(b) |
desfășoară acțiuni bine identificate care vizează, în special:
|
(c) |
adoptă norme de funcționare interne privind, în special:
|
Cu toate acestea, pentru 2006, statele membre autorizează organizațiile interprofesionale de producție a bumbacului înainte de 28 februarie 2006.
(2) În cazul în care se constată că o organizație interprofesională autorizată nu respectă criteriile de autorizare prevăzute la alineatul (1), statul membru retrage autorizația, cu excepția cazului în care respectarea criteriilor în cauză se restabilește într-un termen rezonabil. În cazul în care se preconizează retragerea autorizației, statul membru notifică organizației interprofesionale intenția sa, precum și motivele retragerii. Statul membru acordă organizației interprofesionale posibilitatea să-și prezinte observațiile într-un termen stabilit. În caz de retragere, statele membre prevăd aplicarea de sancțiuni corespunzătoare.
Agricultorii care sunt membri ai unei organizații interprofesionale autorizate a cărei autorizație s-a retras în conformitate cu primul paragraf își pierd dreptul de creștere a ajutorului prevăzut la articolul 110f alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.”
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică cererilor de ajutor depuse pentru anii sau perioadele de prime care încep de la 1 ianuarie 2006.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 decembrie 2005.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 270, 21.10.2003, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 118/2005 al Comisiei (JO L 24, 27.1.2005, p. 15).
(2) JO L 141, 30.4.2004, p. 18. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1954/2005 (JO L 314, 30.11.2005, p. 10).
(3) JO L 345, 20.11.2004, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2182/2005 (JO L 347, 30.12.2005, p. 31).
(4) JO L 345, 20.11.2004, p. 1.”;
(5) JO L 210, 28.7.1998, p. 32.”
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
149 |
32006R0006
L 003/3 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 6/2006 AL COMISIEI
din 5 ianuarie 2006
de modificare a anexelor I și II la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului de instituire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime ale reziduurilor de medicamente de uz veterinar în alimentele de origine animală cu privire la dihidrostreptomicină, tosilcloramidă de sodiu și Piceae turiones recentes extractum
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 de instituire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime ale reziduurilor de medicamente de uz veterinar în alimentele de origine animală (1), în special articolele 2 și 3,
având în vedere avizele Agenției europene a medicamentelor elaborate de Comitetul pentru medicamentele de uz veterinar,
întrucât:
(1) |
Toate substanțele farmacologic active utilizate în cadrul Comunității pentru medicamentele de uz veterinar destinate administrării la animalele producătoare de alimente trebuie să fie evaluate în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2377/90. |
(2) |
Dihidrostreptomicina a fost inclusă în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 pentru mușchii, grăsimea, ficatul, rinichii și laptele bovinelor și ovinelor, precum și, în proporții naturale, pentru mușchii, ficatul, rinichii, pielea și grăsimea porcinelor. Domeniul de aplicare ar trebui să fie extins de la speciile bovine și ovine la toate erbivorele. |
(3) |
Tosilcloramida de sodiu a fost inclusă în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 pentru pești, dar numai pentru cultură în apă, și pentru bovine, dar numai pentru uz topic. Domeniul de aplicare ar trebui extins la ecvidee numai pentru uz topic. |
(4) |
S-a introdus o cerere de stabilire a limitelor maxime de reziduuri de Piceae turiones recentes extractum. Este necesară înscrierea acestei substanțe în anexa II la regulamentul menționat anterior pentru toate speciile producătoare de alimente, numai pentru uz oral. |
(5) |
Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 ar trebui modificat în consecință. |
(6) |
Este necesar să se prevadă un interval de timp suficient înainte ca prezentul regulament să devină aplicabil, pentru a permite statelor membre să efectueze, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, orice adaptare necesară a autorizațiilor de introducere pe piață acordate în temeiul Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz veterinar (2). |
(7) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru medicamentele de uz veterinar, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexele I și II la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament se aplică de la 7 martie 2006.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 5 ianuarie 2006.
Pentru Comisie
Günther VERHEUGEN
Vicepreședinte
(1) JO L 224, 18.8.1990, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1911/2005 al Comisiei (JO L 305, 24.11.2005, p. 30).
(2) JO L 311, 28.11.2001, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/28/CE (JO L, 30.4.2004, p. 58).
ANEXĂ
A. La anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 se introduce următoarea substanță:
1. Medicamente antiinfecțioase
1.2. Antibiotice
1.2.10. Aminoglicoside
Substanță (substanțe) farmacologic activă (active) |
Reziduu marker |
Specii de animale |
LMR |
Alimente-țintă |
„Dihidrostreptomicină |
Dihidrostreptomicină |
Toate ierbivorele |
500 μg/kg |
Mușchi |
500 μg/kg |
Grăsime |
|||
500 μg/kg |
Ficat |
|||
1 000 μg/kg |
Rinichi |
|||
200 μg/kg |
Lapte” |
B. La anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 se introduc următoarele substanțe:
2. Compuși organici
Substanță (substanțe) farmacologic activă (active) |
Specii de animale |
„Tosilcloramidă de sodiu |
Ecvidee (1) |
6. Substanțe de origine vegetală
Substanță (substanțe) farmacologic activă (active) |
Specii de animale |
„Piceae turiones recentes extractum |
Toate speciile producătoare de alimente (2) |
(1) Numai pentru uz topic.”
(2) Numai pentru uz oral.”
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
152 |
32006R0018
L 004/3 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 18/2006 AL COMISIEI
din 6 ianuarie 2006
de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la lista țărilor și teritoriilor
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind condițiile de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie și de modificare a Directivei 92/65/CEE a Consiliului (1), în special articolele 10 și 21,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 998/2003 stabilește lista țărilor terțe și a teritoriilor din care poate fi autorizată circulația animalelor de companie spre Comunitate, cu condiția îndeplinirii anumitor cerințe. |
(2) |
O listă provizorie a țărilor terțe a fost stabilită de Regulamentul (CE) nr. 998/2003, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1193/2005. Această listă cuprinde țările și teritoriile indemne de rabie și țările pentru care s-a estimat că riscul de introducere a rabiei în Comunitate ca urmare a circulației din teritoriul acestora nu este mai ridicat decât riscul asociat circulației între statele membre. |
(3) |
Din informațiile comunicate de Belarus, Mexic, România și Trinidad-Tobago, rezultă că riscul de introducere a rabiei în Comunitate ca urmare a circulației animalelor de companie din aceste țări nu este mai ridicat decât riscul asociat circulației între statele membre sau din țările terțe deja înscrise pe lista din Regulamentul (CE) nr. 998/2003. Prin urmare, aceste țări terțe ar trebui incluse pe lista țărilor și teritoriilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 998/2003. |
(4) |
Dat fiind faptul că Guam este un teritoriu al Statelor Unite ale Americii, este preferabil să se precizeze că această insulă face parte integrantă din Statele Unite ale Americii pentru a evita orice confuzie. |
(5) |
Din motive de claritate, lista țărilor și teritoriilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 998/2003 ar trebui înlocuită în totalitate. |
(6) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 998/2003 ar trebui modificat în consecință. |
(7) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 998/2003 se înlocuiește cu textul anexei la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 6 ianuarie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 146, 13.6.2003, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1193/2005 al Comisiei (JO L 194, 26.7.2005, p. 4).
ANEXĂ
„ANEXA II
LISTA ȚĂRILOR ȘI TERITORIILOR
PARTEA A
|
IE – Irlanda |
|
MT – Malta |
|
SE – Suedia |
|
UK – Regatul Unit |
PARTEA B
Secțiunea 1
(a) |
DK – Danemarca, inclusiv GL – Groenlanda și FO – Insulele Feroe; |
(b) |
ES – Spania, inclusiv teritoriul continental, insulele Baleare, insulele Canare, Ceuta și Melilla; |
(c) |
FR - Franța, inclusiv GF – Guyana Franceză, GF – Guadelupa, MQ – Martinica și RE – insulele Réunion; |
(d) |
GI – Gibraltar; |
(e) |
PT – Portugalia, inclusiv teritoriul continental, Azore și insulele Madeira; |
(f) |
State membre, altele decât cele care figurează în partea A și la punctele (a), (b), (c) și (e) din prezenta secțiune. |
Secțiunea 2
|
AD – Andorra |
|
CH – Elveția |
|
IS – Islanda |
|
LI – Liechtenstein |
|
MC – Monaco |
|
NO – Norvegia |
|
SM – San-Marino |
|
VA – Orașul-stat Vatican |
PARTEA C
|
AC – Insula Ascension |
|
AE – Emiratele Arabe Unite |
|
AG – Antigua și Barbuda |
|
AN – Antilele Olandeze |
|
AR – Argentina |
|
AU — Australia |
|
AW — Aruba |
|
BB — Barbados |
|
BH — Bahrain |
|
BL — Belarus |
|
BM — Bermude |
|
CA — Canada |
|
CL — Chile |
|
FJ — Fiji |
|
FK — Insulele Falkland |
|
HK — Hong Kong |
|
HR — Croația |
|
JM — Jamaica |
|
JP — Japonia |
|
KN — Saint Kitts și Nevis |
|
KY — Insulele Cayman |
|
MS — Montserrat |
|
MU — Mauritius |
|
MX — Mexic |
|
NC — Noua Caledonie |
|
NZ — Noua Zeelandă |
|
PF — Polinezia Franceză |
|
PM — Saint Pierre și Miquelon |
|
RO — România |
|
RU — Federația Rusă |
|
SG — Singapore |
|
SH — Sfânta Elena |
|
TT — Trinidad-Tobago |
|
TW — Taiwan |
|
US — Statele Unite ale Americii (inclusiv GU — Guam) |
|
VC — Saint Vincent și Grenadine |
|
VU — Vanuatu |
|
WF — Wallis și Futuna |
|
YT — Mayotte” |
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
156 |
32006D0007
L 005/17 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 9 ianuarie 2006
privind anumite măsuri de protecție cu privire la importurile de pene din anumite țări terțe
[notificată cu numărul C(2006) 33]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/7/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor sanitar-veterinare pentru produsele care provin din țări terțe și sunt introduse în Comunitate (1), în special articolul 22,
întrucât:
(1) |
Influența aviară este o boală virală infecțioasă a păsărilor de curte și a păsărilor sălbatice, care provoacă o mortalitate și perturbări ce pot lua rapid proporții epizootice în măsură să reprezinte o amenințare gravă pentru sănătatea animală și sănătatea publică și să reducă semnificativ rentabilitatea aviculturii. Există riscul introducerii agentului patogen prin comerțul internațional cu păsări de curte vii și cu produse obținute de la păsări de curte, inclusiv pene netratate. |
(2) |
Autoritățile turce au notificat existența mai multor focare de influență aviară printre crescătoriile de păsări de curte din estul Anatoliei. Întrucât există posibilitatea ca boala să fi fost răspândită în Turcia de păsările migratoare, nu poate fi exclusă prezența sa în Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Iran, Irak și Siria. |
(3) |
În prezent, nici un produs obținut din păsări de curte, cu excepția penelor și părților de pene netratate, nu poate fi importat din țările învecinate cu Turcia. |
(4) |
În conformitate cu Decizia 2005/733/CE a Comisiei (2), importurile de pene netratate din Turcia sunt deja suspendate. |
(5) |
Întrucât nu este disponibilă nici o informație privind supravegherea influenței aviare în țările învecinate cu Turcia orientală și ținând seama de riscul pe care îl prezintă introducerea bolii în Comunitate pentru sănătatea animală, este necesară suspendarea importurilor de pene și părți de pene netratate provenite din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Iran, Irak și Siria. |
(6) |
În consecință, este necesar să se solicite dovada faptului că loturile comerciale de pene transformate, importate din țările terțe în cauză, au fost tratate. |
(7) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Statele membre suspendă importurile de pene și părți de pene netratate provenite de pe teritoriul țărilor menționate în anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Statele membre verifică dacă, în cazul în care sunt importate de pe teritoriul țărilor menționate în anexă, loturile de pene sau de părți de pene tratate (cu excepția penelor de ornament tratate, a penelor tratate transportate de călători pentru uz personal și a loturilor de pene tratate expediate unor persoane, cu alt scop decât cel industrial) sunt însoțite de un document comercial care atestă că penele sau părțile de pene au fost tratate cu jet de vapori sau prin orice altă metodă care garantează inactivarea agentului patogen.
Articolul 3
Statele membre iau de îndată măsurile necesare pentru a se conforma prezentei decizii și publică măsurile respective. Ele informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Articolul 4
Prezenta decizie se aplică până la 30 aprilie 2006.
Articolul 5
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 9 ianuarie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 24, 30.1.1998, p. 9. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 165, 30.4.2004, p. 1; rectificativ publicat în JO L 191, 28.5.2004, p. 1).
(2) JO L 274, 20.10.2005, p. 102.
ANEXĂ
Țări prevăzute la articolele 1 și 2 din prezenta decizie:
— |
Georgia |
— |
Armenia |
— |
Azerbaidjan |
— |
Iran |
— |
Irak |
— |
Siria. |
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
159 |
32006D0008
L 006/32 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 4 ianuarie 2006
de modificare a Deciziei 92/452/CEE în ceea ce privește stabilirea echipelor de colectare și recoltare a embrionilor din Canada și Statele Unite ale Americii
[notificată cu numărul C(2005) 5795]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/8/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 89/556/CEE a Consiliului din 25 septembrie 1989 de stabilire a condițiilor de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile de embrioni de animale domestice din specia bovină provenind din țări terțe (1), în special articolul 8 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Decizia 92/452/CEE a Comisiei din 30 iulie 1992 de stabilire a listelor cu echipele de colectare a embrionilor și a echipelor de recoltare de embrioni din țări terțe, autorizate să exporte spre Comunitate embrioni de animale din specia bovină (2) prevede că statele membre nu pot importa embrioni din țări terțe decât dacă embrionii respectivi au fost colectați, tratați și depozitați de echipele de colectare de embrioni menționate în lista anexată la respectiva decizie. |
(2) |
Canada și Statele Unite ale Americii au solicitat modificarea listei respective în ceea ce privește mențiunile referitoare la țările lor. |
(3) |
Canada și Statele Unite ale Americii au prezentat garanții în ceea ce privește respectarea normelor prevăzute de Directiva 89/556/CEE, iar echipele de colectare de embrioni au fost oficial autorizate de către serviciile veterinare competente din țările în cauză să efectueze exporturi în Comunitate. |
(4) |
Prin urmare, este necesar ca Decizia 92/452/CEE să se modifice în consecință. |
(5) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa la Decizia 92/452/CEE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se aplică de la 14 ianuarie 2006.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 4 ianuarie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 302, 19.10.1989, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1).
(2) JO L 250, 29.8.1992, p. 40. Decizie astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/774/CE (JO L 291, 5.11.2005, p. 46).
ANEXĂ
Anexa la Decizia 92/452/CEE se modifică după cum urmează:
(a) |
Rândurile următoare se elimină din lista echipelor de colectare de embrioni pentru Canada:
|
(b) |
Rândurile următoare se inserează pentru Canada:
|
(c) |
Rândul corespunzător echipei de colectare și recoltare a embrionilor nr. E71 pentru Canada se înlocuiește cu rândul următor:
|
(d) |
Rândul corespunzător echipei de colectare a embrionilor nr. E593 pentru Canada se înlocuiește cu rândul următor:
|
(e) |
Rândul corespunzător echipei de colectare a embrionilor nr. E607 pentru Canada se înlocuiește cu rândul următor:
|
(f) |
Rândul corespunzător echipei de colectare și recoltare a embrionilor nr. E661 pentru Canada se înlocuiește cu rândul următor:
|
(g) |
Rândul corespunzător echipei de colectare a embrionilor nr. E728 pentru Canada se înlocuiește cu rândul următor:
|
(h) |
Rândul corespunzător echipei de colectare și recoltare a embrionilor nr. E764 pentru Canada se înlocuiește cu rândul următor:
|
(i) |
Rândul corespunzător echipei de colectare și recoltare a embrionilor nr. E827 pentru Canada se înlocuiește cu rândul următor:
|
(j) |
Rândul corespunzător echipei de colectare a embrionilor nr. E885 pentru Canada se înlocuiește cu rândul următor:
|
(k) |
Rândul corespunzător echipei de colectare și recoltare a embrionilor nr. E933 pentru Canada se înlocuiește cu rândul următor:
|
(l) |
Rândul corespunzător echipei de colectare a embrionilor nr. E1033 pentru Canada se înlocuiește cu rândul următor:
|
(m) |
Rândul corespunzător echipei de colectare a embrionilor nr. E1142 pentru Canada se înlocuiește cu rândul următor:
|
(n) |
Rândul corespunzător echipei de colectare a embrionilor nr. NSET002 pentru Canada se înlocuiește cu rândul următor:
|
(o) |
Rândurile următoare se elimină din lista echipelor de colectare de embrioni pentru Statele Unite ale Americii:
|
(p) |
Rândul următor se inserează pentru Statele Unite ale Americii:
|
(q) |
Rândul corespunzător echipei de colectare a embrionilor nr. 93WI060 pentru Statele Unite ale Americii se înlocuiește cu rândul următor:
|
(r) |
Rândul corespunzător echipei de colectare a embrionilor nr. 96OR085 pentru Statele Unite ale Americii se înlocuiește cu rândul următor:
|
(s) |
Rândul corespunzător echipei de colectare a embrionilor nr. 99MI105 pentru Statele Unite ale Americii se înlocuiește cu rândul următor:
|
(t) |
Rândul corespunzător echipei de colectare a embrionilor nr. 92WI057 pentru Statele Unite ale Americii se înlocuiește cu rândul următor:
|
(u) |
Rândul corespunzător echipei de colectare a embrionilor nr. 91WI045 pentru Statele Unite ale Americii se înlocuiește cu rândul următor:
|
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
164 |
32006D0009
L 007/23 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 6 ianuarie 2006
de modificare a anexei I la Decizia 79/542/CEE a Consiliului în ceea ce privește măsurile tranzitorii aplicabile tranzitului de animale vii provenite din Bulgaria și România prin Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și prin Serbia-Muntenegru
[notificată cu numărul C(2005) 5885]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/9/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 2004/68/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 de stabilire a normelor de sănătate animală privind importul și tranzitul, în Comunitate, al anumitor ungulate vii, de modificare a Directivelor 90/426/CEE și 92/65/CEE și de abrogare a Directivei 72/462/CEE (1), în special articolul 3 alineatul (1) și articolul 17,
întrucât:
(1) |
Partea 1 a anexei I la Decizia 79/542/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1979 de stabilire a unei liste de țări terțe sau de regiuni a unor țări terțe și de definire a condițiilor de sănătate animală, a condițiilor de sănătate și a certificării veterinare necesare pentru importul în Comunitate de animale vii și carne proaspătă (2) stabilește o listă a țărilor terțe și a regiunilor din țări terțe din care statele membre sunt autorizate să importe anumite animale vii. |
(2) |
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Serbia-Muntenegru sunt menționate în lista din partea 1 a anexei II la Decizia 79/542/CEE privind importurile de carne în Comunitate, dar nu sunt menționate în partea 1 a anexei I la directiva menționată anterior, ceea ce înseamnă că, pentru moment, nu sunt autorizate tranzitul pe teritoriul UE și importurile animalelor vii care fac obiectul deciziei menționate anterior. |
(3) |
Cu toate acestea, situația sanitară este acceptabilă în țările respective; în plus, în scopul bunăstării animalelor, este oportună autorizarea, în anumite condiții, a tranzitului animalelor destinate sacrificării pe teritoriul țărilor menționate anterior. În consecință, pe o perioadă tranzitorie care expiră la 31 decembrie 2006 și până la formularea concluziilor de către o misiune a Comisiei în țările respective, este oportună autorizarea tranzitării teritoriului țărilor respective de către loturile de animale vii destinate sacrificării care fac obiectul Deciziei 79/542/CEE, provenite din țările candidate, Bulgaria și România, spre un stat membru al Uniunii. Respectiva perioadă tranzitorie se aplică numai în cazul Bulgariei și României datorită statutului lor de țări candidate la aderare. |
(4) |
În vederea garantării stării de sănătate a loturilor trebuie stabilite condiții suplimentare, precum sigilarea camioanelor și aplicarea unei ștampile pe certificatul de sănătate. |
(5) |
În consecință, este necesară modificarea părții 1 a anexei I la Decizia 79/542/CEE. |
(6) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Partea 1 a anexei I la Decizia 79/542/CEE se înlocuiește cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se aplică de la 12 ianuarie 2006.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 6 ianuarie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 139, 30.4.2004, p. 321, astfel cum a fost rectificat în JO L 226, 25.6.2004, p. 128.
(2) JO L 146, 14.6.1979, p. 15. Decizie astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/753/CE a Comisiei (JO L 282, 26.10.2005, p. 22).
ANEXĂ
„ANEXA I
ANIMALE VII
Partea 1
LISTA ȚĂRILOR TERȚE SAU A REGIUNILOR DIN ȚĂRI TERȚE (1)
Țara (5) |
Codul teritoriului |
Descrierea teritoriului |
Certificat sanitar-veterinar |
Condiții specifice |
||||||||||||||||||||||||||||||||||
Model (e) |
GS |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
BG — Bulgaria |
BG-0 |
Întregul teritoriu |
— |
|
VI |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
BG-1 |
Provinciile Varna, Dobrich, Silistra, Choumen, Targovichte, Razgrad, Rousse, V. Tarnovo, Gabrovo, Pleven, Lovetch, Plovdic, Smolian, Pasardjik, districtul Sofia, orașul Sofia, precum și provinciile Pernik, Kustendil, Blagoevgrad, Sliven, Starazagora, Vratza, Montana și Vidin. |
BOV-X, BOV-Y, RUM, OVI-X, OVI-Y |
A |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
CA — Canada |
CA-0 |
Întregul teritoriu |
POR-X |
|
IVb IX |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
CA-1 |
Întregul teritoriu, cu excepția regiunii Okanagan Valley din Columbia Britanică, delimitată după cum urmează:
la sudul unui punct situat pe frontiera dintre Canada și Statele Unite, la 118°15′ longitudine și 49° latitudine |
BOV-X, OVI-X, OVI-Y, RUM (2) |
A |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
CH — Elveția |
CH-0 |
Întregul teritoriu |
BOV-X, BOV-Y, OVI-X, OVI-Y, RUM |
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
POR-X, POR-Y, SUI |
B |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
CL — Chile |
CL-0 |
Întregul teritoriu |
OVI-X, RUM |
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
POR-X, SUI |
B |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
GL — Groenlanda |
GL-0 |
Întregul teritoriu |
OVI-X, RUM |
|
V |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
HR — Croația |
HR-0 |
Întregul teritoriu |
BOV-X, BOV-Y, RUM, OVI-X, OVI-Y |
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
IS — Islanda |
IS-0 |
Întregul teritoriu |
BOV-X, BOV-Y, RUM, OVI-X, OVI-Y |
|
I |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
POR-X, POR-Y |
B |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
MK — Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (4) |
MK-0 |
Întregul teritoriu |
|
|
X |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
NZ — Noua Zeelandă |
NZ-0 |
Întregul teritoriu |
BOV-X, BOV-Y, RUM, POR-X, POR-Y, OVI-X, OVI-Y |
|
I |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PM — Saint-Pierre-et-Miquelon |
PM-0 |
Întregul teritoriu |
BOV-X, BOV-Y, RUM, OVI-X, OVI-Y, CAM |
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
RO — România |
RO-0 |
Întregul teritoriu |
BOV-X, BOV-Y, RUM, OVI-X, OVI-Y |
|
V |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
XM — Muntenegru (3) |
XM-0 |
Întregul teritoriu vamal (5) |
|
|
X |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
XS — Serbia (3) |
XS-0 |
Întregul teritoriu vamal (5) |
|
|
X |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
Condiții specifice (vezi notele pentru fiecare certificat):
|
(1) Fără a aduce atingere cerințelor specifice de certificare prevăzute de eventualele acorduri comunitare încheiate cu țările terțe.
(2) Numai pentru animalele vii care nu aparțin speciei cervidelor.
(3) Cu excepția regiunii Kosovo, astfel cum este definită de Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate a Națiunilor Unite din 10 iunie 1999.
(4) Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, cod provizoriu care nu afectează denumirea definitivă a țării care urmează să îi fie atribuită în urma încheierii negocierilor în curs cu Națiunile Unite.
(5) Serbia și Muntenegru sunt republici cu regimuri vamale distincte care constituie o uniune statală; în consecință, cele două țări sunt menționate separat în listă.
Condiții specifice (vezi notele pentru fiecare certificat):
«I» |
: |
teritoriu în care prezența ESB la bovinele autohtone a fost considerată foarte improbabilă în vederea exportului spre Comunitatea Europeană de animale certificate în conformitate cu modelele de certificate BOV-X și BOV-Y. |
«II» |
: |
teritoriu recunoscut oficial ca fiind indemn de tuberculoză în vederea exportului spre Comunitatea Europeană de animale certificate în conformitate cu modelul de certificat BOV-X. |
«III» |
: |
teritoriu recunoscut oficial ca fiind indemn de bruceloză în vederea exportului spre Comunitatea Europeană de animale certificate în conformitate cu modelul de certificat BOV-X. |
«IVa» |
: |
teritoriu recunoscut oficial ca fiind indemn de leucoză enzootică bovină (LBE) în vederea exportului spre Comunitatea Europeană de animale certificate în conformitate cu modelul de certificat BOV-X. |
«IVb» |
: |
teritoriu care dispune de exploatații omologate, recunoscut oficial ca fiind indemn de leucoză enzootică bovină (LBE) în vederea exportului spre Comunitatea Europeană de animale certificate în conformitate cu modelul de certificat BOV-X. |
«V» |
: |
teritoriu recunoscut oficial ca fiind indemn de bruceloză în vederea exportului spre Comunitatea Europeană de animale certificate în conformitate cu modelul de certificat OVI-X. |
«VI» |
: |
Limitări geografice: |
«VII» |
: |
teritoriu recunoscut oficial ca fiind indemn de tuberculoză în vederea exportului spre Comunitatea Europeană de animale certificate în conformitate cu modelul de certificat RUM. |
«VIII» |
: |
teritoriu recunoscut oficial ca fiind indemn de bruceloză în vederea exportului spre Comunitatea Europeană de animale certificate în conformitate cu modelul de certificat RUM. |
«IX» |
: |
teritoriu recunoscut oficial ca fiind indemn de boala Aujeszky în vederea exportului spre Comunitatea Europeană de animale certificate în conformitate cu modelul de certificat POR-X. |
«X» |
: |
numai până la 31.12.2006 pentru tranzitul animalelor destinate sacrificării imediate, provenite din Bulgaria și România spre unul din statele membre ale Uniunii, în camioane cu sigilii numerotate. Numărul sigiliilor trebuie menționat pe certificatul de sănătate, iar sigiliile trebuie să fie intacte la sosirea la punctul de control la frontieră de intrare în Comunitate; informațiile respective trebuie înregistrate în sistemul TRACES. La punctul de ieșire din Bulgaria sau România și înainte de tranzitarea teritoriului unei țări terțe, autoritățile veterinare competente aplică pe certificat o ștampilă cu mențiunea: «NUMAI PENTRU TRANZIT PRIN FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI/MUNTENEGRU/SERBIA (tăiați mențiunea inutilă) DIN BULGARIA/ROMÂNIA (tăiați mențiunea inutilă) SPRE UE».” |
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
168 |
32006R0040
L 008/4 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 40/2006 AL COMISIEI
din 10 ianuarie 2006
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 4/2004 de adoptare a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 4045/89 al Consiliului privind controalele efectuate de statele membre asupra operațiunilor care fac parte din sistemul de finanțare de către Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea Garantare
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 4045/89 al Consiliului din 21 decembrie 1989 privind controalele efectuate de statele membre asupra operațiunilor care fac parte din sistemul de finanțare de către Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea Garantare, și de abrogare a Directivei 77/435/CEE (1), în special articolul 19,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CEE) nr. 4045/89 prevede ca statele membre să comunice Comisiei anumite informații. Regulamentul (CE) nr. 4/2004 al Comisiei (2) prevede standardizarea formei și conținutului respectivelor comunicări. Întrucât standardizarea facilitează utilizarea informațiilor transmise și asigură o uniformitate a abordării, trebuie stabilite norme privind forma și conținutul respectivelor comunicări. |
(2) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 4/2004 trebuie modificat în consecință. |
(3) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 4/2004 se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 5 se modifică după cum urmează:
|
2. |
Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 6 (1) Informațiile care trebuie prezentate în conformitate cu articolul 5 alineatele (1), (2), (3), (4), (7) și (8) se comunică în format electronic, în forma prevăzută de Comisie. (2) Informațiile care trebuie prezentate în conformitate cu dispozițiile articolului 5 alineatele (5) și (6) se comunică pe suport hârtie sau în format electronic, într-o formă care urmează să fie convenită între expeditor și destinatar. Expeditorului i se trimite o confirmare de primire pentru fiecare solicitare/răspuns pe care le primește în temeiul articolului 5 alineatele (5) și (6). (3) Datele privind operațiunile în conformitate cu dispozițiile articolului 7 din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89 se comunică în format electronic, în forma prevăzută de anexa I, de anexa II punctul 2 și de anexa III la Regulamentul (CE) nr. 2390/1999 al Comisiei (3). |
3. |
Anexa II se înlocuiește cu textul anexei I la prezentul regulament. |
4. |
Anexa III se înlocuiește cu textul anexei II la prezentul regulament. |
5. |
Anexa VIII se înlocuiește cu textul anexei III la prezentul regulament. |
6. |
Se adaugă o nouă anexă IX, al cărei text este prevăzut de anexa IV la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 10 ianuarie 2006.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 388, 30.12.1989, p. 18. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2154/2002 (JO L 328, 5.12.2002, p. 4).
(3) JO L 295, 16.11.1999, p. 1.”
ANEXA I
„ANEXA II
PARTEA I
Informații care trebuie incluse în raportul anual prevăzut la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89
1. Gestionarea Regulamentului (CEE) nr. 4045/89
Se furnizează informații cu privire la gestionarea Regulamentului (CEE) nr. 4045/89, în special modificările privind organismele responsabile cu controlul și serviciile specifice însărcinate cu verificarea punerii în aplicare a regulamentului menționat anterior, prevăzute la articolul 11, precum și competențele respectivelor organisme.
2. Modificări legislative
Se furnizează informații cu privire la orice modificare a legislației naționale apărute după prezentarea raportului anual precedent și care afectează punerea în aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 4045/89.
3. Modificări ale programului de control
Se furnizează o prezentare a tuturor modificărilor din programul de control prezentat Comisiei în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89, eventual apărute după data comunicării respectivului program.
4. Executarea programului de control reglementat de prezentul raport
Se furnizează informații cu privire la executarea programului de control pentru perioada care se încheie la data de 30 iunie dinainte de data limită de prezentare a acestui raport, prevăzută la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89, care includ punctele enumerate în continuare, cu indicarea totalului, precum și a repartizării între organismele de control (în cazul în care controalele efectuate în temeiul unui regulament sunt realizate de două sau mai multe organisme în conformitate cu respectivul regulament):
(a) |
numărul de întreprinderi care au făcut obiectul unor controale în decursul perioadei de control, în conformitate cu modelul prevăzut în fișa A din prezenta anexă; |
(b) |
numărul de întreprinderi în care controlul este în desfășurare, în conformitate cu modelul prevăzut în fișa A din prezenta anexă; |
(c) |
numărul de întreprinderi care nu au făcut obiectul unor controale pe parcursul perioadei în cauză, ca urmare a nerealizării unor anumite controale, în conformitate cu modelul prevăzut în fișa A din prezenta anexă; |
(d) |
motivele pentru care controalele prevăzute la litera (c) nu au fost realizate; |
(e) |
repartizarea controalelor prevăzute la literele (a), (b) și (c), în conformitate cu modelul prevăzut în fișa B din prezenta anexă, în funcție de suma totală primită sau plătită și în funcție de măsura luată; |
(f) |
rezultatele controalelor prevăzute la litera (a), în conformitate cu modelul prevăzut în fișa C din prezenta anexă, în special:
|
(g) |
o indicație privind durata medie a controalelor în număr de persoane/număr de zile și, în măsura posibilităților, o evaluare a timpului alocat pentru planificarea, pregătirea, realizarea controalelor și elaborarea rapoartelor. |
5. Executarea programelor de control anterioare celui reglementat prin prezentul program
Raportul cuprinde rezultatele controalelor efectuate pe parcursul perioadelor de control anterioare, pentru care rezultatele nu erau disponibile în momentul prezentării rapoartelor privind perioadele de control și, în special, pentru fiecare perioadă de control anterioară:
(a) |
statutul controalelor menționate la punctul 4 literele (b) și (c), în rapoartele de control anuale anterioare, în conformitate cu modelul prevăzut în fișa D din prezenta anexă; |
(b) |
numărul de controale în urma cărora s-au constatat nereguli, precum și numărul de întreprinderi aflate în această situație, în conformitate cu modelul prevăzut în fișa C din prezenta anexă; |
(c) |
natura neregulilor constatate, în conformitate cu modelul prevăzut în fișa C din prezenta anexă; |
(d) |
măsura vizată de neregula constatată, în conformitate cu modelul prevăzut în fișa C din prezenta anexă; |
(e) |
consecința financiară estimată pentru fiecare neregulă, în conformitate cu modelul prevăzut în fișa C din prezenta anexă; |
Rezultatele controalelor prevăzute la articolul 7 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89 trebuie prezentate ca atare.
6. Asistență reciprocă
Cererile de asistență reciprocă prezentate și primite în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89 trebuie comunicate, inclusiv rezultatele controalelor efectuate cu titlu prioritar în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatele (2) și (4) din regulamentul menționat anterior, precum și un rezumat al listelor trimise și primite în temeiul articolului 7 alineatele (2) și (3) din respectivul regulament.
7. Resurse
Se furnizează detalii privind resursele disponibile pentru efectuarea controalelor în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 4045/89, în special în ceea ce privește:
(a) |
numărul de salariați, exprimat în număr de persoane/an, destinat efectuării controalelor în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 4045/89, pentru fiecare organism de control și, dacă este necesar, pentru fiecare regiune; |
(b) |
pregătirea primită de personalul destinat efectuării controalelor în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 4045/89, cu o indicație a proporției salariaților menționați la litera (a) care au beneficiat de pregătire, și natura pregătirii; |
(c) |
echipamentul și materialul informatic la dispoziția personalului destinat efectuării controalelor în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 4045/89. |
8. Dificultăți întâlnite în aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 4045/89
Se furnizează informații cu privire la orice dificultate, de orice natură, privind punerea în aplicare a regulamentului, precum și măsurile luate pentru rezolvarea situației sau propunerile făcute în acest sens.
9. Propuneri de ameliorare
După caz, se pot formula sugestii fie cu privire la ameliorarea punerii în aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 4045/89, fie cu privire la ameliorarea regulamentului însuși.
PARTEA II
FIȘA A
RAPORT DE CONTROL PENTRU PERIOADA …
[articolul 9 din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89]
FIȘA B
RAPORT DE CONTROL PENTRU PERIOADA …
[articolul 9 din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89]
Raport de control în funcție de linia bugetară FEOGA, secțiunea Garantare, în ceea ce privește exercițiul … al FEOGA
Program de control …
B(1) Numărul articolului sau al poziției din bugetul FEOGA |
B(2) Cuantumul cheltuielilor privind întreprinderile selecționate pentru control … (EUR) |
B(3) Întreprinderi controlate |
B(4) Întreprinderi în care controlul este în desfășurare |
B(5) Întreprinderi necontrolate |
|
(i) cheltuieli efectiv controlate (EUR) |
(ii) cheltuieli totale privind întreprinderile (EUR) |
(i) cheltuieli totale privind întreprinderile (EUR) |
(i) cheltuieli totale privind întreprinderile (EUR) |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total: |
|
|
|
|
|
FIȘA C
RAPORT DE CONTROL PENTRU PERIOADA …
[articolul 9 din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89]
Eventuale nereguli constatate pe linie bugetară a FEOGA, secțiunea Garantare, în ceea ce privește exercițiul …al FEOGA
Program de control …
C(1) Numărul articolului sau al poziției din bugetul FEOGA |
C(2) Număr de nereguli potențiale constatate |
(C3) Număr de plăți vizate |
C(4) Număr de întreprinderi vizate |
C(5) Suma totală estimată a neregulilor |
C(6) Descrierea și tipul fiecărei eventuale nereguli constatate, numărul (numerele) de referință al(e) întreprinderii sau întreprinderilor vizate și numărul (numerele) de referință OLAF la care a fost trimisă comunicarea în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 595/91 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total: |
|
|
|
|
|
FIȘA D
RAPORT DE CONTROL PENTRU PERIOADA …
[articolul 9 din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89]
ANEXA II
„ANEXA III
FIȘA A
FIȘA B
PROGRAM DE CONTROL PROPUS PENTRU PERIOADA …
[articolul 10 din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89]
Organizarea controalelor pe linie bugetară a FEOGA, secțiunea Garantare
Exercițiul … al FEOGA
B(1) Numărul articolului sau al poziției din bugetul FEOGA |
B(2) Cheltuieli totale pe linie bugetară FEOGA … (EUR) |
B(3) Cheltuieli totale pe linie bugetară FEOGA privind întreprinderile ale căror venituri, redevențe sau suma acestora depășesc 40 000 EUR (EUR) |
B(4) Cheltuieli totale pe linie bugetară FEOGA privind întreprinderile incluse în programul de control … (EUR) |
B(5) Numărul de întreprinderi pe linie bugetară FEOGA incluse în programul de control |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total: |
|
|
|
|
FIȘA C
PROGRAM DE CONTROL PROPUS PENTRU PERIOADA …
[articolul 10 din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89]
Criteriile privind stabilirea programului în domeniul restituirilor la export și în celelalte sectoare în care au fost adoptate tehnici de selecție prin analiza riscurilor în cazul în care acestea sunt diferite de cele care au fost incluse în propunerile de analiză a riscurilor transmise Comisiei în temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89.
Sectorul pentru care se propune un control [a se indica linia bugetară a FEOGA prevăzută în coloana fișei B(1) din prezenta anexă] |
Observații privind criteriile de risc și selecție stabilite (a se furniza un scurt comentariu privind, de exemplu, neregulile constatate sau o creștere nejustificată a cheltuielilor) |
|
|
FIȘA D
PROGRAM DE CONTROL PROPUS PENTRU PERIOADA …
[articolul 10 din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89]
Controale propuse, dacă este necesar, pentru întreprinderile ale căror venituri sau redevențe sau suma acestora sunt mai mici de 40 000 EUR în cursul exercițiului …al FEOGA
Linia bugetară a FEOGA [în conformitate cu coloana B (1) din fișa B] |
Numărul de întreprinderi propuse pentru control |
Motivul special pentru control |
|
|
|
FIȘA E
ANEXA III
„ANEXA VIII
RAPORT TRIMESTRIAL
[prevăzut la articolul 7 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89]
pentru … (statul membru)
privind cererile de inspecție și rezultatele inspecțiilor pentru semestrul 1 [], 2 [], 3 [], 4 [] anul 20…
TABEL RECAPITULATIV TRIMESTRIAL:
Notă privind rubricile:
Fiecare cerere/răspuns transmisă/transmis în decursul trimestrului trebuie inclusă în tabelul recapitulativ.
În cazul în care este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.
Numărul de referință al răspunsurilor transmise trebuie să fie același cu numărul prevăzut pe cererea de inspecție corespunzătoare.
CERERI transmise către:
Statul membru |
Număr total pe stat membru |
CERERE |
|
Data trimiterii |
Număr de referință |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total: |
|
|
|
RĂSPUNSURI transmise către:
Statul membru |
Număr total pe stat membru |
RĂSPUNS |
|
Data trimiterii |
Număr de referință |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total: |
|
|
|
FIȘA A
FIȘA B”
ANEXA IV
„ANEXA IX
Informații care trebuie menționate în analiza anuală a riscurilor prevăzută la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89
1. Evaluarea analizei riscurilor pentru anul anterior
Se furnizează informații cu privire la evaluarea eficienței analizei riscurilor din anul anterior, inclusiv evaluarea punctelor tari și a punctelor slabe. Se menționează în mod clar orice posibilitate de ameliorare și punerea sa în aplicare preconizată.
2. Baza de date
Se furnizează informații privind toate sursele de informații de care se ține seama pentru pregătirea și efectuarea analizei riscurilor. Se face o trimitere specială la Regulamentul (CEE) nr. 386/90.
3. Procedura de selectare
Se furnizează o descriere a procedurii care se aplică pentru selecționarea întreprinderilor care trebuie controlate. Numărul/procentul de întreprinderi și de sectoare/măsuri pentru care se aplică analiza riscurilor și selectarea aleatorie, automată și/sau manuală trebuie indicat în mod clar. Sectoarele/măsurile care trebuie excluse se identifică în mod clar și se precizează motivele excluderii.
4. Factorii de risc și valorile de risc care trebuie aplicate
În cazul în care se aplică o analiză a riscurilor, se furnizează informații cu privire la toți factorii de risc luați în considerare, precum și valorile posibile care le sunt atribuite ulterior. Aceste informații se furnizează în conformitate cu modelele din următoarele tabele.
Factori de risc și valori de risc aplicabile tuturor măsurilor care fac obiectul analizei riscurilor |
||
Factori de risc |
Valori de risc |
|
Descriere |
Valori |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Factori de risc și valori de risc specifice aplicabile restituirilor la export |
||
Factori de risc |
Valori de risc |
|
Descriere |
Valori |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Factori de risc și valori de risc specifice aplicabile… (sector/măsură) |
||
Factori de risc |
Valori de risc |
|
Descriere |
Valori |
|
|
|
|
|
|
|
5. Ponderarea factorilor de risc
În cazul în care este necesar, se furnizează o descriere a procedurii care trebuie aplicată pentru ponderarea factorilor de risc.
6. Rezultatele analizei riscurilor
Se furnizează informații privind modul în care se reflectă rezultatele analizei riscurilor și stabilirea unei «liste de notare» (pentru fiecare sector/măsură specifică, în cazul în care este necesar) în planul de control final.
Se acordă o atenție deosebită posibilității întreprinderii unor acțiuni comune în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89.
7. Dificultăți întâmpinate și sugestii de ameliorare
Se furnizează informații privind orice dificultate întâmpinată și măsurile luate pentru soluționarea acestora sau propunerile făcute în acest sens. În cazul în care este necesar, se propun sugestii de ameliorare.”
03/Volumul 68 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
186 |
22006D0013
L 008/46 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA NR. 2/2005 A COMITETULUI MIXT CE-INSULELE FEROE
din 8 decembrie 2005
de modificare a Deciziei nr. 1/2001 cu privire la normele de aplicare a Protocolului privind problemele veterinare, de completare a Acordului dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Guvernul Danemarcei și Guvernul local al Insulelor Feroe, pe de altă parte
(2006/13/CE)
COMITETUL MIXT CE-INSULELE FEROE,
având în vedere Acordul sub forma unui schimb de scrisori dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Guvernul Danemarcei și Guvernul local al Insulelor Feroe, pe de altă parte,
având în vedere Protocolul pentru probleme veterinare, de completare a Acordului dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Guvernul Danemarcei și Guvernul local al Insulelor Feroe, pe de altă parte (1), în special articolul 2 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
În timpul reuniunii din 24 august 2004 de la Bruxelles a subgrupului veterinar al Comitetului mixt CE-Insulele Feroe, Insulele Feroe și-au prezentat planul de intervenție pentru bolile peștilor și planul de retragere a peștilor infectați cu anemia infecțioasă a somonului; experții comunitari au considerat că ambele documente sunt conforme cu normele comunitare și, prin urmare, acceptabile. |
(2) |
De asemenea, subgrupul veterinar a recomandat integrarea Insulelor Feroe în sistemul comunitar de notificare a bolilor animalelor. |
(3) |
Astfel, subgrupul veterinar a recomandat modificarea Deciziei nr. 1/2001 a Comitetului mixt CE-Insulele Feroe (2) în consecință, |
DECIDE:
Articolul 1
Decizia nr. 1/2001 a Comitetului mixt CE-Insulele Feroe se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 7 se adaugă următorul alineat: „(3) Insulele Feroe pun în aplicare Directiva 82/894/CEE a Consiliului (3) și participă la sistemul de notificare a bolilor animalelor (ADNS). Dispozițiile practice de participare a Insulelor Feroe se stabilesc între funcționarii Comisiei și cei ai Insulelor Feroe. |
2. |
La articolul 11 alineatul (1), paragraful al treilea se înlocuiește cu următorul text: „Insulele Feroe au prezentat subgrupului veterinar un plan de intervenție în conformitate cu articolul 15 din Directiva 93/53/CEE. Planul de intervenție include un plan de retragere în conformitate cu articolul 6 din Directiva 93/53/CEE. Planul de intervenție și planul de retragere prezentate în septembrie 2004 se aprobă cu procedurile de vaccinare stabilite în cadrul planului în cauză. Actualizările ulterioare se prezintă Comisiei spre aprobare, după informarea statelor membre în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală.” |
3. |
La articolul 11 se elimină alineatul (2). |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 8 decembrie 2005.
Pentru Comitetul mixt
Președintele
Pierre FAUCHERAND
(1) JO L 305, 30.11.1999, p. 26.
(2) JO L 46, 16.2.2001, p. 24.
(3) JO L 378, 31.12.1982, p. 58.”